ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE „ALEXANDRU CEL BUN”

Lector superior universitar,

colonel(r) Igor GÎLCA

TEMA 8: Teoria și Metodica Educației Fizice Militare Ședința 2: Gimnastica. Înviorarea de dimineață

CHIŞINĂU, 2015

CATEDRA PREGĂTIRE FIZICĂ ȘI SPORT

OBIECTIVELE LECȚIEI:1.Obiectivele, scopul și principiile desfășurăriiședințelor de gimnastică.

2.Planificarea, organizarea și metodica desfășurării ședințelor de gimnastică.

3.Complexe de exerciții libere, exercițiile la instalațiile și aparatele de gimnastică.

4.Reguli de securitate, reguli și procedee de asigurare și autoasigurare.

5.Obiectivele, scopul și principiile desfășurării înviorării de dimineață.

6.Conținutul, planificarea, organizarea și metodica desfășurării înviorării. Variantele înviorării de dimineață.

7.Obligațiunile personalului care organizează și conduce înviorarea.

Scopul pregătirii fizice este de a asigura gătința fizică a militarilor pentru activitatea de luptă și alte sarcini la instruirea și educarea lor, avînd ca obiectiv dezvoltarea forței și vitezei, care vor permite îndeplinirea calitativă a obligațiunilor funcționale, dezvoltarea rezistenței, care, la rîndul ei, va face posibilă o activitate îndelungată a efectivului în situații extreme și va scădea stresurile psihologice.

Obiectivele generale ale pregătirii fizice:1. Dezvoltarea armonioasă a organismului, sporirea capacităţilor motrice şi intelectuale; 2. Menţinerea şi fortificarea sănătăţii; 3. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, precum şi calităţilor moral-volitive şi afective necesare pentru a acţiona în câmpul de luptă; 4. Formarea şi perfecţionarea unui sistem complex de deprinderi şi priceperi motrice utilitar-aplicative; 5) formarea la militari a deprinderilor de practicare sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului; 6) dezvoltarea rezistenţei şi stabilităţii psihice a personalului armatei.

Managementul (conducerea) pregătirii fizice în Armata Naţională se desfăşoară în corespundere cu cerinţele ordinelor Ministrului apărării, Regulamentului, indicaţiilor organizatorico-metodice ale şefului Marelui Stat Major, programelor de instruire şi altor documente de directivă. El include organizarea, planificarea, asigurarea, evidenţa şi controlul. Managementul pregătirii fizice se realizează de către comandanţi (şefi) prin: 1) elaborarea şi luarea deciziei; 2) stabilirea misiunilor executanţilor, coordonarea şi asigurarea activităţilor;

3) analiza rezultatelor executării misiunilor..

Organizarea pregătirii fizice se pune pe seama structurii speciale prevăzute în statele de organizare ale Armatei Naţionale, completate cu specialişti în domeniu. În unitatea militară, unde nu este prevăzută funcţia de şef pregătire fizică şi sport, prin ordinul comandantului unităţii militare se numeşte un şef pregătire fizică şi sport netitular din numărul ofiţerilor, care are o pregătire fizică şi metodică mai bună. La funcţia de profesor şi şef pregătire fizică şi sport se numesc persoanele care au absolvite studii în domeniul pregătirii fizice.

Asigurarea pregătirii fizice este activitatea organelor de conducere şi persoanelor cu funcţii de răspundere în menţinerea şi crearea condiţiilor de funcţionare a procesului pregătirii fizice. Ea se desfăşoară pe compartimentele: tehnico-material financiarmedicalinformaţional metodic

Planificarea pregătirii fizice trebuie să asigure îndeplinirea programului de instruire în corespundere cu executarea misiunilor de luptă. Responsabili de planificare sînt:

1) în unitatea militară - şeful statului major şi şeful pregătirii fizice şi sport;

2) în batalion - şeful statului major al batalionului;

3) în companie - comandantul de companie.

În unităţile militare planificarea activităţilor sportive se întocmeşte:I. Şedinţele la pregătirea fizică Cu militarii prin contract – nu mai puţin de 3 ori pe săptămînă în orele de serviciu Cu efectivul Batalionului destinaţie specială şi subunităţilor de cercetare de 4-5 ori pe săptămînă - cîte o oră Cu militarii din cadrul unităţilor operaţionale de 3 ori pe săptămînă - cîte o oră Cu militarii din cadrul unităţilor militare cu efectiv redus de 2 ori pe săptămînă – cîte o oră Cu studenţii instituţiilor militare şi cursurilor de perfecţionare conform programului de instruire al instituţiei militare II. Înviorarea (de dimineaţă) Zilnic, cu excepţia zilelor de odihnă şi sărbătoare cu durata de 30 min.III. Activităţile sportive în masă Nu mai puţin de 3 ope săptămănă: în zilele de lucru - de 2 ori conform orarului zilei, cîte o oră; pînă la 3 ore, în zilele de odihnă şi sărbătoare.

Activităţile de bază cu privire la desfăşurarea pregătirii fizice şi a sportului în unităţile militare, se oglindesc în planul de instruire, care include: 1. Activităţile sportive de bază pentru anul (perioada) de instruire; 2. Zilele şi orele desfăşurării şedinţelor de pregătire fizică cu militarii prin contract; 3.Tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor demonstrative cu militarii prin contract; 4. Perioadele de verificare a subunităţilor. Alte activităţi specifice pregătirii fizice şi sportului se stabilesc în documentele privind organizarea procesului de instruire.

