UNIUNEA EUROPEANGUVERNUL ROMNIEI

Fondul Social EuropeanPOSDRU 2007-2013Instrumente Structurale2007-2013GUVERNUL ROMNIEIMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECIEI SOCIALE I PERSOANELOR VRSTNICEOIRPOSDRU SV OLTENIA

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013Investete n oameni!

Plan de afaceriInfiintarea unei plantatii de Lavanda

Stoenica Mirela PFANr. Proiect: 17

1. Date generale 1.1 Denumirea solicitantului si date de identificare ale acestuia Denumire solicitant: Mirela Stoenica PFASediul social: Bailesti, judetul Dolj Cod unic de inregistrare: Numarul de inregistrare in Registrul Comertului: 1.2 Scurt istoric al solicitantului PFA a fost infiintata in anul 2015. Pana in prezent nu a desfasurat activitati generatoare de venituri. 1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului Stoenica Mirela PFA are ca obiecte principale de activitate conform actului constitutiv codurile CAEN 0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic i 2053 - Fabricarea uleiurilor esentialeDomeniul de interes pentru propunerea de finantare este cultivarea lavandei i obtinerea uleiului esential de lavanda.

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului Terenuri

Nr. crt.AmplasareJudet / LocalitateSuprafata totala (mp) / Categoria de folosintaValoarea contabila- RON -Regim Juridic

1Bailesti / jud. Dolj180.000 mp / arabilProprietate ...PFA conform Contractului de vanzare cumparare nr.... din .. 2015

