PLAN DE AFACERI FERMA DE VACI.

.Structura planului de afaceri cuprinde urmatoarele capitole:

I CUPRINSII DESCRIEREA AFACERIIII PRODUSE SI SERVICIIIV PLAN DE MARKETINGV PLAN OPERATIONALVI MANAGEMENT SI ORGANIZAREVII COSTURI AFACERE

VIII PLAN FINANCIAR

II DESCRIEREA GENERALA A AFACERII

Este inregistrata in raionu Drochia, satul Petreni si are un capital de 200 lei obiectivul acestei firme il reprezinta cresterea vacilor si procesarea laptelui.Obiectivul general al firmei este acela de a realiza o productie totala de lapte anuala de 500 000 litri,amortizarea investitiei in primul an.urmand ca in al doilea an sa se mareasc numarul de vaci la 100.

III PRODUSE SI SERVICII

Avand in vedere ca produsul principal al fermei noastre este laptele de vaca ,va voi prezenta cateva din caracteristicile laptelui de vaca.Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara a maniferelor care se caracterizeaza printr-o structura si compozitie complexa.Laptele de vaca se afla pe primul loc in alimentatia omului se aseamana cel mai mult cu laptele matern .Din punct de vedere al continutului in substanta uscata .Calitatea laptelui trebuie verificata prin examen organoleptic si de laborator ,fizico-chimic si biologic pentru a vedea daca corespunde cerintelor impuse materiei prime la fabricarea branzeturilor.Laptele este un sistem polidispers, ale carui parti componente se afla in diferite grade de dispersie:• In solutie: lactoza, substante azotate cu molecula mica, saruri si vitamine hidrosolubile• In dispersie: substantele proteice;• In emulsie: substanta grasa, pigmenti si vitamine liposolubile.Proprietetile fizico-chimice care caracterizeaza in principal laptele ca materie prima in industria branzeturilor sunt densitatea si aciditaea totala si activa.

Densitatea: este variabila, fiind la 20°C cuprinsa intre 1,029 - 1,033g/cm³. Densitatea este conditionata de continutul in extract sec total si de raportul care exista intre partea grasa si negrasa.Densitatea creste cu cat continutul in extract sec este mai mare, dar este micsorata printr-un continut mare de grasime, deoarece aceasta are o densitate mai mica decat 1.Cunoasterea densitatii prezinta importanta pentru stabilirea eventualelor fabricari prin diluare a laptelui, dar si pentru a putea determina prin calcul substanta uscata.PH-ul (aciditatea activa).pH-ul arata concentratia de ioni de hidrogen a laptelui, adica aciditatea activa a mediului respectiv. Laptele normal se prezinta ca un lichid slab acid, pH-ul osciland intre 6,3-6,9.Laptele prezinta proprietati amfotere-tampon, datorita substantelor proteice si a anumitor saruri minerale (fosfati, citrati), Atat in prezenta acizilor cat si a bazelor, actiunea componentilor respectivi impiedica o variatie brusca a pH-ului, tamponand mediul permit dezvoltarea bacteriilor lactice, fara a tine seama de aciditatea titrabila ridicata.Aciditatea totala (titrabila) se determina prin titrare cu solutie alcalina de NaOH, in prezenta

fenolftaleinei ca indicator si se exprima in grade de aciditate.Determinarea aciditatii se poate face prin mai multe metode, utilizand concentratii diferite de solutie de NaOH:• n/10- grade Thorner• n/4 - grade Soxhlet-Henkel• n/9 - grade Dornic.In Romania, aciditatea laptelui se determina prin metoda Thorner si se exprima in zecimi de mililitri folositi la titrare, fiecare zecime reprezentand un grad Thorner.Laptele proaspat muls are o aciditate de 16-18°T, din care partii proteice ii revin 4-5°T, gazelor 1-2°T, iar restul de 10-11°T revin sarurilor acide, in special fofatilor. Aciditatea laptelui creste, in timpul pastrarii, odata cu cresterea numarului de microorganisme. Ea se datoreste in special acidului lactic, care se formeaza prin fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice.

IV PLAN DE MARKETING

Clienti

In mod normal clienti nostri sunt persoanele de orice varsta care consuma lapte proaspat de vaca .Dintre clienti nostri importanti amintim o fabrica de inghetata si una de paine caruia

firma noastra ii livreaza laptele pentru o perioada de 2 ani.Urmand ca din anul 3 firma noastra sa isi realizeze si propriile unitati de desfacere.

