Prelegere Inventia Conditii de Forma

7/23/2019 Prelegere Inventia Conditii de Forma

http://slidepdf.com/reader/full/prelegere-inventia-conditii-de-forma 1/15

1

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE DREPT

DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

NOTE DE CURS *

- 2014 -I N V E N Ţ I A

TITLUL AL II -LEA

BREVETAREA INVENŢIEI

CAPITOLUL AL III-LEA

CONDIŢIILE DE FORMĂ ALE BREVETĂRII INVENŢIEI

DIFERITE SISTEME DE EXAMINARE IN VEDEREA BREVETARII1

- sistemul examinarii in mod exclusiv a conditiilor de forma;

- sistemul examinarii atat a conditiilor de forma, cat si a conditiilor de fond (cu variantaexaminarii amanate a conditiilor de fond);

- diverse sisteme complexe.

Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie a optat pentru a se lasa petentului

posibilitatea de a alege intre o procedura obisnuita, de drept comun si o procedura exceptionala

accelerata.

In ambele categorii de proceduri, se realizeaza o examinare atat a conditiilor de fond, cat si

a celor de forma.

Aceasta posibilitate de optiune rezulta indirect din art. 23 alin. (4), potrivit cu care: „(4)

În cazul în care hotărârea de acordare a brevetului este luată înaintea datei de expirare atermenului prevăzut la alin. (1), cererea de brevet de invenţie este publicată împreună cumenţiunea privind hotărârea de acordare."

A. PROCEDURA OBISNUITA (DE DREPT COMUN)Conform sistemului actual, exista 3 mari faze ale procedurii de brevetare.

I. Faza depunerii cererii de brevetare, a controlului prealabil al conditiilor de forma, a publicarii

cererii si a publicarii raportului de documentare;

II. Faza examinarii conditiilor de forma si de fond;

III. Faza acordarii brevetului sau a neacordarii brevetului.

Cea de-a doua faza are particularitati diferite, dupa cum petentul opteaza de la bun inceput

pentru examinare (ceea ce asigura accelerarea procedurii de examinare, care se efectueaza fara ca

mai inainte sa fi fost publicata cererea de brevet) ori, dimpotriva, nu recurge la aceasta posibilitate.

Fiecare dintre aceste faze cuprinde cateva etape.

Copyright © Lucian MIHAI (Bucureşti, 2003; 31.10.2011). Reproducerea ori utilizarea, sub orice

formă, fără acordul expres al autorului , sunt interzise. Studenţii Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti beneficiază de dreptul de multiplicare, prin orice mijloace, în vederea pregătirii pentrudisciplina Dreptul proprietăţii intelectuale. Prezentele "Note de curs" sunt destinate e xclusivbeneficiarilor menţionaţi. Ele nu constituie o lucrare ştiinţifică ori didactică definitivată.

N.B. Unele părţi din conţinutul "Notelor de curs" publicate în noiembrie 1991 (părţi care se regăsesc înconţinutul prezentelor "Note de curs") au fost preluate fără acordul autorului într -o lucrare publicată în anul1997, a cărei comercializare a fost sistată prin sentinţa civilă nr. 522 din 20 august 1997 pronunţată la

cererea autorului acestor "Note de curs" de către Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, toate exemplarele

tipărite fiind ulterior distruse.

1 A se vedea A.Petrescu, L.Mihai, Invenţia, în Drept de proprietate industrială. Introducere în dreptul de

proprietate industrială. Invenţia. Inovaţia, Universitatea din Bucureşti, 1987, p. 97 - 100.



2

I. FAZA DEPUNERII CERERII DE BREVETARE, A CONTROLULUI PREALABIL AL

CONDITIILOR DE FORMA, A PUBLICARII CERERII SI A PUBLICARII

RAPORTULUI DE DOCUMENTAREIn principiu, exista mai multe etape:

1. Depunerea cererii de brevetare si a documentatiei necesare;

2. Controlul preliminar al conditiilor de forma;3. Publicarea cererii de brevetare;

4. Publicarea raportului de documentare.

I.1. ETAPA DEPUNERII CERERII SI A DOCUMENTATIEI NECESARE

Vom examina mai multe probleme:

A. Persoanele indrituite a depune cererea

B. Unde si cum se face depunerea cererii

C. Conditiile ce trebuie indeplinite de cererea de brevet

D. Documentatia necesara brevetarii

E. Inregistrarea cererii si a documentatiei

F. Efectele inregistrarii

I.1.A. PERSOANELE INDRITUITE A DEPUNE CEREREAArticolu 2 lit. l): „ solicitant - persoana fizică sau juridică care cere acordarea unui brevet

de invenţie„. Iar alin. 5 al art. 14 dispune ca „ In toate procedurile in fata OSIM, solicitantul este

considerat a fi persoana indreptatita la acordarea brevetului.”

Conform art. 13 alin. 4, " Depunerea cererii de brevet poate fi facuta de persoana

indreptatita la eliberarea brevetului, personal sau in orice mod prescris de regulamentul de

aplicare a prezentei legi."

Asadar, cererea poate fi depusa, in principiu, de catre oricare dintre subiectele primare

(stricto ori lato sensu) enumerate supra, cu o exceptie in plus: mandatarul (care nu este un astfel de

subiect).

In ceea ce priveste aceasta din urma exceptie, exista unele probleme referitoare la notiunea de

„mandatar ”.

Problemele sunt ridicate, mai intai, ca urmare a definirii de catre lege a expresiei

"mandatar autorizat"; art. 2 lit. h): „mandatar autorizat - consilierul în proprietateindustrială, care poate avea şi calitate de reprezentare în procedurile în faţa Oficiului de Stat

pentru Invenţii şi Mărci”.2

Apoi, ca urmare a folosirii acestei din urma expresii in cuprinsul Regulamentului. De

exemplu, prin art. 15 (denumit „Formularul cererii de brevet”) se dispune: "8) În conţinutul formul arului prevăzut la alin. (1) mai pot fi incluse, după caz:

a) datele de identificare a mandatarului autorizat ;". Sau in mai multe randuri in art. 33

(„Examinarea depozitului national reglementar”).

S-ar putea, eventual, sustine ca cererea poate fi depusa de catre un mandatar, numai dacaacesta este si consilier in proprietate industriala, adica de un „mandatar autorizat”. Observam insa

ca nicaieri in legea insasi, cu exceptia art. 2 lit. l), nu mai este reluata expresia „mandatar

autorizat”, ci se foloseste exclusiv termenul „mandatar”. Astfel, art. 37 alin. 1 dispune: „ În procedurile în faţa OSIM solicitantul cererii, cesionarul sau titularul ori o altă persoanăinteresată poate fi reprezentată printr -un mandatar, în baza unei procuri înregistrate la OSIM,în condiţiile şi la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.” In aceste

2 In privinta “consilierului in proprietate industriala”, a se vedea: Ordonanţa Guvernului nr. 66 din 17 august 2000

privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (republicată în Monitorul Oficial nr.1019 din 21 decembrie 2006); Instrucţiunile O.S.I.M. nr. 108 din 17 octombrie 2002 de aplicare a Ordonanţei

Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (MonitorulOficial nr. 826 din 15 noiembrie 2002), modificate prin Ordinul O.S.I.M. nr. 113 din 17 septembrie 2009 (Monitorul

Oficial nr. 633 din 24 septembrie 2009).



