Jural al L*XXYM-le» a-i Z8 ROMÁRUL 2 Lei 6 pagini Braşov Vineri 13 Martie 1925

G r a T R l S I M E I

itifeţii |i âdnbtisttaţtaWÂŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226âbonamenf anual 360 Iei mfcru străinătate 800 lei âmmţari, reclame, după tarii

Fondată i» 1838 «te George lariţiuApare de trei ori pe săptămână

Prin fine însuţi, ceiăfene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

Coada de topor dela ReghinSuntem In preajma unor ale­

geri Ja Reghin, la Gorj şi la Ca- lîacra (unde se va declara zi­lele acestea vacant un scaun de deputat).

La Reghin, guvernul nu are candidat — fiindcă după alege­rea dela Dej i-a trecut pofta să-şi mai numească vre-un de­putat în Ardeal. Recunoaşte ast­fel complecta sa neputinţă poli­tică în Transilvania.

La Gorj are candidat, care se zice că va cădea ca să facă jocul politic ce*a determinat pe d-1 Averescu să*gi pună candi* daţii săi la cele doaă alegeri.

Ne vom ocupa ^deocamdată numai de Reghin. Se ştie, can* didează în numele averescanis- muiui dar de fapt pentru gu­vern d-1 Octavian Goga. Calcul său a fost făcut pe efectele pac­tului dela Ciucea cu partidul maghiar fiind în circ. Reghin cam 40°/« voturi ungureşti şi pe sprijinuî guvernului, care a şi instalat bateriile ruginite de Ia Dej şi aiurea în secţiile cir­cumscripţiei.

Nici îndoială n avem că d-1 dr- Voicu Nitescu» candidatul popular al Partidului naţional, va reuşi să fie ales cu unani­mitatea voturilor româneşti In această circumscripţie electo­rală, Altceva vrem să remarcăm: atitudinea d lui Oct. Goga şi în momentele de azi, când ci-sa se aliază tocmai cu guvernul fărădelegilor şi ai sărăciei abă­tute asupra tarei, fără de nici un scrupul de conştiinţă faţă de poporul insultat şi batjocorit de regimul liberai.

Simplul fapt ai cendidaturei sprijinite de guvernul Brătianu este destul ca să nimicească

i ^pe ori care om politic — dar în special pe acela care /consfin­ţeşte constatai ea tuturor că a fost şi rămâne coada de topor a Transilvaniei.

Rată de d-l Octavian Goga n a mai poate avea nimeni nici o rezervă — de oare-ce prin jo­cul său de interese mici, cobo­râtoare de prestigiu, îndreptă­ţeşte să fie biciuit, (intuit la stâl­pul infamiei sale politice, pen­tru că astfel nu se face decât o operă de dreptate pentru po­porul ardelean care a avut să sufere toate consecinţele agita­ţiilor acestui om ce şi-a uitat lira în tezaurul băncilor liberale ori 6treine, după cum îi dicta interesul

La Paris şi Monaco» în vre­mea delegaţiilor de pace, sub- venţionatuhS d-lui Blank, plim- bându*se în lux şi petreceri —- la Bucureşti tovarăşul afacerilor d-lui Tăslăi anu sau al milelor băncilor cart it „împrumutau" sumele mari cu cari să-şi apro­pie castelul dela Ciucea. Şi a- cestea mărturisite public de d sa In ziare- In tot acest timp, a mncând venin şi ocară prin re­vista sa periodică. împotriva partidului care rămăsese cre­dincios tradiţiei sale ardeleneşti.

De ce? Pentru nici un scop precis. Nici acum, la Reghin, nu ştie precis de ce candidează• Aşa a fost întreaga viaţă: in­consecvent şi nestâruitor decât

în calomnierea acelora cari Iau devansat prin meriieie lor.

Dacă activitatea d-lui Oct. Goga s’ar fi mă?g nit aci — nu era primejdie decât pentru buna sa reputaţie. Dar acest neastâm­părat pici, mic la trup ca şi în gândirea sa politică, a făcut cel mai mare rău cauzei ardele­neşti, alergând să adune coade de topor pentru politicianismul venei case tindea să otrăvească şi Ardealul. El însuşi coadă de topor a dat spectacolul ru perei solidarităţei ardelene cu atâtea urmări nenorocite şi pentru Ar­deal şi pentru întreaga ţară-

El a adus egenţii corupători şi pe îndrăsneţii cari au încer­cat să ni supuse ca pe nişte robT, compromiţând în multe lo­curi la noi bunul renume aî vechiului regat, făcând acestuia râul de a se pune bariera ne­încredere!. între ardelean şi re- gâţian, când nu agenţii disol- vantei acţiuni gogiste reprezen­tau firea şi însuşirile regăţenilor şi nici oameni politici ca cH Goga nu reprezentau Ardealul

Astăzi când Part duî naţional are organizezi puternice In toată ţara, datorită spiritului înalt şi prevederei politice a tuturor celor cari sau înfrăţii cu gândul pentru binele şi pro­păşirea ţârei — astăzi ştim de unrie a venit vrajba şi intriga între noi şi adevăraţii noştri frafi de peste Carpaţi-

Aci în Ardeal, d-1 Goga insti­tuia goglsmul — adică eţâţarea urei şi patimei politice pentru pricopsirea personală — ca dincolo să facă cor cu agenţii disolvanti ai cojupţiunei şi desfrâului politic, din acelaş interes-

Iar astăzi vine în numele unui guvern corupt — dictator cufundat in păcatele nestăvili­tei puteri de guvernare — să se sprijine pe votul acelor un- guri cari la Ciucea făceau pact cu „ultranationalistul* de car­naval dela Bucureşti — nu fiind-că li este omul o garanţie ci numai ca să speculeze un moment, o situaţie pentru a izbi în adversarii din vremurile apuse în 1918.

D 1 Octavian Goga nu poate fi pus în cumpănă fată de d l dr. Voicu Niţescu* care în con- tra-cendidatul său nu va vedea un adversar ci un miluit a i re­gimului liberai’ pe care Parti­dul National vrea şi va şti să-l înfrângă deşi stă ascuns sub haina fostului poet al Ardea­lului.

Ratificarea fnzienei şi formarea Partidei« National.— Continuarea!; raporfului"nostru-special.

După străinei tal dlscars ai dlsi Alexacd'a Viida, fu Acla­maţiile oeafârşite şi ectcziaste ale corgrer.şt lor, d-1 Ialio Mania pane la vot Rezolo|ionea con­gresului, care este primită prin tir* ie.

D-1 latin Mania, conitetând vota! uraslm il corgrealfttior, rosteşte apoi o cuvântare care arată întreg evenimente! în la­mina adevărată a înssmBătă- |!» sale epocale. Preşedintele partldolai naţio&si român sa a« rătat şl de data aceasta ca omcl de stat cumpănit în vorbi şl preocupat nsmni da ideia mare călăszhoare a Intrege! sale ac tlvităţt, coacrdfzatâ admirabil în rânanrile publicate, îa zim f«- ziutie, în oficios«*! part-dula! u Bucureşti, râsuri ce vira trimis spre reproducere. (Au şl fost pob icate in numărul de Marţ! N. R.). Dăm mâi jos aa m a ­mut al acestei cuvântări.

Declaraţia d-lui luliu Maniu.

D-î luliu Maniu mulţumeşti tuturor pentru s&criftciel făcut de reprezentanţii tuturor judeţe­lor, veniţi în număr atât de mare şi c i atâtea jertfe la chemarea făcută de comitetul central @1 partidului.

Cine cunoaşte situaţia oame­nilor noştri, muncitori îa toate ramurile de producţie a ţării şi cine ştie tocmai de unde vin a ceşti oameni şl sacrificiile făcut? pectra acest scop, poate înţe­lege spiritul de jertfă ai part za altor soţii! pentru o ideie, pen­tru o cauză care este ş! a ţârei întreg?.

Acelaş spirit de jertfi a pre* şedat la bazv adunârej naţionale din 18^8 ia 8 ‘aj, organizată de acest partid, câad 40 000 oa* meu! aa venit să decreteze îl* bertatea naţională după curii si la 19181a A bâdslis,când 120.000 români au venit să hotărască u- iritatei naţională.

Malţsmeşte pentru spiritul de jertfă dovedii şi în această oca­zie; mulţumeşte pentru unanimi tatea ca csre s’a adas o impor­tantă hotărâre şi relevând in* semnâtatea fazlanel accentuiază rezultatele pe a re opinia pa- blicâ, far*, ie aşteaptă dela Par­tida! NaţioaaL

£3

Liberalii şl fuziuneaDin cercurile bine infor­

mate liberale se comunică ştirea că alcătuirea noului Partid Naţional, împotriva intrigilor liberale, a impre­sionat rău pe conducătorii regimului de azi.

Garanţiile morale din m intea Partidului Naţional ca şi valorarea politică a fu­

ziune! a pus pe gânduri conducerea partidului libe­ral, care vede apropiindu-se un trist sfârşit dominaţiunei sale politice.

Din cercurile diplomatice aceleaşi neplăcute ştiri pen­tru liberali.

Ecoul acestora se vede in dezorientarea din guvern.

A "est rezerift na ie poate a. tinge decât ca suflet înălţat şi ca muncă energică şi consec­ventă.

Ca suflet înălţat spre Atot Puternicul, mslţcmfnda-i pentra ajutorul ce ni l a dat timp “de 8 decenii Rugâoda ne lai Dum­nezeu în «cesefă clipă, după cam face Românei atât la vreme

IDUU MANIUde restrişte cît şl la bucuriile mari, să*! imp'orăm *pnj*a«l fl pentru viitor şi sâ ne înălţăm «afietaJ I* marii noştri înaintaşi ceri aa condas lapta partidului nostru până îa momentele de f«ţă şi )« miile de luptători cari fl*a» sfârşit viaţa îa îschlsori, pe furci şi spânzuritoarc; la mi­ne ne slujitori ai shara’ul, âi şcoalci şi la mtssele populare cari condusa de aceştia s’aa anii tetr'un singur trup pentru a aduce prinosul de jerfâ scopu­rilor măreţe armjrue de acest partid.

Dar, înâlţâoda-ne sufletele să no cităm că zina de sărbătoare de azi, este şl o zi de incepat a anei mari şi hotărâtoare lapte, ciie na mii prin maacS se poa­te sfârşi cn bine.

Sper şl sunt sigur că această mnacâ va fi sfârâită ca atât mal sigur ca cât partidul nostru se întemeiază pe clasele muncitoare şt producătoare obişnuite şi ■oţe­tite fa maaca grea şi în lopta crâncenă a vieţei de toate zi­lele.

Principiul fundamente! a-1 par­tidului nostru este că se înte­meiază pe clasele producătoare şi în primul rând pe pătura largă atât de neglijată a fărăairaei ş! ce aceste clase producătoare sunt a se strânge prin munci, într’un măniuuhiu puternic şi echilibrat» întruchipând solidari­tatea naţională.

Sunt sigur că partidul fuzionat, înterodndu'Se astfel şi lucrând conştient în acest scop, va rea­liza în scurtă vreme acel regim de legalitate, de cinste şi de democraţie naţională după care este atât demult însetoşetătara.