Concurenta

Este acerba exista multi fermieri in raza judetului Constanta ,existand competitori gen Agro Minca SRL,si multe altele.Avantajul fata de competitori este acela ca dispunem de contracte semante cu 2 clienti(fabrica de lapte si ceea de inghetata) ceea ce ne asigura o piata de desfacere

V PLAN OPERATIONAL

Structura de personal al firmei este urmatoarea:

un administrator un economist 1 veterinar 10 ingrijitoriProgramul de lucru este de 8 ore/zi,administratorul care este si actionarul firmei se ocupa de bunul mers al firmei,reprezinta societatea in fata institutiilor publice(Casa de asigurari sociale,Casa de asigurari de sanatate,Inspectoratul teritorial de

munca).Economistul se ocupa de evidentele contabile(bilant,cont de profit si pierderi,balante),inregistraza orice intrare si iesire,intocmeste actele necesare,Veterinarul supravegheaza bovinele din ferma

Firma

Este o firma inregistrata in raionul Drochia, satul Petreni are un singur actionar care est si administrator.Obiectul principal de activitate al firmei este cresterea bovinelor de lapte.Din structura de personal al firmei dupa cum am spus mai devreme fac parte: 1 economist,10 ingrijitori,1 veterinar.Terenul este amplasat in apropierea orasului Drochia si anume Poarta Alba.Are o suprafata de 2000 de m si este proprietatea administratorului.Pentru a construi grajdul trebuie sa avem in vedere conditiile cresterilor animalelor dupa standardele europeneCondiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine, să se obţină produse ecologice sunt stipulate în Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. În România producţia ecologică este reglementată prin OUG nr 34/17.04.2000. Animalele trebuie să provină din ferme ecologice. Introducerea

din exploataţiile convenţionale nu poate depăşi 10% din efectiv. Conversia fermei convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru pajişti şi culturi furajere, 12 luni pentru bovine de carne, 6 luni pentru vacile cu lapte.

Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de preferinţă, din rasele autohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu, pretabile la creşterea extensivă sau semiintensivă, cu constituţie robustă, indici de reproducţie foarte buni, fecunditate şi prolificitate ridicată,o bună viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor.Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este, de regulă, cea naturală dirijată prin folosirea celor mai valoroşi reproducători din rasă.

Principalele rase de bovine:

Băltata romănească; Bruna de Maramureş; Pinzgau de Transilvania; Charolaise; Limousine; Blonde d’Aquitane.

Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păsune, întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei depinde de resursele furajere, dar nu se poate admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.

În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting două faze:

1. faza de conversie;2. faza propriu-zisă de producţie ecologică.

În faza de conversie intreţinerea animalelor se face în adăposturile existente, prin trecerea de la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel:

6mp/cap la vaci; 1,5-5mp/cap la tineret ; 10mp/cap la tauri; norme de volum de aer: 25mc/cap de animal; indice de luminozitate 1/18 (1mp de geam la 18 mp de pardoseală).

Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. Pardoseala să fie întreagă, cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din gratăr, dar pe zone limitate de depunere a dejecţiilor.

Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%, curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele admise: doxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim – absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucsi cu o durată maximă de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Venţilatia naturală trebuie să asigure schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. La păşune animalele trebuie ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindină.

În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel:

spaţiu corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o restricţie;

clădirea, prin structura şi construcţia ei, trebuie să asigure parametri optimi corespunzători; acolo, unde condiţiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fără adăpost, cu condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv.

Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat, adică 0,5 ha./cap de vacă, care, în mod obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional: deparazitarea spaţiului şi eliminarea rozătoarelor, dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare.

Spaţiul corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl constituie grajdul închis în trei părţi, deschis spre sud, cu aşternut abundent. Adăpostul trebuie să aibă legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi să fie legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru plimbare.

În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în număr corespunzător cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor, este indicată să se facă direct în bazinele colectoare, iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient.

Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje convenţionale se poate face cu maxim 10% din raţia furajeră.

Furajele folosite sunt:

amestec uruială de porumb, grâu, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale acestora; furaje suculente formate din: siloz, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, dovleac, cartofi administraţi în întregime sau preparate; furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate; produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă, borhot de spirt, borhot de sfeclă, coceni de porumb, paie de cereale.Elementele din care este alcatuit grajdul:

separatoare cusete autocapturi Porti divizoare si garduri adaptoare saltele pluguri racolare dejectii perii tava dezinfectare picioare prelate

covoare din cauciuc iesle fan ventilatoare si pulverizatoareDomeniul de activitae:

Principalul domeniu de activitate al companiei este cresterea vacilor de lapte ,principali nostri clienti fiind o fabrica de inghetata si una de paine..avand in vedere ca piata din Drochia este mare nu ne facem griji cu privire la segmentul de piata care poate asigura cerintele consumatorului.