3

conditii, in baza si a principiilor dreptului comun, rezulta ca cererea poate fi depusa, ca regula, de

catre orice fel de mandatar. Adaugam insa ca este necesar un mandat autentificat si cu caracter

special (deoarece depunerea cererii, in veferea constituirii depozitului national, este act solemn si

de dispozitie). In cazul avocatului, imputernicirea avocatiala indeplineste aceste conditii. La fel si

in cazul imputernicirii emise pentru consilierul juridic al „unitatii”.

O particularitate exista in situatia in care solicitantul nu are domiciliul sau sediul peteritoriul Romaniei, cand, potrivit alin. 2 al art. 37, „reprezentarea prin mandatar este

obligatorie”, cu unele exceptii.

I.1.B.UNDE SI CUM SE FACE DEPUNEREA CERERII

Conform art. 13 alin. 6, depunerea se face la OSIM: „Cererea de brevet se depune la OSIM,

la alegerea solicitantului, pe hârtie sau sub o altă formă şi printr -un mijloc de transmitere

acceptat de OSIM şi prevăzut de regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

Art. 4 alin. 1 din Regulament: „ Depunerea unei cereri de brevet de invenţie se poate face de către orice persoană:

a) pe suport hârtie, direct la Registratura generală a OSIM, ori prin poştă; saub) prin mijloace electronice, cu respectarea prevederilor art. 5.” Iar art. 5 are in vedere

emiterea Instrucţiunilor O.S.I.M. nr. 112 din 21 noiembrie 2008 privind depunerea cererilor de brevet de invenţie prin mijloace electronice (Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008).

Conditii speciale pentru inventiile considerate secrete potrivit legii – art. 7 din

Regulament.

Desi nu este vorba, propriu-zis, despre depunerea cererii de brevet, amintim si dispozitiile

art. 4 alin. 1 din Legea nr. 83/2014, care arata ca in cazul invenției de serviciu inventatorul va

informa in scris angajatorul cu privire la realizarea inventiei și conținutul acesteia, ceea ce - asadar

- constituie o etapa anterioara si necesara depunerii cererii.

I.1.C. CONDITIILE CE TREBUIE INDEPLINITE DE CEREREA DE BREVET

Forma scrisa (formular tip – art. 15 din Regulament), in limba romana.

Potrivit art. 15 alin. 1, „ Persoanele fizice sau juridice pot, pentru motive justificate, sădepună descrierea, revendicările şi desenele într -o limbă străină cu condiţia ca, în termen de2 luni de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data deschiderii fazei naţionale, sădepună la OSIM o traducere conformă, în limba română, a acestor documente şi să fie plătitătaxa legală.”

Art. 13 alin. 1: „Cererea de brevet de invenţie, redactată în limba română, trebuie săcuprindă:

a) solicitarea acordării unui brevet;b) datele de identificare a solicitantului;

c) o descriere a invenţiei;d) una sau mai multe revendicări;

e) desenele la care se face referire în descriere sau revendicări.3

(2) Dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul, cererea de brevet de invenţie vaconţine şi indicaţii care să permită stabilirea identităţii inventatorului şi va fi însoţită de undocument din care să reiasă modul în care solicitantul a dobândit dreptul la acordare a

brevetului.

(3) Documentul prevăzut la alin. (2) va putea fi depus până la luarea unei hotărâri asupracererii de brevet .”

Trebuie sa fie o singura inventie, unitara sau, Conform art. 18 alin. 1, "un grup de inventii

astfel legate incit sa formeze un singur concept inventiv general". Pentru mai multe inventii, in alte

conditii, trebuie cereri diferite. Conform art. 18 alin. 2, cererea poate fi divizata, de catre inventator

sau succesorul sau in drepturi, din proprie intiativa sau la cerea OSIM - pe tot parcursul procedurii,

dar nu mai tirziu de luarea unei hot. c.p.l. brevet.

3 Desigur, si semnatura.



4

I.1.D. DOCUMENTATIA NECESARA BREVETARII

Art, 13 alin. 1 din Regulament („Părţile componente ale cererii de brevet de invenţie”): „ Înaplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) din lege, cererea de brevet de invenţie cuprinde un

formular de solicitare a acordării unui brevet de invenţie însoţit de o descriere a invenţiei, una sau mai multe revendicări şi, după caz, desenele la care se face referire în descriere şi/sau

revendicări.”Deci:

a) Un rezumat („care serveste in mod exclusiv informarii tehnice”) – art. 14 alin. 7 si 8.; se

depune in cel mult 2 luni;

b) Descrierea inventiei.

Trebuie sa fie o singura inventie, unitara.

Conform art. 17 alin. 1, ") Invenţia trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet suficient declar şi complet, astfel încât o persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza."

Problema "opacitatii brevetului".

Daca inventia se refera la un material biologic reproductibil, care sa nu poata fi descrisa

astfel incit inventia sa poata fi reprodusa de catre o pers. de specialitate iar acest material nu este

accesibil publicului – document din care sa rezulte ca anterior depozitului, materialul a facutobiectul unui depozit la o autoritate de depozit internationala (art. 17 alin. 2). Tratatul de la

Budapesta privind recunoaşterea internaţională a depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980 (la care

România a aderat prin Legea nr. 75 din 3 mai 1999 - Monitorul Oficial nr. 210 din 13 mai 1999). c) Revendicarile: precizarea, pe puncte distincte, a elementelor noi ale respectivei inventii.

Art. 17 alin. 3: „ Revendicările definesc obiectul protecţiei solicitate şi trebuie să fie clare,concise şi să fie susţinute de descrierea invenţiei.” In aceste limite se asigura dreptul exclusiv de

exploatare. Ce este in descriere, dar nu si in revendicari, nu face ob. protectiei. Vezi, totusi, art. 31

alin. 3 teza a doua: „ Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este

determinată de conţinutul revendicărilor. Totodată, descrierea şi desenele invenţiei servesc lainterpretarea revendicărilor .”

d) Desenele explicative, daca este cazul.

- Sunt posibile modificari ulterioare ale descrierii sau desenelor, conform art. 27 alin. 4 lit. b),

"Sunt declarate ca fiind considerate retrase cererile de brevet de invenţie aflate în următoarele situaţii: […] b) solicitantul nu a dat curs notificărilor OSIM, în termenul acordat de OSIM, privind aducerea formei d escrierii şi desenelor în concordanţă cu conţinutul revendicăriloradmise; „.

- Conform art. 14 alin. 7, " Revendicarile si desenele explicative privind inventia pot fi depuse in

termen de 2 luni de la inregistrarea cererii de brevet ."

e) Dovada de plata a taxelor. Uneori, exista scutiri.

f) Acestei documentatii, intotdeauna obligatorie, i se pot adauga si alte elemente (art. 14alin. 2 din Regulament), cerute numai in anumite cazuri:

- actul de prioritate exceptionala;

- autorizatia privind transmiterea drepturilor de prioritate;

- documentul privind desemnarea inventatorilor;

- dovada calitatii de succesor al inventatorului;

- imputernicirea speciala a pers. ce il reprezinta pe solicitant;

- intelegerea coautorilor inventiei c.p.l. imparteala drepturilor ce li se cuvin;

- actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenţie;

- copia contractului de munca, a celui de comanda etc.

I.1.E. INREGISTRAREA CERERII SI A DOCUMENTATIEI

Se certifica pe cerere ziua, luna si anul primirii ei la OSIM – art. 4 alin. 2 din Regulament.Se face inscrierea in Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse, care este

confidential (art. 14 alin. 6: „ Până la publicarea datelor din acest registru în Buletinul Oficial de



5

Proprietate Ind ustrială, acestea nu sunt publice, potrivit legii speciale.”)

