Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicina Veterinarǎ BucureştiFacultatea de Medicina Veterinarǎ

Sectia Control şi Expertiza Produselor Alimentare

PLAN DE AFACERI PRIVIND

INFIINŢAREA

”S.C. VĂCUŢA”

IN VEDEREA SELECŢIEI, CREŞTERII

ŞI OBŢINERII DE PRODUCŢII DE

CARNE ŞI LAPTE

Asist. Univ. Dr: STUDENT: TĂNASIE MARIUS MIHAI

DRĂGUŢ MIHAI

Adrian VASILE GRUPA 4402

AN IV; CEPA

2011

CUPRINS

2

INTRODUCERE

În alimentaţia oamenilor, produsele de origine animalã asigurã energia şi

substanţele de baz necesare desfãşurãrii proceselor metabolice, creşterii si

dezvoltãrii organismelor.

Alimentaţia reprezintã izvorul şi regulatorul proceselor de schimb dintre

organism şi mediul înconjurãtor. Dezechilibrul dintre aport şi necesitãţile în

alimentaţie, determinã profunde modificãri metabolice. Insuficienţa în

alimentaţie a substanţelor nutritive de bazã, proteine, glucide, lipide, vitamine

şi sãruri minerale, exercitã influenţe negative asupra sãnãtãţii şi activitãţii

omului, reducându-i capacitatea de muncã, rezistenţa la acţiunea agenţilor

patogeni şi a factorilor stresanţi.

Alimentul este cel mai important factor care influenţeazã organismul, iar

menţinerea stãrii de sãnãtate este indisolubil legatã de sãnãtatea alimentelor,

noţiune ce include atît calitatea biologicã, cît şi starea de solubilitate.

Pe de altã parte, consumatorii devin tot mai exigenţi faţã de calitatea

produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea, asigurarea şi

menţinerea calitãţii este insistent reclamatã în societatea contemporanã. La

nivel naţional, regional şi internaţional, calitatea produselor este evaluatã tot

mai mult în strânsã legaturã cu calitatea vieţii.

În aceste condiţii, raspunderea producãtorului privind asigurarea calitãţii

depaşeste limitele propriei afaceri, pentru cã se angajeazã faţã de clienţi sã

realizeze un anumit nivel al calitãţii produsului alimentar în ansamblu.

Deşi am arãtat importanţa produselor de origine animalã în alimentaţia

oamenilor, în lucrarea de faţã ne-am concentrat asupra obţinerii acestor

produse în formã de materie primã, condiţie esenţialã pentru a fi disponibile

consumului populaţiei în cantitãţi suficiente şi calitate corespunzãtoare.

Am ales aceastã temã datoritã importanţei obţinerii produselor de origine

animalã care sunt necesare atât pentru asigurarea necesarului de consum

intern al populaţiei, cât şi pentru crearea de disponibilitãţi pentru export.

În acelaşi timp studiul efectuat ne permite sã avem o vedere de

ansamblu asupra evoluţiei producţiei animaliere în ultimii 4 ani, tendinţa

3

acestora şi se aratã faptul cã consumatorii autohtoni preferã produsele obţinute

din producţia internã.

În lucrarea de faţã am încercat sã subliniem evoluţia producerii laptelui şi

cãrnii în România, din care se observã o tendinţã de creştere a cantitãţii şi

calitãţii materiei prime, în detrimentul scãderii efectivelor, în unele cazuri,

importanţa acoperirii necesarului de consum din producţia internã.

CAP.1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Date generale:

1. Denumirea lucrǎrii: “Plan managerial privind infinţarea “SC VACUŢA” in

vederea selecţiei, creşterii şi obţinerii de producţii de carne şi lapte”.

2. Construcţie parter

3. Beneficiari: Tǎnasie Marius Mihai şi Draguţ Mihai

4. Amplasament: Satul Berind, comuna Sânpaul, judeţul Cluj.

5. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei:

La solicitarea beneficiarilor Tǎnasie Marius Mihai şi Draguţ Mihai, s-a

intocmit documentaţia necasarǎ obţinerii certificatului de urbanism şi a

autorizaţiei de construire pentru obiectivul construire fermǎ S.C. VĂCUŢA.

Date constructive:

Regim de inǎlţime: parter

Inǎlţime maximǎ: 4.45 m

Aflând de oportunitǎţile oferite de Uniunea Europeana, domnii Tãnasie şi

Draguţ s-au decis sâ acceseze aceste fonduri europene, prin achiziţia de 20

vaci de lapte din rasa Balţata Româneascâ, 20 de vaci de carne din rasa

Limousin şi 20 bubaline/bivoli din rasa Murrah. La începutul anului 2011,

beneficiarii s-au organizat ca şi societate comercialâ în satul Berind, comuna

Sânpaul, judeţul Cluj.

4

1.2 Obiect de activitate

Derularea unei activitâţi de tip fermâ mixta , prin creşterea animalelor,

activitatea fermelor pentru obţinerea laptelui şi a cârnii, precum şi cultivarea

cerealelor, porumbului şi a altor plante necesare.

1.3  Date de identificare

- denumire: Societate comerciala SC VĂCUŢA SRL

- adresa: Judeţul Cluj, comuna Sanpaul, satul Berind

- cod unic de înregistrare: 13854471

- cod CAEN:0121 Creşterea animalelor, activitatea fermelor pentru obţinerea

laptelui şi a cârnii.

0111 Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante necesare.

- nr. cont bancar FN123456

- banca (denumire, adresa, tel/fax/e-mail si cod swift) BRD, Str. 21 Decembrie

1989, Judet Cluj.