Obiectivele firmei:

Obiectivul principal al firmei este amortizarea investitiei in primul an,realizarea unei productii anuale de 500 000 litri de lapte.Urmand ca din al doilea an sa creasca efectivul de vaci de lapte de la 50-100.

VI MANAGEMENT SI ORGANIZAREManagementul firmei este asigurat de Fuior Angela in varsta de 18 de ani,este absolventa a SP. Floresti .Ea se ocupa de reprezentarea societatii in fata institutiilor publice,terti,furnizori, sifectueaza toate actele de gestiune ale societatii,contracte.

Organizare:

Programul de lucru este de 8 ore/zi ,structura de personal al firmei cuprinde:

un administrator un contabil 1 medic veterinar 10 ingrijitoriBotnari Maria este contabilul firmei are o experienta de peste 10 ani in contabilitatea financiara este absolventa al Academiei de Stiinte Economice profil contabilitate financiara. Cazacu Nicolaie este medicul veterinar al firmei fiind absolvent al facultatii de agronomie.

VII COSTURI AFACEREValoarea investitiei aproximativ 140 000 euro Din aceasta suma el contribuie cu 60 000euro restul proiectului de 80 000 este accesat din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana

Valoarea totala a investitiei

140 000 euro

Contributie proprie 33% 60 000 euro

Fonduri nerambursabile UE 66%

80 000 euro

Structura investitiei:

Constructia si dotarea cu utilaje a fermei

70 000 euro

Achzitie 50 de vaci de lapte Hollstein

50 000 euro

Achizitie furaje necesare si alte cheltuieli

20 000 euro

Previzionarea productie lapte:

Cantitate lapte/zi

Cantitate lapte/luna

Cantitate lapte /an

1 vaca 30 l 900 l 10 800 l50 vaci 1500 l 45 000 l 540 000 lDe aici reise ca cantitatea totala de lapte previzionata pentru primu an este de 540 000l/lapte

VIII PLAN FINANCIARPrevizionarea veniturilor lunare:

Productie lapte/luna 45000 l

Pret litru lapte 2,5 lei/litruVenituri lunare 112 500 lei

Previzionarea veniturilor anuale:

Productie lapte/an 540 000 litriPret litru lapte 2,5 leiVenituri anuale 1350 000 lei

Previzionarea cheltuielilor:Cheltuielile cu salariile:

Categoria de personal

Salariul brut lunar

Numar de persoane

Costurile cu salariile

economist 1000 lei 1 1000 leiveterinar 1500 1 1500 leiIngrijitori 800 lei 10 8000 leiTotal cheltuieli lunare

10 500 lei

Total cheltuieli 126 000 lei

anualeCheltuieli aisgurari sociale

35 973 lei

TOTAL CHELTUIELI SALARIALE

161 973 lei

Cheltuieli cu furajele:

Cantitatea de furaje pe care o manaca o vaca intr-o zi depinde in principal de capacitatea rumenului si de timpul de stagnare al diferitelor nutrienti in rumen.Aceasta cantitate il intereseaza pe nutritionist deoarece prin ea trebuie sa asigure energia si substantele nutritive necesare dezvoltari animalului.Din aceasta cauza in ratiile de furaje care se intocmesc s-a introdus un indicator de normare a acesei cantitati care se exprima in substanta uscata orientativ acest indicator se poate stabilim si daca socotim :

1-1,5 kg SU/100 kg greutatea corporala 0,4-0,5 kg SU /litru pe lapte

Daca la o vaca de 600 kg si o productie de 30 de litri trebuie sa asiguram un consum zilnic de 17 kg furaje

Furajarea vacilor:

360 zile*50 vaci*17kg/zi=306 000 kg furaj

306 000*0,8lei/kg/furaj=244 800 lei cheltuieli furaje anuale

Total cheltuieli furaje anuale 244 800 leiCheeltuieli cu intretinerea fermei:

Cheltuieli lunare cu apa 700 leiCheltuieli cu energia electrica

400 lei

Total cheltuieli utilitati lunare

1100 lei

Total cheltuieli utilitati anuale

13 200 lei

TOTAL CHELTUIELI ANUALE:

Cheltuieli salariale anuale 161 973 leiCheltuieli furaje anuale 244 800 leiCheltuieli utilitati anuale 13 500 leilTotal cheltuieli anuale 420 273 lei

Total venituri:1 350 000 lei

Total cheltuieli :840 273 lei (este inclusa si valoarea investitiei)

Profit brut:1 350 000 lei-840 273 lei =509 727

Profit net=profit brut-impozit pe profit=509 727 ron-81 556,32=428 170,68 lei

Concluzii:Dupa cum se observa planul este fezabil investitia este recuperata in primul an si se obtine si profit.De retinut acesta este un mic exemplu proiectul poate sa varieze in functie de marime si costuri.