I.1.F. EFECTELE INREGISTRARII

Conform art. 15 alin. 4 si 5:

„(4) Dacă sunt îndeplinite prevederile art. 13 alin. (1) sau ale art. 15 alin. (1)4 , depozitul

cererii produce efectele unui d epozit naţional reglementar.

(5) Prin depozit naţional reglementar se înţelege orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusă cererea, oricare ar fi fost soarta ulterioară a acesteia.”Conform art. 14 alin. 1, data depozitului national. reglementar este: „ Data de depozit a

cererii de brevet de invenţie este data la care au fost înregistrate următoarele:a) o indicaţie explicită sau implicită că se solicită acordarea unui brevet de invenţie;b) indicaţii care să permită stabilirea identităţii solicitantului sau care să permită

contactarea acestuia de către OSIM;c) o parte care, la prima vedere, să pară a fi o descriere a invenţiei.”

Prin urmare, uneori, data inregistrarii cererii nu este data constituirii depozitului reglementar

(vezi art. 14 alin. 2 - 5).

Art. 14 alin. 8: „ În cazul cererii internaţionale de brevet sau a cererii de brevet

european, data de depozit este data care rezultă din tratatele şi convenţiile internaţionale lacare România este parte şi această dată se înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevetdepuse.”

Prin constituirea depozitului reglementar se naste dreptul de prioritate in persoana solicitantului

brevetului (vezi art. 16). In acest sens, dreptul de prioritate este posib. jur. a solicitantului

brevetului de a opune data depozitului sau reglementar oricarei persoane care, pentru aceeasi

inventie, ar face un depozit ulterior ori ar avea o data ulterioara de prioritate recunoscuta.

In functie de data prioritatii se apreciaza existenta sau inexistenta noutatii.

Ubicuitatea.

Prin exceptie, prioritatea se naste mai inainte de data depozitului national reglementar in cazul

prioritatilor exceptionale: art. 10 lit. b), art. 19, 20 si 21.

a) Prioritatea conventionala sau unionista (art. 19)

Conditii cumulative:

- solicitantul sa fie o pers. fiz. sau jur. (ori succesorul sau) care a depus, in mod regulamentar, in

orice stat membru al Conventiei de la Paris sau al Organizatiei Mondiale a Comertului, o cerere

anterioara de brevet de inventie, model de utilitate sau certificat de utilitate;

- cererea anterioara sa se refere la aceeasi inventie ca si aceea pentru care se depune ulterior o

cerere de brevet de inventie in Romania;

- de la constituirea acelui prim depozit sa nu fi trecut mai mult de 12 luni.

Daca aceste conditii sint indeplinite, data prioritatii va fi data primului depozit(in functie de care

se va aprecia existenta ori inexistenta noutatii).

b) Prioritatea de expozitie (art. 10 lit. b) – referitor la „divulgare”) Conditii cumulative:

- inventia sa fi fost, anterior constituirii depozitului reglementar, expusa intr-o expozitie

internationala oficiala sau oficial recunoscuta conform Conventiei privind expozitiile

internationale (Paris, 1928);

- de la data introducerii inventiei in expozitie sa nu fi trecut mai mult de 6 luni.

Data prioritatii, la care se apreciaza noutatea, nu va fi cea a depozitului reglementar, ci aceea a

introducerii inventiei in expozitie.

c) Prioritatea interna: art. 20: „(1) Dacă într -un termen de 12 luni de la data de depozit

4 Potrivit art. 16 alin. (1), „ Persoanele fizice sau juridice pot, pentru motive justificate, să depună descrierea,

revendicările şi desenele într -o limbă străină cu condiţia ca, în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii sau,după caz, de la data deschiderii fazei naţionale, să depună la OSIM o traducere conformă, în limba română, aacestor documente şi să fie plătită taxa legală.”



6

a unei cereri de brevet de invenţie acordată de OSIM este depusă o cerere de brevet deinvenţie ulterioară, de către solicitantul cererii anterioare sau de către succesorul său îndrepturi, atunci în cererea ulterioară poate fi revendicat un drept de prioritate pentru aceeaşiinvenţie, denumit drept de prioritate internă. Dacă a fost revendicat un drept de prioritateinternă într -o cerere ulterioară, cererea anterioară a cărei prioritate a fost revendicată este

considerată ca fiind retrasă, dacă nu s-a luat o hotărâre.”Pentru a fi recunoscute, aceste prioritati exceptionale trebuie sa fie invocate deodata cu

depunerea cererii de brevet si justificate prin acte de prioritate. Daca nu se invoca la acel moment,

exista un termen de pasuire de maximum 2 luni de la data inregistrarii. Iar daca nu se depun actele

la acel moment, se pot depune in maximum 3 luni de la data depozitului reglementar Ambele

termene sunt de decadere.

I.2.Controlul preliminar al conditiilor de forma

Este a doua etapa a fazei I. Existenta ei rezulta indirect din art. 26 al Legii si art. 35 alin. 1

al Regulamentului, care permite publicarea cererii nunai daca, intre altele, aceasta indeplineste

conditiile art. 13 alin. (1) sau art. 15 alin. 1 din Lege – asadar este necesara verificarea in prealabil

a indeplinirii acestor conditii..

Este o verificare "preliminara", asa cum este denumita de Regulament in titlul Sectiunii 1(„Procedura de examinare preliminara” – art. 33 si 34) din capitolul II („Examinarea cererilor de

brevet”), intrucat aceste conditii vor mai fi din nou verificate dupa publicarea cererii, astfel cum -

indirect - rezulta din art. 25 (care se refera la examinarea propriu-zisa a cererii de brevet).

Asadar, dupa depunerea cererii, OSIM procedeaza la o verificare a indeplinirii conditiilor

generale de forma expuse pana in prezent. Si anume, de exemplu, daca cererea a fost depusa in

suficiente exemplare si in limba romana, daca revendicarile au forma ceruta de lege, daca -

invocindu-se prioritati exceptionale - s-au depus actele doveditoare etc. In ipoteza in care se

constata lipsuri, se solicita completarea acestora.

In acdrul acestei etape, se procedeaza si la clasificarea cererii de brevet conform editiei in

vigoare a clasificarii internationale a brevetelor stabilite prin Aranjamentul de la Strasbourg,

atribuindu-se indici de clasificare care sa permita identificarea inventiei revendicate si a informatiei

suplimentare continute in cererea de brevet (art. 34 din Regulament).

I.3. Publicarea cererii de brevetare

Avem in vedere art. 22 si 38.

Conform art. 38 alin. 1, " Inventia care face obiectul cererii de brevet depusa la OSIM nu

poate fi divulgata fara acordul solicitantului, pina la publicarea acesteia, si are caracterul stabilit

de legea speciala pana la publicare.” (Sanctiunea este prevazuta in art. 62).

Art. 22 alin. 7: „ Publicarea cererii se mentioneaza in Buletinul Oficial de Proprietate

Industriala5 si se face in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

Art. 35 alin. 12 din Regulament: „ Î n aplicarea prevederilor art. 22 alin. (7) din lege,

publicarea cererii de brevet de invenţie se face prin punerea la dispoziţia publicului, la sediulOSIM, a descrierii, revendicărilor şi, dacă este cazul, desenelor, a cererii de la data dedepozit, iar data publicării este data apariţiei BOPI în care a fost menţionată publicareacererii.”

