PR

4
Staicu Olivia Ana-Maria Anul II, Grupa 9 Activitățile unui PR în instituții diferite Indiferent de mediul în care este practicată profesia de specialist în relaţii publice, fie că e practicată în organizaţii, instituţii, agenţii de publicitate sau ONG-uri, orice campanie de relaţii publice se bazează pe mai multe etape: stabilirea obiectivelor, cercetare, strategie, implementarea activităţilor şi evaluarea perioadică a rezultatelor. În cadrul companiilor care beneficiază de departamente de relaţii publice, specialiştii acestora au diferite contacte. Aceştia gestionează atât comunicarea internă cât şi pe cea externă. În ceea ce priveşte relaţia cu ceilalţi angajaţi, aceştia au sarcina de a organiza evenimente, de a uşura circularea informaţiilor prin newsletters pentru aceştia sau să folosească intranet-ul pentru a-i înştiinţa, încearcă şi gestionarea crizelor din relaţia dintre angajaţi, gestionarea climatului intern și redactarea și amplasarea publicaţiilor din întreprindere. Cât despre comunicarea externă, aceştia dezvoltă relaţii cu presa (prin planificarea comunicatelor de presă, conferinţelor de presă, pregătirea dosarului de presă cu materiale informative prezentate la evenimente, pregătirea

Transcript of PR

Page 1: PR

Staicu Olivia Ana-MariaAnul II, Grupa 9

Activitățile unui PR în instituții diferite

Indiferent de mediul în care este practicată profesia de specialist în relaţii publice, fie că e

practicată în organizaţii, instituţii, agenţii de publicitate sau ONG-uri, orice campanie de relaţii

publice se bazează pe mai multe etape: stabilirea obiectivelor, cercetare, strategie, implementarea

activităţilor şi evaluarea perioadică a rezultatelor.

În cadrul companiilor care beneficiază de departamente de relaţii publice, specialiştii

acestora au diferite contacte. Aceştia gestionează atât comunicarea internă cât şi pe cea externă.

În ceea ce priveşte relaţia cu ceilalţi angajaţi, aceştia au sarcina de a organiza evenimente, de a

uşura circularea informaţiilor prin newsletters pentru aceştia sau să folosească intranet-ul pentru

a-i înştiinţa, încearcă şi gestionarea crizelor din relaţia dintre angajaţi, gestionarea climatului

intern și redactarea și amplasarea publicaţiilor din întreprindere. Cât despre comunicarea externă,

aceştia dezvoltă relaţii cu presa (prin planificarea comunicatelor de presă, conferinţelor de presă,

pregătirea dosarului de presă cu materiale informative prezentate la evenimente, pregătirea

discursului conducerii în întâlnirea cu presa, inivitații la evenimentele organizate etc.), relaţii cu

clienţii (evenimente, promoţii, expoziţii, newsletteters), relaţiile cu investitorii (rapoarte

periodice, feed-back-uri, întâlniri de bilanţ etc.), relaţiile cu comunitatea (evenimente cu specific,

menţinerea contactului cu grupurile de interes care au legătură cu activitatea desfăşurată de

companie) şi relaţiile cu guvernul (rapoarte, activităţi de lobby, invitaţii la evenimente

organizate).

În ceea ce priveşte activitatea consilierului în relaţii publice din instituţii de stat sau ca

angajaţi guvernamentali, au atribuţii ca organizarea evenimentelor specifice instituţiei

(congrese, ,,Ziua Porţilor deschise’’, conferinţe, simpozioane etc.). De asemenea, aceştia la fel ca

în companii, gestionează relaţia cu presa (organizarea conferinţelor, comunicatelor, elaborarea

dosarelor de presă). Specialiștii în relații publice din aceste instituții au şi atribuţia de purtător de

cuvânt, reprezentând imaginea instituţiei în discursuri, în principal cele de presă şi mass-media,

Page 2: PR

dar elaborează și toate discursurile reprezentanţilor conducerii. În timp ce campaniile

companiilor se bazează pe mass-media (TV, radio) pentru difuzarea spoturilor specifice,

instituţiile prin intermediului interviurilor televizate desfăşurate de jurnalişti/reporteri cu

purtătorii de cuvânt sau conducerea, consolidează imaginea instituţiei sau clarifică anumite

lucruri. Ca o observaţie, în cadrul interviurilor și activităţilor desfăşurate de instituţii este folosit

un aşa zis limbaj ,,de lemn’’ care nu oferă atât de multă libertate de exprimare.

În cadrul agenţiilor de publicitate, fiind firme independente ce prestează servicii în

funcţie de brief-ul primit de la client, aceştia au o clientelă diversă (companii, instituţii, ong-uri

etc.). În cazul contractelor cu clienţii guvernamentali sau instituţii publice, PR-ul din

departamentul de Consultanţă, împreună cu echipele aferente organizează evenimentul sau

campania dorită de către instituţie. În ceea ce privesc clienţii privaţi, companiile, sunt planificate

şi desfăşurate evenimente corporate ( pentru angajaţi), evenimente de brand, conferinţe de presă

şi comunicate de presă, lansări de produse, concerte, comunicări online etc. Deşi ONG-urile nu

urmăresc profitul, ci protejarea şi ajutarea oamenilor, animalelor si a mediului inconjurator,

activitățile se aseamănă cu celelalte institii, PR-ul menținând relația cu mass media, sponsorii și

clienții, însă acțiunea din acest domeniu de bazează pe relațiile cu donatorii și activitățile de

fund-raising.

În concluzie, în toate domeniile mai sus menţionate PR-ul desfăşoară activităţi de

construire şi păstrare a imagii instituţiei reprezentate, conturând reputaţia acesteia. În toate

cazurile PR-ul păstrează o legătură cu mass-media prin diverse modalităţi (conferinţe de presă,

comunicate de presă, invitaţii la evenimentele desfăşurate, interviuri). Însă în timp ce activităţile

din instituţii de stat sunt dependente de prezentare detaliată, puţin ,,scortoasa’’, în cadrul

companiei se poate folosi o exprimare puţin mai permisivă, bineînţeles păstrând anumite limite,

şi au mai multă libertate în alegerea specificului sau temei evenimentelor desfăşurate. În cadrul

agenţiilor, fiind întreprinderi independente prestatoare de servicii, ele pot desfăşura activităţi atât

pentru companii, cât şi pentru instituţii de stat.

Bibliografie:

1. Coman, C. (2001). Relaţiile Publice și Mass Media. Iaşi: Polirom.

Page 3: PR

2. Rus, F. (2009). Campanii și strategii de PR. Iaşi: Institutul European.