1.4. Resurse umane existente (categorii, calificare, numar)

1 persoana, responsabila legal cu proiectul, Curs de crescator-

îngrijitor de animale domestice pentru producţia de lapte şi carne

1 persoana, responsabil tehnic, inginer zootehnist

Resurse umane implicate în proiect

An

Specialitate 2011

Îngrijitori 10

Muncitori 8

Inginer zootehnist 1

Tehnician veterinar 1

Total personal 20

5

1.5. Resurse funciare:

(terenuri agricole/baze furajere, suprafeţe ocupate, utilitâţi)

animale (efective pe specii/rase şi categorii)

mijloace de mecanizare (tractoare şi masini agricole, utilaje şi

echipamente agricole, instalaţii de irigat, etc. - anii în care s-au

achiziţionat şi starea tehnica actualâ)

construcţii în ferma (adaposturi pentru animale, remize pentru maşini,

utilaje, spaţii administrative, etc.)

precizarea regimului proprietâţii (in proprietate şi/sau

arenda/concesiune)

    Teren: 53 ha 22 ha proprietate

31 ha arenda, dintre care:

o       porumb boabe 4 ha

o       porumb siloz 9 ha

o       grâu de toamna 3 ha

o       lucerna 4 ha

o       faneţe naturale 7 ha

o       paşuni naturale 21 ha

o       sfecla furajerâ 2 ha

o       orzoaicâ 3 ha

      Clâdiri:

o       Grajd – proprietate, an achiziţie 2010.

   Maşini:

o       Tractor U 650 – proprietate, an achiziţie 2008, funcţionabil

o       Plug – proprietate, an achiziţie 2007, funcţionabil

o       Grapa cu discuri – proprietate, an achiziţie 2006, funcţionabil

o    Cultivator – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil

o      Maşina erbicidat- proprietate, an achiziţie 2009, funcţionabil

o      Maşina împraştiat gunoi grajd – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil

6

o      Semanatoare plante prasitoare – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil

o      Remorcâ – proprietate, an achiziţie 2002, funcţionabil

o      Peridoc – proprietate, an achiziţie 2009, funcţionabil

o     Tanc pentru racire lapte – proprietate, an achiziţie 2011, funcţionabil

o     Semanatoare cereale paioase – proprietate, an achiziţie 2010, funcţionabil

1.6. Situaţie financiarã şi fiscalã (datorii fiscale şi/sau împrumuturi

bancare în derulare - situaţia privind respectarea graficului de rambursare, la

termen şi/sau reeşalonare etc.)

Societatea Comercialã SC Vacuţa S.R.L nu are datorii fiscale sau

împrumuturi bancare în derulare.

Regim juridic (baza legala) de funcţionare şi organizare:

Societatea comercialâ SC Vacuţa S.R.L, înfiintata în 2011, este persoanâ

juridicã românã, organizatã sub forma unei societãţi comerciale cu rãspundere

limitatã, constituitã în condiţiile Legii 31/1990. Societatea comercialã îşi

desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile române şi cu prevederile actului

constitutiv. Proiecte de investiţii similare realizate -Nici unul.

Fundamentarea necesitãţii şi oportunitãţii investiţiei propuse :

Implementarea proiectului va contribui la îmbunatãţirea venitului

producãtorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activitãţile agricole prin

îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã şi de muncã, precum şi la asigurarea

condiţiilor de igienã şi bunãstare a animalelor.

Achiziţia de vaci de lapte din rasa Balţatã Româneascã şi a vacilor din

rasa Limousin, are ca scop mãrirea potenţialului genetic şi zootehnic existent

in zona Sanpaul, înscriindu-se in normele de aderare la Uniunea Europeanã.

Se urmãreşte astfel satisfacerea:

a) componentei economice: ferme transmisibile economic din generaţie in

generaţie.

b) componentei sociale: o agriculturã care sã ţinã cont de diverse

componente ce ţin de viaţa socialã a unei societãţi ( calitatea alimentelor,

calitatea patrimoniului construit, accesibilitatea spaţiului, etc.             

7

Daca prin proiect se asigurã diversificarea producţiei existente la data

depunerii cererii de finanţare (ca activitãţi şi/sau produse), se precizeazã modul

de realizare, şi se previzioneazã dacã aceastã diversificare va genera o creştere

a veniturilor cu mai mult de 30% faţã de situaţia existentã.

CAP.2. OBIECTIVE URMĂRITE

SECTORUL LAPTELUI DE VACĂ ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanţã

Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor, persoanelor în

vârstã, precum şi a celor cu diferite afecţiuni.

Creşterea vacilor pentru lapte, ocupaţie de bazã în zona ruralã şi

montanã, asigurã venituri ritmice şi stabile crescãtorilor de animale.

Susţinerea valorificãrii eficiente a laptelui materie primã va permite

realizarea unor investiţii în retehnologizarea activitãţii necesare

realizãrii unor produse lactate controlabile, cu calitate şi termene de

garanţie superioare.

  Asigurã stabilitatea forţei de muncã în zona ruralã şi montanã.

Este sursã sigurã pentru schimburile comerciale.

Asigurã valorificarea superioarã a furajelor realizate pe suprafeţele de

bazã furajerã în sistem natural (paşuni naturale).

2.2. Obiective urmãrite

Asigurarea necesarului de lapte şi produse lactate la nivelul standardelor

europene.

Realizarea unei încãrcãturi optime de animale pe unitatea de suprafaţã în

vederea utilizãrii potenţialului de producţie al bazei furajere.

 Stimularea organizãrii de exploataţii eficiente şi competitive prin trecerea

de la producţia destinatã autoconsumului la producţia comercialã.

Organizarea crescãtorilor în asociaţii în vederea reprezentãrii intereselor

în relaţiile cu furnizorii de inputuri şi beneficiarii produselor realizate.

8

Creşterea producţiei de lapte materie primã la nivelul potenţialului

naţional în vederea acoperirii cotelor de producţie ce au fost negociate cu

Uniunea Europeanã din momentul integrãrii.

SECTORUL CĂRNII DE BOVINE ŞI BUBALINE ÎN ROMÂNIA

2.3. Importanţa

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţionalã a populaţiei din zona

ruralã şi în special din zona montanã.

Diversitatea producţiilor pe care le realizeazã, consumul redus de energie

şi natura furajelor pe care le valorificã, conferã creşterii şi exploatãrii

bovinelor caracterul unei activitãţi durabile şi de perspectivã.

Existã posibilitatea realizãrii de producţii pentru acoperirea necesarului

intern şi de export de carne de bovine şi bubaline, care sã aducã venituri

mari producãtorilor.

Sursã pentru schimburile comerciale.

Asigurã stabilitatea forţei de muncã în zona ruralã şi montanã.