2. Descrierea proiectului 2.1. Denumirea investitiei Cultivarea plantelor aromatice - Plantatie de lavanda 2.2. Solicitant Stoenica Mirela, reprezentant al Stoenica Mirela PFAcoduri CAEN:0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic2053 - Fabricarea uleiurilor esentiale2.3. Amplasamentul proiectului Romania, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, judetul Dolj, municipiul Bailesti. 2.4. Tema, obiectivele propuse, fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei2.4.1. Tema proiectului Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei culturi de lavanda pe o suprafaa de 1 ha. In mod concret, prin proiect s-au prevazut achizitionarea butasilor de lavanda necesari pentru plantarea unui (1) ha (18000 20000 butasi / ha). Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concondanta cu obiectivele Masurii 141, astfel: 2.4.2. Obiectiv generalInfiintarea unei culturi de lavanda (Lavandula Angustifolia).2.4.3. Obiective specifice Realizarea proiectului permite diversificarea potentialului agricol al zonei Cresterea veniturilor exploatatiei agricole. Implementarea proiectului va insemna pentru intreprinderea individuala o crestere substantiala a veniturilor, data de diversificarea activitatii si orientarea spre produse cu cerere pe piaa, deci cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole Obiective de mediu. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si poate ocupa terenuri mai putin favorabile altor culturi traditionale din zona Olteniei, creste bine intr-un climat cu umiditate scazuta si caldura in exces.2.5. Analiza SMART a proiectuluiSpecific Proiectul se refera la infiintarea unei plantatii de lavanda, iar administratorul este direct implicat n activitate. Planul de afacere acoper o perioada de 3 ani (n primul an se face infiintarea plantatiei, iar n al treile an cultura de lavanda produce n plin. Plantatia se va infiinta pe un lot de teren de 1 ha de pe raza oraului Bailesti, judetul Dolj. Masurabil Rezultatul proiectul va fi cultura de lavanda. Este un obiectiv masurabil i, mai ales, vizibil.Accesibil Dup o analiza atenta a pietei, att pentru achizitiile prevazute n proiect, ct i pentru produsele care se vor obtine de pe plantatia de lavanda, n urma calculelor de profitabilitate a reiesit ca acesta afacere este accesibil i se poate realiza cu finantarea solicitata.Relevant (Realistic) Proiectul se incadreaza n noua tendinta de a valorifica economic domeniul plantelor medicinale i aromatice.Incadrabil n timp Proiectul se va derula pe o perioada de 3 ani, timp n care cultura de lavanda ajunge sa produca.3. Descrierea afacerii3.1. Motivarea afaceriiNoile politici guvernamentale impulsioneaza infiintarea i productia de plante medicinale i aromatice n fermele familiale. Tendinta de ntoarcere la un nou stil de viaa sntos, bazat pe creterea calitatii vieii i a mediului, pe intoarcearea la tradiiile culinare stravechi i la medicina populara, este o oportunitate pentru inceperea unei afaceri bazata pe cultivarea plantelor medicinale i aromatice cultura de lavanda. Consumul de plante medicinale a crescut n ultima perioada. Multe firme (famaceutice, cosmetice, detergenti) s-au reorientat spre aromele naturale, astfel nct, cererea att pe piaa interna, ct i pe cea externa este n plin ascensiune. Cultivarea lavandei este favorizata de conditiile pedo-climaterice din regiunea noastr, iar randamentul acestei culturi este unul foarte ridicat, ceea ce inseamna generarea unui profit,3.2. Prezentarea afaceriiInfiintarea unei platatii de lavanda pe 1 hectare de teren. Aratura se face in septembrie - octombrie, la o adancime de 40-70 cm. Pregatirea patului germinativ se face cu 3-4 zile inainte de plantare. Plantarea se face prin butasi la 40 -45 cm distanta intre plante i 1,4 m intre rnduri (pentru o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de minim 1,4 m). Plantarea se face n octombrie noiembrie sau primavara foarte devreme, martie-aprilie. Pentru a infiinta un hectar de cultura, este nevoie de 18.000 - 20.000 de butasi (n funcie de soi). Preurile pentru butaii de lavand variaz pe piaa autohton ntre 1 i 2 lei, n funcie de cantitate. Pentru toate lucrrile mecanizate se face contract de colaborare. Munca manuala se efectueaza cu membrii familiei i muncitori zilieri.3.3. Prezentarea serviciului/ produsuluiLavanda (Lavandula Angustifolia) face parte din familia Lamiaceae i mai este numita si levantica. Este o planta medicinala i aromatica nepretentioasa. Este cunoscut nc din antichitate. Cuvantul lavandula vine de la latinescul lavare - a spala. Din cele peste 33 de specii de lavanda si peste 300 de varietati care se cultiva n prezent n lume, una din cele mai raspandite specii este Lavandula Angustifolia, pe care o mai putem gasi si sub denumirile de Officinalis, True Lavender, Bulgarian Lavender, English Lavender. Specie originara din sudul Europei, centrul de raspandire constituindu-l partea apuseana a bazinului mediteranean, Lavandula angustifolia se cultiva pe suprafete mari in multe tari din sudul si rasaritul Europei. In tara noastra primele culturi experimentale dateaza din anul 1949.Este o planta perena, un arbust de talie mica (crengile se lemnifica), ce crete foarte bine ntr-un climat cu umiditate scazuta i cldura n exces. Lavanda este o planta specifica climei uscate si calde, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta, datorita sistemului radicular foarte bine dezvoltat. Excesul de umiditate duce la putrezirea radacinilor si uscarea plantei. Necesita totusi apa in primii 2 ani, pana ce cultura este stabila. Tolereaza bine frigul, plantele de lavanda rezistand la temperaturi de -150C fr zapada i pana la -300C sub un strat consistent de zpada. Lavanda este un semiarbust, peren cu radacina lignificata, groasa si profunda, ajungand in sol la 2.2-2.8 m. Tulpina este puternic ramificata de la baza, formeaza o tufa aproape semiglobuloasa, inalta de 30-70 cm. Frunzele sunt opuse, de culoare cenusie sau cenusiu-verzui. Florile sunt grupate in inflorescente spiciforme de culoare violet-albastrui, uneori albastra si foarte rar alba. Fructele sunt nucule mici, brune, netede, lucioase. Lavanda este o planta permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat, in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad.Lavandinul sau Lavendula intermedia este un hibrid obtinut prin incrucisarea a doua specii si anume Lavandula angustifolia si Lavandula latifolia. Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Este o specie foarte productiva de ulei esential spre deosebire e lavanda care nu produce atat de mult ulei. Distinctia o face calitatea uleiului. Uleiul de lavandin are calitate mai scazuta din cauza cantitatii mari de camfor pe care o contine. Uleiul de lavandin se foloseste mai mult in compozitia anumitor detergenti sau deodorante de camera, pe cand uleiul de lavanda este folosit cu succes in compozitia multor parfumuri, lotiuni, sampoane sau diferite alte cosmetice. Concluzia este una simpla : lavandin = cantitate, lavanda = calitate.Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari, cu de peste 3 ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara, precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu expozitie sudica, sud-vestica sau chiar estica. Cele mai favorabile zone de cultura se intalnesc in Campia Timisului, Dealurile Vestice, Campia Olteniei, Campia Burnazului, Campia Baraganului, Podisul Dobrogrei, Podisul Transilvaniei. Se vor alege parcele de teren protejate de vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece, in aceste conditii se vor obtine productii slabe.Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta, dar unghiul de inclinare sa nu depaseasca 150. De asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. Indicele PH al solului: in jurul valorii 7 (6.5 7.5). Solurile prea acide se imbunatatesc cu var.Pregtirea de baz a terenului ncepe la sfrit de august - nceput de septembrie, cu artura adnc la 40-70 cm (artura de desfundare). Imediat dupa aceasta, terenul trebuie s se niveleze perfect i s se menin curat de buruieni prin discuiri i grapri repetate.Plantarea se poate face toamna (in octombrie - noiembrie), deoarece plantele devin stabile exact inainte de iarna si in primavara vor creste mai rapid, sau primavara imediat ce a trecut pericolul gerului (in martie-aprilie). Lavanda se planteaza pe randuri la 1,2 2 m distana intre ele (pentru o exploatare mecanizata, inclusiv recoltarea, este necesar ca distanta dintre randuri sa fie de minim 1,4 m), cu o distana de 30 - 60 cm intre plante, ceea ce rezulta o densitate de 8000 pana la 28000 de plante la hectar. Spatierea se realizeaza in functie de soi si de umiditatea disponibila, de dimensiunea soiului, cat si de modalitatea de cultivare si recoltare (mecanica sau manuala). De exemplu, pentru specia Lavandula Angustifolia, soiul Sevtopolis distanta dintre plante se recomanda a fi cca. 40-45 cm (in perioada infloririi maxime suprafata dintre plante va fi acoperita complet). Densitatea crescuta inseamana costuri mai mari de punere in practica, dar si randament mai mare si timpuriu. Plantele tind sa se sustina reciproc, prin urmare sunt mai puternice si rezista mai mult. Plantarea la distanta optima va asigura cresterea echilibrata in inaltime si circumferinta a plantei, dar si disparitia buruienilor dintre cuiburi dupa ce planta va atinge dezvoltarea maxima (din anii 3-4 de vegetaie). Totui n zonele uscate trebuie o densitate mai redusa. Plantarea se poate face manual (un hectar se poate cultiva cu patru zilieri n circa 10 zile) , sau mecanizat, cu o main de plantat rasaduri (un hectar se planteaz n cel mult trei zile). Butasii trebuie fasonati prin taierea varfurilor radacinilor (se insista pe taierea radacinilor subtiri); se taie tot acum partea superioara a lastarilor la 15-20 cm lungime, apoi se planteaza. Rata de prindere in camp a butasilor este ridicata, de aprox. 95%, insa in vederea eficientizarii maxime a plantatiei se recomanda ca n primul an de vegetatie sa se completeze golurile (se va face in primavara, dupa pornirea in vegetatie a plantelor, putand fi repetata in toamna dac mai exista goluri) . Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul. Azotul, are un efect de intinerire a tufelor, deoarece activeaza cresterea , fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in complexul de ingrasaminte, iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot. Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu se administreaza atat la infiintarea plantatiei cat si toamna, inainte de ultima prasila, iar cele pe baza de azot se aplica primavara timpuriu, in mustul zapezii.Lavanda este un repelent natural, de aceea apar foarte putini daunatori. Totusi, se impune o igiena riguroasa a culturii: mentinerea curata a terenului (distrugerea buruienilor), incorporarea in profunzime a resturilor vegetale, afanarea, maruntirea solului dupa recoltare (pentru distrugerea oualelor depuse de daunatori). Pentru combaterea buruienilor sunt necesare in primul an 2-3 sapaturi mecanice intre randuri si prasile manuale pe rand (ori de cate ori este nevoie). n primii 2 ani, n funcie de conditiile meteo (dac este seceta) i de umiditatea solului, plantele au nevoie de apa. Se poate face irigarea la picatura sau prin stropiri cu pompa. Ulterior, cnd planta se stabilizeaza, irigarea nu mai este necesara. n terenuri permeabile, n al V-lea an de vegetaie, rdcina principala a lavandei poate ajunge la peste 2.5 m adncime, conferindu-i plantei rezistenta la seceta.Pentru prelungirea duratei de exploatare sunt necesare taieri de intinerire a tufelor, executate la 10-15 cm de la sol in perioada de repaus (noiembrie, dupa incetarea vegetatiei, sau februarie, inaintea intrarii plantelor in vegetaie), urmate de fertilizarea solului cu gunoi de grajd bine fermentat, incorporat in sol prin sapatura. Recoltarea se face de doua ori (prima data in vara, iar a doua, la jumatate din cantitate, in toamna). Pentru suprafetele mici, se face in faza de inflorire 75%, atunci cand continutul in ulei volatil este maxim. Acolo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi (suprafete mari, capacitati reduse de prelucrare), se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire 50% si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire 100%. Trebuie sa se recolteze in miezul zilei, intre orele 10 si 14, pe timp insorit si calduros, fara vant, roua sau ceata, pentru a exista maximum de ulei volatil in inflorescente. O influenta foarte mare asupra cantitatii si calitatii uleiului volativ de lavanda o are momentul din zi in care se executa recoltarea, conditiile atmosferice din ziua recoltarii si din 1-2 zile inaintea recoltarii.Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual (cu secera, in primii 2 ani data fiind fragilitatea plantei) sau mecanizat cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. Producia de inflorescene proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar n anii urmtori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete rezult pn la 10 kg ulei volatil. Inflorescentele recoltate se transporta imediat la unitatile de distilare sau se usuca in spatii special amenajate, la intuneric. Uscarea se efectueaza n spatii aerisite, pe o perioada de 5-6 zile, pentru a se evita brunificarea. Randamentul de uscare este de 5-7:1 (din 5 7 kg de planta verde se obtine 1 kg de planta uscata).Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa recoltare se transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita incalzirea lor, ceea ce duce la pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este permisa recoltarea unei cantitati mai mari de inflorescente care sa depaseasca capacitatea de extragere in 24 ore.Uleiul volatil de lavand se poate obine prin distilarea inflorescenelor lavandei, utiliznd urmtoarele metode: Distilarea cu abur: materia prim se va pune ntr-un cazan uscat. Prin instalaii speciale, aburii sunt produi n afara cazanului, introducndu-se apoi sub materia prim din cazan. Distilarea cu abur i cu ap: apa va fi adugat n cazan, dar sub materia prim. Astfel, aburii vor trece iniial prin ap, apoi prin materia prim de unde vor prelua uleiul volatil; Distilarea n ap: materia prim va fi n totalitate acoperit cu ap. nclzirea poate fi efectuat la foc direct sau la aburi. Compozitia: Principiul activ al inflorescentelor este uleiul volatil - Oleum Lavandulae -al carui continut variaza intre 0,5- 1,5%, aceasta in functie de soi, zona de cultura etc. Principalul component al uleiului volatil este linaloolul (40-60%), care se gaseste atat liber, cat sub forma de acetat de linalil. Tot in uleiul volatil de lavanda s-au mai gasit si alti componenti valorosi cum ar fi: alcooli liberi (geraniol, lavandulol, borneol, citronelol) si multe altele.Uleiul volatil este utilizat ca aromatizant puternic in parfumerie si cosmetica (lotiuni, industria farmaceutica pentru tratarea anumitor afectiuni (ex.:uleiul volatil prezinta actiune carminativa, sedativa si de calmare a sistemului nervos central, are proprietati antiseptice si antifungice; florile folosite sub forma de ceaiuri sau in preparate, au actiune antiseptica, cicatrizanta etc;in aromoterapie - masaje, frictionari, comprese cu otet aromatic de lavanda si cu ulei de lavanda, bai cu lavanda etc). Lavanda este utilizata si sub forma de detergent si agent de curatare, dar si in scopul obtinerii de produse insectifuge, intrucat florile alunga moliile, furnicile, purecii si gandacii, si parfumeaza hainele. Florile de lavanda pot fi integrate in diferite produse de patiserie sau sub forma de condimente. Lavanda este o planta cu potential melifer plantatia de lavanda poate produce 400-600 kg de miere la hectar Valorificarea se face: inflorescente uscate , materie prima proaspata, ulei esential de lavanda sau apa de lavanda (un produs secundar rezultat la distilare).Pentru valorificare trebuie respectate conditiile de receptie (!! Atentie la recoltarea inflorescentelor), care sunt usor diferite de la o firma la alta, de la o tara la alta (vezi, Anexa 1).

