Asemănări Dintre Cultura CUCUTENI Și Cultura Chineză YANGSHAO

7
asemănări dintre cultura CUCUTENI și cultura chineză YANGSHAO. Cine pe cine a influențat acum 6-7.000 de ani? Posted on 13 mai 2015 by Daniel Roxin O altă mare enigmă a istoriei este născută de bulversanta asemănare dintre cultura Cucuteni, cea mai importantă cultură europeană a acelor vremuri, și cultura chineză Yangshao. Cele două culturi au fost contemporane (Cucuteni a evoluat între anii 5.000-3.500 î. Chr., în aceeași perioadă în care a ființat și Yangshao: 5.000-3.000 î. Chr.), iar dovezile istorice ne fac să credem că reprezentanții lor nu erau străini unii de alții, ba, mai mult, că aveau chiar relații comerciale și culturale. Un lucru remarcabil de la prima vedere îl reprezintă faptul că ceramica celor două culturi se aseamănă uimitor de mult – simboluri, forme, culori atât de apropiate încât un nespecialist le-ar putea confunda cu ușurință. Să fie doar o misterioasă coincidență sau vorbim despre influențe concrete în ambele sensuri, ori măcar dintr-o direcție spre cealaltă?

description

titlu

Transcript of Asemănări Dintre Cultura CUCUTENI Și Cultura Chineză YANGSHAO

asemnri dintre cultura CUCUTENI i cultura chinez YANGSHAO

asemnri dintre cultura CUCUTENI i cultura chinez YANGSHAO. Cine pe cine a influenat acum 6-7.000 de ani?

Posted on13 mai 2015byDaniel Roxin

O alt mare enigm a istoriei este nscut de bulversanta asemnare dintre cultura Cucuteni, cea mai important cultur european a acelor vremuri, i cultura chinez Yangshao. Cele dou culturi au fost contemporane (Cucuteni a evoluat ntre anii 5.000-3.500 . Chr., n aceeai perioad n care a fiinat i Yangshao: 5.000-3.000 . Chr.), iar dovezile istorice ne fac s credem c reprezentanii lor nu erau strini unii de alii, ba, mai mult, c aveau chiar relaii comerciale i culturale.

Un lucru remarcabil de la prima vedere l reprezint faptul c ceramica celor dou culturi se aseamn uimitor de mult simboluri, forme, culori att de apropiate nct un nespecialist le-ar putea confunda cu uurin. S fie doar o misterioas coinciden sau vorbim despre influene concrete n ambele sensuri, ori mcar dintr-o direcie spre cealalt?

Desigur, uriaa distan dintre teritoriile ocupate de cele dou civilizaii ar putea s ne fac s credem c acest lucru nu era posibil acum 5-6-7.000 de ani. S nu uitm ns c n urm cu 2.000 de ani avem dovezi ale existenei Drumului Mtsii, un drum comercial care lega China de Europa. Acest drum este considerat de unii cercettori, printre care i specialistul n preistorie Andr Leroi-Gourhan, un spaiu de schimburi ntre oameni nc din paleolitic, adic chiar dintr-o perioad mai veche.

Ca o confirmare a acestei posibiliti, n anul 2014, o descoperire de excepie fcut n Romnia scoaterea la lumin a unei locuine pre-cucuteni, cu o vechime de aproximativ 7.200 de ani a adus dovezi ale schimburilor comerciale dintre locuitorii de pe teritoriul Romniei i cei din China

Datorit excepionalei descoperiri de la Baia, n judeul Suceava, o echip de cercettori de la Universitatea din Cambridge a venit nc de anul trecut pentru a sprijini munca arheologilor romni. Alturi de arheologul Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, echipa de la Cambridge urmrete s stabileasc modul n care acum 6-7.000 de ani se fceau schimburi de cereale ntre Europa i Asia, dar n special ntre Europa i China. Martin Kenneth Jones, specialist n arheologia biomolecular a cerealelor i-a nceput cercetrile n China, unde a gsit cereale aduse n acele vremuri din Europa, n timp ce n Europa a identificat cereale aduse din China.

Jones, vorbind despre descoperirea de la Baia: Credem care are legtur cu culturile agricole din China. Am fost interesai de zece ani de aceast dezvoltare i am nceput munca n China pentru a nelege mai bine ce este cu aceste produse agricole, cereale. n acea perioad, pe vremea migraiilor, transportul nu era att de simplu, iar cum s-a fcut acesta este interesant. (Mediafax)

Iat c, din perspectiva specialitilor, o relaie ntre cele dou culturi este posib. Dincolo de dovezile arheologice care pun n eviden schimburi de cereale ntre cele dou continente, asemnarea ceramicii celor dou culturi este frapant i ne vorbete despre legturi deosebit de interesante.

n munca de comparare a ceramicii celor dou culturi, am gsit o serie de evidente asemnri, o parte dintre acestea fiind expuse n acest articol. Ceea ce este deosebit de interesant este i faptul c anumite obiecte de cult cucuteniene seamn izbitor cu Pagodele Chinezeti care, la rndul lor, sunt construcii destinate vieii religioase

Nu n ultimul rnd, trebuie s remarcm c dou dintre cele mai importante simboluri ale spaiului Asiatic (i implicit ale Chinei) Yin Yang i Svastica au fost descoperite pe ceramic cucutenian mai veche de 6.000 de ani. Chiar mai mult, pe teritoriul Romniei, simbolul svasticii apare i n cultura Turda Vinca, cu o vechime de 7.500 de ani.

n acest context, ne putem ntreba dac nu cumva culturile neolitice dezvoltate ntr-un spaiu care nglobeaz i Romnia de azi, au creat influene pn departe n Asia, acest spaiu carpato-danubiano-pontic fiind nu numai Vatra Vechii Europe, dup cum spun unii cercettori strini, ci i un loc de unde au pornit spre Asia populaii care stau i la baza unor culturi de pe acest continent

Pentru c, s nu uitm cteva lucruri remarcabile despre cultura Cucuteni:- A fost vrful cultural, economic i social al Europei timp de 1.500 de ani, ntre 5.000-3.500 . Chr.; Cucutenienii aveau case cu etaj i case pe piloni; Locuinele lor, unele de pn la 200 de mp, erau compartimentate, fiecare camer avnd o utilitate specific; S-au descoperit aezri de aproape 20.000 de case, aranjate planimetric, ceea ce arat o organizare social foarte bine pus la punct, sugernd existena unor proto-orae; Pasta ceramic cucutenian ca i pigmenii folosii sunt de o calitate excepional, foarte greu de atins i cu tehnologia de astzi. Practic, pasta ceramic i culorile sunt foarte bine pstrate, chiar i dup ce au stat n pmnt 7.000 de ani; Cucutenienii foloseau cuptoare de ardere cu reverberaie, o minune tehnic pentru acea perioad; Cultivau aproape toate cerealele, via-de-vie i diveri pomi fructiferi, aveau animale domestice

n concluzie, avem aproape de noi o comoar cultural pe care statul romn ar trebui s o valorifice la adevrata ei valoare. Peste toate, dovezile ne vorbesc despre legturi i influene uimitoare, la distane uriae pentru acele vremuri. Cu timpul, poate c toi romnii vor cunoate istoria acestor locuri i o vor aprecia la adevrata valoare. Pentru c merit! Pentru c este i a noastr!

Daniel Roxin