Regret nespus că la această zi de serbăioare nu este de Îa|ă preşedintele partidului cu care am fuzionat, dar este alături de noi, precum şi noi suntem ală­turi de dea.; ; Cu deplină recunoştinţă pen­tru munca uriaşe ce a desăvâr­şit, lucrând ia deşteptarea con­ştiinţei naţionale şi politice a întreg poporului românesc, vă rog pe dv. să-I trimitem cu toţii un călduros salut în apusul în­depărtat, unde cu atâta deipni* tete şi succes reprezintă cultura românească şi conştiinţe latini e poporului românesc. (întreaga asistentă aclamă pe d-nul N. forga).||_ ,, Vă mulţumesc încă odată pen­

tru impunătoarea prezentare a d v. şi vă rog să vă depărtat! la casele d v. cu conştiinţa cu« rată a unui lucru bine împlinit şi in nestrămutata convingere* care se bazează pe realitate, că partidul nostru este chemat cu vrerea sau fără vrerea al­tora, să îndeplinească îndatori­rea sa de a conduce via ta po­litică a acestui neam.

Declar şedinţa închisă.

■%.Le eşirea dela congres, re* prezentaţii ambelor partide fu* zloaate, în număr mare, au por­nit spre clubul Partidului natio­nal din Calea Victoriei.

Pe 8tr. Brezoiaau, din balco­nul casei partidului naţionalist al poporului au vorbit d-nlî Ţoni şi d. D. R. Ioaniţescu, relevând! meritele d-lor Maniu şi larga in politica ţârei.

Din balconul clubului Parti­dului naţional român, !n faţa u. nel mare de capete au pronun­ţat de asemenea scurte cuvân­tări d-nii luliu Manju, C. Arge- toianu, M Popovici, Pettvan şi Al, Vaida-Voevod.

Mulfimea s'a răspândit apoi în linişte, Indreptându-se spre grădina Luzana unde congre- siştiî au luat o masă comună, Iar alţii prin diferite restaurante centrale, pe grupe de judeţe şi provincii. In toată vremea a domnit o vie animafie.

** •

In timp ce se finea congresul nostru, la clubul partidului na­ţionalist al poporului din sir. Brezolanu a avut loc congresul acestuia.

Paglna~2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 28-1925

Cuvântarea d-lui Argetoianu.

D-l Argetoianu a rostit urmi* toerea cuvântare :

Fuziunea noastră cu [Partidul National român trece peste li* roitele unor simple evenimente din vie la partidelor noastre. A- ceeată fuziune însemnează pen tru ţară revenirea la norma- lîtates constituţionali.

Intr'o tari ca a noastră, înlr’o tari desigur sufleteşte profund democratici, azi ca şl eri, dar Intr'o tari în care educafiunea masselor nu e desăvârşită, regi* mul constitufionai nu poate Jl garantat numai prin ootnţa, fie şi liber exprimată, ia alegăto­rilor

Mai trebuise întocmite şi a* numite înjghebări politice cu roî* determinant — in echilibrul vfeţei noastre de stat. Genera ; Iile c ri ne-au precedat au pri- ' ceput foarte bine acest lucru, înainte de rizboiu erau la noi două forte politice: partidul IU beral şl cel conservator. Daci deta războia încoace vl&ta noastră politici a fost tulburată In echilibrul ei. cauza trebue căutată în faptul c i din aceste două forte a rămas numai una. partidul liberal.

Echilibrul constituţional s’a rupt şi nu s’a restabilit în si. Coroana neputându-se sprijnl decât pe un singur partid pu­ternic şi disciplinat, acesta tre* buia fatal să abuzeze de situa* pa sa.

După cum ştlft înainte de rizboiu deja partidul conserva« tor începuse a se dezagrega prin frământările pricinuite de reforma agrară şl de cea elec­torali.

El s’a desfăcut complect în preajma războiului, când unii din nembrii săi eu luptat pentru fdela naţională. Iar elfii şi-au îndreptat privirile spre duşmanii visurilor noastre.

Partidul conservator a eşlt din războiu complect sfărâmat. A rămas numii cel liberai, cu păcatele Iul politice şl cu scă­derile lui morale dar cu toate calităţile lui pe terenul econo- role şl financiar. Şl nu pierdeţi din vedere, domnlior, că în ur­ma războiului luptele politice au trecut în mare parte de pe terenul Idealismului politic pe acela ai nevoitor economice.

Oamenii conştient! de nece­sitatea restabilirii unul echilibru de partide In viaţa noastră po liUcă, au căutat să înjghebe forţe nouă de contr^batansare a influenţei fără concurenţă a partidului liberal. Una din a-

. ceste încercări a fost aceea a Llgef Poporului dela Iaşi. In* fiinţată pectru canalizarea for­ţelor nouă născute din învăl* mfişala războiului şi pentru ere- iarea unui partid care să aibă In vedere numai interesele ob­şteşti ale {arii fată de partidul liberal, preocupat în primul rând de prosperitatea institu- fiunilor sale financiare şl de procopseaia partizanilor săi, — Liga Poporului transformată In partidul poporului a dat guver­nul Averescu din 1920 şi încer­carea a dat greş.

A dat greş mat ales fitnd-câ şeful său o» fost preocupat o- ] proape exclusiv de cultivarea popularităţii sale personale, dar a dat greş ş i poate fiind-că a fost prea duşmănit de toată iumea şi fiind* că a fost întru­câtva şi victima circumstanţelor neprielnice, opinia publică pu­nând in spinarea guvernanţilor răspunderea unei crize gene­rale datorită greşelilor tuturor şl. înainte de toate, războiului.

O altă încercare de grupare de for|e a fost Federaţia de­mocratică. A dai greş şi 4a- ceasta, fiind că ea nu fusese or­ganizată pe baze de ide! şt de sentimente bine cristalizate. E- rau curente cari se băieau în cap şi Blocul s’a dezagregat şl ei.

Azi a venit Ut fine vremea când acea mare putere politică

necesară echilibrului ivietei noastre de stai să se poată constitui.

Partidul Naţionalist al Popo­rului st Partidul National ro­mân ş!-aa dat seamă că nu poale fi propăşire pentru popo­rul nostru decât ta crezul bazat pe ideia curat naţională şi pe ide ia de ordine.

Fuziunea noastră nu a fost, cum o ştiţi bine, o fuziune de combinaftuni şt de socoteli. Cum spunea eri şeful nostru în »Neamul Românesc“ la noi n’au fost tratative şi negocieri, Ne am găsit pe aceieş ogor şi ne am dat mâna. Am spus o st o re oet : fuziunea noastră s ’a făcut în cinci minute. Ne*am spus deschis crezurile noastre, ne­am înţeles şl ne*am unit. As*

I tSzi suntem o singură apă.Am f! dorit ca ta această fu-

| zfune a noastră să fi puf Ici pat cât mai multă lume. To i csi-ce vor să muncească pentru tnde-

Raportul Corni(22 Iunie 1924

— „De 6 ani Partidul Naţio­nal Român a urmărit cu strice* rttate ţi stăruinţă concentrarea forţelor politice demoiraflce şt naţionale ale ţârii pentru a crea un instrument politic, care să co- răspundă schimbărilor de după războiu şl nevoilor atât sufle­teşti cât şt materiale ale Româ­niei Mari.

ih această credinţă conducerea Partidului National Român a re­alizat In 1922 fuziunea cu Par­tidul democrat, care după nobila şt apriga luptă dusă pentru in­trarea rn războiu şt pentru rea­lizarea idealului naţional, a în­ţeles spiritul vremii şl nevoile

Rrli şi şi-a dat mâna cu Partidul aţional, reprezentantul întregu* lui popor românesc din Ardeal

şl B^nat, permlţându-1 să se ex tindă în întreaga ţară şt unind într’un bloc Indestructibil pe prie­tinii marilor luptători ai demo­craţiei şi ai naţionalismului Take lonescu şi N colae Filipescu şi pe protagoniştii din Ardeal ai lup« teior pentru libertatea naţională.

Continuând apoi opera înce­pută a fuzionat cu Partidul na*

Îianal ţărănesc basarabean şi cu tartldul Naţional din Bucovina, creându«şi astfel organizaţii so­

lide in toată ţara şi fiind singu­rul partid, care reprezintă într’a- devăr interesele României de pretutindeni.

Vitalitatea Partidalal National Român

Opera de organizare sistema­tic şi viguros întreprinsă, activi­tatea parlamentară energică a deputaţilor şi senatorilor noştri, întrunirile publice grand oase din Capitală şi provincie, rezultatele strălucite obţinute in alegerile delà Durostor, Romana , Reghin, Bocşa, D j , Galaţi, interesul pe care străinătatea îl poartă parti­dului nostru, numărul în conti­nuă creştere al prietenilor noştri politici, toate acestea dovedesc puternica vitalitate a Partidului Naţional Român şi sunt pentru partid chezăşia că s’a îndrumat pe caea cea dreaptă, pentru ţară siguranţa că are ia înde* mână un instrument puternic pen­tru asigurarea propăşirii şi mă rirli ei viitoare.

Cu toată strălucita iul desvol- tare, Partidul Naţional Român a căutat totuşi şi mai departe a strânge într’un singur mănunchiu pe toţi reprezentanţi! democra­ţiei româneşti. In acest scop> după lungi şi laborioase trata­tive cu reprezentanţii Partidului Ţărănesc, conducerea partidului a convocat în Iunie trecut con­gresul nostru pentru ratificarea fuziunii cu Partidul Ţărănesc. In preziua ţinerii aedstui congres însă o intervenţie nefastă ruina opera naţională şl democratică în care ţara şi Partidul Naţional îşi pusese speranţa unui viitor mai bun.

plinirea crezului nostru să vină lângă noi, li primim cu brutele deschise. Ea unul ctam renun­ţat la nădejdea că mult mai cu­rând decât se crede, malft din cel cari urmează căi paralele cu ale noastre îşi vor alipi sfor­ţările de ale noastre şi nu mă tndoesc că tn zlaa in care toate forţele naţionale şt demo­cratice vor fi laolaltă, izbânda noastră va fi definitivă.

D-! C. Argetoianu supune it- poi congresului rezo!u|iunea fa- ziunel, care a fost aclamată fre­netic şi In unanimitate.

Şl d 1 Argetoianu îttchee :— Să ştie tara întreagă că

adevăratul autor al fuziune! este omul care de 20 ani aruncă cu generozitate pe pământul româ­nesc, sămânţa înfrăţire! de o parte şi de altă a Carpefilor. (Voci: Trăiască Nicolae Iorga, trăiască marele animator/

tetului Central8 Martie 1925)

Fazlanea e i Partidul ţărănesc.l i credinţa că răul nu va fi

fost ireparabil şi că Interesele ţării şi ale democraţiei vor fi mai puternice de.ât patimile per­sonale şl egoismul de partid, congresul nostru din 22 Iunie 1924 a ratificat totuşi fuziunea cu Partidul Ţărănesc lăsând con* ducerii centrale a Partidului no­stru şi a Partidului ţărănesc sar* cina grea şl marea răspundere de a desăvârşi fuziunea astfel compromisă.

Încercările noastre sincere de a realiza fuziunea cu Partidul ţărănesc s’au isbit însă da o se­rie de tergiversări şi de propu­neri noi, care schimbau sen* sul acordului Intervenit Intre noi şi Partidul tăiânesc ca bază a fuziunii. Cu toate acestea până în ultimul moment am dat do­vadă de spoitul cel mai împă­ciuitor acceptând propunerile Partidului ţărănesc, privitor Ia conducerea prov zorie a Parii* dulul fuzionat de către preşe­dinţii celor 2 congrese d nii luliu Manlu şi Ion hihulache şl pri­vitor la terminarea cât mai grab­nică a lucrărilor de fuzionare în provincie.