2.4. Obiective urmãrite

Creşterea greutãţii de taiere va determina randament ridicat de carne în

carcasã.

Integrarea activitãţii de ameliorare a efectivelor de bovine şi bubaline la

normele şi standardele UE.

Promovarea activitãţii de ameliorare a efectivelor de bovine şi bubaline în

direcţia mãririi şi îmbunãtãţirii producţiei de carne.

Susţinerea financiarã a organizãrii exploataţiilor în asociaţii, în vederea

reprezentãrii intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi beneficiari ai

produselor realizate.

Asigurarea unor  venituri proprii prin valorificarea producţiei de marfã la

export.

Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizãrii potenţialului de producţie al

animalului.

9

  Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintã

oportunitãţi în creşterea bovinelor şi bubalinelor.

CAP.3. ANALIZA OBIECTIVĂ A PLANULUI MANAGERIAL ŞI ANALIZA

PIEŢEI

3.1. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung

in sectorul de producere a laptelui

Relansarea sectorului de creştere a bovinelor, în vederea stimularii

productiei de lapte de vacã.

Susţinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creşterea

cantitativã şi calitativã a acestuia, în vederea alinierii la

standardele Comunitãţii Europene privind modul de acordare a

cotelor.

Asigurarea securitãţii alimentare a populaţiei cu lapte şi produse

lactate.

Susţinerea financiarã a producţiei de lapte, pentru echilibrarea

preţului de valorificare la producãtor, pe aceleaşi criterii cu cele

realizate in UE

Sectorul laptelui şi al produselor lactate este reglementat in UE prin

sistemul cotelor de producţie a laptelui (R CEE nr. 3950/ 1992 modificat R CEE

nr. 1788/2003) şi cel de intervenţii pe piaţa produselor lactate (R CEE nr.1255/

1999 modificat R CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu

modificãri şi completari prin Legea nr.72/2006.

3.2. Situaţia actualã la nivel sectorial

Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine 2.880.530 cap.

- vaci si juninci 1.638.751 cap.

- vaci de lapte 1.518.533 cap.

EFECTIVE ŞI PRODUCŢII

SPECIFICAREUM 2007 2008 2009 2010

9 luni

10

Efectiv total din care:Efectiv matcă

mii capmii cap

28191732

26841639

25121569

24671386

Producţia medie de lapte l/cap 3564 3653 3807 2595

Producţia totala de lapte din care:Producţie marfa

Producţie subvenţionatădin producţia totală

mii hlmii hlmii hl

%

5487526868

--

5308928197

--

5057025310

--

3394417433

-

Sursa:http://www.madr.ro

Efective, (pe tipuri de exploatatii) :

Tabel nr. 1

Total efectiv

- vaci lapte şi juninci - (cap)

Tip exploatatie

(nr. cap)

Efectiv /

exploatatie

Pondere

din total (%)

1.711.655 1-2

3-10

11-20

21-30

31-50

51-100

peste 100

1.239.846

308.581

55.096

24.254

22.192

22.307

39.379

72,4

18,0

3,2

1,4

1,3

1,3

2,3

Sursa INS si MADR

-         Producţii - lapte - totale 49.298,9 mii hl.

- medii 3.168,0 litri / cap.

         Exploatatii agricole şi efective, (pe clase de mãrime a exploataţiei):

Tabel nr. 2

Total

exploatati

i

Dimensiunea

Exploatatiei (nr.

cap)

Numar de

exploatati

i

Pondere din

total

(%)

1.052.02

8

1-2

3-10

11-20

21-30

31-50

969.898

76.267

3.824

942

587

92,2

7,2

0,4

0,1

0,06

11

51-100

peste 100

321

191

0,03

0,02

Sursa INS si MADR

        Costuri de producţie pentru lapte, (pe tipuri de exploataţie):

- gospodãrii individuale, (1-2 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru lapte;

- exploataţii mici şi mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 0,8-1,2 lei/litru lapte;

- exploataţii mari şi industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru lapte.

3.3. Structura dimensionalã a fermelor de vaci de lapte şi juninci

Tabel nr. 3

SPECIFICARE TOTAL SECTOARE

Nr. exploatatii Efectiv

capete

Revine pe

exploatatie

capete

TOTAL 1052028 1710432 1,63

1-2 capete 969896 1239846 1,28

3-5 capete 66653 237670 3,57

6-10 capete 9614 70911 7,38

11-15 capete 2433 30466 12,52

16-20 capete 1391 24630 17,71

21-30 capete 942 24254 25,75

31-50 capete 587 22192 37,81

51-100 capete 321 22307 69,49

Peste 100 191 38156 199,77

Sursa INS si MADR

Principalele instituţii responsabile pe sectorul de lapte:     

Ministerul Agriculturii Si Dezvoltarii Rurale (MADR) responsabil cu

realizarea politicii, strategiilor şi implementarii corespunzatoare a

acestora şi colaborãrii internaţionale prin compartimentul pentru lapte şi

produse lactate, respectiv prin departamentul de cooperare

internaţionalã.

12

Autoritatea Naţionala Sanitar Veterinarã şi pentru Siguranţa

Alimentelor (ANSVSA) responsabilã cu asigurarea siguranţei

alimentelor, controlul şi monitorizarea calitãţii laptelui materie primã,

evaluarea şi aprobarea unitãţilor de producţie şi procesare, aprobarea şi

controlul laboratoarelor de atestare a calitãţii laptelui şi produselor

lactate.

Agenţia de Ameliorare şi Reproducţie in Zootehnie ANARZ

Agenţia de Plãţi şi Intervenţie APIA

În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naţional de referinţã

pentru analiza şi testarea calitãţii laptelui Institutul de Igienã şi Sãnãtate

Publicã Veterinarã care verificã activitatea laboratoarelor de rutinã prin

testarea intre laboratoare.

În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare a

Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea şi controlul cotelor de

lapte în România cu structura teritorialã, regionalã şi judeţeanã.

Piaţa europeanã a laptelui de vacaã este reglementatã de regimul taxelor

pentru cantitãţile comercializate in exces faţã de cantitatea de referinţã

atribuitã fiecarui stat membru COTA NAŢIONALĂ DE LAPTE şi mãsurile de

SUSŢINERE FINANCIARE.

