CiupercărieChampignon

1

Cuprins

Capitolul 1: Descrierea afacerii..................................................................3 1.1 Descrierea ideii de afacere...................................................................3 1.2 Descrierea societăţii..............................................................................4 1.3 Descrierea produsului...........................................................................4 1.4 Spaţiul de cultură..................................................................................5 1.5 Flux tehnologic.....................................................................................6 1.5.1 Microclimatul necesar ciupercii Champignon...............................6 1.5.2 Alegerea materiilor prime.............................................................. 7 1.5.3 Perioada de recoltare......................................................................7 1.5.4 Sfarşitul culturii şi pregatirea pentru o nouă cultură......................8 1.6 Boli......................................................................................................8 1.6.1 Boli produse de bacterii.................................................................9 1.6.2 Boli produse de ciuperci concurent saprofite................................9 1.6.3 Boli produse de ciuperci parazite..................................................9 1.7 Mijloace de transport..........................................................................10 1.8 Analiza financiară................................................................................10 1.8.1 Investiţia iniţială...........................................................................10 1.8.2 Costuri lunare...............................................................................11 1.8.3 Calculul producţiei anuale...........................................................11 1.8.4 Totalul cheltuielilor până la primii bani încasaţi.........................12Capitolul 2:Plan de marketing.................................................................13 2.1 Descrierea pieţei................................................................................13 2.2 Piaţa de desfacere.............................................................................13 2.3 Trendul pieţei...................................................................................14 2.4 Concurenţa......................................................................................14 2.5 Identificarea şi analiza riscurilor......................................................14

2

Capitolul 1: Descrierea afacerii

1.1 Descrierea ideii de afacere

O afacere la îndemana oricărui mic investitor o reprezintă cultivarea ciupercilor

comestibile,care se vând foarte bine la export în ţările Uniunii Europene, în special în

Franţa,renumită pentru multitudinea de reţete dedicate apreciatelor Champignon.

În ţara noastră,se cultivă doua specii de Agaricus (Champignon) şi mai multe

specii de Pleurotus (bureti).

Avantajul unei ciupercării constă în faptul că este foarte bănoasă.Un alt avantaj

este ca pe baza unui plan de afaceri,oricine poate obţine un credit pentru demararea

acestei activităţi. Cererea de ciuperci pe piaţă este tot mai mare,iar preţul de vanzare

al ciupercilor este foarte bun ( 5 lei/kg en-gros). De asemenea,cererea de ciuperci pe

piaţa românească este mai mare decât oferta într-un raport de 100 la 1,3. Un alt

avantaj al unei afaceri cu ciuperci este piaţa largă pe care se poate „mişca”

investitorul: ciupercile care sunt cerute de către agenţi economici,fiind produse bine

vândute în magazine,supermarket-uri,pizzerii,cantine,restaurante,fabrici de conserve.

Randamentul exprimat în kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru pătrat,în

cazul speciei Agaricus Bisporus este în functie de sistemul de cultură şi de condiţiile

de microclimat asigurate între 15 şi 35 de kilograme.

Alt avantaj al cultivării ciupercilor este acela că ocupă spaţii reduse raportat la

cantitatea de producţie,deoarece,având talie mică,in anumite perioade de dezvoltare

nu au nevoie de lumină sau nu sunt influenţate de lipsa acesteia. În acest scop,se pot

realiza culturi pe 3-6 nivele,pe acelaşi metru pătrat de suprafaţă,făcându-se astfel

economii de spaţiu.Rentabilitatea culturii ciupercilor este dată şi de faptul că de la

majoritatea se consumă toate părţile componente.Astfel,procentul de utilizare

reprezintă 99-100%.

3

Un ciclu de cultură la ciuperci durează,în functie de specie, între 100-120 de zile

( de la însămânţare până la ultimul recoltat). Acesta face ca investiţia să fie

amortizata într-un timp scurt, având în vedere numărul ciclurilor de cultură care se

pot realiza pe an,de pe aceeasi suprafaţă.

1.2 Descrierea societăţii

Societatea „Champignon SRL” este o societate care va avea un singur acţionar,

aceasta va avea sediul social în satul Muntenii de Sus, comuna Muntenii de Sus,

judeţul Vaslui. Fondurile firmei sunt constituite din ajutorul rudelor dar şi fonduri

nerambursabile.