Partidul ţărănesc ne-a mal ce­rut însă să desfiinţăm şi dele­gaţia Comitetului Executiv al par* tiduiui nostru, deşi convenisem că el va funqiona ca organ con­sultativ al preşedintelui Partldu- lui Naţional Român şi în afară de aceasta, în ce priveşte orga­nizaţiile judeţene, a formu'at ce­reri care duceau in uitima ana­liză la excluderea aproape com­plectă a prietinilor noftri d n viaţa politică a „vechiului regat, a Basarabiei şi Bucovinei. Ase­menea cereri nu puteau fi rezol­vate fără consultarea Comitetu­lui executiv, ai cărui membri se îndepărtase în credinţa că nki un obstacol nu mai există în ca­lea fuziunii. De aceea d-l luliu Maniu a cerut conducerii Parti­dului ţărănesc un termen spre a putea proceda la această con­sultare.

Drept răspuns la această ce­rere îndreptăţită, delegaţia per­manentă a Partidului ţărănesc, prfntr’o scrisoare a d-lui Mitra* jache din 1 Iulie 1924, a de­nunţat în mod unilateral fuziu­nea hotărâtă în congresele am­belor partide,

Prin urmare, conducerea Par­tidului Naţional Român a fost însufleţită până la sfârşit de do­rinţa şi voinţa de a încheia fu* zjurea şi a încercat să înlăture toate piedecile care*! stăteau în cale.

Partidul ţărănesc însă, din con- sideraţiuni de persoane, în a căror discuţie preşedintele Par­tidului Naţional român nu putea intra, o pretins desfiinţarea bi­roului nostru permanent, deşi acest birou ţinuse „deja 3 şe­dinţe cu delegaţia permanentă

a Partidului ţărănesc, fără ca a- ceasta să ridice vre-o obiecţtune personală.

Denunţarea fuziunii, deja vo­tată de congrese, din iniţiativa unilaterală a Partidului ţărănesc fiind bazată pe conslderaţluni exclusiv personale, Partidul Na­ţional Român îşi declină orice răspundere pentru zădărnicirea unei fuziuni, pentru a cărei In- cheere a făcut tot ce l-a stat prin putinţă.

Drept urmare a hotărârilor con­gresului, Comitetul Central al Partidului nostru a ţinut la Cluj în ziua de 13 Iulie 1924 o şe­dinţă, In care a încorporat cele10 puncte principale, î i cadrul programului său politic, în a:e- laş timp birou! Comitetului Cen­tral a elaborat programul de gu­vernământ şt statutul de organi­zare al partidului.

Oşera Re erganizire.Zădărnicirea fuziunii a prici­

na» mâhnire printre prietenii noştri politici, dir ex u'a rărit rândurile noaitre nici n’x mic­şorat paterile noastre de loptă şi Partidul naţional strâns anii îa jurul principiilor ssle câlâa- z!to>re, a continnst opera Ini de org nlztre In ţară ca pateri sporite.

Rezultatele acestei activităţi de organizare s ta mantestat în chip strălucit prin cele două campanii electorale conduse de Psrtidnl naţional în la a a De­cemvrie în circumscripţia D?j peotrn an mandat de denotat şi în jadeţol Covariai pentru an loc de Seastor. Ş ’ îati’an loc11 *n celălalt alegatorii, cn toate triadele ţcomise şi ingerinţele întrebuinţate, şi-aa manifestat încrederea In Partldal naţional român, cei dela Dej trimiţând în în Cameră pe dr. Aurel Dobre- sen, iar cei dela Covnrln’ dând d-lol C*r*mfll numărul impună tor de 3353 de voturi, numai cu 137 mat poţin decât cindi* datai gavernalaf, mai malt de­cât ambele partide de opoziţie ia au loc, ceeace în comiţlanile in care s’a făcot campania e- lectera'ă, e hivalează cu o stră­lucită birnlnţă.

Paralel cn lucrările aa’e de organizare în tară, Partidul na­ţional a desfăşurat în Parlament o act .vita te Intensă luptând cu energia împotriva regiraniol ac taal şi itigmatizâad pentru tot­deauna an panament şi an gu­vern care vor rămânea guvernai pişapoirtelor şi parlamentai far* tnlai de urne.

Oricât de aprige an fost lup- tele sale ţl ori cât de absor­bantă activitatea sa, conducerea Partidalal naţional român n’a scăpat î&să an «iagnr moment din vedere câ scopul principal al mnncll sale este să dea ţării an psitid de guvernământ prin unirea tuturor elementelor de­mocratice şi naţionale ale vieţii noastre politice latrina sir gur partid care să reprezinte credin­ţele şi interesele întregei ţâri româneşti şi să curme prinţi 'o gavernare înţeleaptă, activă şi cinstită, ilegalităţile, anarhia şî suferinţele de astăzi.

1 pâini d Ini Manii.Io acest scop Preşedintele

Part dala! naţional român, d i latin Mania, în 24 lanoarie 1925, aniversarea soirii pri aci datelor, a adresat partdelor de opozite democratice şi naţionale, an căl­duros apel ia soire.

Prin acest apel, pe care Co- m-tetul Centrat ai Partidului şi l-a Însuşit în întregime, d-aa confiaţi dezechilibra! intern al statala! nostru, greşelile grave, fraodeie, «bnenrile şi tendinţele de sistematică monopolizare po­litică şi economică ale guvernă­rii liberale» care ao drept scop sâ perpetueze robia politică şi economică a ţării In folosul u nai partid.

Pătruns de gravitatea acestor împrejurări d-1 latin Msniu soco­teşte că în fiţa acesta! pericol saprem opozţii are datoria sâ reacţioneze, că o simplă cola­borare trecătoare ar fi insa fi*

eleaţi ti că pentru a tniătora defia tiv prim j1li, concentrarea totnror forţelor opoziţiei naţio­nale ti democratice iotr’un sin­gur partid este o necesitate po­litică împeriois).

Pentru realizarea acestei con­centrări democratice d-l talia Minja a propas ca bază prind* pialăds înţelegere cele 10 punc­te deja votate de congresele Partidalal Naţional român şi al Ptrttaa’ai ţărănesc la 22 Iunie 1924.

1« privinţa numelui viitorului psrtld d*sa propune numirea de •Partid Naţional* sia »Partid Naţional Ţărănesc*, aceasta din armă deasemenea adoptată de cete două congrese din Xante trecut.

Persoana preşedintei! avea să fie indicată de viitorul caa- gres al Partidului fuzionat, jar conducerea provizorie a noolni partid urmi să fie încredinţată ana! comitet compus din câte cn aelcgit ai fiecărui partid, sab prezidenţii acela!* asupra cârâia va cădea de acord maj »ritstea.

Prin acest apel preşedintele Partidalal naţional se deşbracâ de orice egoism de partid» iniâ* tară orice chrsiie de persoane şi oferă o bază de Înţelegere, care fascie deja primită unanim de Congresul Partidului n&iitasi român ş( de acela al ParUdaiai Ţărănesc

Rispnnsnrlle Ia w LRăspunsurile la acest apei se

cnnosc :Partldal Naţiona lii al popo­

ralul de sab prezidenţia d-lui N. [orga a aderat fără nici o rezerva.

Partidul poporala! de sub pre- sidenţU d-lai general Averescu, a fâcfct rezerve personale.

Partidul Ţărănesc, alegându-şl ca prezident pe d-l lo 3 Mihaia- che după lansarea apeiuiai, a decilnst oferta făcută prin apei nu pi chestiuni de p ndpia, fi­indcă programa! propas prin apel era deja votat de congre­sul Pa rit datat Ţărănesc di a 22 laoie 1924, ci ps motiv cft pro­punere« de faziane ar fi fost »nesincefâ*.

Având în vedere că apelul d lai luliu M«nta ex rindea orice chestinoe de persoane şi câ îa- tr’adevâr ne mai fÂcâsja-ss ab­stracţie de asemenea chestiuni fuziunea ar fi fost posibilă, Co­mitetul Central ai Partidalal Na­ţional Român a luat act de rât- pansai Partidalal Ţărănesc.

Scrisoarea d ini general iv ir ia s i .In ce priveşte răspunsul Par

tidaiui Poporului )a apelat d lui Mania, Comitetul Central a In- . cercat să convingă pe d-l gene­ral Averescu sâ renunţe la con- slderaţiocile personaje. Dupi sch<mb«rea mii multor scrisori, d*l generai Averescu răspunzând unei scrisori a d-lai Manta-, pr n care acesta punea în vedere d-lui generai Averescu că va ra­porta congresului toate eveni­mentele consecntive apeiuiai d sale s! prin urmare şi răspun­sul primii dela domnis-si, dou l general Avereico a adre­sat d-lui Mania, Prezidentul Par­tidului nostru, o scrisoare cu data de 12 Febraarie a. c., (a care d-l generai Averesca face textoal armatoarele decUraţtanl :

•Deoarece îmi comanlcaţ! că aveţi intenţia • supane congre­sului pirt daial naţional chestia f aztanci acelui partid cu partida! poporalul cred otil la interesai •oiuţlonărei fără noi întârzieri a chestianei să vă fac următoarele declaraţiant:

I. Pe baza mandatului ce avem de la partidul poporala! propa- n<r;a mea de fuzionare ca par­tidul naţional în urmi apeiuiai dv. o pite i considera ca defi­nitivă.

îl. Fuzianea devine irevoca- f b;lâ fără altă formalitate nomaî în căzui când congresul parii- / dalai natioasi ou-ţi ratifică vre o fuziune ca alt partid*.

Din aceste declaraţiani ale d-lai General Averescu — pen*

Nr. 28 1925 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

trn cari suatem recunoscători — rene că d-sa acceptă fis prind- piu fuziunea ca Partidal N*ţio- nai pe 'baz& programului stabilit în apel, dar îşi rezervă dreptul de a reveni asapra hotărârii sale dară Pa t dai Naţiocal Român ar mai face vre*o faziune ca nn alt partid şi propone anele mo­dificări privitoare la felni în care ar arma aă se pană în practică această faziune.

Adeziunea Partidului naţionalist al Poporalul.

In aceste condiţiuni, Comite tui Execativ al Partidului Na­tional avea fn fs ţă :. o cdesíane fără rezerve a Partidului Naţio- naiiat ai Poporalul la apelai lansat, an ürefae >1 Partidsiai Ţărănesc, întemeiat pe o greşită interpretare a inteaţianii apela- iui şt o adesiane ca rezerve, condiţionată de hotărârea pe care o va ina Congresul noatru In această chestiune. In faţt a- cestei situaţi Comitetol Central a decis fuziunea cu Part dn! Na­ţionalist al Poporului de sub presldenţia dlul profesor Nico lae Iorga, ca rezerva ratificării congresului.

Prin adesinaea Partidului Na­tionalist ai Poporului, s’a să­vârşit un act politic important; opera fconcentrării democratice urmărită ca atâta râvnă de Par­tidul National Român, a făcut nn mare pai înainta şi s*a dat tării un partid de guvernământ, care într’an viitor apropiat va fi che­mat aă conducă aceaată ţară !n- tr’un spirit naţional şi democra­tic, pătruns de simţul legalităţii, dreptăţii sociale şi moralităţii publice.