Depaşirea cotei naţionale impune plata de taxe cãtre UE, de cãtre

producãtorii care îşi depaşesc cota individualã alocatã.

SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare (PAC)

Principalele scheme de susţinere financiarã ale sectorului de lapte,

conform PAC sunt mãsurile de intervenţie şi mãsurile comerciale de piaţã,

internã şi externã:

Interventia pentru unt si lapte praf degresat

Stocarea privata pentru unt

Laptele in scoli

Ajutor pentru fabricarea cazeinei si cazeinatilor

Ajutor pentru unt folosit de organizatiile non profit

Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor

13

Promovarea consumului de lapte si produse lactate

Licentele si taxele pentru importuri

3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung

in sectorul de producere a cãrnii

Relansarea acestui sector în vederea asigurãrii necesarului de carne

pentru consumul populaţiei

Susţinerea şi relansarea sectorului are în vedere creşterea cantitativã şi

calitativã a producţiei de carne de bovine şi bubaline .

Alinierea la standardele Comunitãţii Europene privind modul de acordare

a subvenţiilor şi de valorificare în funcţie de clasele de calitate

reglementate de sistemul EUROP de clasificare a carcaselor.

Susţinerea financiarã pentru echilibrarea preţului de valorificare la

producator cu cel realizat în UE.

Sectorul cãrnii de vita este reglementat în UE prin Regulamentul CEE nr.

1254/1999 privind organizarea comunã a pieţelor în sectorul cãrnii de vitã.

3.5. Prezentarea sectorului

EFECTIVE ŞI PRODUCŢIA DE CARNE

SPECIFICARE UM 2007 2008 2009 2010

9 luniEfective totale de bovine mii cap 2819 2684 2512 2467

Producţia totala de carne de vită în viu

mii tone 333 306 264 213

Greutatea medie la sacrificare

kg/cap 280 285 287 332

Greutate minimă pentru acordare subvenţii

kg/cap - - - -

14

Cantitatea totală de carne subvenţionată

mii tone -

Sursa INS si MADR

Sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul total de bovine şi

bubaline.

Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza cãrora se

realizeazã atât producţia de lapte cât şi cea de carne.

În anul 2010, faţã de anul 2009 efectivul total de bovine a scãzut cu 5 %,

de la 2512 mii capete la 2467 mii capete.

Producţia de carne de vitã este realizatã în proporţie de 99,6 % de

sectorul privat.

Efectivele de bovine pentru producţia de carne sunt crescute într-un

numãr redus de unitãţi organizate de creştere şi finisare, şi sunt destinate, în

special exportului în viu de tineret taurin la greutate de 250 kg, pe relaţia

Uniunea Europeana şi la peste 400 kg în alte ţãri.

Circa 19% din producţia totalã de carne de taurine se realizeazã în

exploataţiile de mica dimensiune, cu 1- 2 vaci, care deţin circa 76 % din

efectivul total.

Producţia este valorificatã de producãtori prin tãierea viţeilor la o

greutate micã pentru asigurarea necesitãţilor proprii de consum. Circa 48 % din

carnea de vitã este vândutã direct de cãtre producãtori pe piaţa liberã.

Importul de carne de vitã a crescut cu 126,8 %, de la 4.736 tone în anul

2010, la 10742 tone în anul 2009.

 În anul 2010, faţã de anul 2009 exportul de carne de vitã a crescut cu

39,3

%, de la 22.515 tone la 31360 tone.

        Consumul total de carne de vitã a fost de 193082 tone, în anul 2009, faţã

de 177524 tone în anul 2010, înregistrându-se o crestere de 8,8 %.

        Ponderea importului din consumul intern de carne de vitã a fost de 6 % în

anul 2010, faţã de 3% în anul 2009.

15

În anul 2010 consumul de carne de vita pe cap de locuitor a fost de 8,9 kg

fata de 8,2 kg în anul 2009.

Formele de susţinere financiarã directã pentru producãtorii de carne de

vitã au influenţat evoluţia producţiei de carne.

CAP.4. PREZENTARE ŞI DETALIERE DOTĂRI ŞI PRODUSE S.C VĂCUŢA

4.1.Dotãri şi echipamente zootehnice pentru bovine

Funcţionalitatea grajdului este condiţionatã de corecta integrare a

structurii cu diferite instalaţii de decor şi relative mecanizari. Odatã decisã

tipologia grajdului, alegerea instalaţiei, devine deci elementul condiţionant

raţionalitãţii sale.

Grajdurile se impart in mod substanţial in grajduri cu stabulaţie fixã şi

grajduri cu stabulaţie liberã. Instalaţiile pentru grajdurile cu stabulatie fixã sunt

paragonate unor compartimente unde animalul poate fi reţinut pentru a se

furaja şi a se adãpa şi pot fi realizate de tip scurt sau lung.

COMPARTIMENTE SCURTE TIP “OLANDA” ŞI “AMERICA”

Compartimentul “America” este o anumitã dezvoltare a compartimentului

scurt , adoptatã de normã in prezenţa grajdurilor ce practicã pãscutul

animalelor. Prerogativa sa este aceea de a consimţi eliberarea şi capturarea

simultanã a grupurilor de animale.

16

COMPARTIMENTE LUNGI TIP “TICINO” ŞI “LOMBARDIA”

Funcţionalitatea grajdului in stabulaţie liberã este legatã de dispoziţia

diverselor elemente ce il constituie. In particular este evident ca diferita

distributie a coridoarelor, a pasajelor de legatura intre acestea, a adapatorilor,

a zonei de furajare si a zonelor de relaxare, sa aiba o absoluta incidenta asupra

rationaliatatatii grajdului si asupra relativelor costuri gestionale.

Corecta constructie a diferitelor instalatii este deci un factor indispensabil,

dar nu suficient, pentru o mai buna reusita a lucrarii, ce va fi garantata doar

daca acestea vor fi si corect dispuse tinand cont de spatiile, miscarea si

exigentele animalelor.

