Popoarele Din Orient

5
Popoarele din orient Orientul reprezintă cea mai întinsă arie geografică a antichităţii, din estul Mării Mediterane până la ţărmurile Oceanelor Indian şi Pacific. Prima mare civilizaţie a antichităţii se constituie în zona văilor fertile ale Tigrului şi Eufratului, în MESOPOTAMIA. Regiunea nu a reprezentat niciodată o unitate geografică, etnică sau culturală. Sudul regiunii a fost dominat din mil IV I. Hr. de sumerieni, din grupul iafetiţilor, care au creat şi prima civilizaţie din regiune. Nordul a fost locuit din mil III I. Hr de către semiţi, cărora li s-au adăugat indo-europenii. Civilizaţiile din Mesopotamia au fost create de sumerieni, asirieni şi akkadieni. În Mesopotamia, agricultura nu a depins ca in Egipt de inundatii, de revărsările fluviului, acest lucru este valabil in Sud, unde exista un sistem de canale de irigaţie, care a influenţat şi sistemul de organizare social politică. De asemenea , în comparaţie cu Valea Nilului, Mesopotamia a fost net dezavantajată în sensul că mereu era ameninţată de atacurile seminţiilor nomade din jur. Deci, civilizaţiile din Mesopotamia sunt caracterizate prin separatismul oraşelor stat care au apărut în regiune şi permanenţa luptei pentru supremaţie între aceste oraşele stat. Sumerienii s-au stabilit în sudul Mesopotamiei pe la începutul mileniului al IV-lea î.Hr. Ei sunt creatorii celei mai vechi civilizaţii regionale cunoscute. Duc o viaţă prosperă, bazată pe agricultură şi creşterea vitelor. O caracteristică a civilizaţiei sumeriene ar fi aceea că erau organizaţi în oraşe-state independente, administrate de un rege. O altă caracteristică a civilizaţiei sumeriene este aceea că fiecare oraş-stat ‘aparţinea’ unei anumite divinităţi, care era adorată cu precădere în raport cu celelalte. Templul acestei divinităţi era mai important decât celelalte. Divinitatea inspira deciziile politice ale regelui şi, astfel, puterea monarhică era considerată de origine divină. În izvoare se întâlneşte frecvent expresia ‘regalitatea a coborât din cer’. Monarhia nu se laicizează, ea păstrându-şi un caracter teocratic. Monarhul este ales de divinitate care ‘îl priveşte favorabil’, ‘pronunţându-i numele’. Acesta cumulează

description

referat

Transcript of Popoarele Din Orient

Popoarele din orient

Orientul reprezint cea mai ntins arie geografic a antichitii, din estul Mrii Mediterane pn la rmurile Oceanelor Indian i Pacific.

Prima mare civilizaie a antichitii se constituie n zona vilor fertile ale Tigrului i Eufratului, n MESOPOTAMIA. Regiunea nu a reprezentat niciodat o unitate geografic, etnic sau cultural. Sudul regiunii a fost dominat din mil IV I. Hr. de sumerieni, din grupul iafetiilor, care au creat i prima civilizaie din regiune. Nordul a fost locuit din mil III I. Hr de ctre semii, crora li s-au adugat indo-europenii. Civilizaiile din Mesopotamia au fost create de sumerieni, asirieni i akkadieni. n Mesopotamia, agricultura nu a depins ca in Egipt de inundatii, de revrsrile fluviului, acest lucru este valabil in Sud, unde exista un sistem de canale de irigaie, care a influenat i sistemul de organizare social politic. De asemenea , n comparaie cu Valea Nilului, Mesopotamia a fost net dezavantajat n sensul c mereu era ameninat de atacurile seminiilor nomade din jur. Deci, civilizaiile din Mesopotamia sunt caracterizate prin separatismul oraelor stat care au aprut n regiune i permanena luptei pentru supremaie ntre aceste oraele stat.Sumerienii s-au stabilit n sudul Mesopotamiei pe la nceputul mileniului al IV-lea .Hr. Ei sunt creatorii celei mai vechi civilizaii regionale cunoscute. Duc o via prosper, bazat pe agricultur i creterea vitelor. O caracteristic a civilizaiei sumeriene ar fi aceea c erau organizai n orae-state independente, administrate de un rege. O alt caracteristic a civilizaiei sumeriene este aceea c fiecare ora-stat aparinea unei anumite diviniti, care era adorat cu precdere n raport cu celelalte. Templul acestei diviniti era mai important dect celelalte. Divinitatea inspira deciziile politice ale regelui i, astfel, puterea monarhic era considerat de origine divin. n izvoare se ntlnete frecvent expresia regalitatea a cobort din cer.

