Popoare Din Orient

download Popoare Din Orient

of 2

Transcript of Popoare Din Orient

  • 7/25/2019 Popoare Din Orient

    1/2

    Popoare din orient

    Orientul reprezinta cea mai intinsa arie geografica a antichitatii, din estul MariiMediterane pana la tarmurile Oceanelor Indian si Pacific.Prima mare civilizatie a antichitatii se constituie in zona vailor fertile ale

    Tigrului si Eufratului, in MESOPOTAMIA. Tara, numita astfel de greci, se intinde pe o

    lungime de aproximativ 1000 de m si o latime de !00 de m. Popoarele ce dau viata

    istoriei aici sunt sumerienii sisemitii, care creeaza o civilizatie originala, "civilizatia

    mesopotamiana#. Termenul este generic, deoarece civilizatia mesopotamiana este o

    sinteza originala si unica a sumerienilor, akkadienilor si asirienilor.Sumerienii au o origine nesigura$ vin, poate, din muntii de la est, ori de peste

    mare. %e sta&ilesc in sudul Mesopotamieipe la inceputului mileniului al I'(lea i.)r. Ei

    sunt creatorii celei mai vechi civilizatii regionale cunoscute. *uc o viata prospera,

    &azata pe agricultura si cresterea vitelor. %unt organizati in orase(state

    independente, administrate de un rege. +cesta cumuleaza prerogativele politice si

    religioase si se spriina pe aristocratia sacerdotata si militara. -ele mai importante

    orase(state sumeriene sunt urmatoarele$ Ur, Uruk, Nippur, Umma si Lagas.Akkadienii. Tri&urile semite patrund in regiunea centrala a Mesopotamiei la

    inceputul mileniului al II(lea i.)r. %e deose&esc de sumerieni ca rasa si lim&a. In

    aceasta zona intemeiaza importante centre politice si economice$ Akkad, Kis,

    Bailon.a inceputul mileniului al II(lea i.)r., elte neamuri, numite conventional

    amoriti, se inflitreaza in Mesopotamia si intemeiaza o serie de dinastii. Pentru cateva

    secole se impune hegemonia Babilonului. /eprezentantul cel mai ilustru al dinastieiamonte din Bailon este !ammurai 123 ( 1434 i.)r.5. *omnia lui este

    caracterizata printr(o eficienta organizare interna pe toate planurile si este cunoscuta

    mai ales prin codul de legi care(i poarta numele.a sfarsitul mileniului al II(lea incepe sa se afirme noua putere$ ASI"IA.Asirienii, populatie nomada si raz&oinica de origine semiticaocupa, inca din

    mileniul al III(lea i.)r., o regiune din nordul Mesopotamiei. Ei intemeiaza o serie de

    orase(state$ Assur, Ninl#e.Asiria, putere de esenta militara, isi datoreaza succesul si prestigiul armatei

    sale, organizata si disciplinata. Expansiunea asiriana se desfasoara in faze

    succesive.6ondatorul Imperiului Asirian este considerat Tiglatpalassar I secolul al 7I(

    lea i.)r.5 a carui stapanire aunge pana la Marea 8eagra, Marea Mediterana si 9olful

    Persic.+siria se pra&useste in urma loviturilor date de o coalitie formata din mezi si

    babilonieni :0: i.)r.5. ;eneficiarul acestei victorii este Nau$odonosor al II%lea

    40: < :42 i.)r.5.Imperiul Noului Bailon nu dureaza nici un secol. In anul :=3 i.)r., regele

    persan &irusocupa ;a&ilonul si anexeaza Imperiul 8eo&as&ilonian la imperiul sau.

  • 7/25/2019 Popoare Din Orient

    2/2

    Egiptenii. Teritoriul antic al E'IPTULUI este format din 'alea 8ilului, lata de

    10(2: m si lunga de 1000 de m, de la prima cataracta, la varsarea in Marea

    Mediterana. Inconurat din toate partile de frontiere naturale, desert, mare si munti,

    Egiptul pare izolat de restul lumii. %ingurul izvor de viata pentru vegetatie si fauna

    este Nilulcu inundatiile sale. *e la aluviunile negricioase is ia numele Egiptul$ >emet,

    adica "cel 8egru# in egipteana. 6luviul reprezinta si ultima artera de comunicatie intrenord si sud. *ependenta de apele fluviului impune, din mileniul al I'(lea i.)r.

    realizarea si intretinerea unui complicat sistem de irigatii care asigura retinerea si

    repartizarea apelor necesare agriculturii. In perioada neoliticului, triurile nord%

    a(ri$ane de vanatori nomazi migreaza spre *elta si 'alea 8ilului, regiuni care le

    ofera posi&ilitati potime pentru agricultura. *evin sedentari, agricultori si crescatori de

    animale.In mileniul al I'(lea i.)r. patrund dinspre est populatii )amito%semite. *in

    amestecul cu autohtonii rezulta #e$)ea populatie egipteana.8ecesitatea de a controla Nilulsi revarsarile acestuia duce la formarea unor

    mici centre de putere locala. Organizarea gentilica este inlocuita de $omunitatileteritoriale satesti sedentare, care graviteaza in urul a doua nuclee statale$ Egiptul

    de *os in nordul tarii5 si Egiptul de Sus in sud5. In aceasta perioada se produce o

    rapida stratificare sociala, iar teritoriul Egiptului este impartit in !2 de nome.;aza economiei Egiptului este agricultura. %e cultiva in primul rand cerealele

    orz, grau5 si inul. %e practica si gradinaritul, pomicultura, viticultura. In *elta, trestia,

    lotusul si papirusul cresc din a&undenta. Tot aici este raspandita si cresterea vitelor.

    %e dezvolta si mestesugurile$ extractia si prelucrarea pietrei, metalurgia, prelucrarea

    pietrelor semi(pretioase si pretioase, tesutul, olaritul.In Egiprul antic, comertul este aproape in intregime organizat si controlat de

    stat.*espre viata cotidiana a egipteniloravem un &ogat material informativ. -lima

    calda si lipsa precipitatiilor permit ca oameni simpli sa poata locui in coli&e din trestie

    sau in cashe de chirpici. -asele celor &ogati au doua nivele, un su&sol si sunt

    construite din caramida uscata la soare. Pe langa parc si &azinul cu apa, in curtea

    acestora se afla anexele.Egiptenii reprezinta o exceptie printre popoarele antice in privinta conceptiei

    lor despre familie. +ceasta conceptie este surprinzator de moderna, deoarece familia

    are la &aza sentimentele. *in mileniul I i.)r. se practica si "casatoria de pro&a#.

    6amilia este numeroasa, numarul copiilor fiind foarte mare. +cestia sunt iu&iti si

    alintati. In societatea egipteana femeia este considerata egala &ar&atului. ?nelefemei ocupa functii de preotese ale templelor, iar altele, inalte functii politice.