FRONT DE FURAJARE

FRONT DE FURAJARE AUTOCAPTURANT

17

Este indispensabil pentru a garanta un mai usor control al animalelor,

garantand posibilitatea de blocaj periodic a operatiunilor de control si tratament

PRODUSE PREFABRICATE IN BAV (BETON ARMAT VIBRAT)

FRONTUL DE FURAJARE

Frontul de furajare si peretele ce sustine frontul de furajare pot fi realizate cu

produse prefabricate care in mod oportun armate pot suporta chiar si

structura de acoperire pentru zona de alimentatie si foraj. Adoptarea frontului

si cusetelor in beton armat vibrat permite realizarea unor structuri

prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de fundatie.

Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete din beton armat

vibrat permite realizarea unor structuri prefabricate care nu necesita

ulterioare lucrari de fundatie.

18

CUŞETE

Gradul de ocupare a cusetelor depinde in afara de corectele dimensiuni,

care sunt elementul baza a solutiei, si de conformatia solului, de cat este moale

si de desenul despartitoarelor de cusete. Corectul mix a acestor factori asigura

utilizarea de catre animale cu asteptatele avantaje legate de curatarea

acestora, mai buna calitate a laptelui si rapiditatea operatiunilor de muls.

BAZAMENTE PENTRU CUSETE.

Bazamentele pentru cusete pot fi realizate in beton armat prefabricat si in

mod oportun armate pentru a suporta structura de acoperire a zonei de

odihna.. Bazamentele pentru cusete pot fi de tip “ cada” pentru gestiunea

cusetelor cu pat sau “pardoseala plana” pentru adopatarea unor covoare sau

saltele. Adoptarea unor fronturi de furajare si cusete in BAV permite realizarea

unor structuri prefabricate autoportante care nu necesita ulterioare lucrari de

fundatie.

BOXE POLIUZ

Trebuie sa raspunda la exigente de multe ori diversificate, de

aceea este necesar sa se asigure maxima elasticitate de folosire. Sunt

de fundamentala importanta toate centrele zootehnice organizate si

gestionate in care sunt de regula prevazute cu box pentru steaming-

up, box fatare, box infirmerie, box starter post-nastere, box taur.

19

BOX FATARE ŞI INFIRMERIE

Sunt de regula predispuse pentru a putea gazdui animale singal sau mici

grupuri. De mare utilitate rezulta posibilitatea de o bloca animalul in zona de

odihna sau furajare, pentru a facilita diferitele operatii de gestiune a animalelor

si asternutului.

BOXE TAUR

Boxa taur trebuie sa aiba o iesle in unghi cu capturare si pasaj de om.

Predispozitia compartimentului este indispensabila pentru a asigura gestiunea

operatiilor in siguranta pentru personal. O speciala si interesanta solutie de

grajd pentru “progeny test” cu compartimente singale pentru taurii de

20

reproducere.

Dupa perioada de conditionare la viata sociala, la varsta de circa 6 luni,

este posibil sa se formeze grupuri de vitei mai numerosi gazduindu-i in

adaposturi, cu zona de odihna fie pe pat permanent fie in cuseta.

Distributia planimetrica pentru adaposturile acestor sectoare prevede

zona de odihna pe pat permanent (3-6 mq/cap pana la 16 luni de viata si 6-

8mq/cap pana la fatare) si cea de alimentare pe pardoseala , cu curatarea

mecanizata sau ca fisurat.

Grilajul de furajare de tip autocapturant si antisufocare, are dimensiuni

diverse (inaltime) in functie de varsta animalelor. Pana si imprejmuirile si portile

trebuie sa fie in mod oportun studiate cu scopul de a putea integra toate

animalele la furajare concomitent cu operatiile de extirpare a patului.

Solutia cusetelor reglabile rezulta interesanta atat pentru spatiul minor

necesar , cat si pentru functiunea de dresare asigurand de la bun inceput

deplina ocupare a cusetelor in grajd eliminand astfel orice problema de

acomodare.

21

Dotari si echipamente pentru bovine de carne

Dotarile pentru aceasta tipologie de creascatorie sunt in mod specific

studiate pentru a permite continerea animalelor evitand orice posibila dauna si

asigurand operatiile de miscare si control in deplina siguranta. Sunt boxe

adaptabile atat pe paviment cu gratar cat si pe pat.

Rezulta evidente diferitele solutii stabulative adaptate , de la acelea

complet pe pat, la acelea cu zona odihna pe pat si zona de alimentre

mecanizata sau pe paviment cu gratar.

In diferitele solutii posibile, este totusi fundamentala alegerea tipologiei

frontului de furajare , a pasajelor si a portilor care consimt blocajul animalelor

intr-o portiune a boxei oferita lor cu scopul de putea executa operatiile de

curatare a patului si controlul miscarii animalelor in siguranta absoluta pentru

operatori.

4.2. Dotãri şi echipamente zootehnice pentru bubaline/bivoli

Aparenta liniste a bubalinilor nu trebuie sa ne faca sa uitam obisnuinta

acestor animale de a se misca in grup si de a se freca cu mare forta de

barierele care trebuie sa fie robuste si in mod special studiate. Functionalitatea

grajdului este legata de corecta constructie a diferitelor elemente ce o compun,

22

dar mai ales de integrarea lor, luand in considerare spatiile, miscarile,

exigentele de bunastare ale animalelor si usurinta muncii operatorilor.

FRONT DE FURAJARE

Particulara conformatie si dimensiunile relative ale gatului, capului si coarnelor,

creeaza mereu probleme in ceea ce priveste adoptia unui front de furajare

capturant. Rezultate bune se obtin cu adoptia unui front de furajare cu doua

bare cea din partea inferioara mobila si reglabila in inaltime. Acesta trebuie sa

fie asezat in fata pentru a asigura o mai corecta pozitionare in iesle si pentru a

evita orice leziune a animalului.

23

Adoptia unor iesle si cusete din bav permite realizarea unor structuri

prefabricate autoportante care nu cer ulterioare opere de fundatie. Se pot

realiza structuri cu alei simple sau duble , pentru zone de odihna cu 2 sau 3

randuri de cusete si adaposturi complete.