Potrivit art. 22 alin. (1), publicarea se realizeaza daca sunt indeplinite urmatoarele conditii

cumulative:

a) nu este vorba despre o inventie dintre cele reglementate de art. 38 alin. 2 (secrete);

b) a expirat un termen de 18 luni calculat de la data depozitului national reglementar sau a

prioritatii invocate si recunoscute; termenul este prevazut pentru ca, eventual, in acest interval,

solicitantul insusi sa auto-verifice daca solutia sa este realmente o inventie brevetabila, daca exista

anterioritati ori daca nu cumva brevetarea este pur si simplu nerentabila; uneori, el renunta, ceea ce

degreveaza OSIM, in favoarea concentrarii activitatii sale asupra inventiilor importante.

5 Prescurtarea uzuala este “BOPI”.



7

Dar, conform art. 22 alin. 3, „ La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite publicarea se poate face într -un termen mai scurt decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), în condiţiileregulamentului de aplicare a prezentei legi”6 (cu plata unei taxe suplimentare).

c) cu o luna mai inainte de expirarea termenului de 18 luni „nu a fost luată o hotărâre derespingere, nu s-a luat act de retragerea cererii sau aceasta nu a fost declarată ca fiind

considerată retrasă , prevederilor art. 27 din lege” (art. 35 alin. 1 din Regulament).d) s-au platit taxele aplicabile, conform art. 40 alin. 1.

Daca aceste conditii cumulative sunt indeplinite, cererea se publica in BOPI.

I.4. Publicarea raportului de documentare

In cadrul procedurii obisnuite, de drept comun (neaccelerate), aceasta operatiune nu se

aplica inventiilor prevazute de art. 38 alin. (2) (secrete).

Conform art. 23 alin. (1), „ La cererea solicitantului, OSIM întocmeşte un raport dedocumentare însoţit, după caz, de o opinie scrisă privind brevetabilitatea şi publică raportulde documentare, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.”Publicarea7 raportului de documentare se face (i) deodata cu publicarea cererii de brevetare (art.

40 alin. 6 din Regulament) sau (ii) (chiar) ulterior (art. 23 alin. 2 din Lege).

Raportul de documentare (care constituie un serviciu facultativ pentru solicitant, prestatde OSIM numai daca solicitantul de brevet depune o cerere si plateste o taxa speciala in acest

scop) „[…] furnizează atât solicitantului cererii de brevet de invenţie, cât şi terţilor, după publicarea sa, informaţii privitoare la stadiul tehnicii relevant faţă de invenţia dinrevendicările cererii” (art. 40 alin. 1 din Regulament).

Primind o asemenea cerere, OSIM poate totusi sa notifice solicitantului ca raportul de

documentare nu poate fi intocmit (returnand si taxa platita), de exemplu in situatia stabilita de

art. 40 alin. (10) lit. c) din Regulament: „invenţia care face obiectul cererii de brevet deinvenţie se încadrează în prevederile art. 9 sau ale art. 8 alin. (1) din lege ori nu respectă

prevederile art. 18 sau ale art. 7 alin. (2) din lege;”. Asadar, cu ocazia intocmirii raportuluide documentare, OSIM procedeaza deja la examinarea conditiilor de fond ale obiectului

protectiei stabilite prin art. 8 alin. (1) si art. 9.

II. FAZA EXAMINARII CONDITIILOR DE FORMA SI DE FONDA II-a faza se declanseaza (in procedura obisnuita, de drept comun - neaccelerata) daca s-a

realizat deja publicarea cererii de brevet.8

Prin exceptie, ea se mai declanseaza si fara publicarea cererii in cazul inventiilor din

domeniul apararii sau a sigurantei nationale (art. 38 alin. 2).

Tot astfel, in ipoteza in care solicitantul opteaza explicit inca de la momentul constituirii

depozitului reglementar pentru procedura exceptionala accelerata (conform tezei I a art. 24 alin. 1),

rezulta in mod implicit (dar extrem de confuz) din cuprinsul art. 22 alin. (4) ca OSIM poate

proceda la examinarea conditiilor de fond si de forma fara ca mai inainte sa fi fost publicata

cererea de brevet (care va fi totusi publicata, dar mai tarziu, si anume „[…] impreuna cu[publicarea] mentiunii privind hotararea de acordare”).

In procedura obisnuita, de drept comun (neaccelerata), depunerea cererii pentru declansarea

examinarii de fond a cererii de brevet trebuie sa se faca nu mai tarziu de 30 luni (doi ani si

jumatate) calculate de la data depozitului national (art. 24 alin. 1 teza a doua). Pentru inventiile

secrete de stat (art. 38 alin. 2), examinarea de fond poate fi solicitata inca de la data depozitului

6 Potrivit art. 35 alin. (11) din Regulament, “ Publicarea cererii de brevet de invenţie în conformitate cu

prevederile art. 23 alin. (3) din lege se face nu mai devreme de 4 luni de la data de depozit sau de la data

deschiderii fazei naţionale ori, dacă o prioritate convenţională a fost recunoscută, nu mai devreme de 4 luni dela data de depozit sau de 16 luni de la data priorităţii revendicate.”

7

Aceasta publicare “[…] se face prin punerea la dispozitia publicului, la sediul OSIM, la data publicarii in BOPI a mentiunii intocmirii acestuia.”

8 Publicare efectuata fie dupa expirarea termenului de 18 luni de la data depozitului, fie – la cererea expresa a

solicitantului - inauntrul unui termen mai scurt.



8

(sau in termen de 3 luni de la declasificare – „dar nu mai tarziu de 30 de luni inainte de expirarea

duratei brevetului, prevazuta la art. 30”, care este de 20 ani).

Cererea pentru care nu s-a solicitat examinarea inauntrul acestor termene se considera

abandonata, respingandu-se cu aceasta motivare (art. 27 alin. 2 lit. h). (Se mai poate introduce

ulterior o alta cerere, care insa va avea o noua data de prioritate).

In toate cazurile, examinarea de fond nu poate sa inceapa decat dupa achitarea taxeicorespunzatoare (art. 42 alin. 1 din Regulament).

Potrivit art. 43 alin. (1) din Regulament, „OSIM efectueaza examinarea de fond a cererilor,

in ordinea datei de depozit, din fiecare domeniu de specialitate, sub conditia platii taxei de

examinare.”

Faza a II-a cupride 2 aspecte:

1. Examinarea conditiilor de forma;

2. Examinarea conditiilor de fond (ale obiectului si subiectelor) .

Criticabil, ele sunt reglementate „amestecat” in cadrul art. 25.

II.1Examinarea conditiilor de forma

Nerespectarea acestora poate sa conduca uneori la (i) purtarea unei corespondente cu

solicitantul in vederea complinirii deficientelor (art. 26), alteori la (ii) declararea cererilorde brevet „ca fiind considerate retrase” (art. 27 alin. 4) si alteori chiar la (iii) respingerea

cererii de brevet (art. 27 alin. 2 lit. a), lit. c), lit. d), lit. e) si lit. h)).

II.2. Examinarea conditiilor de fond

Nerespectarea acestora conduce la respingerea cererii de brevet: art. 27 alin. 2 lit. b)

(obiectul protectiei), precum si lit. f) si lit. g) (subiectele protectiei).

Cea mai importanta (si dificila) operatiune in cadrul examinarii de fond este aceea a

cercetarii noutatii absolute in timp si spatiu, prin raportarea inventiei la „stadiul tehnicii” (art. 9

alin. 1).

Potrivit art. 9 alin. 2 si 3, „(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care audevenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice altmod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie.

