Piata Turistica a Bulgariei

8/16/2019 Piata Turistica a Bulgariei

1/21

Universitatea Crestina Dimitrie CantemirFacultatea de Management Turistic si comericial

Piata turistica a Bulgariei


2/21

♣ ELEMENTE DE CADRU GENERAL Asezare Bulgaria este situate in sud-estul Europei, in centrul Peninsulei Balcanice, avand iesire

la Marea Neagra.Coordonatele geografice sunt:latitudine Nordica 41º 14´ !"-44º1#´4 "silongitudine estica ##º #1´4 "-#$º %&´ %!". Tari vecine: 'recia,(urcia,Macedonia,)er*ia si Muntenegru,+o aniaSuprafata 11 . $ /.Modul de utili0are al suprafetei:teren ara*il % 23 culture per anente#23 pasuni 1&23 paduri %!23 alte utili0ari 1 2Clima (e perat continentala oderna in regiunile nordice si editeraneeana in cele sufficesi in 0ona Marii Negre.Populatie

. . .4 ! locuitori esti are iulie # 15)tructura populatiei:-pe grupe devarsta: -14 ani- 1!,1123 1!-&4 ani 6 &$,1 23 peste &! ani 6 1&, #2- pe nationalitati: $%2 *ulgari,$,!2 turci si $,! alte nationalitati+ata natalitatii: $, & nascuti71 locuitori esti are iulie # 15+ata ortalitatii: 14,!%2 orti71 locuitori esti are iulie # 15Capitala :)ofia 1.114. ! loc.5Limba oficiala:Bulgara 3 alfa*et c8irilicZiua Nationala : % Martie-0iua eli*erarii nationaleRelgie:9rtoda a-$%,!2, usul ana - 1%2 si alte religii 6 %,!2Forma e guvernamant : +epu*lica parla entara,cu parla ent unica eral alcatuit din #4

de e *rii.!one a nationala :;eva.1 ?M. 1?M. 1 @)?> #,11 leva, 4 octo *rie # 1 1 Euro > 1, # leva, 4 octo *rie # 1

"rapel:

♣ !T"R C

Preistorie


3/21

Culturile preistorice de pe teritoriul actualei Bulgarii includ culturile Aa angia i inDadin neolitic ileniile &-% .Ar.5, cultura eneoliticF arna ileniul ! .Ar.5, i culturaE0ero din Epoca Bron0ului. Cronologia Garanovo serve te drept orientare pentru preistoria regiunii *alcanice n sens ai larg.

Antic#itate (racii sunt cel ai vec8i popor cunoscut care a locuit pe teritoriul Bulgariei din pre0ent3 pre0enHa lor istoricF a lFsat o ur F o*serva*ilF n ntreaga regiune *alcanicF, ciuda istoriei lor tu ultoase de cuceriri. (racii trFiau pFrHiHi n nu eroase tri*uri, pInFcInd aJoritatea au fost unite de cFtre regele (eres n Jurul anului ! .Ar., for Ind+egatul 9dri0ilor, al cFrui apogeu a fost n perioada regilor )ital es i Cot=s < %$%-%!

.Ar.5. Kn anul %41 .Ar. regatul a fost distrus de acedoneni, dar a fost reorgani0at lasfIr itul secolului al < -lea .Ar., su* conducerea lui )eut8es al


4/21

Marile ora e unde puterea oto anilor era are au fost depopulate asiv pInF n secolulal O


5/21

o*servate si in anul 1 $.Privati0area in siste ul *ancar si la nivelul intreprinderilor destat precu si un nr se inificativ de utilitati pu*lice au fost privati0ate.

Agricultura (erenurile agricole ocupa o suprafata totala de &,# il 8a din care terenurile ara*ile se

intend pe o suprafata de 4,% il 8a.


6/21

Caprine $Pasari 141 1

ndustriandustria alimentara(a )auturilor si a $roduselor din tutun


7/21

Trans$orturi utostra0ile si reteeua de transporturi feroviar care fac legatura cu principalele oraseeuropene facilitea0a in acelas ti p si traficul dinspre Europe de vest spre 9rientulMiJlociu.Bulgaria dispune de 1 aeroporturi din care 4 internationale si & porturi %fluviale, si % ariti e


8/21

# # 1# %!EvoluHia nu ericF a populaHiei n perioada 1 4& 6 # #

Natalitatea

)u* aspect de ografic, indicF intensitatea na terilor n rIndul populaHiei. )ituaHianatalitFHii pe perioade se pre0intF astfelPE+


9/21

Mortalitateacest indicator aratF nu Frul de decese din cadrul populaHiei.

