8/20/2019 Dispunerea Pr

1/16

CURS DESEN TEHNIC

 şi

 INFOGRAFICĂ 

Introducere

8/20/2019 Dispunerea Pr

2/16

BIBLIOGRAFIE

1. Precupeţu – “ Desen tehnic industrial pentru construc ţ ia dema şini”, Ed. Tehnică, 1982

2. 

Clinciu 

R., Olteanu F. –  

“ Desen tehnic”, Universitatea

Transilvania din Braşov, 20013. 

Văcariu 

Gh. 

şi colectiv –  

“ Desen tehnic –  

 Îndrumar delucr ări”

 

Universitatea din Braşov, 19884.

 

Dogariu

 

M. şi colectiv – 

 

“ Desen tehnic industrial – 

 

Culegerede probleme I,

 

 II ”, Universitatea Transilvania din Braşov,1996

8/20/2019 Dispunerea Pr

3/16

INTRODUCERE• Desenul  tehnic  este  reprezentarea  grafică plană a  unei  concepții  tehnice  după

anumite norme şi reguli stabilite. – Desenul

 

tehnic este un mijloc indispensabil pentru exprimarea  în tehnică a tuturor elementelor privind proiectarea, execuția şi controlul unui produs.

 – Această disciplină pune la dispoziția tuturor ce lucrează în domeniul tehnic, indiferent de nivelul pregătirii lor profesionale, metode grafice atât pentru reprezentarea unei concepții tehnice cât şi pentru 

interpretarea ei,  în vederea materiali‐zării acesteia.

 – In desenul tehnic, reprezentările sunt  însoțite de toate explicațiile necesare privind metodele de fabricație, procedeele tehnologice folosite, calitatea suprafețelor, precizia, indicații asupra tratamentelor speciale ce trebuie să fie aplicate, etc.

• Scopul desenului tehnic

 

este acela de a reprezenta obiecte din spațiul tridimensional 

pe  un  suport  plan  (o  foaie  de  hârtie),  astfel  încât  reprezentarea  obținută să descrie obiectul complet, atât ca formă cât şi ca dimensiuni. 

• Pentru  a  putea  înțelege  şi  executa  desene  tehnice  este  necesar  să existe  un  limbaj specific. 

• Obiectele care apar  în tehnică şi  în viața de toate zilele au, de regulă, forme spațiale complexe.  Ele  rezultă din  combinarea  unor  forme  geometrice  simple  (prismă, piramidă, cilindru, con, sferă, tor).

• Modul  de  reprezentare  a  corpurilor  simple  precum  şi  principiile  care  stau  la  baza 

reprezentării intersecților 

acestora sunt studiate de geometria descriptivă, care stă la baza desenului tehnic. 

8/20/2019 Dispunerea Pr

4/16

CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE• După domeniul la care se referă desenul :

 – Desenul industrial, care face obiectul acestui curs; se referă la reprezen‐tarea obiectelor şi a concepției tehnice, privind structura, construcția, funcționarea şi realizarea obiectelor din domeniul construcțiilor de maşini, construcțiilor navale, construcțiilor aerospațiale, din domeniul electrotehnic şi energetic, construcțiilor metalice  în general etc.

 – Desenul de, construcții se referă la reprezentarea construcțiilor de clădiri, a lucrărilor de artă (poduri, 

tunele etc.), a căilor de comunicații, a construcțiilor hidrotehnice , etc.; – Desenul de arhitectură se referă la concepția funcțională şi estetică a construcțiilor, la evidențierea 

elementelor decorative şi de finisare;

 – Desenul de instalații are ca obiect reprezentarea ansamblurilor sau a elementelor de instalații aferente construcțiilor,

 

etc.;

 –

Desenul cartografic; se referă la reprezentarea regiunilor geografice sau a suprafețelor de teren cu formele de relief, construcțiile şi amenajările existente;

 – Desenul de sistematizare (urbanistic); se referă la reprezentarea concepțiilor de ansamblu şi de detalii  în vederea amenajării teritoriilor, centrelor populate, unităților industriale sau agricole , etc.