(3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor depuse la OSIM şi alcererilor internaţionale pentru care s-a deschis fază naţională în România sau europenedesemnând România, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioarăcelei prevăzute la alin. (2) şi care au fost publicate la sau după această dată, potrivit legii.”

Noutatea se cerceteaza in functie de data prioritatii de depozit (art. 9 alin. 2) ori de data

prioritatii exceptionale.

Daca noutatea este viciata, inventia este nebrevetabila.

Viciile noutatii inventiei sunt faptele sau actele juridice distructive de noutate, alcatuind

anterioritatile „lato sensu”.

Pentru ca o anterioritate sa existe, aceasta trebuie sa fie: certa in ceea ce priveste data ei;suficienta, in intelesul de a putea duce la realizarea inventiei; omogena, compacta si totala, iar nu

divizata in mai multe anterioritati, ceea ce ar face necesar un efort creator de reunire; publica, deci

accesibila publicului.

In doctrina, anterioritatile se clasifica in 2 categorii: anterioritatile propriu-zise si anterioritatile

in sens larg (publicitatea).

a) Anterioritatile propriu-zise: Brevetarea anterioara a aceleiasi inventii, in tara sau in

strainatate. Brevet = include si orice alt titlu juridic cu functie echivalenta, indiferent de denumire

(de exemplu, certificatul de autor al inventiei, certificatul aditional, brevetul de importatiune,

brevetul european etc.).

Depistarea acestor anterioritati este foarte dificila (deoarece exista sute de milioane de brevete

in intreaga lume). Se foloseste un sistem de clasificare internationala brevetelor (CIB), stabilit prinAranjamentul de la Strasbourg din 1971.

b) Anterioritatile in sens larg (publicitatea):



9

Cazurile de „publicitate” care viciaza noutatea unei inventii pot fi multiple.9 Potrivit art. 38 alin. (2) si (5)-(9) din Regulament:

„( 2) În aplicarea prevederilor art. [9] alin. (2) din lege, cunoştinţe accesibile publiculuiînseamnă informaţiile la care publicul are acces, oriunde în lume, prin:

a) prezentarea pe diferite suporturi sau pe diferite canale informaţionale a unor documente

de brevet ori a altor informaţii; b) descrierea orală de informaţii care nu au fost supuse niciunei restricţii deconfidenţialitate privind utilizarea sau diseminarea acestor informaţii.

[…] (5) Accesibil publicului în sensul prevederilor alin. (2) înseamnă şi faptul că documen tul

cuprinzând informaţiile sau prezentarea publică a acestora pe cale orală se află într -obibliotecă publică cu acces neîngrădit.

(6) Prin public, în sensul prevederilor art. [9] alin. (2) din lege, se înţelege una sau maimulte persoane neconstrânse la confidenţialitate şi care ar putea difuza informaţii; publicul

poate fi orice persoană şi nu neapărat o persoană de specialitate.(7) Descrierea orală, în sensul prevederilor art. [9] alin. (2) din lege, poate consta într -o

prezentare la o conferin ţă, în emisiuni de radiodifuziune, în înregistrări pe echipamente pentru redarea sunetului, cum ar fi benzi, discuri sau altele asemenea.

(8) Informaţiile sunt considerate că au devenit accesibile publicului prin folosire, în sensul prevederilor art. [9] alin. (2) din lege, dacă la data relevantă orice persoană putea intra în posesia acestora prin expunere sau folosire. Dacă o persoană vinde unui terţ un obiect fărăniciun fel de îngrădiri, restricţii sau obligaţii privind confidenţialitatea, atunci obiectul este

considerat că a fost făcut accesibil publicului.(9) Cunoştinţele care au devenit accesibile publicului pe cale orală, prin folosire sau în

orice alt mod, sunt considerate ca făcând parte din stadiul tehnicii numai dacă suntconfirmate printr-un document care să le conţină şi care să demonstreze data la care audevenit accesibile publicului şi care reprezintă data relevantă a documentului.”

Nu constituie anterioritate "divulgarea” produsa in conditiile art. 10 alin. (2), care este o

„divulgare neopozabila a inventiei” (art. 46 din Regulament).

O prima forma o constituie divulgarea care constituie un abuz, conform art. 10 alin. (1) lit.

a): „ În aplicarea art. 9, divulgarea invenţiei nu este luată în considerare dacă a intervenit înint ervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sauindirect ca urmare a:

a) unui abuz evident în privinţa solicitantului sau predecesorului în drepturi alacestuia;”.10

Cea de-a doua forma de „divulgare neopozabila a inventiei” o constituie ipoteza

prioritatii exceptionale de expozitie (art. 10 alin. 1 lit. b) si alin. 2).

III. FAZA ACORDARII BREVETULUI

SAU A NEACORDARII BREVETULUIEste ultima faza a procedurii de brevetare. In aceasta faza, sunt posibile 2 categorii de

9 A se vedea A. Petrescu, L. Mihai, op.cit , p. 92-94.

10 Potrivit art. 46 alin. (1) si (2) din Regulament, “( 1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din lege,constituie abuz evident împotriva persoanelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) din lege divulgarea invenţiei decătre un terţ:

a) care a sustras invenţia de la oricare dintre aceste persoane; saub) căruia inventatorul i-a comunicat-o sub condiţia ca acesta să nu o facă publică.

(2) Abuzul, în înţelesul prevederilor alin. (1), trebuie să fie cu intenţie şi poate fi invocat de solicitant, chiardacă abuzul nu s-a produs cu privire la acesta, ci s-a produs în raport cu inventatorul care a cedat drepturile sale asupra invenţiei sau în raport cu primul solicitant care a cedat drepturile.”



10

decizii, care se exclud reciproc:

III.1. Acordarea brevetului;

III.2. Neacordarea brevetului.

Oricare dintre aceste decizii se ia, conform art. 27 alin. 1, de catre OSIM prin „[…]

Comisia de examinare de specialitate, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de

invenţie, acordarea brevetului de invenţie sau respingerea cererii de brevet.” Aceste hotararise motiveaza, se inscriu in Registrul national al cererilor de brevet depuse si se comunica

solicitantului (27 alin. 5).

Potrivit art. 28 alin. 1, „OSIM poate proceda din oficiu la revocarea hotărârilor sale, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege, până la comunicarea acestora.”

Conform art. 27 alin. 6, mentiunea hotararii de acordare a cererii de brevet sau de

respingere a acesteia se publica in BOPI in cel mult o luna (termen de recomandare) de la data

la care a expirat termenul prevăzut de lege pentru depunerea contestatiei. Nu se publica

mentiunea acordarii brevetului pentru inventiile prevazute de art. 38 alin. 2 (decat in cazul

declasificarii ulterioare a acestora din statutul de secret de stat – alin. 10 al art. 27).

Potrivit art. 27 alin. 11 si 12, procedura de examinare poate fi suspendata:

- in cazul decesului solicitantului persoana fizica sau a dizolvarii persanei solicitante, pan lacomunicarea la OSIM a succesorului in drepturi;

- in cazul in care se instituie proceduri judiciare in privinta dreptului la brevet sau a dreptului

la acordarea brevetului, pana cand hotararea judecatoreasca devine definitiva si irevocabila.

III.1. ACORDAREA BREVETULUI

Hotararea de acordare a brevetului se ia de comisia de examinare pe baza unui "raport de

examinare" intocmit de catre examinatorul care instrumenteaza dosarul cererii (art. 50 alin. 1 din

Regulament). Hotararea „are efect ” incepand cu data publicarii mentiunii sale in BOPI.

