Pom i Cultura

11
Care biotip ...M9; 62-396 Care componente.... Ovarul, receptacolul şi caliciu Care criterii.... Să fie în centrul zonei pomicole deservite, solul plan sau în pantă până la 5%, uşor, cu textura lutoasă sau luto-nisipoasă, profund, în apropierea centrelor populate, surselor de apă pentru irigare, căilor de comunicaţie Care din rădăcinile.... Rădăcinile axiale şi absorbante Care din specii ...Căpşunul şi arbuştii fructiferi Care este adâncimea de plantare.... 20 – 25 cm Care este adâncimea de semănat în. De 3 – 5 ori mai mare decât diametrul seminţei Care este adâncimea pânzei.... Toţi parametrii menţionaţi Care este cantitatea ...10 – 15 kg mraniţă, 100 – 150 g superfosfat şi 30 – 40 g sare potasică Care este cea mai importantă ...4. Altoirea cu ochi dormind (oculara) Care este cea mai reuşită .... Fusul subţire Care este destinaţia câmpului 3 ?2. Obţinerea pomilor cu coroană la speciile ce nu formează lăstari anticipaţi şi un diametru la colet nu mai puţin de 12 mm Care este destinaţia suprimării ...Îmbunătăţeşte regimul de lumină, aerisire în coroană şi stimulează creşterile ramurilor învecinate Care este distanţa de plantare a drajonilor în cultura clasică a zmeurului ?4. 2,0 – 2.5 m între rânduri şi 0,3 – 0,4 m între plante pe rând Care este distanţa de plantare a portaltoiurilor în câmpul 1 ?2. 80 – 90 cm între rânduri şi 15 – 30 cm pe rând Care este distanţa de plantare la coacăz ?4. 2 – 2,5 m între rânduri şi 0,4 – 0,5 m pe rând Care este distanţa dintre şarpantele inserate solitar la forma de coroană palmeta liber aplatizată ?1. 25-35 cm Care este efectul reducţiei (scurtarea pe lemn vechi) ?3. Formarea noilor ramuri de mărimi variate şi de înviorare şi creştere a ramificaţiilor rămase în urma tăierii Care este efectul scurtării... Formarea unor lăstari vegetativi de vigoare mijlocie sub punctul de tăiere, la bază rămâne o zonă cu muguri dorminzi, iar restul mugurilor formează lăstari scurţi – ramuri de rod Care este efectul tăierilor ..Stimulează creşterea lăstarilor pe porţiunea rămasă a ramurii scurtate şi asigură menţinerea echilibrului fiziologic în coroană Care este elementul.... Ramurile de semischelet Care este esenţa ...Calcularea şi bilanţul cantităţilor de elemente nutritive extrase din sol de diferite organe ale pomilor şi producţia de fructe Care este funcţia ...3. Asigură nişte ocupaţii şi permite utilizarea raţională a forţei de muncă în cursul anului Care este indicatorul.... Piaţa pe care urmează să o deservească Care este înălţimea.... 10 – 15 cm Care este la zmeur ...15 – 20 drajoni Care este lăţimea ...6,0 – 8,0 m

description

pomicultura

Transcript of Pom i Cultura

Care biotip ...M9; 62-396Care componente.... Ovarul, receptacolul i caliciuCare criterii.... S fie n centrul zonei pomicole deservite, solul plan sau n pant pn la 5%, uor, cu textura lutoas sau luto-nisipoas, profund, n apropierea centrelor populate, surselor de ap pentru irigare, cilor de comunicaieCare din rdcinile.... Rdcinile axiale i absorbanteCare din specii ...Cpunul i arbutii fructiferiCare este adncimea de plantare.... 20 25 cmCare este adncimea de semnat n. De 3 5 ori mai mare dect diametrul semineiCare este adncimea pnzei.... Toi parametrii menionaiCare este cantitatea ...10 15 kg mrani, 100 150 g superfosfat i 30 40 g sare potasicCare este cea mai important ...4. Altoirea cu ochi dormind (oculara)Care este cea mai reuit .... Fusul subireCare este destinaia cmpului 3 ?2. Obinerea pomilor cu coroan la speciile ce nu formeaz lstari anticipai i un diametru la colet nu mai puin de 12 mmCare este destinaia suprimrii ...mbuntete regimul de lumin, aerisire n coroan i stimuleaz creterile ramurilor nvecinateCare este distana de plantare a drajonilor n cultura clasic a zmeurului ?4. 