Kn anul 1 , la nivelul ora ului se nregistrea0F a doua valoarea ca Fri e, din

secolul nostru la nivelul localitFHii de # ,!% 2o, Kn )Innicolau Mare era peste %1,1$ 2o,iar n )Innicolau 'er an # ,%% 2o. Kn 1 1 ortalitatea a scF0ut si Hitor ##,41 2o edia, n )Innicolau Mare #%.!4 2o

i 1!,!1 2o n )Innicolau 'er an.Kn 1 # nregistrF o cre tere a vec8ii valori la # ,$1 2o i 1$,!2o n )Innicolau'er an. Kn 1 % ortalitatea scade iarF i n 0ona valorilor din 1 1 la #1, 4 2o n )InnicolauMare i 14, 2o n )Innicolau 'er an. Kn 1 41 indicele scade n continuare aJungIndla 14 2o n )Innicolau Mare i 11, 2o n )Innicolau 'er an. Kn 1 !& valoarea se enHine ase FnFtoare, totu i u or ai ridicatF 14,#& 2o, n 1 &

edia scade la 1 ,%# 2o, iar n 1 scade n continuare la $,$ 2o cea ai scF0utFvaloare din tot secolul. KncepInd cu anul 1 $ , datoritF situaHiei econo ice i sociale n continuF degradare,indicele ortalitFHii cre te la 1%,# 2o, dupF aceastF perioadF indicele ortalitFHii pendulea0F ntre valoarea de 1161% 2, o valoarea edie la nivelul HFrii. Kn anul 1 %, valoarea indicelui scade la ,$& 2o a doua valoare dupF 1 , valoarecare se datorea0F griJii n ceea ce prive te cre terea populaHiei i ngriJirea ai atentF a populaHiei *FtrIne i suferinde. ceastF valoare se ncadrea0F n edia europeanF a $612o. ;a nivelul anului # 1, ortalitatea scade la 1#4, decese iar la nivelul anului # #,nu Frul de decese cre te la 1%4. 9ra ul se nscrie, n perioada actualF, ntr-o valoare aindicelui ortalitFHii cuprinsF ntre 1 614 2, a ai crescut astfel faHa de ediaeuropeanF.

Bilan-ul natural cest indice re0ultF din diferenHa dintre natalitate i ortalitate. nali0Ind acela iinterval ca i la indicii anteriori, ntre anii 1 i perioada actualF, vo constataur Ftoarele. Kn 1 , indicele n )Innicolau Mare era de !,$$ 2o iar n )Innicolau 'er an de11, 2o, cau0a constituind-o o ortalitate ai icF n )Innicolau 'er an. Kn 1 1valoarea scade la 4,! 2o n )Innicolau Mare i la 1 ,%! 2o n )Innicolau 'er an la1 ,%!2o, Kn 1 # n )Innicolau Mare scFderea este ai accentuatF de %,!$ 2o, iar n)Innicolau 'er an scade dar rF Ine po0itivF 4, 2o. BilanHurile negative indicF faptul cF pentru pri a datF, n secolul nostru, ortalitateaeste pe post de natalitate, i astfel nu se ai poate vor*i despre un spor al populaHiei, ci deun regres. Kn 1 % , indicele are valoare po0itivF n )Innicolau Mare, fiind su* edie de#,# 2o, iar n )Innicolau 'er an, valoarea indicelui este de ,& 2. Kn 1 41 indicele scade din nou n )Innicolau Mare, ave o edie de 6 ,$ 2o, iar n)Innicolau 'er an #, # 2o. Kn 1 !& indicele cre te la 4,!# 2o, cau0a constituind-onatalitatea ridicatF i o ortalitate scF0utF. Kn 1 && scade la ,!# 2o,iar n 1 datoritF


10/21

inter0icerii avorturilor valoarea indicelui cre te *rusc la ,$ 2o i pe fondul reducerii ncontinuare a natalitFHii. Kn perioada ur Ftoare, valoarea indicelui scade la % 2o n 1 $!, pentru a urca la ,42o n 1 $$, pendulInd apoi ntre & 6 pInF n anul 1 $ . Kn 1 valoarea scade *rusc la %,#1 2o faHF de &,% n 1 $ , ca ur are a li*erari0

avorturilor. Kn 1 % pInF n 1 $ scade la valori cuprinse ntre 1, 16#, 2o. Kn anul # 1 indicele cre te la %,4# 2o, iar in # # indicele scade la #,$ 2o.