Pe baza hotararii de acordare, directorul general al OSIM elibereaza brevetul de inventie

(art. 39 alin. 1), care va purta data publicarii in BOPI a mentiunii hotararii de acordare. Brevetele

se inscriu in Registrul national al brevetelor de inventie.

Conform art. 34 alin. 2, " In cazul in care titularul este altul decit inventatorul, acestuia din

urma i se elibereaza un duplicat al brevetului de inventie."

III.2. NEACORDAREA BREVETULUI

Se poate produce prin respingerea sau prin retragerea cererii.

a) RESPINGEREA CERERII

Hotararea de respingere se ia pe baza aceluiasi "raport de examinare", in situatiile

enumerate de art. 27 alin. 2 intr-o ordine ale carei criterii sunt confuze.

a.i) Respingerea cererii (conform art. art. 27 alin. 2 lit. a), lit. c), lit. d), lit. e) si lit. h))

pentru neindeplinirea unora dintre conditiile de forma, dupa expirarea diverselor termene acordate

de OSIM pentru eventuala complinire a lipsurilor in lumina prevederilor art. 26:

- expirarea unui termen de 12 luni de la data la care cererea de brevet fost declarata - potrivit art. 27 alin. 4 lit. b) – „ca fiind considerata retrasa” deoarece „ solicitantul nu a dat curs

notificarilor OSIM, in termenul acordat de OSIM, privind aducerea formei descrieii si desenelor

in concordanta cu continutul revendicarilor admise”;11 - neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 15 alin. (1) si alin. (4) (acesta din urma cu

trimitere la art. 13 alin. 1) pentru constituirea depozitului reglementar;12

- neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 37 alin. 2 pentru reprezentarea obligatorie prin

mandatar a persoanelor care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei;13

- neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 17 pentru dezvaluirea inventiei in cererea de

11 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. h).

12 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. a).

13 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. a).



11

brevet;14

- nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de inventie in vederea acordarii brevetului in

termenele prevazute la art. 24;15

- in cadrul activitatilor desfasurate de OSIM conform Tratatului de cooperare in materie de

brevete de inventie (PCT) din anul 1970 pentru acordarea protectiei juridice pe cale internationala,

„termenul de deschidere a fazei nationale pentru cererile inregistrate international a fostdepasit.”16

a.ii) Respingerea cererii (conform art. 27 alin. 2 lit. b) pentru neindeplinirea conditiilor de

fond ale obiectului protectiei, astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 6-12;17

a.iii) Respingerea cererii (conform art. 27 alin. 2 lit. f) si g) pentru neindeplinirea

conditiilor de fond ale subiectelor protectiei

- solicitantul, altul decât inventatorul, nu a făcut dovada, în cadrul termenului

prevăzut la art. 28 alin. (2),18 că este îndreptăţit la acordarea brevetului;19 - s-a solicitat respingerea cererii de brevet de invenţie, potrivit art. 63 alin. (2) lit.

c)20.21

b) RETRAGEREA CERERII

Constituie un act unilateral de vointa, irevocabil (decat pentru vicii de vointa).Conform art. 27 alin. 3, „OSIM ia act de retragerea cererii de brevet de inventie daca

solicitantul cere retragerea in scris, in mod expres.”

Probleme:

b.1. Raportul cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 83/2014 SE VA DISCUTA LA SEMINAR

b. 2. In ce conditii se poate retrage o cerere in cazul inventiilor prevazute de art. 38 alin. (2)

(secrete)? SE VA DISCUTA LA SEMINAR.

B. PROCEDURA EXCEPTIONALA ACCELERATAExistenta acestei proceduri (care este alternativa la procedura obisnuita, de drept comun –

neaccelerata) este reglementata prin texte neclare.

In principiu, si in cadrul acestei proceduri exceptionale exista aceleasi trei mari faze, dar

14 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. c).

15 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. h).

16 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. d).

17 Observam ca, in mod criticabil, nerespectarea prevederilor art. 10 (referitoare la divulgarea inventiei) nu sunt

enumerate de art. 27 alin. (2) lit. b) ca premiza pentru respingerea cererii de brevet. Cu toate acestea, trebuie

sa se considere ca si incalcarea acestor prevederi conduce la o asemenea solutie, deoarece art. 10

reglementeaza, ca si art. 9, continutul conceptului de “noutate”.

18 Potrivit art. 28 alin. (2), “ Dacă OSIM constată pe baza unor dovezi temeinice că solicitantul, altul decâtinventatorul, nu este îndreptăţit la acordarea brevetului de invenţie, se poate proceda la amânarea comunicăriihotărârii luate, fără a depăşi un termen de 6 luni de la data acesteia; în cazul în care în acest termen solicitantulnu poate dovedi că are calitatea de persoană îndreptăţită la acordarea brevetului, hotărârea de acordare serevocă potrivit alin. (1) şi cererea de brevet se respinge.”

19 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. g).

20 Conform art. 63 alin. (2), “ Dacă, înainte de acordarea de către OSIM a brevetului de invenţie, printr -ohotărâre judecătorească se constată că dreptul la brevet aparţine unei alte persoane decât solicitantul, persoanacăreia i-a fost recunoscut acest drept poate, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile ahotărârii şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi:

a) să continue în locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusă ca pentru o cerere proprie;

b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie. Pentru elementele care nu extind conţinutul

cererii iniţiale depuse cu respectarea prevederilor art. 19, cererea iniţială este declarată de OSIM ca fiindconsiderată retrasă începând cu data de depozit a noii cereri;c) să solicite respingerea cererii.”

21 Situatie prevazuta de art. 27 alin. (2) lit. f).



12

exista unele deosebiri in cadrul unora dintre etape. Asadar, cu exceptia celor ce urmeaza, se aplica

in intregime regulile anterioare de la procedura de drept comun.

In ipoteza in care solicitantul opteaza explicit inca de la momentul constituirii depozitului

reglementar pentru a se trece la examinarea cererii de brevet prin raportare la toate conditiile de

brevetare (conform tezei I a art. 24 alin. 1)22, rezulta in mod implicit (dar extrem de confuz) din

cuprinsul23

art. 22 alin. (4) ca OSIM poate proceda la aceasta examinare a conditiilor de fond si deforma fara ca mai inainte sa fi fost publicata cererea de brevet (care va fi totusi publicata, dar mai

tarziu, si anume „[…] impreuna cu [publicarea] mentiunii privind hotararea de acordare”).24

Aceasta procedura accelerata va fi folosita de catre solicitantii care considera ca detin o

pozitie foarte solida, neexistand riscuri de aparitie a unor opozitii ale tertilor dupa publicarea cererii

si nici riscul nerentabilitatii inventiei.

Subliniem ca recurgerea la procedura exceptionala accelerata nu trebuie confundata cu

situatia in care solicitantul decide, intemeindu-se pe art. 22 alin. (3),25 sa se realizezepublicarea

cererii de brevet mai inainte de expirarea unui termen de 18 luni calculat de la data depozitului

reglementar (sau de la data prioritatii recunoscute); aceasta decizie, desi desigur ca asigura premiza

unei scurtari a intervalului pana la care OSIM va lua o hotarare de acordare sau de neacordare a

brevetului, nu transforma totusi procedura de brevetare intr-o procedura accelerata. Intr-adevar,ceea ce este specific acestei din urma varietati de procedura este realizarea examinarii (de forma si

de fond) mai inainte de publicarea cererii de brevetare.

In rest, sunt aplicabile toate celelalte reguli expuse cu privire la procedura obisnuita, de

drept comun.