2,0 2.5 m ntre rnduri i 0,3 0,4 m ntre plante pe rndCare este distana de plantare a portaltoiurilor n cmpul 1 ?2. 80 90 cm ntre rnduri i 15 30 cm pe rndCare este distana de plantare la coacz ?4. 2 2,5 m ntre rnduri i 0,4 0,5 m pe rndCare este distana dintre arpantele inserate solitar la forma de coroan palmeta liber aplatizat ?1. 25-35 cmCare este efectul reduciei (scurtarea pe lemn vechi) ?3. Formarea noilor ramuri de mrimi variate i de nviorare i cretere a ramificaiilor rmase n urma tieriiCare este efectul scurtrii... Formarea unor lstari vegetativi de vigoare mijlocie sub punctul de tiere, la baz rmne o zon cu muguri dorminzi, iar restul mugurilor formeaz lstari scuri ramuri de rodCare este efectul tierilor ..Stimuleaz creterea lstarilor pe poriunea rmas a ramurii scurtate i asigur meninerea echilibrului fiziologic n coroanCare este elementul.... Ramurile de semischeletCare este esena ...Calcularea i bilanul cantitilor de elemente nutritive extrase din sol de diferite organe ale pomilor i producia de fructeCare este funcia ...3. Asigur nite ocupaii i permite utilizarea raional a forei de munc n cursul anuluiCare este indicatorul.... Piaa pe care urmeaz s o deserveascCare este nlimea.... 10 15 cmCare este la zmeur ...15 20 drajoniCare este limea ...6,0 8,0 mCare este lungimea.... 3 4 muguriCare este menirea nmulirei.... Producerea portaltoiurilor i n ameliorarea genetic a speciilor pomicoleCare este menirea plantaiei.... Producerea fructelor pentru extragerea seminelor i smburilorCare este necesitatea ...1,0 1,2 haCare este norma.... 25 60 m3/ha la irigarea prin picurareCare este ocupaia pomiculturii ca sector de producie ?3. Activitate tehnico-economic i social desfurat pentru obinerea produciei de fructeCare este ocupaia pomiculturii ca tiin biologic ?3. Studierea tehnologiei de sublimare a produciei pomicoleCare este perioada de exploatare...?4. 3 4 aniCare este perioada pentru.... 2 4 ani nainte de plantareCare este perioada repausul ....1. 50 60 zileCare este ponderea apei...?4. 80 85 %Care este ponderea rdcinilor.... 90 %Care este productivitatea.... 100000 buc /haCare este randamentul.... 80 100000 buc /ha de categoria ntiCare este recolta.... 2 - 4 t/haCare este repartizarea.... 4 zone i 3 subzone pomicoleCare este sarcina.... nmulirea plantelor pomicole i asigurarea unui anumit raport ntre specii, soiuri i portaltoi i promovarea soiurilor productiveCare este scopul tierii de formare ?3. Formarea coroanei preconizate la un randament economic maximCare este scopul tierii pomilor.... Restabilirea corelaiei dintre tulpin i sistemul radicular diminuat n urma scoaterii pomilor din pepinierCare este stratul.... 1 1,2 mCare este structura ...Solzi protectori, conul de cretere, primordii foliare, primordiile mugurilor, primordiile florii, partea axialCare este suprafaa.... 5 8 haCare este temperatura ...3. 30 320 CCare este terminul ...24 48 oreCare este unghiul.... 