Forţa de muncă va fi locală,ieftină iar cheltuielile cu transportul personalului vor fi

egale cu zero.

Firma va avea în componenţă doi muncitori necalificati ce vor primi un salariu de

900lei/luna care posedă permis de conducere categoria B pentru a livra ciupercile şi

un contabil ce va avea salariul de 1.400lei/luna.

1.3 Descrierea produsului

Agaricus Bisporus este o ciupercă de cultură,albă sau crem,cu un regim termic

criofil,necesitând la fructificare,temperaturi relativ scăzute,în marja a 12-18º C. Cu

sprijinul mai multor producători de miceliu,care au insistat pe aceeasi specie,a reuşit

să deţină supremaţia producţiei din familia Agaricus,în ciuda costurilor relativ

ridicate pentru menţinerea temperaturii scăzute,faţă de Agaricus Edulis şi a calităţilor

inferioare faţă de Agaricus Blazei. Creşterea ciupercilor champignon reprezintă

4

începutul unor afaceri cu ciuperci de succes. Conţinutul in proteine al ciupercilor

proaspete este de 4-5% şi acesta poate fi exemplificat şi prin faptul că pe 1m² cultivat

anual cu ciuperci se pot realiya 3 kg de substanţe proteice,comparativ cu 200g cât se

obţin de pe aceeaşi suprafaţă cultivată cu grâu.

Valoarea nutritivă a ciupercilor cultivate este datorată yaharurilor,precum altor

glucide uşor asimilabile,ale căror caracteristici princpale constau în faptul ca jumătate

din ele sunt formate din glicogen,asemănător cu cel din proteina animală. De

asemenea conţin o serie de vitamina D şi vitaminele din complexul B.

1.4 Spaţiul de cultură

Pentru cultura ciupercilor se va folosi un grajd ce apartine părinţilor din satul

Muntenii de Sus, judeţul Vaslui, ce va fi închiriat pe termen lung. Acest grajd are o

suprafaţă de 200m² şi este într-o stare foarte buna.

Pregătirea spaţiului de cultură în vederea folosirii ca ciupercărie constă în:

igienizarea spaţiului,care consta in curaţirea de resturi vegetale,deratizare;

spăarea cu apă curată şi dezinfectarea cu una din soluţiile:sodă calcinată 5%

(50g sodă la 1 litru de apă) sau formalină (40%) soluţie cu concentraţia 2-5%

(20-50 ml la 1 litru de apă)

pereţii şi pardoseala se văruiesc,adăugânsu-se în zeama de var şi 20-30g de

piatră vânătă( sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.

Dezinfectarea spaţiului de cultură este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultură.

Vom amenaja o cameră-tampon în faţa intrării,cu dimensiunea de 2x2m din

plăci OSB în care va fi amplasată o lădiţă din lemn,cu lăţimea de 60-70 cm,

înălţimea de 10-15 cn,iar lungimea egala cu lăţimea uşii de acces,în care se pune

rumeguş sau un burete imbibat cu soluţie de sulfat de cupru (piatră vânătă) în

concentraţie de 5%.

Tot din plăci OSB vom mai amenaja şi un spaţiu de depozitare al uneletelor de

lucru.

5

1.5 Flux Tehnologic

1.5.1 Microclimatul necesar ciupercii Champignon

Una din principalele probleme ale culturii ciupercilor este pregătirea

substratului nutritiv,respectiv a mediuluui de cultură.

Ciupercile Agaricus sunt direct influenţate de condiţiile de microclimat. La

temperaturi mai mari de 30ºC creşterea miceliului se opreste,iar dacă aceste condiţii

persista,miceliul piere. Miceliul rămâne viabil la temperatura de 0ºC şi poate intra

imediat ân vegetaţie când este pus în condiţii potrivite de mediu. Temperatura de

20ºC ân spaţiul de cultură favoriyeayă creşterea mceliului.Daca temperatura va fi mai

scăzută,miceliull va avea o creştere mai redusă,astfel la temperatura de 12ºC

incubarea miceliului se desfăşoară în 40-45 de zile.

În periaoada de recoltare,dacă temperatura va fi mai scăzută succesiunea

recoltărilor va fi mult mai lentă (la 11-12ºC recoltarea se face la 2-3 yile,iar la 14-

16ºC recoltarea se face zilnic), iar dacă va fi mai ridicată (17-18ºC) există riscul

uscării.În acest din urmă caz,stropirile se vor efectua cât mai des.