!tructura $e gru$e de v%rste .i se/e )tudiul, pe grupe de vIrstF i se e al populaHiei ne per ite, sF cunoa te , pe de o parte gradul n care populaHie, respectivF poate sF participe la procesul de producHie,

n activitFHile social-econo ice, iar pe de altF parte perspectivele pe care le areecono ia.!tructura $o$ula-iei $e se/e

Kn anul 1 , la nivelul localitFHii, populaHia asculinF era de &%&! faHF de # populaHia fe ininF, re0ultF un plus de 1 *Fr*aHi: n )Innicolau Mare erau !% 1 *Fr*aH!## fe ei, deci *Fr*aHi ai ulHi, iar n )Innicolau Mare 'er an erau 4 *Fr*aHi i

4! fe ei, deci cu # *Fr*aHi ai ult. )ituaHia se poate datora nu Frului are aortalitFHii fe eilor, care nu supravieHuiesc na terii copiilor, asistenta edicalF fiind

precarF. Kn 1 % se constatF o inversare ntre cel douF se e, populaHia fe ininF trece pe priloc i va rF Ine pInF n 0ilele noastre. Kn 1 % )Innicolau Mare avea 4 %$ fe ei i 4%& *Fr*aHi, deci cu %& fe ei ai

ulte, iar n )Innicolau Mare 'er an erau $1% fe ei i !&, *Fr*aHi deci cu ! fe eiai ulte, re0ultInd per total cu 4#& fe ei ai ult.

Kn 1 !& nu Frul fe eilor a depF it pe cel al *Fr*aHilor cu &14. Kn 1 && erau cu ! fe ei ai ult. Kn 1 nu Frul fe eilor a aJuns la &!%. Kn 1

nregistrF cu &41 de fe ei ai ult. Kn # la o populaHie de 1# %! locuitori ave&& $ fe ei i &1& *Fr*aHi re0ultInd & fe ei ai ult decIt *Fr*aHi.

!tructura $o$ula-iei $e gru$e de v%rst# 'rupa populaHiei tinere 61 ani a avut n anul 1 o pondere ridicatF fiind de4!,!&2 din totalul populaHiei. Kn )Innicolau Mare ponderea era de 44, 2, iar n)Innicolau Mare 'er an ponderea era de 4 , 4 2. Pe totalul populaHiei se poate spunecF populaHie tInFrF se apropie de Ju Ftate. ceasta se datorea0F natalitFHii ridicate dinacele vre uri. 'rupa populaHiei ntre #& 6 & ani n localitatea )Innicolau Mare era de ! ## persoane,iar n )Innicolau Mare 'er an erau de #& persoane. 'rupa populaHiei peste &4 de ani n )Innicolau Mare era de $ % persoane, iar n)Innicolau Mare 'er an erau 1%! persoane. Kn 1 % structura grupei ntre 6# n )Innicolau Mare avea 1!1$ *FieHi i 1!# feteiar n )Innicolau Mare 'er an erau #41 *FieHi i #!& fete. Kn grupa de vIrstF # 6& ani n )Innicolau Mare era de #!# *Fr*aHi i #$14 fe ei, ia

n )Innicolau Mare 'er an erau 44# *Fr*aHi i 4$1 fe ei. Kn grupa de vIrstF peste &4 ani


11/21

n )Innicolau Mare erau %14 *Fr*aHi i % % fe ei, iar n )Innicolau Mare 'er an erau& *Fr*aHi i 4 fe ei. (re*uie a intit cF, n pri a Ju Ftate a secolului, sporul natural era factorul dina ic alsporului total, pe cInd n a douF Ju Ftate a secolului, sporul igratoriu a devenit8otFrItor.

Kn 1 !& situaHia pe grupe de vIrstF se pre0intF astfel: din totalul de !& erau 4& 1 *Fr*aHi i !#$! fe ei. Kn grupa 6#4 ani erau 1%%4 *FieHi i 1!#! fete.Kn 1 !& ponderea scade la #$, 4% 2 cea ai icF valoare datoritF natalitFHii n scFdere. Kn 1 && ponderea cre te u or la # ,41 2 , de i natalitatea scade n ulti ii 1 aniaproape la Ju Ftate. stfel intervine ec8ili*rarea datoratF i igrFrii persoanelor din toatecategoriile de vIrstF aJoritatea nefiind de vIrstF tInFrF i adultF. Kn 1 ponderea cre te u or % , 2, n aceastF perioadF natalitatea creste sensi*iladucIndu- i contri*uHia cu sosirile de populaHie la cre terea generalF a populaHiei ora u Kn 1 # ponderea cre te u or n continuare la %1,$! 2. Natalitatea i i igrFrile aucontinuat sF creascF pInF n 1 $ iar din 1 # a avut loc un adevFrat seis de ografic, prin scFderea *ruscF a natalitFHii i e igrarea asivF.