In bszs acestui raport Comi­tetul Executiv ai Partidalai Na­tional Român ane onoarea a vă presents următorul proect de rezoluţiune şi vă roagă sâ bine­voiţi a-1 adopta.

0W8lCT MtfWlH.

Vânzătorul de păsăriReuniunea corală „Lieder-

krenz*, a avut şl cu reprezen­tarea melodioasei şi simpetieei operete a lui Zeîter »Vânzăto­rul de păsări* un deplin succes, atât moral, cât şi material Ceea-ce am spus d«pre d-nii Derner, Me<hei ete. şl despre doamnele KUIn, Simon et \, cu prilejul dării noastre de seamă despre reprezentarea »Studenta Iul cerşetor*, rămâne şi acum în picioare. Doamna Schauer, care a participat de astă dată c f oe*pe, a redat rolul ducesei cu multă pricepere şi discreţie, do vedind că posede o voce de bună calitate. Am compătimit pe biata doamnă Simon, care tă nără şi frumuşică a trebuit să joace rolul comic al bătrânei baroane Adelaida, neputând să ne trezească impresia comicu lut, decât într’o singură scenă, când ne întorsese spatele. So­liştii şi corul, pe care d 1 diri­ginte Oschanitzky îi stăpâneşte perfect, au dat un ansamblu^dis- cipiinat şi bine închegat, contri­buind cu totii la buna reuşită a serii.

/. I .

Târgul dela Fflg&raş. Ni seco. munka în mod oficial că în ziua de ÎS Martie este târg de vite iar în ziua de 17 Martie târg de marfă în oraşul Făgăraş.

Regimul pâineiOficiosul guvernului fine s l |

dea o nouă »lecţie de patria- : llstn* ziarelor din opoziţie, dés- ; pre cari spune că »distrug re­putaţia* ţârii în faţa străinătăţii, prin faptul că critică nechib­zuita guvernului care ne-a a- dus în faţa noului regim al pâinei. Căci nu*i bine să se dis cute în jurul acestei chestiuni — ar vrea să zică »Viitorul* — pentru că atunci afla streină ta* tea ce e ia noi în (ară. Află streinii că în România expor- iătoare de grâu s-a stabilit un regim ai pâinei care dispune amestecul făinei de grâu pen­tru fabricarea fâinei cu secară şi orz şt că au fost luate în ve­dere »zile de mămăligă*. Şi-ar fi ruşinos acest iucru pentru tară.

Are toată dreptatea »Viitorul*. Dar cine poartă vina acestei ruşini ? Presa opoziţiei, fiind căcritici nechibzuinfa gaver nulul, ori acei guvern care ne-a adus în această .-situaţie, lăsând să se exportez grâu fără ca s§ şi dea seama de cantitatea necesară consumului intern, pentru ca acum în ţara pâine! să a- jung^m la „zile de mămăligă* ?

De, o fi având dreptate »Viito­rul* când spun* că »în toate firile s-au luat măsuri de eco­nomisire a pâinei*. Acesta Insă

Partidul Naţional şi reforma administrativă

In şedinţa de alaltăeri a Se­natului. d l senator Veecan din Partidul Naţional a făcut urmă­toarea declaraţie:

Modul fraudulos prin care a fost ales actualul parlament a trecut In conştiinţa publică şi viciază toate lucrările Iui. Cei trei ani de guvernare ai cabi­netului actual au Ju s ţara la falimentul moral şi material şi oplniunea publică este înslioşntă de o cârmuire eşită din voinţa liber exprimidă a na)iunii şi în te [reiată pe aspiraţiile ei de li­bertate, moralitate şl democraţie.

Faţă de acestea Partidul Na­ţional, socoteşte c2 guvernat actual nu are autoritatea politică $i morală de a prezenta ţării u * proect de reformă organică a aşezământului său administrativ si că aciuatele Co puri legiui­toare nu au căderea de a ft»<>e legi în legătură cu însăşi exis­tenţa Statului şl cu mteresefe lui permanente. Partidul nef?o nai constată că proectul de re­formă administrativă prezenta de guvernul liberal este in fla­grantă opoziţie cu principiile unei administrsţiuni moderne, întemeiată pe ideia democratică a autonomiilor locale, singura menită a chema la colaborare toate forţele sănătoase şi cinstite, răzleţite in întinderea României-Mari. O organizare ad minlstrativă întemeiată pe ve­chea întocmire centralistă care vreme de peste o jumătate veac a încătuşat desvoltarea aşeză­mintelor judefene şi comunale şl avântul conştiinţei cetăţeneşti, singura temelie a unei demo craţii conştiente, nu poate să servească decât interesele ab­solutismului de partid şi să for­meze încoronarea operei de despotism, inaugurată de guver­nul actual şi pregătită prie fadă legiuirea! lui anterioară.

In consecinţă Partidul naţio­nal refuzând orie- colaborare

nu scuză de ioc nechlbzulnţa guvernului liberal, fiindcă nu toate ţările sunt exportatoare de grâu, cum este ţara cârmuită de Brătienl. Şi între acele ţări vor fi multe cari ezi mănâncă pâine de grâu importat din tara „regimului pâinei* cu »zile de mămăligă*.

însuşi „Viitorul" fş! dă seama de această tristă situaţie, pe care — deşi nu pe faţă — dar o recunoaşte printre rânduri, când spune, că .măsurile luate nu sunt obligatorii ci vor putea ft aplicate num-d acolo, unde se va simţi necesddea*.

Chibzuită vorbă I Regimul pâinei cuprinde mături cari „nu sunt oblig dorii**, iar ţara, după acest regim, va fi împlr jitâ fn regiuni, »unde se simte necesitate* şi „unde nu se simte necesitate".

lair’c parte se va mânca pâine de grâu, în altă ameste cată ou secări şi orz, iar în altă parte se vor ţine „zile de mămăligă* — după cum »se va simţi necesitate*.

Aşa ne ticlueşte „Viitorul* noul »regim ai p&nei*, — »chib zniia măsură de prevedere gos­podărească* a guvernului li­berei — după cum o numeşte In acel articol.

reformei administrative înfăţişate Senatului, îşi rezervă dreptul de a se folosi de tribunii psrlemeit* tară pentru lămurirea opiniei publice asupra doctrinelor şf so- luţiuniior partidului cu privire la problema administrativă şi de­nunţă ţării acest nou atentat la libertăţile publice.

Apel cătră infirmierele j'.îdeţu'ui Braşov.

Subsemnaţii, in numele Socie tăţîi Crucea Roşie Centrala Bu cureşti, care doreşte sa întoc mească un tablou general de toate infirmierele) fie titrate fie benevole, şi cari fac vreun ser viciu fie la instituftunile de stat sau particulare şi fie chiar dacă nu fac acest serviciu dar ii cu" nosc, roagă pe toate infi mie rele dîn judeţul B aşov să se prezinte cât m J în graba Ia serviciul sanitar al oraşului Bra­şov în casa Sfatului orăşenesc între orele 8 — < 1 a. m, unde vor da deciaraţiunile necesare-

Totodată rugăm pe susnumi te le infirmiere să aducă cu sine certificatele şi diplomele ce le au, declarând dacă au fă ut serviciu la spital in timpul răz­boiului.

Maria B. Baiu le seu,Preş. Crucei Roşii Braşov.

Dr. L GanoevictMedic*şef al oraşului Braşov.

Din publicDomnule Redactor.

In ziarul domnieivo&stre din luna Februarie a, c , a apărat an «rt co!: O serbare a „Lg i Bunătăţii*.

Ţin sâ se ştie de Onor. Pu­blic, că acei articol no a fost un raport nici al Societăţii „Lfgs Baflâtăil!*, — al căvni principia e tăcerea, na reclama — şi nici sl Şcoli! primare No. I, ci pur şi simpla comentariile unui a- sistent.

Braşov, II Martie.Ecaterina Daa, institutoare.

Concertulorchestrei simfonice a Ren Iul

89 Infanterie.In zilele trecute a avut ioc

I ul concert al orchestrei simfo­nice a Reg.-lui 89 Inf. în sala cea mare a teatrului Red ou te. Nu ne putem reţine de a nu Înregistra cu deosebită plăcere acest eveniment artistic muzical, mai ales fiind vorba de prima orchestră româneasca, consti­tuită de curând.

Gaţle stăruinţelor neobosite şi pricepute ale d lul « omi-ndinl co onei Gtârâm, care a urmărit prin cooutituirea acestei orches­tre un a> t n ţlonal s’a reuşit în acest centru al Românismului care este Braşovul, sâ avem o or h°strâ ce 8« poată impune ba ch'ar va rivaliza cu or hes tra sau filarmonica conaţionalilor noştri saşi.

începutul acestei opere a fost atins, deoarece a putut s l an gajeze pe distinsul maestru Şte­fan Voiau, care înţelegând rostul superior al ei, a primit cu multă bucurie angajamentul.

D l Voîcu Ştefan, odată an­gajat, a putut în scurt timp să recruteze elementele necesare, cari suni în majoritate români şi-n mai puţin de 3 luni s’a pre- ziniat In faţa unui public select şi foarte priceput în arta muzi­cală, surprins de felul cum a ştiut orchestra, să exe­cute şi interpreteze toate bucă­ţile din program.

In program:1. Oavertura Rosamunde de

Sehubert a fost executată cu multă pricepere şi fineţe.

2 O noapte tn Granada — fan­tasie de Kreutzer — a fost dea» semenea executată cu avânt şi bine nuanţată, ceea-ce dă do­vadă că maestrul a imprimat orchestrei sale intenjiunile auto­rului, redând toată frumuseţea acestei bucăţi.

3. Rapsodia a 2 a de Liszt, deşi o bucată nespus de dificilă, pentrueă trebuie executată cu cel pu|in 40 persoane, toluşi maestrul Voicu Ştefan a ştiut 8*o execute şi cu 27 orehes- tranfi scoţând în relief toate nuanţele acestei bucăţi celebre.

DirJgeotul ne a mai făcut do­vada că este nu numai un pri­ceput şef de orch strâ, d r tot­odată şi un pdfect ex culant la vioară.

L-am auz t tn Trio din „Si vous Tavez compri“. Cu atâta duio­şie a executat bucata, încât a im­presionat profund. La acest Trio a luat parte şi plutonierul Si- mionov ia violoncel, ier d*na Pautan la pian, care deasemenea a cântat cu mult suflet şi pri cepere.

Dealtfel io tă orchestra, prin elementele valoroase ce ie are, a executai bucăţile cu multă technică şi suflat — fiind răsplă­tită îndeajuns cu aplauzele fur­tunoase din partea publicului.

D i Inspector general al mu zi- celor militare din ţară, d-1 col. Vladuţă, care venise să inspec­teze accaslă orchestră, a rămas foarte muljumit — felicitând pe maestru. 2. V.

Abonaţii cari ne fac re« clamaţiuni şi comunicări m scris in chestia ziaru­lui sunt rugaţi a ne in* dica întotdeauna şi n -ru l de fe adresă sub care li se trimite ziarul\

întreprinderile forestiere române 8 A. Cluj.

AVIZ.Adunarea generală ţinută Ia

9 Maiu 1924, hotărând schim­barea acţiilor, delà purtător în nominativ — prin ştampilare —- se invită toţi proprietarii acţiilor ca până la 30 Noemorte 1925 să prezinte acţule împreună cu coala de cuponi la sediu! so­cietăţii în Cluj fCalea Regelui Ferdinand No. 38).