Monarhia nu se laicizeaz, ea pstrndu-i un caracter teocratic. Monarhul este ales de divinitate care l privete favorabil, pronunndu-i numele. Acesta cumuleaz prerogativele politice i religioase i se sprijin pe aristocraia sacerdotal i militar. Cele mai importante orae-state sumeriene sunt Ur, Uruk, Nippur, Umma i Lagas. Aceste orae s-au luptat ntre ele pentru supremaie. Revenind la monarhie, Regele din statele din Mesopotamia nu este un zeu, ca n Egipt. n Egipt, faraonul are un tat divin, e crescut de zeiti i este el nsui un zeu, n vreme ce, n Mesopotamia, regele este numai un intermediar ntre zeu i i comunitatea sa. Regele este un talisman pentru supuii lui, pe care i protejeaz, asigurndu-le bunvoina zeilor.

Regele este, n primul rnd, comandant militar, este eful suprem al armatei, iar textele conin numeroase glorificri ale faptelor sale personale de arme. Sunt cazuri excepionale n care regele nu comand, personal, armata n campanii.

Akkadienii de origine semit ptrund n regiunea central a Mesopotamiei la nceputul mileniului al lll-lea .Hr. Se deosebesc de sumerieni ca ras i limb. n aceast zon ntemeiaz importante centre politice i economice: Akkad, Kis, Babilon.

La nceputul mileniului al ll-lea .Hr., alte neamuri, numite convenional amorii, se infiltreaz n Mesopotamia i ntemeiaz o serie de dinastii. Pentru cteva secole se impune hegemonia Babilonului. Reprezentantul cel mai ilustru al dinastiei amorite din Babilon este Hammurabi (1728 - 1686 .Hr.). Domnia lui este caracterizat printr-o eficient organizare intern pe toate planurile i este cunoscut mai ales prin codul de legi care-i poart numele. Hamurappi a fost mai degrab un diplomat dect militar, dar nu a fost un stpnitor mai puin eficient. A dezvoltat comerul, relaiile economice, crend o anumit prosperitate n timpul su, ceea ce i-a permis i dezvoltarea cultural a Imperiului su, n timpul su fiind cunoscute i desvrite vechile poeme ale Creaiei sau Epopeea lui Ghilghame.

Celebritatea i-a asigurat-o ns faimosul lui cod de legi. Acest Cod al lui Hamurappi nu este un cod de legi propriu-zis, aa cum l nelegem noi astzi, ci era, mai degrab, o colecie relativ sistematizat de spee i nu de principii juridice generale. Gsim, aici, elemente de drept privat, civil, penal, al familiei. Toate la un loc arat ct de complicat i de riguroas era administraia acelui timp.

La sfritul mileniului al ll-lea ncepe s se afirme o nou putere: ASIRIA.Asirienii, populaie nomad i rzboinic de origine semitic, ocup, nc din mileniul al lll-lea .Hr., o regiune din nordul Mesopotamiei . Ei ntemeiaz o serie de orae-state: Assur, Ninive.

Asiria, putere de esen militar, i datoreaz succesul i prestigiul armatei sale, organizat i disciplinat. Expansiunea asirian se desfoar n faze succesive.

Fondatorul Imperiului Asirian este considerat Tiglatpalassar I (secolul al Xl-lea .Hr.), a crui stpnire ajunge pn la Marea Neagr, Marea Mediteran i Golful Persic.

Asiria se prbuete n urma loviturilor date de o coaliie format din mezi i babilonieni (605 .Hr.). Beneficiarul acestei victorii este Nabucodonosor al ll-lea, regele Babilonului (605-562 .Hr.).