45 600Care este valoarea . Coninutul ridicat de hidrai de carbon sub forme uor asimilabile, vitamine, acizi organici liberi, sruri minerale etc.Care este veriga ....I i II de fructificare ?1. arpanteleCare este veriga ....III i IV de fructificare ?3. Ramurile de semischeletCare este zona.... 25 30 cmCare factori climatici ..Suma temperaturilor active, frecvena grindinei, a ngheurilor trzii de primvar i brumelor timpurii de toamnCare factori condiioneaz.... Factorii ecologici i economiciCare familie ...2. Familia RosaceaeCare fenofaz ...Formarea mugurilor vegetativiCare form de coroan n cea.... Piramida etajat rritCare form de coroan necesit.... Palmeta etajat cu brae obliceCare forme de coroan sunt ...GlobuloaseCare genuri ...smnoase ?1. Malus, Pyrus, Cydonia, Mespilus, Crataegus, SorbusCare genuri ...smburoase ?2. Prunus, Armeniaca, Cerasus, Persica, AmygdalusCare material ...3. De categoria biologic PrebazCare msuri ...Tierea de rodire, normarea ncrcturii cu rod, fertilizarea, irigarea, protecia fitosanitar i lucrarea soluluiCare metode de altoire... Cu mugure dormind i cu mugure crescndCare metode de irigare... Udarea prin aspersiune i prin picurareCare metode de prevenire ..Metoda fumigaiei, amesticrii aerului, umezirea soluluiCare organe... Fructele abia legateCare poriune.... Poriunea de la colet pn la prima ramificare de schelet a coroaneiCare ramuri de rod la mr ...epua, nuielua, mldiaCare ramuri de rod la speciile.... Pintenul, spinul i smiceauaCare ramuri garnisesc.... Cu ramuri de garnisireCare rdcini.... FibroaseCare soluri... Luto nisipoaseCare specie are ..Armeniaca vulgarisCare specie pomicol aparine.... Cdonia oblongaCare specie pomicol se atribuie.... Malus domesticaCare specii agroalimentare /..2. Soia, fasolea, mazrea, ceap, usturoi, sfecl roie, morcovul, varz timpurie, cartofi timpurii etc.Care specii de ierburi ...Golom, raigras, piu de livad, firu, trifoiCare specii fac parte din grupa plantelor... Fragaria vesca, fragaria moschataCare specii fac parte din grupa semiarbutilor ...1. Rubus idaeus, Rubus fruticosusCare specii se atribuie la grupa arbustoizilor ?2. Alunul, gutuiul, mrul paradis, pducelul, formele arbustiforme de prun i viinCare specii se atribuie la grupa pomii propriu zii ?4. Nucul, mrul, cireul, caisul, formele arboriscente de prun i viinCare specii se recomand ..Mzrichea, secara, orz de primvar, rapia, facelia, borceag alb i negruCare specii sunt ...Nucul, piersicul, caisul, migdalul, cireulCare sunt caracteristicile de baz.... Forma conturului coroanei, prezena axului central, numrul arpantelor i modul de aezare a lor pe ax, prezena sau lipsa subarpantelorCare sunt caracteristicile principale ...4. Mrirea suprafeei foliare, diminuarea procesului de fotosintez, internodurile sunt scurte, nodurile devin mai proeminente, mugurii formai pe noduri ating dimensiuni normaleCare sunt cerinele... S reziste la secet i umiditate, la umbr, la cosirea repetat ct i la clcare, de cosit cnd are nlimea 15 20 cmCare sunt componentele ...Axul central, ramurile de schelet i semischeletCare sunt condiiile de pstrare... Temperatura de + 6 100C i o umiditate a aerului ntre 50 - 60 %Care sunt condiiile recomandate ..Temperatura cuprins ntre +1 i 40 C, umiditatea amestecului semine material de stratificare de cca 70 % i aerisireCare sunt dimensiunile... 60 x 60 x 40 cmCare sunt elementele... Trupul, tarlaua i parcelaCare sunt factorii.... For de munc cu tradiii n ramur; ci de acces i piee de desfacere; aprovizionarea cu ap i deprtarea de factorii poluaniCare sunt msurile ...Formarea i tierea corect a pomilor; cultivarea ngrmintelor verzi sau nierbarea printre rnduri la sfritul verii cnd se detest exces de umiditate; fertilizarea i msuri fitosanitare ajustate fenofazei respective; culesul n termen a fructelorCare sunt metodele.... nfiinarea cu puiei, marcote, prin nsmnare direct i altoiri la masCare sunt parametrii minimi ...De 70 80 % din capacitatea de cmp pentru ap a soluluiCare sunt parametrii puieilor... 