REGLEMENTARI INTERNE PRIVIND BREVETAREA

IN STRAINATATEPentru brevetarea in strainatate, trebuie sa se tina seama nu numai de legea nationala a statului

in care se doreste sa fie realizata brevetarea ori de conventiile internationale la care Romania este

parte, ci si de unele reglementari speciale interne.

Astfel, potrivit art. 39 alin. (10 – (4): "(1) Brevetarea în străinătate a invenţiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii debrevet de invenţie la OSIM.

(2) În cazul invenţiilor care conţin informaţii secrete de stat, brevetarea în străinătate se poate face numai dacă informaţiile au fost d eclasificate potrivit art. 38 alin. (3).

(3) În vederea brevetării în străinătate a invenţiilor prevăzute la alin. (1) solicitanţii sautitularii de brevet români pot beneficia de sprijin financiar, potrivit legii.

(4) Brevetarea în străinătate a invenţiilor prevăzute la alin. (1) se aduce la cunoştinţaOSIM de către persoanele fizice române care le-au creat sau de către succesorul lor îndrepturi.”

22 Potrivit art. 24 alin. (1), „ Examinarea cererii de brevet de invenţie poate fi cerută la data de depozit a cererii

de brevet sau, după caz, la deschiderea fazei naţionale ori în termen de 30 de luni de la una dintre aceste date.” 23 Potrivit art. 22 alin.(4), „ În cazul în care hotărârea de acordare a brevetului este luată înaintea datei deexpirare a termenului prevăzut la alin. (1), cererea de brevet de invenţie este publicată împreună cu menţiunea

privind hotărârea de acordare.” 24 Conform art. 42 alin. (1) – (3) din Regulament: “(1) Procedura de examinare de fond a cererilor de brevet

începe numai după achitarea taxei corespunzătoare, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege.(2) Taxa de examinare a cererii de brevet de invenţie poate fi plătită în cuantumul legal, fără a se depăşi un

termen de 3 luni de la solicitarea în scris a examinării, solicitare care poate fi făcută până în luna a 30 -a de la

data de depozit.

(3) Dacă taxa prevăzută la alin. (2) a fost plătită, examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie va fiefectuată numai dacă a fost plătită şi taxa de publicare a cererii; […]..”25

Conform art. 22 alin. (3), “ La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite publicarea se poate face într -un termen mai scurt decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), în condiţiile regulamentului de aplicare a prezenteilegi.”



13

Subliniem ca subiectii acestei obligatii sunt numai aceia (persoane fizice sau juridice

romane ori straine) care ar avea drepturi cu privire la "inventii create de persoane fizice romane pe

teritoriul Romaniei". De exemplu, textul se aplica nu numai in situatia in care solicitantul este

persoana fizica romana, ci si atunci cand, pentru o inventie creata de un cetatean roman pe

teritoriul Romaniei, brevetul s-ar cuveni unei persoane juridice – in ambele cazuri daca este

indeplinita conditia ca inventia sa fi fost creata de persoane fizice romane pe teritoriul Romaniei.Pe de alta parte, textul nu se aplica:

- atunci cand inventia a fost creata, chiar pe teritoriul Romaniei, de o persoana fizica straina sau de

un apatrid;

- atunci cand inventia a fost creata in straintate, chiar de catre un cetatean roman;

- atunci cand inventia a fost creata in strainatate de un strain sau un apatrid.

In aplicarea alin. (3) al art. 39, au fost emise Normele O.S.I.M. nr. 242 din 15 ianuarie

1999 privind sprijinirea brevetării în străinătate a invenţiilor româneşti (Monitorul Oficial nr. 67

din 18 februarie 1999) (modificate şi completate prin Normele O.S.I.M. nr. 318 din 4 ianuarie2000, publicate în Monitorul Oficial nr. 115 din 16 martie 2000). Potrivit acestui act normativ, in

esenta, OSIM poate aloca in acest scop o parte din veniturile incasate din taxa de extindere

perceputa in conformitate cu prevederile O.G. nr. 32/1998 pentru ratificarea Acordului dintreGuvernul Romaniei si Organizatia Europeana de Brevete privind cooperarea in domeniul

brevetelor. in conformitate cu

BREVETAREA INVENTIEI. TITLUL DE PROTECTIEIn dreptul nostru, brevetul este principalul titlu de protectie juridica a inventiei pe teritoriul

Romaniei.26

Pentru anumite situatii speciale, protectia juridica se poate intemeia si pe:

a) certificatul de protectie provizorie, eliberat conform Legii nr. 93/1998 privind protectia

provizorie a brevetelor de inventie;27

b) certificatul suplimentar de protectie, pentru medicamentele sau produsele

fitofarmaceutice brevetate, in conditiile art. 30 alin. (3), text care trimite la Regulamentul (CEE)

nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de

protecţie pentru medicamente, regulament ulterior codificat prin Regulamentul (CE)

nr.469/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 privind crearea unui

certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente şi la Regulamentul (CE) nr. 1.610/96 alParlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat

suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice; c) brevetul european, eliberat in baza Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene,

adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, precum şi a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la

Munchen la 29 noiembrie 2000 (la care România a aderat prin Legea nr. 611 din 13 noiembrie

2002 – Monitorul Oficial nr. 844 din 22 noiembrie 2002).In legatura cu brevetul, urmatoarele probleme vor fi analizate:

I. Notiunea de brevet de inventie;

II. Natura juridica a brevetului de inventie;

III. Perioada de valabilitate a brevetului de inventie.

I. NOTIUNEA DE BREVET DE INVENTIE

Brevetul de inventie este acel titlu juridic, eliberat de catre stat28 prin organul sau de

26 Este inclusa aici si situatia in care protectia juridical pe teritoriul Romaniei este obtinuta pe cale internationala,

prin aplicarea prevederilor Tratatului de cooperare în materie de brevete de invenţie de la Washington din 19 iunie1970 (ratificat prin Decretul nr. 81 din 2 martie 1979, publicat în Monitorul Oficial nr. 22 din 8 martie 1979). 27 A se vedea si Normele O.S.I.M. nr. 211 din 7 septembrie 1998 de aplicare a Legii nr. 93/1998 privind

protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie (Monitorul Oficial nr. 358 din 22 septembrie 1998).

28 Aceasta este regula. Prin exceptie, unele conventii internationale prevad eliberarea brevetului de catre un organism

http://www.osim.ro/csp/RegulamentulCE469_2009.pdf












14

specialitate, prin care se asigura titularului sau dreptul de exploatare exclusiva a inventiei, astfel

cum rezulta din art. 1.

Brevetul da nastere dreptului de proprietate industriala asupra inventiei Credem ca acesta

este singurul drept ce constituie un efect juridic direct si specific al brevetului. Este adevarat ca art.

42 alin. (1), reglementand transmiterea drepturilor, vorbeste despre "drepturile ce decurg din

brevetul de inventie", dar apreciem ca aceasta exprimare se refera la prerogativele ce compundreptul de proprietate industriala asupra inventiei. Celelalte drepturi ale titularului de brevet (de

prioritate, de despagubiri etc.) se nasc ca urmare a unor alte fapte juridice (de exemplu: dreptul la

despagubiri - ca urmare a incalacarii dreptul de exploatare exclusiva; dreptul la asistenta tehnica -

in temeiul contractului, incheiat pe baza dreptului unitatii de a cere aceasta asistenta; dreptul de

prioritate - ca urmare a constituirii depozitului reglementar sau a indeplinirii faptelor prevazute de

lege pentru recunoasterea prioritatilor exceptionale).