3.4. Procesul tehnologic al afaceriiA1. Infiintarea culturii de lavanda1.1. Pregatirea terenului1.1.1. Aratura adanca + Discuire ==> se face la nceput de septembrie1.1.2. Aplicarea ingrasamintelor chimice (pe baza de potasiu i fosfor) i a gunoiului de grajd i discuirea terenului pentru incorporarea n sol ==> se face cu 2-3 zile nainte de plantarea butasilor1.2. Achiziionarea butasilor ==> Contractarea se face din timp i se stabileste data achizitionarii, pentru a nu compromite materialul saditor1.3. Plantarea butasilor de lavanda ==> se face fasonarea, plantarea i, dac este nevoie, irigarea. Dac se face manual timp estimat 4-5 zile cu 10 lucratori (3.500-5.000 butasi plantati/zi)A2. Intretinerea culturii de lavanda (aceasta procedura se va repeta n fiecare an)2.1. Aplicarea ingrasamintelor cu azot ==> primavara, februarie-martie (n mustul zapezii)2.2. Se completeaza goluri ramase dac unele plante nu s-au prins (se face n primul an)2.3. Prasila mecanica pe intervale ==> se poate face cu tractorul sau cu un motocultor de cte ori este nevoie pe parcursul anului ==> cultura trebuie ferita de buruieni2.4. Plasila manuala pe rnduri, intre plante ==> ori de cte ori este nevoie pe parcursul perioade de vegetatie)2.5. Controlul plantatiei pentru verificarea bolilor i daunatorilor i aplicarea tratamentului (dac este cazul)2.6. Irigarea culturii sau stropirea plantelor cu pompa ==> n funcie de conditiile meteorologice i umiditatea din sol. Se face in primii 2 ani, pana ce planta se stabilizeaza.A3. Recoltarea ==> se face cnd 75% din inflorescente sunt inflorite, n zile insorite, fr umezeala sau vant, dup ora 10. Se face manual, cu secera i se leag n buchetele inflorescentele, sau mecanic. n funcie de modul de valorificare, planta verde se poate transporta la distilator sau se poate usca n depozite aerisite, la ntuneric n straturi subtiri. Dac se distileaza pentru obtinerea de ulei esential, atunci se recolteaza doar cantitatea care se poate distila n 24 de ore.A4. Prelucrarea4.1. Uscarea ==> plantele de lavanda se usuca n depozite aerisite, la ntuneric, n straturi subtiri, pe site sau stranse n buchetele agatate cu floarea n jos. Dup ce s-au uscat, se pot separa florile de pe tija.4.2. Distilarea ==> se poate face n 3 moduri (se poate inchiria un echipament de distilare): Distilarea cu abur: materia prim se va pune n cazan i prin instalaii speciale, aburii sunt introdusi sub materia prim. Distilarea cu abur i cu ap: apa este adugat n cazan, dar sub materia prim. Prin fierberea apei aburii trec prin plantele uscate aflate n partea de sus a cazanului; Distilarea n ap: materia prim va fi n totalitate acoperit cu ap. nclzirea poate fi efectuat la foc direct sau la aburi. A5. Valorificarea (pana la epuizarea produciei)Planta verde: nseamn ca au fost incheiate contracte cu firme de achiziie a lavandei. Transportul trebuie s se fac imediat, din cmp, ca plantele sa nu se incinga i continutul de ulei volatil sa scada. Trebuie atenie sporita la recoltarea mecanica astfel nct s fie respectate conditiile de recepie (vezi Anexa1)Planta uscata: Pentru valorificarea ctre firme ce achizitioneaza plante medicinale i aromatice atunci vor trebui indeplinite conditiile de recepionare impuse de acestea. En-detail, se valorifica la standurile din targuri sau la magazine.Ulei esential i Apa de lavanda: se vnd ctre firme producatoare de suplimente naturiste sau care imbuteliaza i vnd en-detail. A6. Controlul i evaluarea ==> se face permanent