Se atrage atent unea proprie­tarilor, asupra dispoziţiilor leg i, că presentatorui va f conside­rat de proprietar legal

Este în interesul ce or ce vor présenta acţiunile pr>n poşta ca sâ indice şi legibsl numele în­treg al proprietarului indicând ocu.raţiunea şi dorm Iul.

Cuponul anului 1924 se va plăti numai acelui proprietar care şi-a prezentat actiile şi cu* ponii pentru ştampilare.

Cluj. la 1 Martie 1925.179 2—3 Direcţiunea.

< 170.000o sută şeapte-zeci mii lei, două odăi, vestibul • ve* raniâ, bucătărie şi closet, construcţie solidă, gata lă cheie, execută fără nici un

adaos la preţANTREPRENOR ARCHITECT

MARTIN SCHORftBRAŞOV, Strada LnngA141.

187 2—5

Nr. 3038-1925 cons. orăş,

PnblicaţinneAvând în vedere circulara Mi­

nisterului Agriculturii şi Dome­niilor, Inspectoratul III R?g. Zoot şi sânii Şei Tg.*Mureş No. 310/1925 referitor la înscri­erea stocului animalelor do­mestice pe anul 1925, e invitată populaţia a da tot sprijinul ex- mişilor primăriei orăşeneşti prin o anunţare exactă a stocului de animale ce posedă, cu atât mai vârtos, că d iele prezente nu se cer pentru st bfllrea de con iribuluiti (dăr>) noi. ci e o con- scriere îndatinată, care s'a e- făptuit şi până acum an de an.

Înscrierea animalelor domes­tice este o măsură administra­tivă, care se face în interesul populatiunei pentru a controla starea actuală e creşterii anima­lelor şi a tfl< unde este tre­buinţă de intervenţia St Ju ul.

De aceea fiecare cetăţean este dator In interesul sâu pro­priu să declare stocul de ani­male ce posedă.

Totdeodată se aduce la cu­noştinţă că cu o cazi unea con- scrierel se vor încassa de că­tre exmişii primăriei taxele a- probate de Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor pentru fon­dul zootechnic Jud. conform ord. No. 30/1924, şi anume :

Asupra animalelor mari tre­cute peste 2 ani Lei 3; animale mari sub 2; ani Lei 2 porci peste 6 luni, oi, capre Lei 1.

Fiecare proprietar de vite este deci dator a achita necondiţio­nat exmlşilor, contra unei chi­tanţe, taxele prescrise de mai sus.

Braşov, ia 25 Februarie 1925.Consiliul orăşenesc,

180 1—1

I

m

Am onoarea a aduce la binevoitoarea cu’noş inţâ a publicului câ am iuat în primire Prăvălia de articole de modă pentru doamne şi domni şi de lucrări de mână din

ŞIRUL INULUI No. 30

; şi cu toată urcarea continuă a preţurilor bogatului depozit desfac articolii'4 cu o reducere de 15%.

Invit totodată oro-r*ta clientela sa viziteze bogatul asortiment de arti­cole, fără a fi obligaţi să cumpere asigurând pe toţi de-un seiv ciu prompt şi prevenit* r.

P r e t u r i l e m e le s u n t p r e ţ u r i d e c o n c u r e n ţ ă !F i e c a r e s ă s e c o n v i n g ă !

Cu distinsă stimă ^ C h n O O T S O l l X lB R A Ş O V ^ Ş ir u l I n u lu i 3 0 .

I

flPagfna 4 GAZETA,. TRANSILVANIEI Nr. 2 8 - 1 9 2 5

ConcertulDr. Nasta— Eti Bnbtrt

Marţi seera la ora 8 publicul braşovean a avut prilejul să a* siste Ia unul din evenimentele artistice puţi» obişnuite în ora­şul nostru, pe unde totuşi trec şi petrec adeseori'cei msi mari artişti. Intre aceştia de sigur se numiră şi Dr. Nasta, admirabi­lul tenor dela opera din Buda­pesta, cu soţia Eti Hubcri. E un adevărat deliciu sa asculţi execuţii muzicale create, aşa- zicând de calităţile excepţionale artistice ale d<iui Nasta: o voce puternica, de os volum Imens neobişnuit de sonoră, amplă şl splendid rotunzită; o rutină rară, un temperament, care colcăe şi plânge discret, când trebui, un frumos dar declamatorie, de nuanfare corectă arate eseoţie- iele caiilătl ale ceîebruiui tenor Dr. Nasta. D*n Eti Hubert are caliiăfi roull asemănătoare cu cele ale Ilustrului el soţ. Şî dânsa este deia opera din Buda­pesta şi ne-a dovedit âe fapt însuşiri muzîude din cele mo! alese.

Programul simpatica fost sies din operile lui Verdî, Tosti, Puccfel, Slrsuss Sehumsr<fi,Weg cer, Petrescu, Brediccanu etc.

Un public muzical foarte se­lect e acoperii cu aplauze ps emirii artişti, înainte şi după execuţii.

Având în specia! în vedere, că Dr. Nasta este român, era

* Intr’edevSr de mirat, unde era publicul românesc, cere ie Tâ naşe, la cinematograf şi chior la unele conferinţe ştie să um­ple adeseori sala ?

Dr, 1. L,

ConvocareConform statutului p. 11 ono­

raţii membrii ai „Casinîi Ro­mâne* sunt invitaţi pe Dumineci 15 Martie 1925 ora 4 p, m. îa

Adunarea generală ordinaricu următoarea ordine de zi:

1. Deschiderea adunării.2. Reportul comitetului.3. Raportul cassierului.4. Budgetul anului următor.5. Alegerea unei comisiuni

pentru cenzurarea socotelilor.6. Reportul comisiei cenzură*

tosre.7. Propuneri şi Inierpellri.8. Depunerea mandatului ve­

chiului comitet.9. Alegerea noului comitet. Braşov, 5 Medie 1925.

Dr, ban Garoiut N, Babole, preşedin te se cre ta r .

Societatea de muzică „Armoala1*.

Convocare.Societatea de muzică »Armo­

nia*, Braşov Invită pe toii mem­brii săi fondatori, de onoare şi ordinari la

Adunarea generală anuală,care va avea loc Duminecă in 15 Martie a. c. la oarele 11 a. m. în localul societăţii (Grădina de copii din Piaţa Prundului) cu următoarea

Ordine de z i :î. Cuvântul de deschidere al

preşedintelui; 2. Raportul secre­tarului; 3. Raportul casierului ş; bugetul pe 1925; 4. Raportul censorilor; 5. Absolutoriul co­mitetului pe amil de gestiune 1924; 6. Diverse propuneri.

NOTĂ In cazul când numă­rul membrilor prezenţi nu co­respunde dispoziţiunilor sfalu tare» adunarea generală nu se. va t nea, ci se va amâna pe Duminecă 22 Martie a. c. când se va ţine neapărat fără consl derare la numărul membrilor prezenţi»

Părinţii cm'i doresc - să ş* în­scrie copii la şcoala instrumen­tală, sunt învi-taţi a lua parte la adunarea generală.197 1—1 Comitetul.

LocaleUn program edilitar pentru

Scheii Braşovului se zice că ar fi gata, dacă s’ar menţine pre­vederile bugetare ale comunei pentru unde lucrări ce urmează să se facă anul acesta.

Dorim să vedem realizate spe­ranţele acestea.

*Aviz. Membrii Societăţii Soda*

Iilor Români »Lumina* sunt In­vitaţi a lua parte la consfătuirea în vederea aranjării petrecerii de Paşti, care se va ţinea Sâm­bătă, In 14 Martie a. c. la orele 6 seara în localul Societăţii. — Comitetul,

Pentru orfelinatul Uniunii amprimit prin bunăvoinţa d-lui pre* feet Dr, h Cturea 1000 le], do­nată de d l Cari Artz din Hăl- chîii, Iar dela primăria din Tur» cheş prin bunăvoinţa d*iui notar 1000 kg. cartof!, pentru care se exprimă şi pe calea aceasta cele mat călduroase mulţumii!,— Pre şediriă Măria B. Bciulesou.

*Reuniunea femeilor române

pentru ajutorarea văduvelor scă­pătate din Braşov şt Săcele, mulţămeşte şi pe calea aceasta stimatei d-rte colonei Râmnkeanu pentru donafiunea de 100 lei ca fundaţiune în memoria iubitei sala mame Siţa Furtunescu. — Elena Sabadeanu, prezidentă.

Isvoml cel mal Ieftin pentru pro curat alimente este numai la

I. G. EREMIEStrada Hlrscher Ir . 1.

Ceapă roşie sănătoasă1 Kg. 7 Lei

Brânză de Moldova I.1 Kg. 44 Lei

Brânză de Moldova de toamnă 1 Kg. 56 Lei

Brânză de Brăila Telemea nouă 1 Kg. 56 Lei

Balion de Tomate 1 Kg. 16 Lei i/2 Kg. 8 Lei

Totfelnl de Conserve din Deva şi Bucureşti

Untdelemnul cel mai bun ita­lian şi francez

Untdelemnul cel mai bun de mân­care şi de ars 50 Lei litiul

Sardele marinate de Kalla. Sur­dine etc.

Portocale cele mai dulci.Halva cu Vanilie şi cu ciocolată Măsline Voilo superioare

1 Kg. 70 Lei Măsline Triilo 11 1 Kg. 30 Le 185 2—3»mw ii—ii'ii-nnwi 1 ......... .

CINEMA AP0LL0

Daci voiţisă vă distraţi bice sa scă­paţi ocazia de a vedea programai de pe ianaMartie,fn II şi 12 MartiePăcatulIn 14 şi 15 Martie

„Viaţa unei femei pierdute“

ca UITA BERB1B

in 16, 17 i 18 Martie„ F i i i i fcu MAMA COR DA

---- i 1, ~tţ -mirn m 1 -------------------------------,

„ B R A Ş O V E A N A “INSTITUT DE BANCĂ ŞI COMERCIU SOCIETATE ANONIMĂ IN BRAŞOV.

C O N V O C A R E .In conformitate cu Art. 33 din Statute convoc prin aceasta Adunarea generală ordinară

a Institutului de bancă şi comerciu „BRAŞOVEANA* S- A. în Braşov Piaţa Genera) Berthelot No. 6, pe ziua de 22 Martie 1925 ora 3 p. m. în localul Institutului, iar dacă nu sar înfăţişa numă­rul necesar de membri, se va ţine a doua Adunare generală în ziua de 529 Martie 1925 ora 3 p. m , care va hotărî valabil cu orice număr de membri.

Ordinea zilei va fi:1. *Raportui Consiliului" de administraţie şi al Cenzorilor asupra gestiunii anului 1924.2. Stabilirea Bilanţului şi Contului de Pierdere şi Profit pe anul 1924 şi descărcarea

Consiliului de administraţie şi Cenzorilor.3. Împărţirea profitului curat pe 1924.4. Alegerea membrilor Consiliului de administraţiune pe 5 ani.5. Alegerea Cenzorilor pe 3 ani,6. Propuner/.Braşov, din şedinţa Consiliului de administraţie şi Cenzorilor ţinutâUa 10 Februarie 1925.

Dr. Eugeniu Meţianuprezident.

B I L A N ŢA C T I V I pe 31 Dtceairle 1924 P A S I V A

L e i JL

Bani per Cassa........................ 23042 75Bon la diverse bănci . . . . 18180 59Poliţe în portofoliu................... 1164597 77Lombard .................................. 21747 02Efecte ....................................... 21253 18M o b ilia r .................................. 2300 —

Debitori....................................... 397302 79Marfă . . . . . . . . . 1625000 —

Curent . . . . . . . . . 2459503 195732927 29

L e i B.