Nu ne alaturam parerii29 ca brevetul are si efecte cu caracter personal.-nepatrimonial.

Titularului brevetului, in aceasta singura calitate, atunci cand este unitate, legea nu ii recunoaste

asemenea drepturi, iar atunci cand este chiar inventatorul, drepturile personal-nepatrimoniale tin

nu de calitatea de titular de brevet, ci de aceea de autor, in aceasta singura caliate, al inventiei.

Dreptul la calitatea de inventator exista mai inainte si independent de brevetare, pentru ca, deexemplu, art. 51 alin. (1) lit. e) indrituieste persoana sa ceara anularea unui brevet (al carui titular

nu este) in virtutea calitatii sale de inventator, preexistenta brevetului.

II. NATURA JURIDICA A BREVETULUI DE INVENTIE

Controverse.

Astazi, totusi, exista unanimitate in dreptul nostru asupra faptului ca brevetul este un act

juridic administrativ unilateral.30 Brevetul, fiind emis de catre OSIM, exprima manifestarea de

vointaa acestui organ al administratiei publice si produce efectele pe care legea le stabileste, vointa

solicitantului brevetului neavand rolul de a declansa procedura prescrisa de lege.

Doctrina ramane insa divergenta in calificarea brevetului ca act declarativ (Scondacescu,

Longhin; A. Tataru, P. Teodorescu; Y. Eminescu, "Dreptul..."; St. Carpenaru; I. Macovei; P.

Roubier) ori constitutiv de drepturi (I. Camenita; Y. Eminescu, vol. I; Gh.Iliescu).

Apreciem ca brevetul este un act constitutiv, iar nu declarativ. Nu credem ca brevetul doar

recunoaste un drept de exploatare exclusiva preexistent emiterii brevetului, ci ca din brevet se naste

acest drept, care - prin vointa legii, pe baza unei fictiuni a acesteia - retroactiveaza pana la

momentul constituirii depozitului reglementar.

Pentru opinia pe care nu o impartasim, s-a folosit ca argument, sub Legea nr. 62/1974

privind inventiile si inovatiile, imprejurarea (reluata in dispozitiile actuale ale art. 33 alin. (1) lit. b)

ca legea instituie un drept de folosire personala anterioara pentru acela care, mai inainte de

brevetarea inventiei de catre o alta persoana, a folosit-o independent si cu buna-credinta.

Argumentul nu este convingator, pentru ca:

- mentionata folosinta, cata vreme este anterioara brevetarii, apare mai degraba ca o situatiede fapt decat ca un drept;

- chiar daca am accepta existenta unui drept pentru aceasta perioada anterioara, acesta nu

este insa dreptul de proprietate industriala ce se naste din brevet, ci un drept care nu are toate

prerogativele acestuia (bunaoara, ii lipseste exclusivitatea).

Sub legea astazi invigoare, exista doua noi argumente pentru caracterul constitutiv de

international (bunaoara, brevetul european se elibereaza de catre Oficiul European de Brevetare - O.E.B.).

29 A se vedea:I. Cameniţă, Protecţia invenţiilor prin brevete, Editura Academiei, Bucureşti, 1977, p. 178; St.Cărpenaru, Drept civil. Dreptul de inventator , ed. a II-a, Bucureşti, 1976, p. 178.

30

Totusi, in doctrina straina continua sa existe si alte teorii. De exemplu, in dreptul american se vorbeste (vezi A.Miller, M. Davis, Intellectual Property: Patents, Trademarks and Copyright , West Publishing Company, St.Paul,

1990, p. 14-18) despre "teoria contractului" si, respectiv, "teoria drepturilor naturale".



15

dreptului al brevetului. Astfel, conform art. 32: „Cu începere de la data publicării cererii debrevet, în con formitate cu prevederile art. 22 alin. (1)-(3), cererea asigură solicitantului, înmod provizoriu, protecţia conferită potrivit dispoziţiilor art. 31.”31

Rezulta de aici ca, prin

exceptie, daca sint indeplinite anumite conditii speciale, se recunoaste un drept provizoriu asupra

inventiei, mai inainte de eliberarea brevetului. Imprejurarea ca legiuitorul a decis sa

reglementeze, prin art. 32, acest drept demonstreaza tocmai ca, mai inaintea eliberarii brevetului,nu exista dreptul de exploatare exclusiva si tocmai de aceea a fost necesar sa se intervina prin art.

32. Mai mult decat atat, conform art. 56 alin (4), " Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 31

alin. (1) de către terţi după publicarea cererii de brevet de invenţie atrage pentru persoanelevinovate obligaţia de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor

fiind executoriu după eliberarea brevetului.” Amanarea executarii titlului pentru dupa

momentul acordarii brevetului demonstreaza ca numai la acest moment se naste dreptul de

proprietate industriala.

Asadar, in concluzie, brevetul de inventie este un act juridic unilateral administrativ,

constitutiv de drepturi.

Numai intr-un sens foarte restrans si specific, s-ar putea vorbi - eventual - despre caracterul

declarativ al brevetului, intrucat efectele sale retroactiveaza de la data acordarii si pana la aceea aconstituirii depozitului reglementar.

III. PERIOADA DE VALABILITATE A BREVETULUI

Brevetul este temporar. Caracterul temporar al brevetului constituie un factor de asigurare a

progresului.

Potrivit art. 30 alin. (1)”, Durata brevetului de inventie este de 20 ani, cu incepere de la

data de depozit.”32 Data de la care curge termenul de valabilitate este data depozitului reglementar, chiar daca

s-au invocat prioritati exceptionale (anterioare). De aceea, intrucat brevetul este socotit ca exista

valabil de la momentul depozitului, indiferent de data eliberarii sale, dar sub conditia acestei

eliberari, titularul de brevet poate opune, din clipa acordarii brevetului, exclusivitatea de exploatare

a inventiei sale chiar si acelor persoane ce au folosit inventia respectiva in intervalul scurs intre

data depozitului si aceea a acordarii brevetului. Bineinteles, in cazul reglementat prin art. 33,

invocarea se poate face si mai inaintea acordarii brevetului, dar - conform art. 56 alin. (4) - titlul

pentru plata despagubirilor va fi executoriu numai dupa eliberarea brevetului.

Durata legala de valabilitate a brevetul poate fi insa scurtata in urmatoarele imprejurari:

- prin renuntarea titularului la brevet;

- prin decaderea sa din drept pentru neplata taxelor anuale de mentinere in vigoare

(anuitatil).

La incetarea valabilitatii brevetului, indiferent de cauza (expirarea termenului, renuntare,

decadere), inventia cade in domeniul public.

[sfârşitul documentului]

31 Conform art. 32 alin. (1): “ Brevetul de invenţie conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare ainvenţiei pe întreaga sa durată.”

32 Conceptul juridic de “inventie de perfectionare”, pentru care se acorda un “brevet de perfectionare”

(“complementar”) a fost inlaturat din Legea nr. 64/1991 cu ocazia modificarii acesteia prin Legea nr.

203/2002. Conform art. 33 din forma initiala a Legii nr. 64/1991, “ Pentru inventia care perfectioneaza o altainventie protejata printr-un brevet si care nu poate fi aplicata fara cea brevetata anterior, durata de

valabilitate a brevetului este limitata la aceea a brevetului acotrdat pentru inventia pe care o

perfectionaeaza, fara a putea fi mai scurta de 10 ani.”

Prelegere Inventia Conditii de Forma

Documents

Transcript of Prelegere Inventia Conditii de Forma