Umiditatea relativă din spaţiul de cultură va putea fi menţinută prin stropirile

repetate ale spaţiilor de circulaţie şi chiar ale pereţilor şi plafonului incintei. Pentru

indicarea unidităţii relative din spaţiul de cultură se foloseşte higrometrul vertical cu

fir de păr.

Aerisirea trebuie sa fie lentă şi continuă,de la începutul culturii şi până la

sfârşit ,în special în perioada de recoltare,când ciupercile vor consuma oxigenul şi vor

elibera dioxid de carbon. În exces de dioxid de carbon,ciupercile vor forma picior

alungit şi pălărie redusă.

Cu ajutorul ventilaţiei va trebui să se asigure o posibilitate de circulaţie a

aerului,însă fără curenţi de aer la nivelul straturilor de cultuă. Umiditatea relativă a

aerului trebuie să se încadreye între 62-65%. Este mai dăunător un substrat cu

umiditate ridicată,decât un substrat uscat.

6

1.5.2 Alegerea materiilor prime

Pentru a avea continuitate în producţie am ales să folosesc un compost în faza

a treia produs în Italia, cu un ciclu de producţie de 45 de yile şi cu un randament de

38% până la 45%. Aprovizionarea cu compost se va face lunar, cate un tir de compost

pe saptamână ( 20 de tone compost). În acest fel, la fiecare 6 săptămâni se deruleaza

un ciclu de producţie.

Preţul acestui compost cu transport inclus este de 546lei/tonă şi va fi

achiziţionat de la firma FUNGHI PERFECT GROUP S.R.L. De la aceeaşi firmă va

fi achiziţionată şi turba cu care se va acoperi compostul la un preţ de 210lei/tonă.

1.5.3 Perioada de recoltare

Primele ciuperci apar dupa o perioadă de circa 3-4 săptamâni de la acoperire,sub

diferite forme:buchete,butoni şi ciuperci individualizate.

Momentul recoltării este determinat de apariţia în partea inferioară a pălăriei a

velumului. Pentru a putea fi valorificate cu eficienţă,ciupercile trebuie recoltate cu

velumul întreg,pălăria închisă, piciorul puţin alungit. Recoltarea se execută în funcţie

de temperatura spaţiului de cultură: după 2-3 zile la 12ºC, după 2 yile la 13-14ºC,

zilnic la 16ºC.

Pentru executarea recoltării,ciupercile se apucă cu mâna, se răsucesc şi se apasă

uşor în jos; ciupercile apărute în buchet se recolteayă eşalonat prin desprinderea din

buchet. După recoltare,cu un cuţitaş de inox,se taie baza piciorului şi se sortează pe

categorii comerciale. Părţile rezultate se depozitează în lădiţe şi se scot din spaţiul de

producţie. Lădiţele se dezinfectează zilnic cu sulfat de cupru sau formalină.

O condiţie de bază pentru reuşita unei culturi impuneca, înainte de recoltare cu

10-12 ore, straturile să nu se ude,deoarece se pot produce pierderi prin desprinderea

unei porţiuni din stratul acoperitor.

1.5.4 Sfarşitul culturii şi pregătirea pentru o noua cultură

7

Pardoseala spaţiului se curăţă de resturile culturii vechi şi se spală, după care pe

toate suprafeţele interioare se aplică deyinfectarea chimica prin pulverizarea unei

soluţii fungicide formată din sulfat de cupru 3 kg,lapte de var 10 litri,formalină 2

litri,lindatox 1 litru,apa 100 litri.

Ulterior,dezinfectarea chimică se continuă prin gazarea spaţiului cu:

-bioxid de sulf,30g sulf/m³ încăpere;

-aldehida formică (fierberea a 20 cm³ formalină/m³ încăpere)

După aerisire ,în spaţiile respective se poate introduce substratul nutritiv pentru

un nou ciclu de cultură.

1.6 Boli-Dăunători-Ciuperci

În timpul culturii ciupercilor,există posibilitatea contaminării cu diferiţi agenţi

patogeni şi organisme dăunătoare.

Numeroase boli pot influenţa apariţtia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau

diferite ciuperci competitoare.

Importanţa prevenirii şi combaterii acestor boli şi dăunători este determinată în

dezvoltarea unor afaceri în cultura de ciuperci.

Neglijenţa sau necunoaşterea acestor riscuri pot periclita serios investiţiile

respective şi pot ajunge până la oprirea activităţii.