Boxe pentru inţãrcarea viţeilor

Sunt studiate pentru a raspunde fie exigentelor igienico-sanitare,

fundamentale pentru primele saptamani de viata a vitelului, fie pentru

bunastarea animalelor si de bunele conditii de munca ale operatorilor.

Boxele unicelulare pentru intarcarea viteilor (dimensiuni cm 100x200). Sunt

solutia ideala pentru ca sunt suprainaltate si cu fundul griliat, asigurand

drenajul continuu al patului care ramane astfel uscat si confortabil. Inchiderile

boxei, acoperisului si peretilor laterali, creand astfel o microclima garantand, in

acelasi timp, izolarea animalelor. Pe poarta de intrare se gasesc galeata cu

dispozitiv de basculant pentru lapte si apa si ieslea pentru contentie fan si

concentrate. Dispozitia boxelor pe randuri si instalarea unei structuri de

acoperire, creeaza garantia unor bune conditii de munca a operatorilor si un

bun control al animalelor. In crescatoriile de mari dimensiuni este oportuna

impartirea boxelor in mai multe unitati cu scopul de a gestiona mai bine

operatiile de spalare si dezinfectare.

24

Dotari pentru bubaline de carne

Sunt dotari in mod specific studiate pentru a favoriza contentia animalelor

evitand posibile daune si asigurand operatiile de miscare si control a animalelor

in deplina siguranta. Sunt boxe adaptabile atat la pavimentul fisurat cat si la

patul permanent.

Sunt posibile diferite solutii stabulative , de la cele complet pe pat permanent,

la cele cu zona de odihna pe pat permanent si zona de alimentatie mecanizata

sau pe gratar la cele complet pe paviment cu gratar. In diferitele solutii posibile

este foarte importanta alegerea tipologiei grilajului de furajare, a zonelor de

pasaj, a portilor care trebuie sa consimta delimitarea animalelor intr- o portiune

a boxei, cu scopul de a putea executa operatiile gestionare a patului permanent

si controlul miscarii animalelor in absoluta siguranta.

Accesorii pentru gestionarea centrului zootehnic

Dificultatea de blocaj a bubalinelor(bivolitelor) in frontul de furajare , face

indispensabila dotarea centrului zootehnic cu un “corral” ce permite efectuarea

in deplina siguranta pentru operatori a tuturor operatiilor de control asupra

animalelor.

25

“Corralul” in mod special studiat pe baza caracteristicilor fermei, prevede un

particular “loc de capturare” cu o speciala capacana. Prin operatii de control

asupra animalului in deplina siguranta, acesta poate fi eliberat fara sa fie

constrans la miscari fortate.

TRAVALIU MEDICATIE

Consiste blocajul usor al animalului si datorita miltiplelor panglici cu functie de

strangere si ridicare, favorizeaza accesul la partile corpului interesate diverselor

interventii.

26

DOTARI PENTRU IMPREJMUIREA SI MISCAREA ANIMALELOR

Caracteristicile constructive si dimensiunile sunt studiate tinand cont de

volumul animalelor, dar mai ales considerand exigentele specifice ale fermei si

o relativa rutina operativa. Imprejmuirile si portile fixe sau care se pot deschide

in anumite situatii pot fi studiate si realizate cu solutii specifice in masura sa

rationalizeze la maxim gestiunea crescãtoriei.

4.3. EFECTIVE ŞI PRODUCŢII

In România, existã un efectiv total de bubaline de 62.100 capete

repartizate majoritar in judeţele: Bihor, Bistriţa Nãsãud, Braşov, Cluj,

Maramures, Satu Mare, Salaj şi Sibiu.

Cele mai mari efective de bubaline şi bovine se gsesc in judetele Salaj

(14.300 capete), Cluj (10.100 capete), Maramureş (6.500 capete), Bihor (5.600

capete), Braşov (5.400 capete), Satu Mare (4.400 capete).

In judeţele Sibiu, Braşov, Cluj direcţia principalǎ de exploatare este pentru

producţia de lapte, iar in judetele Salaj şi Bihor pentru carne şi lapte. In judetul

Braşov, care are o tradiţie indelungatã in creşterea bubalinelor, se gaseşte

Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru creşterea Bubalinelor - Sercaia,

unica din ţarã pentru aceasta specie.

27

Ca insuşiri de producţie, S.C VĂCUŢA se preteazã, in principal, la

exploatarea pentru producţia de lapte şi carne de bivine din rasele Bãlţatã

Româneascã şi Limousin şi de bubaline/bivoli din rasa Murrah.

4.3.1.PRODUCŢII LAPTE

Producţia de lapte a bubalinelor şi bovinelor este in jur de 1.700 litri pe

lactaţie, cu 132 kg grasime purǎ şi un procent de grǎsime de 7,49%. Laptele de

bivoliţã are o compoziţie complexã şi se caracterizeazã printr-o pondere ridicatã

in substanţã uscatã şi grasimi, superioarã laptelui produs de cãtre toate

celelalte specii de animale de fermã. De asemenea, are un conţinut ridicat in

vitamine şi compuşi minerali.

Astfel, valorile reprezentative ale componentelor principale din laptele de

bivoliţã sunt: (in g/100 g lapte)

substanţã uscatã total - 17,4;

grãsimi - 7,4;

proteine - 4,1;

cazeina - 3,4;

albumine - 0,6;

lactoza - 4,8;

subst. minerale - 0,7;

calciu - 185 mg/100 g lapte;

fosfor - 137 mg/100 g lapte;

Aceastã compoziţie conferã calitãţi nutritive precum şi calitãţi tehnologice

deosebite laptelui de bivoliţã.

28

Din lapte de bivoliţã dar şi din laptele de vacã, se pot obţine preparate

foarte apreciate de consumatori:

Branzeturile care se fabricǎ intr-o gama foarte variatã de sortimente, cum

sunt Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati la care se adaugã branza telemea

de bivoliţã produsã in ţara noastrã;

Produse cu conţinut ridicat in grasime, respectiv  smântâna, untul şi

gheea;

Preparate dietetice acide : iaurtul, chefirul.

 

4.3.2. PRODUCŢII CARNE

De la animalele sacrificate se obţin carcase cu o greutate medie de 200kg.