Kn # 1 ponderea scade la % , 2, cu tendinHa de cre tere datoritF natalitFHii la un niridicat.'rupa adultF de # 6! ani a avut valoarea cea ai icF n 1 de 4&,% 2, singura datFcInd a deHinut Ju Ftate din totalul populaHiei. Kn 1 % , o datF cu scFderea natalitFHii, scade i ponderea populaHiei tinere, n favoacelei adulte, care cre te la !$,& 2. Kn 1 !& ponderea a scF0ut la !!,$% 2, enHinIndu-se totu i n continuare peste ! 2.

stfel nregistrF n 1 && o pondere de !%,$! 2, n 1 ponderea era de !#, 2, iar 1 # de !#, # 2. CIt ti p ponderea rF Ine peste ! 2, necesarul de forHa de uncF care se recrutea0F

n principal din aceastF grupF este asigurat.

Kn # 1 ponderea cre te la ! ,&% 2. ceasta s-a datorat celor nFscuHi nainte de 1 $care au trecut n grupa ur Ftoare de vIrstF i a sosirilor, datoritF de0voltFrii unde eranecesarF forHa de uncF tInFrF. 'rupa vIrstnicF de peste & ani a avut n 1 o pondere de $,1% 2. Kn 1 % ponderea a scF0ut la , 2, avInd valoarea cea ai icF a perioadeiinter*elice. ceasta aratF cF durata edie de viaHa nu era prea are. Kn 1 !& ponderea aJunge la 1!, # 2, atingInd valoarea a i F in 1 && de 1&,&&2. K1 ponderea cre te u or la 1 ,4#2. Kn 1 # ponderea este de 1!,142, iar n # 1 ponderea este de 14, #2. Ponderile actuale la toate grupele de vIrstF sunt apropiate de edia HFrii.

!TRUCTURA ETN C0 )tructura naHionalF a populaHiei ne aratF dacF populaHia este, din punct de vedere etnico ogenF sau eterogenF. Kn ora ul )annicolau Mare populaHia este i era ntotdeauna eterogenF. Kn cadrulBanatului, colHul de vest al HFrii, a pre0entat ntotdeauna situaHia cea ai o0aicatF etni

!61 etnii5.)pre deose*ire de (ransilvania, n Banat, apartenenHa la o etnie sau alta nuderanJea0F niciodatF pe ni eni. (endinHele rasiste i naHionaliste, care au avut loc nEuropa i n +o Inia, nu au avut efect n Banat. ceasta denotF aturitatea populaHiei


12/21

prin anifestare tolerantF, nici un politician din interior sau e terior nereu ind sF-iconvingF pe *FnFHeni sF trase0e linii clare ntre etnii sau sF-i facF sF- i considere proprietnie ai presus decIt celelalte.Kn localitate au trFit 1 naHionalitFHi identificate pro*a*il

i altele nereHinute n statistici care sunt trecuHi la denu irea generalF L i alHii . +ecora fost sta*ilit n 1 , cInd s-au nu Frat 1! naHionalitFHi, c8iar dacF % dintre ele aveau u

singur repre0entant. Kn 1 !&61 && au fost pre0ente 1# naHionalitFHi. ;a recensF Intul din 1 # s-aunu Frat 11 naHionalitFHi. Kn # 1, la ulti ul recensF Int s-au declarat cF au li *a

aternF: ro Ina 1 1## persoane, 11 $ ag8iarF, 4%1 *ulgarF, 4#$ sIr*F, %4 ger anF,%4! ro anes, 41 ucraineanF, 1! slovacF, 1# italianF, greacF, ! rusF, ce8F 1, c8ine0F 1,deci e istau 1% naHionalitFHi. Kn 1 % s-au nu Frat 1 naHionalitFHi: ro InF 4#&&, ger ani % ! , ag8iari 1#%&sIr*i $ , *ulgari %#, Higani 1 1, evrei %, slovaci 14, ru i !, austrieci 1. nali0Ind structura etnicF la nivelul ntregii localitFHi constatF eterogenitateacontinuF a populaHiei, caracterul ei o0aicat care de-a lungul ti pului i-a sc8i *at doar ponderile.