• După modul de prezentare a desenului: –

Desenul  în proiecție ortogonală;  – Desenul  în perspectivă; desenul care rezultă dintr‐o singură reprezentare ce dă imaginea spațială a 

obiectului respectiv, obținută prin proiecția  în perspectivă sau axonometrică a acestuia.

• După modul de  întocmire: – Schița este un desen  întocmit,  în general, cu mîna liberă, păstrînd

 

proporțiiie

 

 între dimensiunile 

obiectului,  în limitele aproximației vizuale.; – Desenul la scară este desenul care se  întocmeşte cu ajutorul instru‐mentelor de desen, la o scară

standardizată.

8/20/2019 Dispunerea Pr

5/16

CLASIFICAREA DESENELOR TEHNICE• După gradul de detaliere a reprezentării :

 – Desenul de ansamblu, care serveşte la reprezentarea formei, structurii şi funcționalității unui ansamblu (obiect) compus din mai multe piese sau elemente. In cazul ansamblurilor (obiectelor) complexe se folosesc desenele de subansamblu;

 – Desenul de piesă sau element are ca scop reprezentarea şi determinarea formei şi mărimii unei piese sau a elementului respectiv.

• După destinație: – Desenul de studiu, serveşte drept bază pentru executarea desenului definitiv

 – Desenul de execuție este un desen definitiv,  întocmit la scară, cuprinzând toate datele necesare execuției obiectului reprezentat;

 – Desenul de montaj este desenul  întocmit  în scopul precizării modului de asamblare sau amplasare a 

părților componente ale obiectului reprezentat; – Desenul de prospect sau catalog; este desenul  întocmit  în scopul prezentării şi identificării obiectului 

reprezentat.

• După valoarea ca document se deosebesc: – Desenul original este desenul, care este considerat ca document de bază şi  în care sunt  înscrise  în 

original semnăturile legale. Poate fi folosit pentru multiplicare;

 – Copia este reprodusă după desenul de bază (desen original) printr‐unul din sistemele de multiplicare,  în scopul folosirii curente  în locul desenului de bază.

8/20/2019 Dispunerea Pr

6/16

REPREZENTĂRI UTILIZATE  ÎN DESENUL TEHNICREPREZENTAREA ORTOGONALĂ

• Metoda  folosită pentru  reprezentarea  plană a  obiectelor  tridimensionale  este  cea  a proiecțiilor. 

• Cea mai utilizată metodă de proiecție  în desenul tehnic este proiecția ortogonală, când direcția de proiecție este perpendiculară pe planul de proiecție.

Un segment

 de

 dreapt

ăse

 proiecteaz

ăortogonal

 pe

 un

 plan

 proiectând

 ortogonal

 extremitățile sale.

O figură geometrică plană se proiectează ortogonal pe un plan proiectând ortogonal segmentele de dreaptă ce constituie

 

conturul figurii. 

8/20/2019 Dispunerea Pr

7/16

Model tridimensional

Reprezentare  în triplăproiecție ortogonală

8/20/2019 Dispunerea Pr

8/16

DISPUNEREA PROIECȚIILOR CUBUL DE PROIECȚIE

Determinarea completă ca formă şi dimensiuni a unui obiect se realizeazăprin reprezentarea ortogonală pe mai multe plane de proiecție.

Uneori nu sunt suficiente două sau trei proiecții, fiind necesare 4, 5, 6 sau chiar  mai  multe  proiecții,   în  unele  situații  fiind  nevoie  de  reprezentări combinate (vederi şi secțiuni) pe aceeaşi proiecție. 

Modul  de  dispunere  a  proiecțiilor  ortogonale  ale  unei  piese  (vederi  şi 

secțiuni) pe desenele tehnice poartă numele de dispunerea proiecțiilor  şi este reglementată prin STAS 614‐76..