Prin specificul lor, culturile de ciuperci oferă condiţii optime de deyvoltare

pentru multe microorganisme ca virusurile,bacterii,ciuperci saprofite şi parazite,care

pot infesta substratul sau ataca direct basidiofructul. De asemenea,temperatura de 16-

24ºC,umiditatea relativă de 80-90%, existenţa unor materii organice în

descompunere,creează condiţii pentru dezvoltarea a numeroşi

dăunători:nematoyi,insecte,acarieni,etc.

1.6.1 Boli produse de bacterii

8

Bacteriile aparţinând speciilor Pseudomonas fluorescens şi Pseudomonas

talassia atacă în special suprafaţa cuticulei pălăriei,provocând boala petelor de

bronz,caracterizată prin pete de culoare gălbuie,care ulterior devin brune.

Prevenirea se face prin evitarea stropirii straturilor cu o zi înainte de

recoltare,pentru a nu se crea condiţii de dezvoltare a bacteriilor în picăturile de apa

care stagnează la suprafaţa pălăriei ciupercilor. Acest fenomen apare mai ales dacă

ventilaţia se face direct şi stropirea se face cu pompe cu duze grosiere.

1.6.2 Boli produse de ciuperci concurent saprofite

Aceste boli,cunoscute şi sub numele de mucegaiuri de îmburuienire sau ciuperci

concurente,infestează substratul de cultură,il secătuiesc şi nu mai permit ca miceliul

ciupercii de cultură să se împânzească. În culturile de ciuperci mai frecvente sunt

urmatoarele:

Boala de ghips;

Boala de gips brună;

Mucegaiul cenuşiu;

Mucegaiul galben;

Mucegaiul în formî de creier (boala trufelor);

Ciupercile cerneală;

Ciupercile cupă.

1.6.3 Boli produse de ciuperci parazite

Cele mai frecvente boli sunt:

Putregaiul moale;

Putregaiul uscat;

Mucegaiul cenusiu al lamelor.

9

1.7 Mijloacele de transport

În cadrul societăţii vom utiliza o autoutilitara Ford,autoturismul va fi folosit

pentru livrarea ciupercilor.

1.8 Analiza financiară

1.8.1 Investiţia initială

Pentru realizarea camerei tampon,a spaţiului de depozitare şi a magaziei s-

au cumpărat 12 plăci OSB a 97lei bucata însemnând 1.164lei şi 25m de ţeavă

pătrată 25x25x2mm a 6lei metrul însemnând 150lei.

Pentru a mări producţia pe metrul pătrat se va folosi un sistem de cultură

pe rafturi de aluminiu pe cinci nivele.Astfel pentru 184m² la sol suptafaţa

cultivabilă pe rafturi este 804m² de calculată astfel:

-lăţime rafturi = 1,34m

-lungime rafturi = 30m

-număr nivele pe raft = 5

-număr rânduri pe cameră = 4

Total: 30m x 1,34m x 5 x 4 = 804m²

Preţul unui metru pătrat de raft din aluminiu este de 84lei.Astfel pentru

toate rafturile va fi necesară o investiţie de 67.536lei.

Pentru asigurarea microclimatului necesar dezvoltării ciupercilor se va

achiziţiona un sistem de comandă şi control cu senyori pentru temperatură

aer/compost,pompă CO2 şi cpmputer central cu o valoare de 15.960lei şi un

sistem de umidificare în valoare de 4.200lei.

Pentru efectuarea lucrărilor se achiziţionează următoarele ustensile pentru

muncitori:

-lopată – 2buc – 40lei

-cultivator- 2buc – 20lei

-furcă – 2buc – 30lei

10

-roabă – 1 buc – 150lei

Total: 240lei

Total costuri iniţiale: 89.250lei

1.8.2 Costuri lunare

Compost [ 1x 20tone x 546lei/tona] - 10.960lei

Salarii [ 2x 900lei + 1 x 1.400lei] - 3.200lei

Chirie grajd - 600lei

Energie electrică -250lei

Carburant (motorină) -200lei

Total: 15.210lei

1.8.3 Calculul producţiei anuale

La 804 m² avem nevoie de 64,3 tone de compost (80 kg compost/mp) x 8

cicluri de productie anual = 514,4 tone de compost/an.

La un randament minim de 38% avem: 514,4 tone x 38% = 195,4 tone de

ciuperci anual.