Capital.................................. .... loco 00Fond de r e z e r v ă ................... 79443 96Fond de pensiune. . . . . 7264 —

Fond pentru acop. pierderilor 7221 —

Depuneri . * ........................ 343 300 20M ize........................................... 3458 05R eesco n t........................ ..... » 64218 —

Creditori . . . . . . . . 4 >1889 79Profit curat , ........................ 140165 ?9

5732927 29

c i i L T u i i i CONTUL PROFIT Şl PERDERE v u i ţ i

L e i B. L e i B.

Salarii şi Re muneraţi uni. . . 115500 Escont şi interese................... 112483 50Interese de Reescont . . . . 141433 35 Previziuni şi T axe ................... 80510 50Spcse . . . ........................ 72588 54 M a r f ă ...................................... 372762Chirie şi sp e se ........................ 18000 — Cuooane . . . ................... 300 —Dâre 16734 — ~ "T "Interese Ia Depuneri . . . . 61634 82Profit curat . . . . . . . 140165 29

566056 — 5660^6 -j"*4**"”

B R A Ş O V, 31 Decemvrie 1924»

D I R E C Ţ I U N E A :Anenln Vlalcu m. p. Dr- Eugenii Metlui m. p. Alei. U n m. p. Ilcelae In e m. P.

director. preşedinte. cassier-contabil.Kovtt 1. Clnrcn m. P. fiheorohe Chelarln m. p. Stoelae Clogn m. p. â M Stlighe m. p.

vicepreşedinte.D» I. Căpâţlnă m. P.

Revidat şi aflat în ordine şi în deplină consonanţă cu registrele purtate.

COMITETUL DE SUPRAVEGHERE:Ştefan Belindescn m. p. ileie Benlgoi m. P. lenea .6. Collben m. P. Vacile Literat m. P.

preşedinte.

Primăria cemnnel Zliln.No. 891/1924.

Arendarea circiumei.Primiri» comunală a ccmu

nei Ztzin va da în arendă câr­ciuma comunală No. 292 pe timp du 3 ani şi 9 luni, adecă deia 1 Aprilie 1925 şi până la finea anului 1928 prin licitaţiune publică, care va avea loc la Primărie în ziua de 28 Martie 1925 ora 3 p. m.

Preţul estimare! va fi de Lei 5000, iar vadiu de Lei 500.

Supraoferte nu se vor lua in considerare.

Condiţiunile mai detailate se pot vedea la Primărie.

Zizi», la 25 Februarie 1925. Primăria comunală.

192 1—1

Nf. 3827/1925.cons. oraş.

Publicaţiune de licitaţiePentru arendarea pe timp de

tm eu a gunoiului ce se strânge in obor, se va ţine in bsza le­gii asupra contabilităţii publice Art. 73—84 în ziua de 28 Mar­tie a. c. ia ora 11 a. m. în to­catei secţiei economice a Pri­măriei Str. Argintarilor 5. II. uşa

3 o licitaţie publică verbală.Fiecare oferent e obligat să

depună înaintea începerii lici­taţie! un vadiu de 200 Lef.

Arenda e de plătit prin ofe- rentui cel mai favorabil îndată după terminarea licitaţie! intr’o sumă.

Condiţiunile detaliate se pot vedea în secţia susnumftă în o* rele de oficiu.

Braşov, la 7 Martie 1925.Consiliul orăşenesc,

190 1 -1

Nro. 4488/925 cons. orăş.

Pnblicaţiuneasipra averilor şl fnndaţlnnlior

de pe teritoriul Ungariei.Având în vedere, că conform

comunicării Direcţiune! Admi­nistratei Generale Contencio­sului şi Statisticei No. 16619 din 23 Februarie 1925 în curând vor urma negocieri pentru aplica­rea dispoziţiinilor art. 249 şi 256 ale Tratatului Trienon, în ce priveşte remiterea şi împărţirea intre statul român şi ungar a legatelor, donaţtuQilor, burselor şi fundaţiunilor de ori-ce fel şi a averilor colectivităţilor, efl&te actualmente pe teritoriu) Sktu iui maghiar, atunci când supuşii

| români şi aceste colectivităţi ar | avea vre-un drept asupra aces­

tor fonduri, Invităm din nou în legătură cu invitaţia noastră No. 26033/1924 din 28 Decemvrie 1924 pe toii 8ceia, cari eu vre­una din pretenţiunile mai sus indicate, a anunţa aceasta cu Înaintarea simultană a materia­lului documentar în termen de10 zile de la data acestei pubii- caţiunl, la secfla lil a a consi­liului orăşenesc fSirada Porţii No. 63, etajul I. uşa 8), unde se şi poate primi informaţiunlle necesare.

Braşov, la 4 Martie 1925.Constitui orăşenesc,

191 1 -1

Domnii Abonaţiai ziarului care sunt

în restanţă cu plata abonamentului, sunt rugaţi ca de urgenţă să trimită costul abo­namentului prin man­dat poştal, contrar vom11 siliţi a sista trimite­rea ziarului.

Administraţia.

5. OAZFTA TRANatVANW ! Nr. 2S—192S.

Sărbătorirea la Brasovf

a Maestrului Notaraj C

■ Nu vom vorbi de geniala o* g>eră a Iu! Delavranceo, Apus 4te Soare, căci nu e ceva 4e importai care să aibă ne~ voe de analiză, de aprecieri, de puneri în punct sau laudă.

De mult şl*o câştigat locul de onoare In literatară, istorie şt teatru.

E mândria noastră naţională, e şcoala la care trebue să se adape urmaşii Iul Ştefan, e iz* vorul de patriotism curat, e cu- pa din care se îmbată vitejii, e nectarul ce a înviorat toate sini* timidele ce formează podoaba suflatului poporului nostru.

Na vom vorbi nici de modal cum a fost Interpretată de ma­rele maestru Notara înconjurat de iubiţii lui elevi, ce formau acel admirabil ansamblu î» ju- mtl maestrului ior.

Aseară am trăit clipe de înălţare scfiriească In mijlocul boeritor Moldoveni, la curtea Oomnuiul Moldovei, lângă Dom­nită şi curfenele ef, lângă inima caldă, nobilă şi curată o feraeeî române.

Şl câtă pioasă cucernicie ne a evocai acei viteji răniţi In lupte,

,r mort! pentru pământul lor iubit, pentru Moldova lor Scumpă, pentru mâsdra Românie mare de azi.

Dar iată în ra’j locul lor tro­nează prin virtu|i — prin raă reţle — prin gloria neamului nostru, figura Marelui Ştefan.

Era EL50 de ani iubite maestre, ani

de muncă încordată, de şpi- moaşă carieră, de realizftri feri­cite, de şcoală naţională şi co­mori de sentimente.

Ai alias sublimul în arlă, ai stăpânit cu [puterea ta toate slmilmenteie noastre, ai ferme­cat cu vrijia ta cea mai fru* •moaşă sală ce a avut Braşovul v/eodaiă.

Ţi sau adus ovaţii delirante, •accente de respect şi de Iu* blre ce nu au avut margini, de la glasul categoric al armatei, prin cei dulce ai feraeei, la glasul argintiu şi nevinovat al copila' ?şniial cari au văzut în tine ge aiul,

50 ani ai stăpânit sufletele, caracterele, patimile, ai făcut ce al vrut cu generaţiile ce le-au Iubit şl apreciat, dar eei mai sublimi moment ce l am a* fui vre odată, e când Tu iubite maestre, ai fost învins In sentl-

i menteie trie de noi, cari ţi* ara văzut lacrima caldă şi ferbiate a unu! suflet atât de bogat în calităţi ce D zeu fi le a dăruit cu atâta dărnicie.

Lacrima ta, izvorâtă din cea mai sinceră iubire ce fi sa a- rătat, e singura lacrimă ce |i-o dorim, lacrima fericiri inimii laie ds aur.

Şi când vom auzi că vel re­veni iar în mijlocul nostru, te •vom primi laici, cu mărgăritare, cu lacrimi de bucurie.

*« •Cu ocazia reprezentării dra«

mai istorice „Apus de Soare* In seara zilei de 9 Martie, ce- iă|eni braşoveni au sărbătorit pe marele nostru artist dramatic Notara In chipul cel mai demn,

La sfârşitul actului iii a fost Înconjurat in scenă de o dele­gaţie a ofiţerilor dtn garnizoana Braşov, o delegaţie a femeilor xomâne, o delegaţie a funcţio­narilor publici, o delegaţie a comercianţilor români şt o de­legaţie a elevilor de liceu.

D*na Marioara dr, Moga din fruntea deleg&ţiunei femeilor ro­mâne, adresându-se marelui dramaturg, exprimă admiraţia şi recunoştinţa pe care femeile române ie au pentru aceia care timp de o jumătate de veac a desfăşurat cea mai rodnică ac­tivitate pe scena Teatrului Na­ţional Român. La stârşitul cu­vântării îi oferă în semn de omagiu o foarte frumoasă jer­

bă de flori cu o bogată fundă tricoloră.

DI Colonel Bâdescu vorbeşte din partea ar mi tei. Prin cu­vinte bine sfmtlte şl frumos ex­primate arată foloasele aduse teatrului şi in genera! româ­nismului. produsul munci! celor 50 ani de carieră artistică aî sărbătoritului. D-sa face o para­lelă Intre sufletul de artist ia ram­pă şi sufletul militarului în front şt Inchee rugând pe D-zeu să lase încă mulţi ani de stră lucire aceluia care, mere pei ioî fiind, a cultivat patriotismul In suflatul celor ce i’au cunoscut şi au gustat deliciul jocului său de scenă. La Incheere oferă maestrului o frumoasă coroană de laur! înfăşurată de-o pan­glică de mătase în culorile dra­pelului românesc şi un obiect de artă.

Micuţa noastră artistă Jliada Manteanu, despre a cărui mere talent artistic am vorbit de a- lâtea ori, a prezlnht sărbători­tului o frumoasă amphoră de bronz cu un buchet de flori na­turale şi din partea comercian­ţilor româd un frumos serviciu de argint pentru desert. Cu glasul ei de îngeraş şi cu o dicţiune şi gradaţie de artist ajuns la maturitate micuţa Iliada Mun- teanu a spus câteva versuri ocazionale de omagiu, impre­sionând până la lacrimi pe ma­rele maestru.

La sfârşitul versurilor vre o 10 f 'tiţe, îmbrăcate naţional, înconjurând pe sărbătorit fac să curgă timp de câteva mi­nute o pioae de ghiocei asupra capului său nins şi ei de fl >rlle vremurilor prin care a trecut

In ttmp ce sărbătoritul îmbră­ţişa şi săruta pe micuţa Mada, publicul spectator în ropote de aplauze nu mai contenea să-şi manifesteze dragostea şi admi­raţia

Un elev dela liceal Ş jgana mulţumeşte marelui artist pen­tru prilej )! ce a dat unui grup de cetăţeni să strâng! un fond cu numele »Artistul Notara* din care să se dea o bursă pentru un elev sărac.

La tf&rşit, maestrul Notara, vădit emoţionat, spune c& nici odată nu a fost mai frumos şt mal simtit sărbătorit ca asiâzi. Mulţumeşte călduros pentru a- ceariă manifestare, singura răs­plăti care merge a inima unui suflet de artist.