3.5. Diagrama Gantt

3.6. Managementul resurselor umaneNume i prenume i vrstaFuncia n societate i principalele responsabiliti pe scurtExperiena n domeniuStudii/Specializri cu impact asupra afacerii propuseReponsabilitate i activitati

Stoenica Mirela (53 ani)AdministratorMaster BiotehnologieLuarea deciziilor i a hotararilor legate de funcionarea afacerii

Lucrarile mecanizate se vor face pe un contract de colaborare, iar cele manuale cu muncitori zilieri. Contabilitatea si activitatea de marketing si promovare se vor face prin colaboratori (contracte de colaborare).3.7. Localizare si amplasamentSediul societatii va fi in locuinta proprie, in Bailesti, strada Bolintineanu, nr.27, iar la ferma vom deschide un punct de lucru.

4. Analiza pietei4.1. Piaa actualPiata este reprezentata in principal de firmele de cosmetice si de farmaceutice care folosesc lavanda i uleiul esential din lavanda ca materie prima. Tendinta este de crestere, deoarece aroma de lavanda este o aroma clasica, care poate fi cu greu inlocuita cu un produs identic de sinteza.In Romania, plantele medicinale si aromatice, reprezentand un segment mic din activitatea agricola, exista putine date statistice la nivel naional despre acest domeniu. Activitatea de cultivare si prelucrare a plantelor medicinale si aromatice nu a reprezentat o prioritate in politicile agricole naionale i nu este suficient valorificata n acest moment. i totui, n perioada 2008-2011 consumul de plante medicinale n Romania ca nregistrat o cretere semnificativa (cca.30%) fata de media europeana. Cultura de lavanda a nceput s se dezvolte n ultimii ani, dar pe suprafete mici. Nu se cunosc date statistice despre productia i piaa de lavanda romaneasca.n Europa, Frana este unul principalii cultivatori de lavand. Pe fondul temperaturilor tot mai ridicate, Frana a pierdut, n perioada 2005-2010, peste jumtate din plantaii. Lavanda, care este simbolul regiunii Provence (unde sunt cultivate peste 20.000 de hectare), genereaz afaceri de peste 50 de milioane de euro i 10.000 de locuri de munc n Frana. Bulgaria s-a impus n ultimii ani ca un important furnizor de ulei de lavanda. Ukraine, Moldova, Georgia and China sunt deasemenea printre marii productori de ulei de lavanda. La nivel mondial, producia anual de ulei de lavand este cuprins ntre 150 si 200 de tone.Cea mai mare piata pentru uleiurile esentiale este in Statele Unite, urmate de Japonia si Europa. Chiar si asa, productia este concentrata in Europa, cu sapte dintre cele mai mari companii de procesare a uleiurilor esentiale. In Statele Unite, companiile de bauturi racoritoare sunt cei mai mari utilizatori ai uleiurilor esentiale. In Japonia se concentreaza 10% din cerere. Piata canadiana este dominata de industria parfumurilor si a aromelor din Statele Unite. 4.2. Principalii clieni n prezent nu se poate vorbi de principalii clieni ca urmare a faptului c firma este nou nfiinat. Potentialii clienti sunt: - firmele de profil din industria farmaceutica, cosmetica, alimentara, industria fertilizantilor i a produselor fitoterapeutice pentru profilaxia i tratarea unor boli la plante i animale, centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice, cum ar fi: Dacia Plant - comuna Bod, jud Braov Fares Orastie Favisan Lugoj, jud.Timis S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A Bucuresti Farmaceutica Remedia SA Bucuresti- en-detail , n magazine de specialitate sau standuri n targuri4.3. Principalii concureni La fel ca i la punctul anterior, nu se poate vorbi despre principalii concureni, dar in tara noastra exista multe plantatii de lavanda pe suprafete mici. In judetul Timis, inainte de 1990 se cultiva lavanda pe circa 240 ha (in localitatile Seceani, Satchinez, Ciacova, etc), iar in prezent desi ar avea asigurata piata de desfacere se cultiva doar pe cateva sute de mp. Mai exista plantatii de lavanda n Transilvania (n Cluj i Alb) i n sudul Moldovei (Bacau, Buzau), dar suprafetele cultivate sunt mici. n sudulul judetului Olt exista o cultura de lavanda de cteva hectare. Materialul saditor l-au luat de la productori din Bulgaria i tot cu firme din ara vecina au ncheiat contracte de achiziie a uleiului esential obinut. 4.4. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale concurenei Nu este cazul momentan. n strategia de marketing a societii este planificata dezvoltarea unei retele de distributie n funcie de tipul produselor valorificate. Deasemenea, contactarea firmelor ce achizitioneaza lavanda sub toate formele i incheierea de precontracte ferme este o alta parte a strategiei de marketing. Dei, n absenta unor asociatii de productori puternice, cantitati mici de ulei esential i apa de lavanda nu pot fi vndute la export unde cererea este mare (i preurile la fel).Valorificarea produciei se poate face: sub forma de materie prima proaspata, - trebuie transportata atunci la distilerie, pentru obtinerea de ulei sub forma de inflorescente uscate valorificarea inflorescentelor uscate se face catre firmele de profil si centrele de coletare a plantelor medicinale si aromatice, companiile producatoare de cosmetice i- detergenti etc. sub forma de ulei esential, obinut prin distilare sub forma de apa de lavanda, un produs auxiliar rezultat din procesul de distilare sub forma de aranjamente i decoraiuni (pentru evenimente) sau buchete simple, ctre comercianii de flori i organizatorii de evenimente valorificare en-detail mici obiecte aromatizante (pernite), uleiuri pentru masaj, tincturi, produse naturiste pentru igiena personal etc.4.5. Politica de pre i vanzariPolitica de pret se modifica in functie de conditiile pietei si variatiile preturilor concurentei, insa pozitionarea relativa fata de concurenta e bine sa ramana consecventa pentru perioade lungi de timp. Pe baza Planului Financiar, se va determina pretul care, in combinatie cu volumul de vanzari, maximizeaza profitul. Influena strategia de distribuie a produsului asupra preului final impune dezvoltarea unei relaii stabile cu principalii clieni de pe piaa. Publicitatea si Promovarea trebuiesc executate atent - pe canalele cele mai eficiente pentru segmentul de clienti vizat. n stategia de promovare vom miza pe calitatea produselor, preul ar putea deveni un instrument promotional n funcie de cantitatea achizitionata.

