Stabilirea unui prag mai ridicat de acces in al doilea tur, constituieun faactor importanta ptr atitudinea si comportamentul candidatilor, pentru proiectarea strategiilor electorale ale partidelor precum si pentru orientarea intentiilor de vot ale cetatenilor

Sistemul majoritar cu doua tururi pune in miscare un mecanism de selectie a candidatilor si partidelor, un adevarat antidot in plupartidismul excesiv si anarhic. Acest mecanism restrange mult spectrul politic si duce in final la o regrupare bipolara a sistemului de partide astfel incat majoritatea parlamentara care se formeaza in urma alegerilor sa fie una solida si sa aiba capacitatea de a forma un guvern stabil care sa-si poata impune programul sau politic si economic. Sistemul majoritar cu doua tururi de scrutin are implicatii si influente complexe asupra electoratului si a strategiilor politice adoptate de partide atat voturile din primul tur cat si din al doilea tur au implicatiisi semnificatii politice diferite, astfel voturile din primul tur sunt de obicei "voturi sincere" care exprima preferintele electoratului pentru anumite partide si candidati ceea ce permite partidelor sa-si estimeze mai precis forta de care dispune in teritoriu si sprijinul electoral, pe de alta parte voturile din al doilea tur sunt "voturi strategice" date de alegatori in favoarea unor coalitii de partide care ar urma sa intre la guvernare. Deci al doilea tur favorizeaza coalitiile. Astfel ca alegatorii care au voitat pentru unii candidati in primul tur si au iesit din cursa se reorienteaza spre candidati ramasi in competitie.

Primul tur de scrrtuutin este reprezentativ pentru reprezentativitatea partidelor, in l doilea tur alegatorii sunt orientati si motivati de necesitatea de a acorda sprijin acelor coalitii care are putea obtine o majoritate parlamentara indreptatita de a forma guvernul.

In sistemul majoritar de lista votul este orientat politic spre partide si mai putin spre candidatii propusi de acestea. Listele de candidati sunt de regula "liste blocate" stabilite prin negocieri intre grupurile de influenta si de presiune din interiorul partidelor.

Alegatorul atasat de o anumita orientare politica este prin acest sistem motivat sa participe la viata publica el insa e pus in situatia de a vota in intregime lista partidului. Aceasta modalitate de scrutin are doua variante deosebite ce confera posibilitatea alegatorului sa modifice ordinea candidatilor de pe lista sau sa alcatuiasca chiar el o lista personala de preferinte combinand candidati propusi pe mai multe liste ale partidelor. Alegatori refac ordinea candidatilor de pe lista in functie de preferintele lor.

Sistemul majoritar de lista este specific sistemelor politice bipartidiste, este un sistem bazat pensimplitate si eficienta. In primuk rand ca stimuleaza bipartidismul, produce majoritati parlamentare stabile si omogene oferind premisele pentru o guvernare stabili si conseventa. O majoritate parlamentara de acest tip favorizeaza stabilitatea guvernamentala spre deosebire de majoritatea obtinuta in urma scrutinului uninominal unde parlamentarii au tendinta de a se manifesta ca personalitati independente fiind mai putin sau deloc dependenti de politica si de programul unui partid.

Deci sistemul majoritar in toate varinatele sale are avantaje mari si dezavantaje pe masura.

Avantaje:

- simplitate si eficienta a scrutinului

- transeaza in mod direct competitia electorala atat pe plan local cat si

- are o relevanta politica transparenta si evidenta pentru alegatori

Dezavantaje:

- se creeaza unele injustitii electorale prin faptul ca altereaza principiul democratic al reprezentarii intrucat partidele mari ajung sa fie suprareprezentate in structurile parlamentare iar partidele mici sunt subreprezentate ca atare unele tendinte si curente social politice nu dispun de reprezentanti in forurile legislative se amputeaza astfel unele proceduri si reguli care stau la baza principiului reprezentarii democratice si pluraliste.

Sistemul reprezentarii proportionale

La baza acestui sistem electoral sta urmatorul principiu, fiecare partid trebuie sa obtina un anumit numar de mandate corespunzator cu ponderea voturilor excprimate in faviarea sa la nivel national sau de circumscriptie. Exista numeroase variante al sistemului electoral proportional si diferite mecanisme de atribuire a mandatelor si "a resturilor" totusi sistemul se bazeaza pe acelasi principiu, anume mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu voturile obtinute in alegeri.