Metoda  consideră piesa  situată imaginar  în  interiorul  unui  cub  denumitcub de proiecție, , iar proiecțiile

 

se obțin pe fețele interioare ale cubului.

După ce se obțin cele  şase proiecții, cubul se desf ăşoară astfel  încât toatefețele

 

sale  să

 

fie

 

situate

 

 în

 

acelaşi plan,  suprapuse  peste  planul  vertical considerat fix. Ca urmare, cele şase proiecții vor fi dispuse una lângă cealaltă.

8/20/2019 Dispunerea Pr

9/16

vederea din faţă(vedere sau

 proiecţie principală)

vederea

de sus

vedereadin stânga

vederea din

dreapta

vederea

din spate

vederea de jos

DISPUNEREA PROIECȚIILOR CUBUL DE PROIECȚIE

Se obțin 6 vederi, după cum urmează:

8/20/2019 Dispunerea Pr

10/16

 În SR ISO 10209‐2:1996 sunt definite două 

metode de proiecție: 

  metoda europeană care foloseşte ca simbol grafic de identificare simbolul din figura 

  metoda americană care foloseşte ca simbol grafic de identificare simbolul din figura 

Diferența dintre cele două metode:   metoda europeană consideră piesa situată în primul triedru;   metoda americană consideră că piesa este situată în al cincilea triedru.

  Simbolul  grafic  de  identificare  utilizat  se  reprezintă  într‐o  rubrică a 

indicatorului sau alături de desen.

8/20/2019 Dispunerea Pr

11/16

Conform metodei

 

europene, cele 

şase vederi se dispun astfel pe fețele cubului:

Conform metodei

 

americane, 

cele şase vederi se dispun astfel pe fețele cubului:

8/20/2019 Dispunerea Pr

12/16

DISPUNEREA PROIECȚIILOR CUBUL DE PROIECȚIE

Desf ăşurarea

 

cubului de proiecție dupămetoda

 

europeană este următoarea:

8/20/2019 Dispunerea Pr

13/16

Desf ăşurarea 

cubului de proiecție dupămetoda

 

americană:

D ă t d ă i t tă t i i ţiil

8/20/2019 Dispunerea Pr

14/16

După metoda europeană, piesa prezentată anterior va avea proiecţiiledispuse după cum urmează:

Denumirea  vederii  nu  se  înscrie.  Excepție  face  vederea

 

din

 

spate,  care  se poate dispune, la alegere, fie  în extremitatea stângă fie  în cea dreaptă şi deasupra căreia se scrie “vedere din spate”. 

8/20/2019 Dispunerea Pr

15/16

Dispunerea vederilor obținute după cele  şase direcții de proiecție folosind metoda americană:

8/20/2019 Dispunerea Pr

16/16

DISPUNEREA PROIECȚIILOR CUBUL DE PROIECȚIE

• Proiecția principală

 

(vederea din față) se alege astfel  încât:   să reprezinte piesa  în poziția de funcționare;

  pe această proiecție să fie indicate cele mai multe detalii de formă şi dimensionale. • Piesele  care  pot  funcționa  în  orice  poziție  (şuruburi,  axe,  arbori  etc.)  se 

reprezintă, de obicei,  în poziția de prelucrare;

• Numărul  de  proiecții  se  limitează la  numărul  minim  necesar  pentru  a 

reprezenta o piesă f ără ambiguitate;• Dacă este necesar pot fi folosite proiecții din altă direcție decât cele  şase 

indicate  (cazul  elementelor  înclinate)  sau  proiecții  ce  nu  sunt  plasate  în desen conform dispunerii normale a proiecțiilor  în scopul măririi clarității desenului şi utilizării raționale a câmpului desenului. –  în  aceste  cazuri  direcția  de  proiecție  se  indică printr‐o  săgeată notată cu  o  literă

majusculă,  iar  deasupra  vederii  respective  se  trece  aceeaşi  literă folosită la  notarea săgeții.