Egiptenii. Teritoriul antic al EGIPTULUI este format din Valea Nilului. Nilul se revars n fiecare var, iar aluviunile rmase erau foarte fertile. De la aluviunile negricioase i ia numele Egiptul: Kemet, adic cel Negru" n egiptean. Fluviul reprezint i unica arter de comunicaie ntre nord i sud. Dependena de apele fluviului impune, din mileniul al IV-lea .Hr., realizarea i ntreinerea unui complicat sistem de irigaii, care asigur reinerea i repartizarea apelor necesare agriculturii. Pentru a putea controla apele fluviului era nevoie de un efort colectiv, care a determinat apariia unor centre de putere local. n perioada respectiv organizarea gentilic este nlocuit de una bazat pe comuniti teritoriale steti sedentare care gravitau n jurul a dou nuclee. Se dezvolt meteugurile i se produce o rapid stratificare social. n jurul celor dou nuclee se federalizeaz nomele i apar cele dou regate : Egiptul de Jos (n nordul rii) i Egiptul de Sus (n sud). Putem spune c societatea egiptean predinastic se caracterizeaz prin organizarea n comuniti teritoriale steti care s-au regrupat n nome din necesitatea controlrii revrsrii Nilului.Baza economiei Egiptului este agricultura. Se cultiv n primul rnd cerealele (orz, gru) i inul. Se practic i grdinritul, pomicultura, viticultura. n Delt, trestia, lotusul i papirusul cresc din abunden. Tot aici este rspndit i creterea vitelor. Se dezvolt i meteugurile: extracia i prelucrarea pietrei, metalurgia, prelucrarea pietrelor semi-preioase i preioase, esutul, olritul.

n Egiptul antic, comerul este aproape n ntregime organizat i controlat de stat, o alt trstur specific egiptenilor.

Despre viaa cotidian a egiptenilor avem un bogat material informativ. Clima cald i lipsa precipitaiilor permit ca oamenii simpli s poat locui n colibe din trestie sau n case din chirpici. Casele celor bogai au dou nivele, un subsol i sunt construite din crmid uscat la soare. Pe lng parc i bazinul cu ap, n curtea acestora se afl anexele.

Egiptenii reprezint o excepie printre popoarele antice n privina concepiei lor despre familie. Aceast concepie este surprinztor de modern, deoarece familia are la baz sentimentele. Din mileniul I .Hr. se practic i cstoria de prob". Familia este numeroas, numrul copiilor fiind foarte mare. Acetia sunt iubii i alintai. n societatea egiptean femeia este considerat egala brbatului. Unele femei ocup funcii de preotese ale templelor, iar altele, nalte funcii politice.

Evreii. Civilizaia ebraic se constituie i evolueaz pe un teritoriu restrns; ara are ns o mare varietate de relief i de condiii climatice. Cursurile de ap sunt puine i cu un debit redus. Totui, textele biblice numesc PALESTINA ara n care curge laptele i mierea", datorit vii Iordanului, extrem de fertil. Aici se cultiv pomi fructiferi, vi de vie i cereale. Cresc rinoase i arbori folosii n construcii: stejarul, cedrul, chiparosul, sicomorul.

La nceputul mileniului al ll-lea, un grup numeros de semii nomazi, condui de legendarul ef de trib Abraham, se aaz n regiunile Siriei de azi. Biblia povestete cum Abraham este chemat s devin ntemeietorul unui nou popor ntr-o ar nou i, de asemenea, purttorul unei noi credine ntr-un Dumnezeu unic. Cnd foametea se abate asupra rii, lacob, nepotul lui Abraham, i familia sa se stabilesc la estul Deltei Nilului. Descendenii lor ajung n sclavie, fiind supui muncilor forate. Dup 400 de ani de robie, evreii sunt eliberai de Moise, care, potrivit naraiunii biblice, este ales de Dumnezeu pentru a-i conduce poporul n afara Egiptului, napoi spre ara lui Israel. n timpul rtcirii lor de 40 de ani prin deertul Sinai, evreii primesc Legea lui Moise, cuprinznd cele Zece Porunci.n timpul acestei migraii lente, evreii se organizeaz ntr-o confederaie de triburi, trec la o via sedentar i ncep aciunea de ocupare a Canaanului sub conducerea lui losua, urmaul lui Moise. losua, un adevrat ef militar, reuete s cucereasc cetatea Ierusalimului.De-a lungul urmtoarelor dou secole, evreii cuceresc cea mai mare parte a rii. Luptele cu alte seminii determin pe evrei s se uneasc sub conducerea lui Saul. Acest prim rege asigur trecerea de la organizarea tribal la instaurarea unei dinastii monarhice prin succesorul su, David .Regele David (1004 - 965 .Hr.) i urmaul su, Solomon (965 - 930 .Hr.), transform ISRAELUL ntr-o putere important n regiune. Regatul este organizat din punct de vedere administrativ, capitala este fixat la Ierusalim.