Cele mai importante criterii de apreciere a producţiei de carne obtinutã sunt:

masa corporalã la momentul valorificãrii, care este de dorit sã fie cât mai

mare şi la vârste cât mai timpurii;

conformaţia corporalã;

gradul de "'imbrãcare in muşchi".

 

4.3.3. AMELIOARARE BUBALINE ŞI BOVINE

Creşterea bubalinelor şi bovinelor este dependentã, la aceastã datã, de

realizarea unei valorificãri superioare a producţiilor in special prin procesarea

laptelui in produse specifice şi desfacerea acestora la export. Principalele

elemente ce ii preocupã pe crescãtori privesc aplicarea unui program de

ameliorare a bubalinelor şi bovinelor, care are in vedere urmãtoarele obiective:

Masivizarea tipului de bubaline actual, prin creşterea taliei la 138 cm şi a

masei corporale la peste 600 kg la bivoliţele adulte, cu o bunã dezvoltare a

29

dimensiunilor de lungime a trunchiului, profunzime pronunţatã a toracelui şi

largimi sporite in general, precum şi un tren posterior masiv. Totodatã, se

urmãreşte creşterea adâncimii toracelui la peste 55% din inalţimea la

greban.

Ridicarea potenţialului genetic in direcţia producţiei de lapte la peste

1900 kg lapte şi 145 kg grasime şi 100 kg proteinã.

Concomitent, se va apela şi la imigraţia de gene valoroase, prin utilizarea

de material seminal din alte rase, superioare.

Firma noastra, S.C. VĂCUŢA, oferã spre vânzare şi viţei pentru carne de

cea mai bunã calitate şi din cele mai bune rase la preţul de 10 lei Kg viţel viu,

preţul incluzând şi reducerea de 10%.

Pentru ca firma sã işi asigure vânzãrile trebuie sã indeplineascã unele

condiţii privind :igiena, calitatea cãrnii animalului, condiţiile de creştere şi

regimul de hrana. Intrucât pe piaţa internã şi cea externã cererea de carne de

vitã este in creştere, iar servicile noastre au o calitate ce atinge standardul,

vom fi siguri cã vom avea succes pe piaţã şi ne vom extinde afacerea şi mai

mult.

Vinderea viţeilor pentru carne se va face atât en-gross, unui numãr limitat

de clienţi (spitale, abatoare, cantine, unitãţi militare), cât şi en-detail

magazinelor de desfacere a cãrnii.

Firma intenţioneazã sã practice preţuri cu 10% mai mici decât nivelul

preţurilor existente pe piaţã.

CAP.5. EVALUAREA PIEŢEI ŞI A CONCURENŢEI

SEGMENTUL DE PIAŢĂ

Ferma este amplasatã in judeţul Cluj. In vecinatatea oraşului la caţiva

kilometri, sunt oraşele : Turda, Târgu Mureş, Zalãu, Reghin, Gherla, Aiud,

Beclean, Dej etc. care au şi ele un numar destul de mare de locuitori, ce

30

consumã carne de vitã, având in vedere preţul rezonabil al viţeilor din ferma

noastrã.

CONCURENŢA

In zonã mai existã o fermã de creştere a viţeilor pentru carne, care au şi

magazin de desfacere a cãrnii, dar nu acoperã necesarul de carne pe piaţa

oraşului şi in zonele limitrofe, deoarece practicã preţuri mai ridicate şi calitatea

lasa de dorit.

In comparaţie cu aceşti concurenţi, S.C. VĂCUŢA oferã carne şi lapte de o

calitate mult mai ridicatã şi la un preţ mult mai mic, iar in ceea ce priveşte

tehnologia noastrã de creştere a viţeilor, se bazeazã pe metode mult mai

moderne, ceea ce atrage clienţi din mai multe zone ale ţãrii, dar şi din afarã.

CAP.6. LEGISLAŢIA IN VIGOARE PRIVIND ACCESAREA FONDURILOR

EUROPENE IN VEDEREA INFIINŢĂRII UNEI FERME DE BOVINE ŞI

BUBALINE

6.1. Obiective operaţionale

Promovarea investiţiilor in exploataţiile agricole din sectorul vegetal şi

de creştere a animalelor pentru realizarea de construcţii noi şi/sau

modernizarea construcţiilor agricole existente din cadrul acestora şi a utilitãţilor

aferente, achiziţionarea de maşini şi utilaje noi, infiinţarea de plantaţii etc.

Domeniul de acţiune

In cadrul acestei mãsuri vor fi sprijinite investiţiile orientate spre dotarea

cu utilaje şi echipamente performante in raport cu structura agricola actualã,

precum şi investiţiile privind adaptarea construcţiilor agricole pentru

respectarea standardelor comunitare şi creşterea competitivitãţii exploataţiilor

agricole.

31

Descrierea tipului de beneficiari

Sunt exceptate de la sprijinul prin acesta masur organizaţiile de

producãtori din sectorul legume şi fructe pentru investiţii sprijinite prin Pilonul I.

Grupurile de producãtori şi cooperativele pot fi beneficiari ai mãsurii cu

condiţia ca investiţiile realizate sã deserveascã interesele propriilor membri.

Definirea categoriilor de beneficiari in funcţie de baza legalã de infiinţare,

organizare şi functionare:

societati comerciale

persoane fizice autorizate

asociatii familiale

Sectoare prioritare

In cadrul mãsurii sectoarele prioritare sunt:

Sectorul vegetal:

legume,

pepiniere si plantatii de pomi si arbusti fructiferi, capsunarii,

culturi de camp,

pepiniere si plantatiile de vita de vie pentru vin (cu exceptia

restructurarii/reconversiei plantatiilor de vita de vie) si struguri de masa.

Sectorul de creştere a animalelor:

bovine pentru lapte,

bovine pentru carne,

porcine

ovine si caprine,

pasari in sistem extensiv pentru oua de consum.