Acest sistem incearca sa faca justitie electorala si sa reflecte diversitatea de opini din societate astfel acest sistem are o semnificatie politica deosebita.

Avantaje

- de garanta o corespondenta procentuala, astfel incat permite accesul in parlament atat a majoritatii cat si a minoritatii politice atat a partidelor mari cat si a partidelor mici pana un anumit prag al voturilor obtinute. Este vorba aia de o echitate in reprezentare conferind o sansa diferitelor orientari sociale si segmente electorale de a-si exprima politic optiunile si de a fi reprezentate in institutiile deliberative si legislative.

Suportul teoretic al acestui sistem il constituie gandirea constitutionala si liberala moderna potrivit careia parlamentele trebuie sa fie o oglinda a pluralismului firesc al societatii civile, sa reflecte diversitatea de opinii individuale, de interese economice si de conceptii ideologice.

............Este de a realiza o sinteza chiar si numai partiala a diversitatii opiniilor si intereselor sociale numita vointa generala. In aceasta conceptie alegerile sunt privite ca un mecsnidm democratic prin care se poate reconstitui pe plan politic tabloul coerent al vointe generale. Daca sistemele majoritare sunt orientate spre guvernare sistemul reprezentarii proportionale vizeaza reprezentativitatea .

Elementele caracterisice sistemului reprezentartii proportionale sunt

- importanta deosebita pe care o au partidele in desemnarea candidatilor si in intregul proces electoral

- alegerile se desfasoara pe baza listelor de candidatii astfel ca se poate masura audienta pe care o are fiecare partid in randul alegatorilor si se poate verifica gradul de aderare a electoratului la programele acestora

In acest sistem alegatorii nu voteaza persoane ci o lista in intregime, lista intocmita de partide si care esdte individualizata pentru fiecare circumscriptie.

Sistemul proportional pentru alegeri parlamentare se defasoara doar intr-un singur tur de scrutin iar atribuirea tuturor mandatelor se face in urma rezultatelor sale potrivit unor calcule de proportionalitate eliminand astfel retragerea unor candidati, transferul de voturi sau aranjamentele conjuncturale dintre partide.

Problema cea mai ..... a acestui sistem este una de natura technica si consta in modalitatile de atribuire a mandatelor incat sa se respecte principiul reprexentarti echitabile, adica proportional cu nr de voturi obtinute de catre partidele care participa la aleger. Tehnica exista mai multe faze si proceduri de atribuire a mandatelor. O prima faza : se calculeaza coeficientul electoral la nivel national sau de circumscriptie, coeficientul electoral exprima numarului de voturi necesar obtinerii unui mandat, cofiecientul national este rezultatul impartirii numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la nr total de mandate ce urmeaza a fi distribuite, coeficientul de circumscriptie este rezutatul impartirii numarului de voturi valabil exprimate la numarul de mandate ce sunt atribuite circumscriptiei respective. Acest sistem al reprezentarii proportionale permite participarea independentilor, in cazul independentilor acestia trebuie sa obtina un numar de voturi cel putin egal cu coeficient electoral pentru a putea obtine un mandat.

A doua operatie consta in raportarea coeficientului electoral la numarul dr voturi exprimate pentru fiecare lista urmand ca fiecare lista sa primeasca atatea mandate de cate ori se cuprinde coeficientul in acest numar, prin urmare prin aceasta operatie se atribuie doar o parte din mandate ramanand atat mandate neatribuite cat si voturi neutilizate ale partidelor in diverse circumscriptii, acestea sunt denumite resturi electorale.

A treia etapa : atribuirea resturilor, de regula restiturile de voturi si de mandate se redistribuie listelor de partide la nivelul circumscriptiilor dar exista si cazuri rare de restribuire la nivel national. Pentru redistribuirea resturilor la nivel de circumscriptie sunt folosite mai multe sisteme de calcul cum ar fi sistemul celor mai mari resturi sau metoda celor mai mari medii sau sistemul coeficientului modificat sau sistemul D'hontt