5. Managementul risculuiAnaliza SWOTPuncte tariPuncte slabe

- inexistenta culturilor de lavanda n zona Olteniei (P1)- investitia initiala se poate amortiza relativ repede (P2)- cerere (piaa interna n Uniunea Europeana, ct i pe piaa externa Uniunii) este n creterea (P3)- preturi bune pe piaa (P4)- posibilitatea de stocare pentru o lunga perioada de timp i comercializarea la un moment n care preurile mai bune prevaleaza n piaa (P5)- fondurile structurale (Alocarea unor pachete financiare nsemnate pentru dezvoltarea exploataiilor agricole) (P6)- Agricultura ecologic n dezvoltare (P8)- cultivarea lavandei este favorizata de conditiile pedo-climatice din ara noastr, respectiv zona S-V (P9)- randamentul ridicat al culturii (P10)- rezistenta mare la seceta i posibilitatea cultivarii pe terenuri degradate i n panta (dar panta < 150 (P11)- incidenta scazuta a culturii la boli si daunatori => resurse minime alocate => costuri de cultivare i intretinere mai sczute (P12)- domeniul vast de aplicare pentru lavanda (P13)- informaii insuficiente despre piaa (cerere i oferta) (S1)- lipsa de:- echipamente mecanizate pentru prelucrarea terenului => trebuie lucrat cu colaboratori (S2)- facilitati de infrastructura pentru colectarea, uscarea, depozitarea i prelucrarea plantelor de lavanda (S3)- unui flux de numerar acceptabil (S4)- valorificarea n primii ani, cnd productia nu este mare ==> valorificarea la targuri i pe internet (S5)- lipsa experienei n domeniul vanzarilor a administratorului (S6)

OportunitatiAmenintari

- dezvoltarea sectorului de produse i suplimente naturiste (O1)- tendinta consumatorilor de a se orienta mai mult spre suplimente i produse naturiste, n pofida celor de sinteza (O2)- dezvoltarea sectorului de plante medicinale i aromatice (O3)- surse de finanare pentru domeniul vizat (O4)- creterea pietelor europene i internaionale pentru produsele din lavanda (O5)- cerere n cretere pe piaa a produselor organice certificate de nalt calitate (O6)- suprafete mari disponibile pentru cultivarea ecologica (O7)- fluctuatiile reduse ale preturilor pe piaa => potenial de profit (O8)- influena condiiilor meteorologice i a factorilor de mediu (poluarea) ==> impactul acestei ameninri poate fi ameliorat dac se respect recomandrile din plan, cum ar fi zonarea benefic , amplasarea culturilor n locurinepoluate , respectarea tehnologie de cultura (A1)- Creterea costurilor cu input-urile n agricultur (carburani, produse chimice pentru fertilizare i tratament), precum i a costurilor creditelor bancare (A2)- dezvoltarea mecanismelor de piaa ilegale sau semi-legale pentru comercializarea produselor din lavanda (A3)- fluctiatii mari de pre pe piaa internaional (A4)- restricii de ordin administrativ i procedural european (norme comunitare) (A5)- reglementarile legislative europene i cele la nivel naional (A6)- falimentul afacerii din cauza inabilitatilor antreprenoriale i nepriceperii corecte a pietei (A7)- ...... surselor de finanare (A8)- solvabilitatea clientilor (A9)- lipsa asociatiilor puternice ale producatorilor de lavanda (A10)

