Prinde Bazele Graficii de Linie şi Haşură

Până la sfârşitul acestui tutorial vei învăţa care este sistemul de gândire pentru desenul de linie şi haşură. De asemenea vei învăţa secretele pentru a scoate o imagine interesantă doar din desen de linie şi haşură (fără a avea nevoie de alte detalii, efecte de paginare sau trucuri grafice)......................................................................................................................

 Desenul de linie este numitorul comun al tuturor desenelor, fiind mult mai important decât haşura aplicată unui desen. Tocmai de aceea este nevoie de o anumită disciplină când vine vorba de tras linii.

Ce căutam e un desen de linie disciplinat care oferă mai multe posibilităţi efectelor grafice şi haşurii.Ca regula generală, există 3 tipuri diferite de linii ce compun un desen de linie,iar desenul tău ar trebui să le conţină pe toate 3.

1. Liniile de construcţie.

Acestea se realizează doar din greutatea creionului pe foaie şi rămân vizibile până la sfârşitul desenului (liniile de construcţie nu se şterg) şi reprezintă scheletul pe care urmează să construieşti perspectiva.

Reguli de ţinut minte.

- Liniile de construcţie sunt trasate doar din greutatea creionului (eu am mărit contrastul imaginii), de obicei sunt un gri deschis.- Toate punctele cutiei tale sunt rezultat al intersecţiei liniilor de construcţie, deci acestea se

intersectează mereu pentru a genera feţe, colţuri.- Nu trebuie să eziţi a trage linii de construcţie, în cazul obiectelor mai complexe, liniile pot fii 'căutate' (tragi mai multe linii până îţi iese cea corectă), de exemplu în cazul unui corp cu multe linii curbe şi elipse.- Lipsa liniilor de construcţie duce la un desen imatur ce pare că are ceva greşit.- În cel mai rău caz, lipsa liniilor de construcţie duce la greşeli de perspectivă - care chiar sunt o mare problemă......................................................................................................................

2. Liniile de contur. Acestea au rolul de a da claritate desenului tău prin a sublinia ce se vede (şi e în faţă, comparativ cu ce nu se vede şi rămâne la stadiul de construcţie ajutătoare).

Reguli:

- Liniile de contur pot să se intersecteze la colţuri sau pot să nu - depinde de gusturile tale personale.- Pot să fie continue sau pot să fie întrerupte. Asta ar genera o anumită grafică specifică.- Cu toate că se pune problema ca liniile mai apropiate în perspectivă să fie mai îngroşate, ele pot rămâne de aceeaşi intensitate, efectul de spaţialitate fiind dat doar prin haşură.- Claritatea e punctul forte - chiar dacă poate ţi se pare că desenul de linie este dezechilibrat şi plat, îţi garantez că atunci când vei începe să haşurezi, lucrurile vor sta altfel.

.....................................................................................................................

3. Liniile apăsate

Acestea au rolul de a sublinia elemente-cheie de pe planşa ta şi contribuie la grafica generală a planşei.

Reguli:

- Ca să îţi explic principiul, noi simulăm prin aceste linii un desen făcut cu markerul negru. Tocmai de aceea claritatea este esenţială.- Recomand a întrerupe linia pentru a da un feel dinamic desenului.

.....................................................................................................................

Acum să vorbim despre tipuri de haşură.

Pentru început, există o groază de tipuri de haşură, însă eu ţi le voi arăta doar pe cele esenţiale.

1. Haşura compusă

- Se realizează prin suprapunerea haşurii texturate cu cea mazgălită. - O recomand ca cel mai versatil tip de haşură, reuşind să meargă pe suprafeţe mari sau mici, în acelaşi timp salvându-ţi o groază de timp.

2. Haşura texturată

- Este ideală pentru a umple suprafeţe foarte mari cu culoare.- Are acel feel chinestezic ce poate imbunătăţi mult planşa, însă nu merge folosită pe piese principale.

 ..................................................................................................................... 

3. Haşura efect grafic  

- Se poate folosi pentru schiţe sau desene de mici dimensiuni, însă pare prea spontană pentru o perspectivă construită. 

- În cazul perspectivei construite se poate suprapune peste haşura mâzgălită + texturată pentru a da un desen mai puţin rigid.

- În cazul perspectivei construite se poate suprapune peste haşura mâzgălită + texturată pentru a da un desen mai putin rigid.

4. Haşura la 45 de grade

- A fost la modă până prin anii '90, însă asemenea multor altor lucruri (să ne uitam de exemplu la cum au evoluat reclamele) percepţia generală s-a desensibilizat, cele din urmă felul acesta de haşură căzând în defavoare.

- Este totuşi de efect dacă e dusă la extrem: întreaga planşă să fie făcută cu haşură la 45 de grade (însă trebuie luat în considerare că necesită mai mult timp pentru a se obţine efectul acela de 'ordine').

- Cel mai utilă este local, pentru doar anumite volume ca să dea ordine unui desen ce pare prea spontan.

 .....................................................................................................................

5. Haşura verticală

- Utilă pentru a sublinia adâncimea perspectivei. Un exemplu concret ar fi o orizontală ce porneşte spre privitor, aceasta poate să aibă un degradeu ce atrage atenţia spre punctul central al desenului (casa).

- De văzut Punctul 7 din tutorialul "Cum să Desenezi cu Tupeu".

6. Haşura mâzgălită - Foarte ok pentru a da acea claritate muchiilor, însă prea lipsită de textură pentru a fi folosită în desene mari.- Merge cel mai bine când este combinată cu haşura texturată, astfel obţinându-se un desen foarte expresiv.

 .....................................................................................................................

Exemplu practic A: Cutie privită de sus

Reguli:

- Umbra purtată (cea care cade pe suprafaţa pe care stă cutia) are mereu intensitate maximă.- Umbra proprie (cea de pe faţa neluminată) este mereu un gri deschis.- Umbrele subliniază spaţialitatea desenului, deci sunt mai închise spre privitor şi se pierd treptat în spate.

- Poţi tempera acest efect având un degradeu ce vine şi din spatele feţei în umbră, însă fiind de intensitate mai redusă.  .....................................................................................................................

Exemplu practic B: Cutie privită de jos

Reguli:

- Intradosul (faţa neluminată) este mereu mai închisă decât umbra proprie.- Degradeurile subliniază spaţialitatea obiectului (ce e mai aproape este mai închis la culoare).

Exemplu practic C: Cutie privită la mijloc

- În această categorie intră în general toate perspectivele caselor privite la nivelul ochiului.- Degradeurile subliniază spaţialitatea cutiei, umbra purtată de asemenea dă stabilitate, ancorând cutia de sol.