18 23 cmCare sunt parametrii anurilor de stratificare ?1. 35 40 cm adncime i 50 cm limeCare sunt parametrii anurilor de stratificare a pomilor ?4. Lime 50 100 cm i adncime 50 60 cmCare sunt sectoarele pepinierii pomicole ?4. Plantaii mam, sectorul de nmulire, coala de pomi, sectorul construcii tehnologiceCare sunt standardele.... 30 35 cm cu grosimea la tietura de jos cel puin 5 6 mmCare sunt termenele.... Pe msur ce aparCare temperatur.... 6 8 0 CCare tipuri ..Fructificare, de ntreinere i de reducieCare trebuie s fie raportul... 2-3 : 1Care trebuie s fie umiditatea... 12 - 14 %Care v-a ..14,4 tone la hectarCare-s... S petreac o perioad de timp sub aciunea unor temperaturi sczuteCror ...Ramurilor anticipateCnd au ..n nopile senine i fr vntCnd considerm.. Prin butai lemnificai sau verzi; marcoi; drajoni; stoloni; micropropagarea in vitroCnd efectum plantarea.... Dup cderea frunzelorCnd efectum rrirea... Peste 35 40 zile dup nflorirea primelor floriCnd efectum semnatul ..Toamna se seamn speciile smburoase, iar primvara speciile smnoaseCnd ncep... Primvara din muguri terminali i laterali plasai pe ramura cu vrsta de un anCnd plantele ..n procesul de difereniere a mugurilor de rod i fructificareCnd scurtarea ...Cnd se nltur mai mult de 1/2 din lungimea ramurii anualeCnd se aleg... Cnd lstarii ating lungimea de 20 25 cm i sau lignificat la bazCnd se consider... Cnd ncep s germineze 10-15% de semineCnd se efectueaz prima ..2. Cnd lstarii ating lungimea de 15 20 cmCnd se efectueaz scosul... n a doua jumtate a lunii octombrie dup cderea frunzelor cu plugul VPN-2Cnd se formeaz ..Primvara i toamna cnd n sol temperatura atinge circa +2oCCnd se recolteaz ..Dup cderea frunzelor toamna i iarnaCnd se recomand de efectuat... Concomitent cu recoltarea fructelorCnd se recomand de nceput... Cnd bacele de la vrful ciorchinului au ajuns n faza de prgCnd se recomand de recoltat ..Maturitatea de recoltareCnd i care metod de realtoire ..Primvara n fenofaza umflrii mugurilor prin altoirea cu scutior cu mugure crescnd sau cu ramur detaat n tietura oblicCnd i cum ..Pe msur apariiei, fr a ndeprta frunzele din subsuara crora se dezvoltCt constituie nlimea ..25 30 cmCt constituie norma ..1000 1200 m3/haCt poate fi... 5 7 aniCt trebuie... 900Cte perioade ..10 perioade de vrst a pomilorCte sole.... 7 8 soleCte specie i soiuri... O singur specie i cel mult 2-3 soiuri interfertileCte specii se recomand de avut n grdinele familiare ?3. Un numr mare de specii de pomi i arbuti fructiferi care s asigure un consum variat de fructe pe o perioad de timp ct mai mareCte specii se recomand de avut ntr-o plantaie comercial ?4. 2 4 speciiCte subarpante... 2-4 bucCte tulpini... 15 20 bucCi lstari... Lstarul de prelungire i 3 5 lstari dispui pe ax la distana 8 10 cm unul de altulCe asigur... Folosirea eficient a forei de munc, mainilor, uneltelor pentru a obine producie pomicol cu randament naltCe cantitate... 20 tone la hectarCe condiioneaz ..Capacitatea mic de lstrire, creterea relativ lent a lstarilor cu internoduri scurte, fructificare pe ramuri de rod multianuale, garnisirea mai lent i tendina ctre alternana de fructificareCe constituie lumina ..Principala surs de energie n sintetizarea substanelor organiceCe constituie marcotiera ?3. Plantaie mam de portaltoi clonali din care se recolteaz marcote pentru mr, gutui, cireCe consum... 