Masuri de combatere a riscurilorM1 conditiile meteorologice si factorii de mediu (P8, P9, P11, P12; A1) ==> contracararea impactului prin luarea masurilor de sustinere a culturii, cum ar fi zonarea benefic , amplasarea culturilor n locuri nepoluate , respectarea tehnologiei de cultura, controlul permanent al plantatiei si luarea imediata a masurilor care se impun in situatia respectiva si asigurarea culturilor prin polie de asigurare pentru acoperirea riscurilor.M2 - Creterea costurilor cu input-urile n agricultur (carburani, produse chimice pentru fertilizare i tratament) (A2) ==> analiza atenta a pietei, compararea preturilor de la mai multi furnizori si achizitionarea la cel mai mic pret, respectand raportul calitate/pret al produsului achizitionat M3 - dezvoltarea mecanismelor de piaa ilegale sau semi-legale pentru comercializarea produselor din lavanda (A3) ==> se poate contracara printr-o calitate crescuta a productiei (analize ale compozitiei chimice, respectarea conditiilor de receptionare) , incheierea de precontracte ferme cu firmele care receptioneaza lavanda; in timp, cultivarea unor relatii de incredere cu aceste firmeM4 - fluctuatii mari de pre pe piaa internaional (A4) ==> constituirea in asociatii puternice care pot negocia un pret bun pe piata lavandei (ex. Bulgaria fiind unul din marii producatori de uleiuri eterice pe piata mondiala, nu de putine ori dicteaza pretul prin asociatii si producatori care detin suprafete mari si au o reputatia certa in industria respectiva)M5 - Restricii de ordin administrativ i procedural european (norme comunitare) (A5, A6) ==> sa se respecte permanent regulile stabilite in legislatia comunitara i nationala si sa se obtina certificarile, autorizatiile si aprobarile necesare (de exemplu, Legislaia introduce, n ntreaga UE, un nou sistem pentru clasificarea i etichetarea substanelor chimice, pe baza Sistemului armonizat global GHS al Organizaiei Naiunilor Unite. Potrivit Ghidului pentru identificarea i denumirea substantelor conform REACH i CLP , este recomandabil ca uleiurile eseniale s fie descrise prin sursa vegetal i prin procesul de tratare-distilare. Deasemenea, din 2018, trebuie mentionat avertismentul - produs cu potential alergen (Anexa 2). M6 - falimentul afacerii din cauza inabilitatilor antreprenoriale i a neperceperii corecte a pietei (A7) ==> se poate micsora prin angajarea unui consultant in marketing si vanzari si a unui specialist in finante-contabilitate, prin cursuri de formare profesionala de antreprenoriatM7 - lipsa surselor de finanare (A8) ==> contractarea unui credit de la o institutie bancaraM8 - solvabilitatea clientilor ==> mentinerea relatiilor cu clientii si cu furnizorii pentru a sesiza solvabilitatea acestora si posibilitatea stoparii livrarilor, atunci cand se ajunge la un prag de facturi deschiseM9 lipsa asociatiilor puternice ale producatorilor de lavanda (A10) ==> contactarea altor producatori si grupuri de producatori de lavanda

6. Proiectii financiare6.1. Plan de finanare a investiiei: Suma EuroSuma *Lei%

Credite bancare00

AFN45001993550

Alte surse (aport propriu)45001993550

TOTAL900039870100%

* Calculul TVA pentru investitia n butasii de lavandaCurs valutar 27 august 2015 : 1 euro = 4.43 lei20000 butasi x 1 leu = 20000 ron/ha ==> TVA = 20000*24% = 4800 lei

TVA = 4800 lei ==> 20000 4800 = 15.200 lei au costat butasii de lavanda15.200 :4.43 = 3431.15 euro butasiiPlata TVA-ului se va face prin aport propriu ( TVA = 4800 lei) .

6.2. Calcul de profitabilitate pentru cultura de lavanda

Cheltuieli

An I : Infiintarea unui hectar de lavanda presupune:20000 butasi x 1 lei/buc. = 20000 lei/ha2000-3000 lei pregatirea terenului (tractor + maina de plantat + maina de recoltat)2600 lei salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 65 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)pentru 1 muncitor: salariu brut = 65 lei/ziimpozit 16% = 10.4 leisalariu net = 54.6 leipentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:salarii brute: 65 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 2600 leiimpozit 16%: 2600 x 16% = 416 leisalarii nete: 2600 416 = 2184 lei

==> Investitie initiala 1 ha = 25600 lei (aprox. 5.778 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)

An II: 2000 lei lucrri mecanizate (tractor + maina de plantat + maina de recoltat)3000 lei salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)pentru 1 muncitor: salariu brut = 75 lei/ziimpozit 16% = 12 leisalariu net = 63 leipentru 10 muncitori, 2 zile, 2 prasile /an:salarii brute: 75 lei/zi x 10 muncitor x 2 zile x 2 prasile/an = 3000 leiimpozit 16%: 3000 x 16% = 480 leisalarii nete: 3000 480 = 2520 lei

==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.129 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)

An III:2000 lei lucrri mecanizate (tractor + maina de plantat + maina de recoltat)3000 lei salariu muncitori zilieri prasila manuala (10 x 75 lei/zi x 2 zile x 2 prasile)

==> Cheltuieli 1 ha = 5000 lei (aprox. 1.129 euro ; 1 euro=4.43 lei - din 28 aug.2015)

Cheltuieli primii 3 ani:An I + An II + An III = 25600 + 5000 + 5000 = 35600 lei (aprox 8.036 euro)