La sfârşitul reprezentaţiei, e- levii dm cursul superior ai li­ceelor din Braşov, l-au făcut o manifestaţie grandioasă pur­tând pe braţe pe sărbătorit până la restaurantul Maiorul Mura unde a avut ioc o masă ea m m! la care au luat parte toţi artiştii parteneri marelui maestru şi publicul admirator. Asistent.

ConvocareSocietatea română de vână­

toare din Braşov invită membrii activi la Adunarea generriă extraordinară, care va avea loc la 19 cri. ora 6 p. m. în sala vânătorilor dela „Casina Ro­mână" Braşov, având la ordi nea zilei:

1. Mărirea numărului mem­brilor activi. Comitetul.

CINEMA MODERNContinuă rularea admirabi­lului film

până mâne, Viaeri,In pregătire

„Messalina“

Amnistierea delictelor silvice dm ţara moţilor

Prin »Monitorul Oficial“ de astăzi a fost promulgată urmă­toarea lege:

Arf. unic- — Se amnistioză, etât în ceea ce priveşte pe* deapsa, cât şi despăgubirile ci­vile, toate infracţiunile la legile silvice, săvârşite în intervalul dela 2 Noemvrie 1918 până la 31 August 1924, data comemo­rării centenarului lui Avram lancu, pe teritoriul plăşilor ur* mătoare: Gilău şi Huedin din judeţul Cojocna, lara, Câmpeni şi Baia de-Aries din judeţul Turda* Arieş, Bam-de-Criş şi Brad d:n jud. Hunedoara şi Abrud din jud. Aiba-de-Jos.

Amnistia cuprinde toate in­fracţiunile de mai u$, fie ele numai constatate sau pendinte în fata instanţelor judecătoreşti, fie judecate, şi asupra cărora sau pronunţat hotărâri con* damnatoare definitive, dar încă neexecutaie.

Preoţii militari. La ministerul de răzooi se lucrează la intro­ducerea în cadrele de rezervă el a armatei a tuturor preoţilor,de toate riturile dla ţară, până la etatea de 60 de anf, conform art. 9 din legea clerului militar şi alcătuirea anuarului respectiv, conform arf. 27 şi 29 din regu­lamentul acelei legi.

Preoţii până li etatea de 60 ani, de toate riturile, cari nu a’«u prezenţii focă la cercurile de recrutare spre a fi lupayl cercetări} mJicrir, sunt dtase* menta rugtţi a te prezeata de otgin[â; aitfel vor rdmâaea ne* tr iu; tn decret şi «mur şi vor avea să >upotite rigorile legii ofiţerilor de rezervă, ca nesa- pjşi. •

0 nenorocire de cale ferată s-apetrecut a<aitaeri in stafia Oona- Sibluiuî. Un mecanic voind să lege o locomotivă de uu tr<n, o mânat locomotiva atât de re­pede, încât aceasta ne mai pu­

ţind- fî Înfrânată, a lovit Sa pHn îa vagoanele trenului, dla cari două erau pline de călători. Unul dla vagoane a fost spart şl tenderul m a şinei avariat. As fost rănite 15 persoane, dintre cori o parte an fost transportate pentru îngrijire ia Sibiu, Iar ai|ii mat uşor răniţi au fost duşi ia casele lor. *

9 moartă frumoasă « «vot fa*brlcantul Iostf Ruthford din Glas* gow f Anglia). Cetea o revistă umoristică* Se pare că-i plăcea mu t ceea-ce cetea, căci la aa moment dat i a oprit din r& ţa căzut pe spate pe scaun şl h a rămas mort de apoplecsle. Ei avea 45 de ani.

Un b u t nriflş e vorba să s e ridice lui Lemn. Doi sculptori au început deja lucrările în ve­derea acestui bust, în apropiere de Kislovodosk în Ca ucaz. Bustul va fi tăiat direct din o stâncă şi va avea înălţimea de 81/2 metri.

„ C R E D I T U L “i n s t i t u t d e c r e d i t ş i e c o n o m i i î n Z â r n e ş t i

Convocare

la a XXI-a adunare generala,ce se va ţinea la 5 Aprilie 1925 la ora 5 d. a. în localul institutului, la care sunt invitaţi toţidomnii acţionari a se prezenta în sensul § 20 din statutele societăţii, la caz că acţionarii nu s*ar prezenta în număr corespunzător se convoacă aceeaş adunare generală ordinară pe ziua dc 22 Aprilie 1925 la 3 ore d.a. în care adunare cei prezenţi vor putea decide fără considerare la nu* mărul lor asupra următoarelor obiecte şi anume :

1. Alegerea a 2 notari şi 3 verificatori.2. Raportul direcţiunii şi al censorilor.3. Statorirea bilanţului şi împărţirea profitului.4. Alte propuneri eventuale.Z â r n e ş t i , la 10 Martie 4925.

Direcţiunea.

A c T i v CONTUL BILANŢ PE ANUL 1924 p a s i v

Cassa în numerar Depuneri proprii .Escoinpt...................Credite camb. hipo-

tecare...................Credite personale . Realităţi: casa institutuluiE fecte ............................Co. Curente . . . .

893766*50

24645*— 465815*50

L E I Bi

54.21990 331.993 —

1.384.2271

42.85440.000

1.833.29490

Capital...................Fond generai de re­

zervă ..................Fond de rezervă pt.

pierderi . . . . Fond de pensiuni . Fond de binefaceri Fond pentru scopuri

culturale . . . Fond pentru impo­

zite restante . . Depuneri spre fruc­

tificare . . . . Pro diverşi . . . Chirii încasate an­

ticipat...................Profit net . . .

80000

42126*10

74621*26 12025*50

785*—-

6836*35

4000*

1599480*074246*50

2000*

L E ! B

196.74736

23.646

1.605.7267.474

1.833.294

89

571290

D E B I T CONTUL PROFIT & PIERDERE PE ANUL 1924 C R E D IT

L E T B L E I *

Salarii . . . . . 19000* Reportul anului precedent . . 2.293 85Interese la depuneri Interese dela de*

spre fruct. . . 99667.43 puneri proprii . 29410*94Porto . . . . . 306*63 Provizion . . . . 63199*75Spese . . . . . 25448*75 Interese dela crediteContrib. de dare . 1933*26 !1 personale * . • 36831 -Diferenţă de curs 1 ! C h ir i i ................... 2000-

la efecte . . . 130132*15 276.488 22 | Interese dela scont 138743*32 ,Profil nel: report ! Interese dela cred.

din anul precedent 2293*85 ! camb. hip. . . . 5386*50Beneficiul net pe I Interese dela efecte 7797*—

anul 1924 . . . 4880*27 7.174 12 281.368 49283.662 34 Í 283.662 34

Zârneşti, la 31 Decemvrie 1924.

lancu Meţianu, Dr. P. Nistor, Aron Pană, Moïse Micu, O. Renghea, contabil-

Subsemnaţii censori am examinat conturile prezente şi le-am aflat în deplină regulă şlîn consonanţă cu registrele principale şi auxiliare.

Zârneşti, 10 Martie 1925.

Bucur Meţianu, preşedinte. loan Spârchez. Ştefan Garoiu. Vartolomeiu Cotinghisu

Verificat şi^aflat în ordine: P. Marinescu, expert contabil.

U A Z Jtf lA 't'K A N b f - - M l Pagififc 6

ilflfl al r Hal mtr» mi Ora 3 d. à.

Conflictul Senatului Universitar din Cluj cu d-l Al. Vaida. O uimire— o surprindere.

hterviiwu! acordai de d-l Ah Vaida ziarului »Cuvântul* în chestia mişcărilor studenţeşti este cunoscut cetitorilor noştri. Acest Intervh w a provocat o teiegremfi adresată de Senatul «aiv. din Clvj d iul Vaida şi, fireşte răspunsul d-tui Vaida la occasiă telegramă, ambele apă n*te înj'n rul de Duminecă ai aceluiaşi ziar:

Telegrama profesorilor naiv— .Citim cu uimire cele

•puse de dv., ia interviewal care vi se airibue prin «Cu* vântul*1 din 4 Martie. Refuzând a crede că un fost prim n»nls* tru al firii s’a putui exprima astfel despre Senatul şi profe­sorii Universităţii din Cluj, aş* tepiăm înainte de a aviza la mijloacele de apărare, împo­triva' calomniilor şi insultelor ce ni se aruncă, confirmarea seu desminţirea acelui inter* vkw, considerând neprimirea nici unui răspuns ea o recu­noaştere a autenticităţii iul.

Semnaţi: Virgi) Bărbat, de­cana facultăţii de litere, Cheor* ghe Spseu, decenul facultăţii de ştiinfă, „Moldovan, ; decanul facultăţii de medicina, Nicolae Bănescu, prorectorul Universită­ţii Călugăreenu, Bogree, Oiu- <g!e«,Şt* fâaescu-Ooangă, Giimm, Bezdechi, Mi hai J Botez, Vârlan, Iosif Popoviei, 1. Paul, profe­sori universitari,

Râspnasal d loi falda.Surprinderea mea n’a fost

mal mică decât uimirea d lor profesori iscăliţi In josul tele­gramei. Numele d-lor ie cunosc şi ie respect ea pe ale unor savant!» dar aşi ii aşteptat ca d*k>r obicinuiţi cu o gândire disciplinată, logică să nu de­plaseze discuţia asupra criticei ce am adus’o calităţilor de pe­dagogi, pe tărâmul »bon tona* fui“ gazetăresc. Cum adică, pentru că cineva a avui onoarea de a fi fost prim ministru să fie obligat pentru tot restul vie­ţii să păstreze o »gr&ndeţă* plină de rezerve şi sa se sfi* sscă a da caiificebvui pe care II |)ne drept potrivit unor situa- P de fapt ? 1

Autenticitatea interviswalul a’i poftii fi necunoscută semnatari­lor după ce am bccsficlat da onoarea «ă dictez interviewut sspărător finiţii unuia dintre ptofesoril Imăllţi. Găsesc curios că savanfi de o înaltă valoirt ştiinţifică precum snnt d/le lor, să uztze de cuvântul .calomnii" discutând cela afirmate de mine. Este oare o calomnie faptul că Senatul universitar din Bucureşti a procedat ca tact şl bunăvoinţă părintească faţă de itadtuţ', pe când Stmtol univer«ttâJî chn Cluj a ades hotărâri draconice fa contra tineretului încredinţat educaţiei sate, cu toate că greva din Cluj nu era âexât o grevă de aoIidar,z*re ?. Revenind asupra primei lor hotărâri, după ce au luat cu­noştinţa atât de confinatul tele­gramei pe care o expediasem ridai Iuliu Mania, cât şi de con­ţinu tai interviewalni mea, pabii- sat in »Cuvântai4*, Senatul uni­versitar a împlinit dorinţa pe care o exprimam ia stârşttal a* «•iui interview, luând dispoziţii pe cari ar f) avat datoria să le ia dintru ’ncepat.

Na aveam Îndreptăţirea să ca* tifle de on procedeu nevrednic de profesori, ci mal cerând de «dereviji în extaz*, evacuarea căminelor sunenţeiti ca forţa militară şi aruncarea in siraaă m atadectejor ţi stadeofilor Mier­curi ienra pe vreme de p.:cu,*? lateamaâ o c&ha.me trf.erarca

:esior diîpozn** ?