194,4 tone de ciuperci : 12 luni = 16,2 tone de ciuperci/lună

Costul de producţie (stabilit de specialişti) pentru un kg de ciuperci este de 4,5

lei iar preţul de vânzare este de 5,5lei/kg; rezultă un profit net de 1leu/kg.

Astfel avem un profit net de 16.200lei/lună sau 194,400lei/an iar investiţia

iniţială se va recupera în aproximativ şase luni.

1.8.4 Totalul cheltuielilor până la primii bani încasaţi

Totalul cheltuielilor până la primii bani încasaţi va fi constituit din

investiţia iniţială la care se adaugă cheltuielile lunare pentru două luni.

89,250 + 15,210 x 2 = 119,670lei

11

CAPITOLUL 2: PLAN DE MARKETING

2.1 Descrierea pieţei

Cultura ciupercii nu este o culturra tradiţională pentru Romania. Cultivarea

şi consumul ciupercilor a început să se dezvolte în ultimii 15 ani. Migrarea

12

forţei de muncă,care s-a amplificat la sfârşitul anilor 90,a condiţionat multe

schimări ale tradiţiilor culturale,sociale,religioase şi nutritive.

Strctura cheltuielilor consumatorilor este puternic influenţată de factori

socio-economici,aşa că nivelul venitului,profesia,nivelul de studii,vârsta,etc.

Datorită acestor factori,piaţa ciupercilor şi produsele din ciuperci poate fi

împarţită în segmentul populaţiei urbane şi segmentul populaţiei rurale. În

general, ciupercile se consumă în orase,deoarece populaţia rurală tradiţională

consumă produsele cultivate pe loturile personale şi ciupercile fiind un produs

pentru ocazii speciale şi mai puţin pentru consum zilnic.

2.2 Piaţa de desfacere

Ciupercile pot fi comercializate atât în pieţe cât şi la supermarket-

uri,pizzerii,restaurante.

Noi ne vom axa pe comercializarea în supermarket-uri prin încheierea de

contracte pe termen lung pentru cantităţi en-gros.

Deoarece ciupercaria este amplasată în apropierea municipiilor Iaşi şi Bacău

vor fi vizate supermarket-urile din aceste municipii,cu interes mai mare pentru

Iaşi deoarece distanţa de livrare este mai mică.

2.3 Trendul pieţei

Producţia mondială a crescut constant în ultimul deceniu,ajungând la

3.000.000 tone metrice în 2002. China continuă să predomine în producţia

ciupercilor la nivel mondial. Cota sa pe piaţă internaţională a ciupercilor a

crescut constant în medie de 20% pe an în ultimii 5 ani,ajungând la 1.244.968

13

tone metrice în anul 2002,adică 43% din producţia mondială totală. Statele

Unite se află pe locul doi dupa producţia de ciuperci la nivel mondial

producând în total 390.000 tone metrice sau circa 13%. Olanda şi Franţa sunt

pe locurile trei şi patru cu 28.000 şi respectiv 150.000 tone.

În ciuda importurilor,necesarul rămâne de cel puţin cinci ori mai

mare,Bucureştiul fiind cea mai importantă piaţă de desfacere,aici

comercializându-se câteva zeci de tone de ciuperci săptăămânal.

2.4 Concurenţa

În Romania cultivarea ciupercilor Champignon este încă la început.Aşadar

suntem încă feriţi de concurenţă şi avem toate şansele să dezvoltăm o afacere

profitabilă. Acum,consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor,în România

este de 100g. Consumul normal ar fi de cc. 2 kg ciuperci/locuitor. Deci şansele

de creştere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriaşe. Mai ales dacă se ia în

considerare tendinţa mondială a populaţiei.

Cele mai multe ciupercării,sunt localizate în parte a de Vest a României. În

judeţul Vaslui mai există cultivatori de ciuperci.

2.5 Identificarea şi analiza riscurilor

Riscurile care planează asupra firmei sunt destul de multe,unele pot fi

soluţionate de către firma,altele sunt datorate mediului extern.

Aceste riscuri sunt:

Interne-boli şi dăunători,condiţii de creştere;

Externe- inflaţia,scăderea nivelului de trai,neplata la termen a ciupercilor

de către firmele cu care colaborăm.

Toate aceste riscuri pot duce la blocaje financiare,sau chiar faliment.

14