Potrivit fisei tehnologice, recoltarea se face n lunile iunie iulie, cnd 75% din flori sunt la maturitate. In anul I i II de cultura nu se obtine decat o singura recolta (2-3 tone/ha). Incepand din anul III se pot obtine doua , a doua la jumtate din cantitate (4-5 tone/ha). Timp de 7-8 ani, incepand cu anul III de cultura, i dac se face o intretinere corecta a plantatiei, timp de 15-16 ani se obtin recolte mari si constante (3.5-5 t/ha).Uscarea se face la umbra, in spatii bine uscate, curate, aerisite unde plantele se asaza in straturi subtiri pe rame, prelate, hrtie 5-6 zile , ca s se evite brunificarea florilor. In cazul uscarii artificiale, temperatura de uscare este de 33-35C. Randamentul la uscare este cca. 5-7:1. (adic, din 5-7 kg planta verde se obtine 1 kg planta uscata)Dintr-o tona de produs masa verde => 143 - 200 kg planta uscata. Rezulta:Anii I, II:pentru o productie medie de 2 tone masa verde/ha => 286 - 400 kg lavanda uscata. Anii III, IV.....pentru o productie medie de 4 tone masa verde/ha => 572 - 800 de kg lavanda uscata. Dac se vinde planta uscata cu 10 lei/kg => 10 x 572 = 5720 lei/ha/an10 x 800 = 8000 lei/ha/anDac se distileaza planta verde => din 4-5 tone plant lsat s se pleasc o zi la soare => 100 l ulei esential => dac 1 l se vinde n medie 80 100 euro => 8000 - 10000 euro/ha/anRezulta ca, Total venituri minime estimate dup 3 ani: An I + An II + An III = 5720 + 5720 +36000 = 47440 lei/ha (aprox. 10708 euro)

Profitabilitate dup 3 ani la 1 ha:Cheltuieli: 35600 lei (aprox 8036 euro)Venituri:47440 lei (aprox. 10708 euro)

Deci, n al III-lea an s-a amortizat investitia i mai departe se poate vorbi de profit.

7. ImplementareaImplementarea se va desfura conform specificaiilor detaliate n proiect, n perioada 2015 2018.

8. ControlulControlul va fi permanent i va fi aplicat pe toat durata derulrii proiectului.Vor fi monitorizate cu precdere urmtoarele elemente: Evoluia standardelor i a indicatorilor de performan referitoare la cultura de lavanda.ndeplinirea planului de aciune, innd cont de relevana fiecrei sarcini prin prisma resurselor utilizate i a rezultatelor obtinuteUtilizarea judicioas a resurselor, n general i ncadrarea n buget, n mod special; Respectarea fluxului informaional extern; 9. Incheierea i EvaluareaLa finalul proiectului se vor ntocmi dou rapoarte de evaluare dup cum urmeaz:Raportul extern va evalua urmtoarele: Necesitatea atingerii obiectivelor avute n vedere; Atingerea obiectivelor stabilite Ce alte rezultate au fost atinse Ce noi necesiti, din care ar rezulta noi obiective, au aprut pe parcursul proiectului i ce anume i propune organizaia s ntreprind n legtur cu ele Ce recomandri se fac pentru viitor Raportul intern va evalua urmtoarele: Elementele incluse n raportul extern n ce msur munca a fost bine fcut n ce msur resursele au fost utilizate n mod eficient Care a fost impactul proiectului asupra organizaiei noastre i cum ne va fi afectat activitatea viitoare.

Anexa 1

Condiiile de recepionare

1. Republica Moldova - AgroInform nr. 15 (144) 23 septembrie 2013 - Publicaie periodic a Federaiei Naionale a Agricultorilor din Republica Moldova

Condiiile de recepionare prevd urmtoarele: - pentru produsul n stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale; minimum 0,55% coninutul n ulei volatil;

- la produsul n stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori brunificate, fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum 0,5% corpuri strine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul n ulei volatil.

2. Ghid de procesare primara a plantelor medicinale si aromatice Program de cooperare transfrontaliera Romania Bulgaria - www.medplanet.dbioro.eu)

Conditii tehnice de recepie:- n stare uscata: nu se admit corpuri straine organice; se admit impuritati maximum 5% (resturi de tulpini florale, flori brunificate, fructificatii); se admit corpuri straine minerale maximum 0,5%; pierdere prin uscare - maximum 11%.

- pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric, se admit: inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm lungime; maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10 cm); corpuri straine organice - maximum 0,25%; minerale - maximum 0,5%;

Anexa 2

Regulamentul REACH [Regulamentul (CE) nr.1907/2006] instituie un sistem pentru nregistrarea, evaluarea, autorizarea i restricionarea substanelor chimice i nfiineaz Agenia European pentru Produse Chimice (ECHA) pentru a pune n aplicare regulamentul.

Regulamentul CLP [Regulamentul (CE) nr.1272/2008] este noul regulament european privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i a amestecurilor.

www.impreunapentrueducatie.ro,,Creterea gradului de ocupare pentru zone foste industrializate prin mplementarea de msuri active educaionale i de formare profesionalPOSDRU/183/5.1/S/153067Investete n oameni!

Pagina 28 / 28