80 120 kg fructeCe coninut... 2 3 %Ce distan... 3,0-3,5x0,3-0,8 mCe este caracteristic pentru ...smburoase ?2. Poart la vrf un mugure vegetativCe este caracteristic ....drupacee ?3. Mugurii floriferi situai lateral, iar cei terminali sunt muguri vegetativiCe este caracteristic ..pomacee ?3. Mugurii floriferi (micti) situai terminal, iar spre baza lor muguri vegetativiCe exprim... Totalitatea perioadelor succesive prin care trec speciile pomicole pe parcursul unei perioade de vegetaieCe factori... Evoluia regimului termic i gradul de asigurare cu substane de rezerv din anul precedentCe fel de pomi ..n vrst de doi ani, bine dezvoltai i cu ramuri anticipateCe fel de sistem... Sistem radicular fr pivotCe fel de tiin... BiologicCe include n sine sectorul de nmulire ?3. coala de puiei i coala de butaiCe include n sine sectorul coala de pomi ?4. Cmpul 1 (ordinar), cmpul 2 (pomi de un an), cmpul 3 (pomi de doi ani)Ce include pregtirea... Tierea rdcinilor rupte, rnite sau necrozate deasupra rnilorCe influeneaz asupra .Particularitile biologice ale asociaiei soi/portaltoi i densitatea plantrii pomilorCe influeneaz la... Condiiile edafice, climatice i sistemul de cultur preconizatCe nelegem sub denumirea... Soiuri care se fecundeaz cu polen propriuCe nelegem sub termenul... Flori formate din caliciu, corol, stamine i pistil (mr, pr, gutui, prun, cais, piersic, cire, viin, migdal)Ce lungime... 8 10 mmCe metode... Prin semine, butai, marcoi, drajoni, altoireCe mod ..Entomofil i anemofilCe operaii ..Cele menionateCe operaiune... Rndurile se biloneaz la 5 6 cm nlimeCe producie... 980 mii toneCe produse ..Uree; borax 0,5 %; sulfat de fier 0,4 %;, Polifeed, Grogreen etc.Ce schem... Rnduri simple i n bandCe se consider... TarlauaCe se ia ..Sistemul de irigaie utilizat i metoda de recoltare a fructelorCe se ntmpl... Se suprancarc cu fructe, care sunt mici i de calitate inferioarCe servete ..Mrimea cmpului ordinar care se nfiineaz anualCe subnelegem sub denumirea ..Lstarii reprezint creteri vegetative cu esuturi erbacee sau parial lignificate, purttoare de frunze i muguriCe subnelegim sub ramuri... Elemente stabile ale coroanei, cu caracter permanent ce se menin pe toat durata vieii pomuluiCe suprafa... 100 mii hectareCe-i... Lstari rudimentari sau modificri ale acestora aflate n stare de repaus relativCu care ..Desfacerea muuroiului cu sapa i tergerea scoarei puieilor cu o crp n zona de altoireCu ce fel ..Cu marcote de 1 2 ani, certificat, liber de viroze de categoria biologic PrebazCum de ..De evitat suprimarea elementelor de semischelet de la baza coroanei i de sporit gradul tierii n partea superioarCum deruleaz... Decurge centrifug de la baza arpantelor spre vrfCum influeneaz ..Sporete temperatura aerului cu +2 40 CCum se amplaseaz... Separat n rnduri continue pe toat lungimea tarlaleiCum se clasific ..Muguri vegetativi, florali i mictiCum se consider... Heterozigoi i neuniformiCum se efectueaz rennoirea... Reducia arpantelor se efectueaz deasupra unei ramificaii laterale n treimea bazal a coroaneiCum se efectueaz tierea ..La 2 3 mm deasupra mugurilui altoi n cazul culturii fr cep i la 12 15 cm cnd se las cep de palisareCum se efectueaz uscarea... Vara pe prelate la umbr, la soare toamna i n usctorii speciale la temperatura de +350CCum se expun... Se scurteaz deasupra unui mugure vegetativ sau a unei ramificaii aprute la baz3Cum se fondeaz ..n rigole, cu ajutorul hidroforatorului la adncimea de 30 35 cm de la baza ei, lsndu-se la suprafaa