În planurile de instruire ale batalionului se indică: 1.Numărul de ore la pregătirea fizică în subunităţi, pentru fiecare temă în parte; 2.Tematica şi timpul desfăşurării şedinţelor de instructaj metodic şi şedinţelor demonstrative cu conducătorii şedinţelor. 17. În companie în orarul şedinţelor pe săptămînă se indică: 1.Conţinutul şi durata înviorării, pentru fiecare zi; 2.Tema şi conţinutul şedinţelor la pregătirea fizică; 3.Conţinutul antrenamentului fizic în procesul de instruire; 4.Timpul şi conţinutul activităţilor sportive în masă; 5.Timpul, tema şi conţinutul şedinţelor de instructaj metodic şi

şedinţelor demonstrative.

Principiile metodice (didactice) reprezintă componentele fundamentale ce stau la baza organizării și desfășurării procesului instructiv (instruirea și antrenamentul).Instruirea constă în transmiterea succesivă de către conducătorul ședinței și însușirea de către militari a cunoștințelor și deprinderilor necesare pentru executarea corectă a exercițiilor, procedeelor și acțiunilor fizice.Antrenamentul constă în repetarea sistematică a exercițiilor însușite cu complicarea treptată a exercițiului și cu creșterea continuă a efortului fizic pentru dezvoltarea și perfecționarea deprinderilor motrice și mărirea capacității de efort a militarilor.

Comandantul trebuie să respecte următoare principii didactice:-Principiul participării conștiente și active;-Principiul accesibilității;-Principiul însușirii temeinice. Toate principiile didactice sînt indisolubil legate între ele și constituie un proces unitar la însușirea și antrenamentul exercițiilor și procdeelor fizice.

Metodele de instruire reprezintă un procedeu, cu ajutorul căruia comandantul le cultivă militarilor deprinderi motrice, le dezvoltă calități fizice și volitive.- metoda verbală (pofestire, explicație, comandă și observație);- metoda demonstrării (însușirea e prin explicație pe parcursul demonsrării);- metoda exercițiului (repetarea duce la formarea deprinderilor motrice tehnice).

Pentru însușirea unui exercițiu (procedeu) comandantul aplică următoarea succesiune metodică:

1.Numește exercițiul;

2.Execută model exercițiul;

3.Execută exercițiul pe elemente și îl explică pe părți;

4.Demonstrează exercițiile pregătitoare;

5.Verifică înțelegerea exercițiului de către prin demonstrarea de către un militar, care este în măsură să-l execute;

6.Executarea exercițiului de către militarii subunității.

Cauzele principale ale greșelilor pot fi:

1. Înțelegerea greșită a exercițiului ca urmare a unei explicații neclare sau a lipsei de atenție;

2. Deprinderile motrice insuficiente;

3. Neîncrederea în forțele proprii;

4. Oboseala.

Greșelile se corectează, ținănd cont de gradul lor de importanță. La început se corectează greșelile esențiale, apoi cele neînsemnate.

Cînd instruirea se desfășoară pe grupe, mai întîi se corectează greșelile comune pentru majoritatea militarilor, apoi cele individuale.

Comandantul va lua măsuri pentru evitarea greșelilor prin mijloacele:1.Folosirea exercițiilor pregătitoare;2.Modificarea condițiilor de ezecutare a exercițiului;3.Descompunerea exercițiului pe elemente și executarea lor separată.

Ajutorul și asigurarea în timpul instruirii reduc traumatismul pînă la minimum. Îndeplinind exercițiul (procedeul), militarul trebuie să fie convins că nu se va trauma.

Ajutorul se acordă atunci cînd militarul nu poate executa de sinestătător exercițiul (procedeul), mai ales în timpul însușirii exercițiului. Metodica acordării ajutorului depinde de caracterul și complexitatea exercițiului.

Asigurarea este disponibilitatea și iscusința conducătorului (comandantului) de a acorda ajutorul necesar militarilor pentru preîntîmpiunarea accidentelor. Ea se acordă numai atunci cînd este necesară.

Calitățile motrice (fizice) reprezintă însușirea fizică a organizmului, care asigură activitatea motrică (fizică) a militarilor.Calitățile fizice ale militarilor:-Rezistența;-Forța;-Viteza;-Dibăcia.

Rezistența este capaitatea psiho-fiziologică a organismului de a executa un efort timp cît mai îndelungat (metode de dezvoltare a rezistenței: repetarea multiplă; pînă la refuz; alternînd exercițiile pentru toate grupurile de mușchi; alergarea cu o intensitate mică și tempou uniform; alternarea mersului cu alergarea; înot; jocuri dinamice sportive).

Forța este aptitudinea omului de a învinge rezistența exterioară sau de a se împotrivi ei, prin intermediul contracției musculare. Este capacitatea organismului de a ridica, transporta sau deplasa o greutate (metode de dezvoltare a forței: repetările multiple; efortul maximal; efortul izometric; eforturile dinamice; metoda combinată).

Viteza este capacitatea militarilor de a îndeplini acțiunea motrică într-o unitate minimă de timp (metodele de dezvoltare a vitezei: metoda repetării; metoda alternării; metoda intervalelor; metoda de joc; metoda competițională).Viteza este strîns legată de următoarele calități fizice: forța, elasticitatea, forța-viteză. Viteza mai depinde și de lungimea pasului, puterea bătăii.

Dibăcia este capacitatea militarilor de a executa mișcări coordonate și precise, precum și de a îndeplini la timp și rațional sarcina nou apărută prin surprindere. Pentru dezvoltarea dibăciei se folosesc metodele:- Folosirea pozițiilor de bază neobișnuite (sărituri în lungime stînd cu spatele înainte, cu umărul stîng și drept înainte);- Îndeplinirea exercițiilor în fața oglinziii;- Schimbarea pozițiilor în spațiu (îndeplinirea exercițiilor într-un tempou accelerat);- Complicarea exercițiilor cu sarcini adăugătoare;- Îndeplinirea mișcărilor cunoscute în îmbinări necunoscute.