32

Criterii de selecţie:

• Exploatatii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou

introduse;

• Exploatatii din sectoarele prioritare, in ordinea de prioritati prezentata mai

sus;

• Exploatatii agricole de semisubzistenta;

• Beneficiarul care este membru al unei forme asociative, recunoscute conform

legislatiei nationale in vigoare;

• Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/FEADR pentru

aceleasi tip de activitate ;

• Exploatatii vegetale si de cresterea animalelor in sistem ecologic;

• Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole;

• Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data

depunerii proiectului;

• Exploatatii agricole aflate in zonele defavorizate.

6.2. Descrierea cerinţelor şi obiectivelor cu privire la

imbunatãţirea performanţei generale a exploataţiilor agricole

Sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale care

conduc la imbunatatirea performantei generale a unei exploatatii agricole si

care indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare.

Planul de afaceri reprezinta partea economica a memoriului justificativ in

cazul achizitiilor simple, sau a studiului de fezabilitate in cazul obiectivelor de

investitii care au si constructii, iar beneficiarul unui proiect de investitii trebuie

sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole

prin indeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-

financiar si de mediu, conform urmatoarei liste indicative:

Obiective tehnice economico-financiare de mediu

- achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care

determina cresterea productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii produselor

agricole, introducerea de tehnologii performante, imbunatatirea conditiilor de

33

lucru;

- construirea si/sau modernizarea cladirilor operationale care conduc la

asigurarea conformitatii cu standardele comunitare;

- diversificarea productiei in functie de cerintele pietei, realizarea de noi

produse si introducerea de noi tehnologii .

- reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a

exploatatiei agricole;

- cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole.

- cresterea viabilitatii economice.

- reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a

deseurilor rezultate din activitatea de productie;

- reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze), in special in exploatatiile de

crestere a animalelor prin respectarea standardelor sanitarveterinare, de igiena

si de bunastare a animalelor;

- asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.; - cresterea

gradului de utilizare a surselor de energie regenerabila si imbunatatirea

eficacitatii folosirii acestora.

Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in studiul de

fezabilitate sau, dupa caz, in memoriul justificativ, iar obiectivele economico-

financiare sunt prezentate in planul de afaceri.

Tipul sprijinului

Sprijin public nerambursabil.

Beneficiarii acestei masuri pot solicita Agentiei de plati plata unui avans

in cuantum de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform

articolului 56 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare

ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului

pentru dezvoltare rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea

unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui

procent de 110% din valoarea avansului.

34

Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de plati

stabileste ca suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public

pentru investitii a depasit valoarea avansului.

CAP.7. Plan de măsuri privind implementarea sistemului de

management al calităţii

Obiectivele auditului intern sunt:

Asigurarea obiectivă şi consilierea destinate să îmbunătăţească sistemele

şi activităţile societãţii;

Sprijinirea îndeplinirii obiectivelor societãţii printr-o abordare sistematică

şi metodică, prin care se evaluează şi se îmbunătăţeşte eficacitatea

sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a

proceselor administrării.

Activitatea de audit intern se exercită asupra tuturor activităţilor

desfăşurate în cadrul societãţii, la nivel central şi judeţean.

Directorul Direcţiei Audit Intern este responsabil pentru organizarea şi

desfăşurarea activităţilor de audit şi pentru asigurarea condiţiilor

necesare pregătirii profesionale a auditorilor din cadrul Direcţiei Audit

Intern.

Direcţia Audit Intern îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

Elaborează şi implementează normele metodologice şi procedurile de

audit specifice societatii cu avizul Direcţiei de audit din cadrul MAPDR;

Elaborează planul strategic pe 3 ani, precum şi planul anual de audit

intern pe baza căruia se efectuează misiunile de audit intern şi propune

modificarea planului de audit intern ori de câte ori analiza riscurilor

motivează acest lucru, sau conducerea societatii dispune efectuarea unor

misiuni de audit neprevăzute în planul de audit iniţial aprobat, prin

renunţarea la unele misiuni cu riscuri mai reduse incluse deja în plan;

Efectuează activităţi de audit intern pentru a evalua dacă sistemele de

management financiar şi control ale societatii sunt transparente şi

35

conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă

şi eficacitate şi face recomandări pentru îmbunătăţirea acestora, dacă

este cazul;

Analizează sistemele de management şi control intern ale structurilor

auditate, identifică slăbiciunile acestora, precum şi riscurile asociate unor

astfel de sisteme, programe / măsuri / proiecte sau operaţiuni şi propune

recomandări pentru reducerea acestora, dacă este cazul;

Verifică respectarea procedurilor aşa cum au fost ele acreditate;

Desfăşoară misiuni de audit intern cuprinse în planul de audit intern cu

respectarea normelor procedurale de audit intern;

Efectuează misiuni de consiliere formalizate, efectuate prin abordări

sistematice şi metodice conform reglementărilor legale;

Serviciul Audit IACS-IT care desfăşoară misiuni de audit, de asigurare

şi consiliere, după caz, asupra activităţilor privind:

Implementarea sistemului de consultanţă pentru fermieri;

Realizarea procedurilor IACS de către contractorul software;

Analiza de statistici rezultate din baza de date din IACS;

Integrarea procedurilor privind administrarea şi controlul cererilor de

plată pe suprafaţă în sistemul IACS;

Realizarea şi implementarea Registrului fermierilor;

Implementarea Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole (LPIS);

CONCLUZII

36

BIBLIOGRAFIE

1. Aurelia Coroian, “ Creşterea bubalinelor pentru producţia de lapte”.

2. Balauca N. (2008) – Igiena unitatilor agroalimentare, Ed. ART Design,

Bucuresti

3. Marinaela Ivanescu (1998) – Alimente de origine animala, Ed. Carusel,

Bucuresti

4. Onac N si col. (2006) – Inspectie si legislatie zootehnica, Ed. Cermaprint,

Bucuresti

5. Oprea A., Vasilica Radu (2006) – Controlul si expertiza produselor de

origine animala, note de curs, uz intern, Bucuresti

6. Vasilica Radu, Onac N. (2006) – Tehnologia procesarii produselor de

origine animala, Ed. Shik, Bucuresti

7. http://www.apia.org.ro/audit-intern.htm

8. http://www.madr.ro/

9. http://www.apdrp.ro/content.aspx?item=1967&lang=RO

10. http://www.rotaguido.

11. http://www.biagenselect.ro/

37