solului 3 4 muguriCum se planteaz cpunul ..80 90 x 15 - 20 cm; 80 90 + 35 x 15 20 cmCum se planteaz pomii... Locul altoirii cu 3 5 cm mai sus de suprafaa solului n livezile intensive i cu 10 15 cm n livezile superintensiveCum se planteaz pomii altoii pe puiei ?1. Coletul cu 3 5 cm deasupra nivelului soluluiCum se plaseaz pachetele... n an, n poziie vertical sau puin oblic spre sud, printre rdcini se introduce sol reavn, se taseaz bine acoperind rdcinile i 20 cm din tulpin, apoi se ud abundentCum se poate ..n plan orizontal... Prin scurtarea ramurilor la acelai nivel, sau prin schimbarea poziiei lor n spaiuCum se poate ...plan...?1. Vigoarea arpantelor scade de-a lungul axului, de jos n susCum se procedeaz... Anual dup recoltare, tulpinile se cosesc i se nltur din plantaieCum se protejaz ..Plase antigrindin din material plastic, instalaii i proiectile antigrindinCum se realizeaz... Aplicarea tierilor de transfer ale creterilor terminale sau nclinarea arpantelorCum se recolteaz... Prin tierea cu foarfeca la 1 2 cm mai sus de locul de inserie pe butucCum se redistribuie... n partea inferioar se amplaseaz arbutii fructiferi, mrul, prunul, prul i gutuiul; n cea mijlocie cireul, viinul i piersicul; n treimea superioar caisul, migdalul i nuculCum se verific... Mugurii prini se cunosc dup peiolul verde (nglbenit) care cade la atingerea cu degetulCum sunt expuse ...la gutui ?3. Se scurteaz la 1/3 din lungimeCum sunt expuse ...la prun ?2. Nu se scurteazCum sunt expui tierii pomii de cais n perioada de plin rodire ?3. Ramurile mixte se scurteaz la 60 cm, cnd depesc lungimea de 70 cmDe care amplasare... Superior (mr, pr, gutui) i inferior (prun, cais, cire, viin)De care flori ..Bisexuate i unisexuateDe care muguri deosebim dup... Muguri solitari i n grupuriDe care muguri deosebim n ..Muguri terminali, laterali, suplimentari, adventiviDe care muguri vegetativi... Muguri normali, precoci, dorminziDe care rdcini deosebim ..2. De schelet, de semischelet i fibroaseDe care rdcini ntlnim ..4. Orizontale, verticale i obliceDe cte ori ..De 2 3 ori pe cea a scheletuluiDe ce depinde alegerea ..De condiiile climatice i edafice, dotarea tehnic, factorii biologici, tehnologici i economiciDe ce depinde amplasarea... De factorii ecologici, de soiurile polenizatoare i termenele de maturare a fructelorDe ce depinde durata .2. Factori genetici, ecologici, de nmulire i agrotehniciDe ce depinde numrul... Road global, norma de lucru, durata recoltriiDe ce depinde ponderea... De valoarea lor economicDin care componente ale.... Ovulul ovarului fecundatDin care componente const--. Tegument seminal, endosperm i embrionDin care elemente ---generative ?3. Radicela embrionului semineiDin care elemente ----vegetative ?4. Periciclu n orice zon a rdcinilor i butailor n special la noduriDin care plantaii---. Plantaii mam pentru butai, stoloni, drajoni, marcoiDin care specii---. Alun, coacz auriu, porumbarDin care straturi ---Exocarp, mezocarp, endocarpDup clasarea ---. Pomii se leag n pachete cte 10 buc (vergi) sau cte 5 buc (pomii cronai), se eticheteaz i se stratificDup origine, ---. Normali, concureni, anticipai, lacomi, drajoniEnumrai ---. Nepenetrabile, de ajur i penetrabilen baza --. n baza unui proiect executat de ctre specialitii (horticultor, cadastral, pedolog, economist) care dein licena respectivn care caz -- n cultura de meristeme, de apexuri vegetative, de muguri adventivi, embriocultur, microaltoiren care fenofaz a repausului -- Repausul prealabiln care fenofaz pomii --. Creterea intens a lstarilorn care fenofaze de -- De cretere intens a lstarilor i a fructelorn care strat -- 20 60 cmn cte --. n 6 10 reprizen ce caz -- n cazul ptrunderii maselor reci de aern ce const tierea clasic ---. Scurtarea ramurilor mixte, necesare pentru rodire la 6 8 grupuri de muguri de la baza lor, la 2 3 ramuri mixte se las un cep la 2 3 muguri de la bazn ce const tierea de baz --. Rennoirea semischeletului cu ciclul de 3 4 anin ce const tierea de ntreinere --. n suprimarea anual a ramurilor mai n vrst de 5 ani i n completarea tufei cu noi creteri anuale n zona coletuluin ce const tierea modern --. n reinerea pentru rodire a ramurilor mixte cu o lungime de 40 60 cm i la interval de 20 30 cm una de alta, fr a fi scurtate celelalte se suprimn ce const tierea zmeurului ?4. La un metru liniar de band se lsa 15-20 tulpini anuale distanate ntre ele la 15-20 cm , care se scurteaz la nlimea de 1,4-1,5 m, dup recoltare tulpinile uscate se taie la nivelul solului i se scot din plantaien ce faz --. Maturitatea fiziologicn ce perioad pot aprea arsurile solare de pe scoara trunchiului i ramurilor de schelet ?3. n a doua jumtate a iernii i nceputul primverii cnd esuturile scoarei ies din repausn ce perioad se desfoar formarea roadei la plantele pomicole ?3. Pe parcursul a dou perioade de vegetaien ce perioade se desfoar fenofaza Diferenierea mugurilor de rod ?2. Sfritul creterii intense a lstarilor, n a doua jumtate a verii, toamna i iarna, extinzndu-se pn n primvarLa care elemente --. La azot i potasiu pentru formarea micro i macrostructurii coroaneiLa care form de coroan se asigur un raport optim ntre macrostructura vegetal i microstructura roditoare ?3. Fusul subireLa care form de coroan arpantele --4. Palmeta liber aplatizatLa care form de coroan -- simpl ?4. Palmeta liber aplatizatLa care form de coroan -- compus ?3. Palmeta etajat cu brae obliceLa care plante pomicole se detest colet normal ?3. Pomii altoii pe portaltoi semincieri i cei crescui din semineLa care plantele pomicole ---. Obinute din smnLa care soiuri -- Soiuri de vigoare slabLa care specii din ---. Piersic, viin, gutui, cais, prunLa care specii fenofaza --. Mr, gutui, zmeur, nuc, murLa care specii florile -- Pr, pducel, scoruLa care specii nfloritul ---3. Mr, pr, prun, viinLa care specii nu --. Gutui, viin, cireLa care specii perioada --. Cais, piersic, migdalLa care specii pomicole amplasarea -- Mr, pr, gutui, cais, viinLa care specii pomicole fructele ---. Prun, cais, piersic, cire, viin, cornLa care specii se manifest ---4. Mr, pr, prunLa care specii se practic --. Cais, migdal, piersicLa ce adncime se ar -- 35 40 cmLa ce adncime se mobilizeaz --. 50 60 cmLa ce adncime se reteaz pivotul puieilor pentru a provoca ramificarea sistemului radicular ?2. 10 15 cmLa ce adncime se scot --. 25 30 cmLa ce nlime ---. 1,5 1,7mLa ce lungime --- 40 45 cmLa ce maturare --. De consumLa ce se atrage --3. La vegetaia natural din zon, factorii climatici, edafici i social economiciLa ce se mai --. Toate cerinele menionateLa nflorirea -- 1 1,5Masa --. Nuc, cire, pr, mrNivelul --. Prin metoda agrochimic, metoda experimental i diagnosticare foliarPe care formaiuni ---. Ramuri anuale, mciulii, coarne de melcPe care principii --. Intensitatea proceselor fiziologice la momentul respectivPe care ramuri --. Pe ramuri scurte (pinteni epue) i nuielue situate pe lemn de 2 3 aniPe care tipuri -- Luto-argiloase i luto-nisipoasePe ce formeaz fructe nucul --. Pe lstariPe ce formeaz fructe zmeurul --1. Pe lstariPe ce perioad --. Smburii pentru 3-5 zile, iar seminele pentru 10-12 ore cu schimbarea zilnic a apeiPentru a obine --. La 1/3 1/2 din lungimePentru care combinaii --- piramid mixt cu volum redus ?4. Soiurile Starkrimson, Super Chief, Red Chief altoite pe portaltoiul MM106, M4Pentru care combinaii --- ax structurat ?2. Soiurile cu fructificare precoce altoite pe portaltoiul M27, M9, 62-396Pentru care specii izoterma --- Mr, viin, prun, agri, coacz, zmeur, cpunPentru care specii --- fusul subire ?2. Mr, prPentru care specii --- palmeta etajat cu brae oblice ?1. Mr, prPentru care specii --- palmeta liber aplatizat ?3. Mr, prPentru care specii --- palmeta semiplat ?1. PrunPentru care specii ---- piramida etajat rrit ?2. Cire i soiuri arboriscente de viinPentru care specii -- piramida mixt ?4. Gutui, prun, viinPentru care specii --- piramida neetajat ?3. Cais i soiuri arbustiforme de viinPentru care specii --- vasul ameliorat ?2. Piersic, migdalPentru ce servete --. Calcularea necesitii de semine pentru stratificarePentru stimularea --- Cnd el depete cu 35 40 cm parametrii nlimii trunchiuluiPrin care metode --. Prin metoda organoleptic, metoda biochimic i metoda germinaiei foratePrin ce -- ax structurat ?1. Coroana reprezint un ax vertical cu nlimea de 2,0-2,3 m de la sol, mai sus de trunchi, uniform sunt dispuse ramurile de semischelet cu diminuare lent spre vrfPrin ce se --- fus subire?3. Trunchi de 0,4 m nlime, 3-4 arpante la baz cu lungimea 40-50 cm la 8-12 cm una de la alta i un ax n form de zigzag limitat la nlimea de 2,5 3,0 m deasupra unei ramuriPrin ce -- palmeta etajat cu brae oblice ?1. Ax central, 3 etaje formate din cte 2 arpante, orientate n direcii opuse de-a lungul rndului, cu distana ntre ramuri de 10 15 cm i ntre etaje de 60-120 cmPrin ce --- palmeta semiplat ?1. Ax central, 2 3 etaje formate din cte 2 arpante, distanate la 50-60 cm ntre ele, dirijate sub un unghi de 15 30o fa de direcia rnduluiPrin ce --- piramida etajat rrit ?2. Trunchi de 0,7 0,8 m nlime 6 10 arpante nserate dup schema 4-3-2-1 sau 3-2-1Prin ce --- piramida mixt?1. Trunchi de 0,7 0,8 m nlime 7 8 arpante nserate dup schema 3-1-1-1-1-1, distana dintre arpantele inserate solitar 35-40 cmPrin ce --- piramida neetajat ?4. Trunchi de 0,7 0,8 m nlime 6 7 arpante nserate n spiral la distana la 35 40 cmPrin ce --- piramid mixt cu volum redus ?4. Trunchi de 0,5 m nlime, 3 4 arpante la baz sub form de etaj rrit distanate la 10-12 cm, iar celelalte 4 5 se formeaz solitar la distana de 25 30 cm una de altaPrin ce --- Tatura Trellis ?4. Trunchi de 0,3 0,4 m nlime i un ax scurt, pe care sunt nserate 2 arpante orientate n direcii opuse sub un unghi de 60 70o fa de orizontal, perpendicular pe rndul de pomiPrin ce -- vasul ameliorat ?2. Printr-un ax scurt de 25 30 cm lungime pe care sunt nserate 3 4 arpante distanate la 12 15 cm ntre elePrin ce ---ogorul lucrat ?1. Meninerea afnat i fr buruieni a solului prin lucrarea repetat cu ajutorul mijloacelor mecanizate i manualPrin ce --- de cretere ?2. Creteri sporite a organelor epigee i celor hipodee a pomuluiPrin ce --- de rodire n plantaiile intensive ?2. Producii maxime pe parcursul a 12 15 aniPrin ce --- repausului relativ ?1. Procesele fiziologice n plante se reduc foarte mult ins nu nceteazPrin ce se evedeniaz --. Vegetaie continu, fr stare de repausPrin ce se manifest ---. Valorificarea terenurilor n pant, erodate i sraceSub influena --- Lipsa temperaturii necesare n atmosfer pentru declanarea perioadei de vegetaie