Să răspundă oricare din a ceşti domni, ce ar fl făcut când ar fi trebuit să suporte un ase­menea tratament neuman pro­pria lor copilă sau propriu lor fiu?

Studenţii au cerut cu Insis­tentă să fi se permită adunări pe facull? ţi spre a putea lu i hofărîrl. Nici nu a’a stat de vorbă. Studenţii au fost daţi pe mâna politiei !n persoană d® uni! domni profesori; este o ca­lomnie nevrednică <?e un fast prim-ministru constatarea că o asemenea purtare merii# alt nd jectîv decât calitatea distinsă de pedagog ?

După ce senatul universiiăfii din Cuj, revenind asupra pri­mei saîe hotărâri pripite, s’a re­cules, viu sâ-i d u deplină sa­tisfacţie declarând prin această scrisoare că de data aceasta domnit profesor! eu dovedii că ştiu să fie ia înălţimea chemării lor dezaprobând înşişi, regreta­bilele lor excese, întru nimic educative. Dacă vreunul dintre profesorii care mi-au făcut o* noarea să-mi trimeată telegrama mai sus citată, ori tofi împreună ar perzlsla în credinţa câ e ne­cesar a eviza ia »mijloacele de apărare împotriva calomniilor şt insultelor* îi rog să nu aibă nici o reticentă. Sunt gsta să mă înfăţişez in flata oricărei in ■ Stanţe, bi il admit chiar pa Se­natul universitar din Cluj, deşi în cauză, ca judecător; rezer- vându-mi dreptul de a face proba adevărului cu aţâţi mar­tori câţi vor fi necesari unei depline donezi.

Aştept.. Dr. Al. lalfia-Voevoâ.

dat desoc. «Principele Mircsa*.

Cvcrscuia ioc. »Principele Mjrcea* filiala Braşov orginlzea* ză prD-ra inc pjtyi luări Apri­lie o neobişnuită petrecere: an bai pentru copiit urmat de ceti dsnstDt.

Este ocazXi.c« de-a duce co* plii noştri 1* o dlstracţiane plă­cută şi cu rest social, făcâcdo-se apropiere« Ini re ei, în acelaş timp contribuind astfel ta siuto- rărea altor copii serminl şi boi* f#v», pe cari soc. »Principele Mir ce«“ îf tagrfje^e.

Prrgnmai acestri cn ;e şer­bi rt este foarte va lat, ca tot Îîiai o'e surprize pentru <up?,

Vom rev* n cu ro^amănuoie.

„ C R E D I T U L 4* institut de cred it ş i econom ii

în Zârneşti.

Convocare.In baza ari. 18, 27 şi 28 ale

statutelor, domnii acţionari ai societăţii pe acţii „Creditul“, institut de credit şi economii în Zârneşti, sunt convocaţi în

A ta re pierală eitraoriari,care se va ţine la sediul socie­tăţii în Zârneşti, în ziua de 5 Aprilie 1925, la orele 4 d. p. cu următoarea

O rdine de z i:1. Raportul direcţiunii.2. Modificarea statutelor.3. Alegerea Consiliului de ad­

ministraţie şi a Censorilor pe baza statutelor modificate.

Pentru a putea lua parfe la această Adunare generală extra­ordinară, D-nii acţionari vor de­pune acţiunile lor la Cassa So­cietăţii în termenul prevăzut de art. 20 al Statutelor.

Zârneşti, în 10 Martie 1925.,195 i —i D ire cţiu n e a .

Investirea primului patriarh ai României se va face — cum se comunică din Bucureşti — la 2i Mai 1925. Cu câteva zile mai înainte se vo deschide se­siunea ordinară de primăvară a Sf. Sinod.

In prima şedinţă, Sinodul va etcăiui programul ceremoniei investirii patriarhului. Cârja, care Va fi de aur, a fost comandatăla Paris. f*

la Bncareţtt s’a ţinut o con­sfătuire a tutui or prelaţilor or- fodoxi dm ţari, în care s’a fă­cut o revizuire asupra redactării proiectului de ltge pentru orga nizarea unitară a a otserlcei or­todoxe, protsct care a fo3t de­pus pe biroul Senatului.

•Ssunplfea ţig are te le iar se

anurîţa o scump re a produselor Regie! monopolirfior. E vorba de urcarea preţului ţigaretelor de lux, R. M. S. specialitate şi cele aurite.

Dar mat e vorba ca deia 15 Aprilie să se iaci o urcare da 30# asupra tuturor produselor.

Regim de ieftinire a traiuiuiî...•

0 Importantă descoperire ar­heologici so »nan ă da U Ly t-u : Misieaea arheologi;ă ame­ricană s drsccparft tn vecinăta­tea unei mari piramide, la o a- dânajme de 27 metri, mor mân* toi faraoneiai Ssnofra.

•OPERETi ÎIE IE E i Sâmbătă In

14 Martie va avea ioc reprezen­taţia de deschidere ce „Femeia in pnrpnrâ ce Jean fitibert. Dn mare număr de bilete mtB vân­dut deja t o n i de cancerteIllfiOSOr. 198 i — l

Tratative de c&BSîiisţfgae A s.iâzi au tratativele deconcilfejiune pvntru încheierea unul contract colectiv de muncă între muncitorii nouţi patroni ai mine:* d* cărbuni „România carboniferă“ d n CStpmu Barsolt. Tratativele sum conduse de d-l N. Popea inspector al muncit din Braşov.

firava fiueţionirilor de tren fn fiermantâ. După cutii anunţă zltru, »V ciw fi.is*,în Germania este îm n tm â greva generală afanCjiGînriîOf căilor {erate.

*Celebra violonistă anstrallanfi

ALMA MfiODiE, care a reportat anat trecut succese triamfaie !n toată România, a fost din non iBvitată oe »Fandaţla culturală Principele Caroi44 pentrn an dota do concerte ia ţara noastră.

Concerto* sornâtontei artiste In oraşul nostra vs cvea ioc in seara de LliSl, 23 MARTIE îa sala .L i­cealul Honteras* şl va însemna de signr pnactnl culminant al ac­tualei sisiiinnl muzicale Citiţi cri­ticele presei bnc&reştete alătn* rate !a acest tmmâr asupra vio­lonistei

ALMA M000IEcritici dUiranib'ce. dfn care se re­flectează cel mai bine senzaţio­nalele succese cari an focnnsnat concertele ei dia anul trecut.

Bilete!» pentru concertai â re! ILMA M090IE u vor pune în vân­zare la Direcţiaaea de concerte ILINfiSOR

Va rugăm a reţine dfn timp locurile 0v., de oarece artista nnpoale da de cât M SllfiPR C03CERT In oraşul nostru.m i—i COMITETUL.

Tipo grafia a. m u r c şi^nu : üiíhníS wEa c b r a şo v .

Ultime ştiri

In ajunul alegerii deia ReghinPunerea în aplicare a tuturor miştliilor.

Bucureşti, 12 Martie. — Trimisul special .ti ziarului »Cu­vântul* din Bucureşti publică în nrul de azi al ziajului o serie

j de fapte, din cari rezultă câ guvernul este hotărât să recurgă la, toate mişeliile cunoscute pentru a trimite în Cameră pe dl O* Goga.

Astfel au scâit deocamdată deia Bucureşti 4 0 jan­darmi cu ordine speciale şi 15 „hoţi de urne“ traves­tiţi îa plutonieri. Automobilele le pun la dispoziţie pre­fecţii de Sighişoara, Ciuc şi Tg.-Murăş.

E piscopu l Ioan d eia Cluj a trim is o c ircu lară p reoţilor ortodocşi din circum scripţie ca sa fa c ă p ro ­p agan da pen tru d l G oga . P e de a ltă p a rte în treg ap ara tu l adm in istrativ este pus la d isp oziţia candi­datu lu i averescan .

Pentru ca să câştige pe paTtsa sa m noriiăţ.le, cari fac 40% dintre alegători s’a pus la cele un banchet la Reghin, cu care prilej generalul Averescu şi Goga au asigurat pe saşi şl unguri că vor observa pajul deia Ciucea, dacă minorităţile vor sprijini partidul poporului.

— Reia Corespondenta! nostra special. —

lârg u l-M u râş , 12 Martie. — Cu toate sforţările şi machînaţitmîle puse la caie de agenţii gavermsim masele poporului românesc stau zid tn jurul candida­tului Partidului naţional Dr. Voisu Niţescu, care însoţit de fruntaşii uoştrii din Reghin d-nii senator Vescan şi deputat Adrian Popescu vizitează zilnic comunele circum­scripţiei. In cerc au sosit mai mulţi fruntaşi ai Parti­dului naţional deia Centru Intre cari inimosul şi popu»? la rul deputat P avhcă B rătăşan u . In zilele de Sâmbătă, Duminecă şi Luni se va ţine o serie de întruniri, la care şi-au anunţat sosirea d-nii A L V aida- Vceved<. M ihai Popoviei*, Dr. D obrescu , G r. PiU pescu şi alţii.,

C ontrar ştirilor lan sate de către agen ţii ave- rescan î ş i lib era li despre resp in g erea can didatu rii dlui Voicu N iţescu , nt se com unică la în cheierea fm p rin telefon din R eg h in u l săsesc câ preşed in tele d r - cum scripţiei electorale a p rim it azi can d id atu ra dtm V oiai N iţescu .

în reg istrăm această ştire pen tru a pu n e capăt, svonurilor tendenţioase pu se tn circulaţie pen tru a desorien ta p e a leg ători.

Consiliul de miniştriBucureşti 12 Martie. — Membrii guvernului s’eu întrunii eri

în consiliu sub presldeaţfa d*luf Ion [. C. Brâtlanu.D. Vlnliîă Brătianu, ministrul finanţelor, & făcut o amine»-

ţită expunere asupra proectuîuî de lege a pensiilor, o câw î re- dacftune a fost definiţia fixată. Ministru! de fi^anîe va convoc« pe reprezentanţii presei spre a le faee cunoscut punctele impor­tante ale proectulut.

D. G. C. Mârzescu, ministrul justiţiei, a pus în cunoştinţă constitui eu următoarele două proech :

a) Proectul.de unificare si orgsiv.zvre jadecStoreescg;b) Proectul’penlru modificarea mior articole dîn procedura

civiîă şi penală pentru înlesnirea şi accelerarea judecăţilor.Cuprinsul ambelor proecte va fi examinat în viitorul consiliu,

Congresul avocaţilorBucureşti, 12 Marte. Comlsianai permanentă a Uniecei ^

vocaţilor din România a hotărât ca viitorul congres sl te fină ta Cernăuţi în zilele de 22, 23 şl 24 Aprilie 1915.

La congro* se vor discata următoarele chestiuni:1. Iasttttţiacea cărţilor fandutre, r:a stadia comparativ ca

expunerea unai p.olect de lege, pentru întreg regata! RomânkL2. Execatfaaea contra statala!, jadelelor şi comunelor »De

tegs lata şi de lege fcreadă.3. Situaţlane* justiţiei şi lege» de organizare juiecătoreiscă^

raportor Dr. Vaier Moldo vas.4. Casa de credit ţi ajutor, asigurarea contra (avalidităţii mem­

brilor corpalut, raportor Dr. AarJ Luzar.5 Rtport asapra Activităţii Umanei de d-l V. Tosces u.D-l P. MfcaîT va ţîsc o conferinţă despre chestiunea Bus--

rabie'.

jtíspoijzab ili lOAN iJKU'i'ilA