stfel, constatF cF populaHia ger anF din anul 1 # era de 1$ persoane. ceastFcifrF s-a for at n nu ai 4 ani, din 1 !#, cInd au loc pri ele coloni0Fri de ger ani n)Innicolau Mare.Pri ele date e acte le ave doar din 1$$ , referitor la etnii nansa *lul lor. Kn acest an )Innicolau Mare avea cea ai are pondere a populaHiei deetnie ger anF 41,1 2 cu un nu Fr de 1 $# persoane n )Innicolau 'er an faHF de#$ ! n )Innicolau Mare. ve deci un total de 44 ger ani dupF care ur ea0F ro Ini%1,#$ 2 %.% persoane5, sIr*i 11,% 2, ag8iari 1 ,$12 i %,%! alte naHionalitFHi.

!TRUCTURA EC"N"M C0 A P"PULA1 E Perioada 1 !& 6 1 # este cea n care se de0voltF icile ntreprinderi dupFnaHionali0area din 1 4$5 i se adaugF altele noi, iar dupF anul 1 i sc8i *F profilul preponderent agricol, ntr-unul prioritar industrial. cest fapt este ilustrat de nu Frul populaHiei active i ponderea ereu crescIndF a industriei n ansa *lul econo ic, aiales n anul 1 $! cInd ponderea a atins un a i de 4!, %2 % %1 persoane5. ?in anul 1 # pInF n anul 1 ncepe declinul fa*ricilor din 0onF care fali entea0F

i sunt scoase la vIn0are i ulterior privati0ate de cFtre investitorii italieni, austrieci iger ani.

)tructura econi icF a populaHiei n anul # # se pre0intF astfel: dintotalul populaHiei de 1# %! locuitori, 4%% locuitori repre0intF populaHia activF reperti0neunifor pe cele treoi setoare de activitate pri ar 1&2, secundar 4 2 i terHiar %! 25.

♣Mediul $olitic

nul Populatiaactiva)ectoarele econo iei Uo aJ

Pri ar )ecundar (erHiar 1 # ! $# $ & #$&4 1 $# # .# 2# # #%% 4!& ! % #2


13/21

or a de guvernare:Monar8ie constitutionala Bulgaria este o repu*lica parla entara *a0ata pe principiul separarii puterilor in cealegislativa, e ecutiva si Judecatoreasca. Constitutia este legea supre a a tarii.

Presedintele

Presedintele este seful statului si are puteri de Co andat )upre al r atei siPresedinte al Consiliului National pentru )ecuritate. Prerogativele sale ai include dease enea si conferirea de decoratii, denu irea oraselor si a regiunilor, pro ulgarea prin pu*licarea in Monitorul 9ficial de legi apro*ate de catre dunarea Nationala, unde aredreptul de a cere o a anare a lor si are c8iar drept de veto. Presedintele este ales in oddirect de catre electorat in cadrul unui siste de repre0entare aJoritara la fiecare cinciani pentru a i u doua andate de cate cinci ani. Presedintele este asistat de catre unvice-presedinte.Presedinte: 'eorgi Parvanov din ##


14/21

pe Procurorul )ef. C)R este co pus din ai ulte tipuri de e *rii - e *rii e lege sie *rii nu iti in li ita unor cote dintre e *rii dunarii Nationale, corpurilor

Judiciare, procurori si Judecatori de instructiePolitic#

Pre edintele Bulgariei, care este eful de stat i co andantul ef al ar atei, este ales pentru un ter en de cinci ani. +olurile principale ale Pre edintelui sunt organi0areadatelor pentru alegeri i ple*iscite, repre0entarea Bulgariei pe plan internaHional ise narea tratatelor internaHionale. Este de ase enea eful Consiliului Consultativ pentru)ecuritate NaHionalF. Pre edintele are dreptul sF *loc8e0e legislaHia prin tri iterea legii

napoi la Parla ent, de i dacF o lege este votatF a doua oarF cu o aJoritatea si plF, nuare drept de veto.Bulgaria are un parla ent unica eral, for at din dunarea NaHionalF,sau Narodno )a*ranie. dunarea NaHionalF are #4 de e*rii ale i pentru ter eni de patru ani. Partidele politice tre*uie sF pri eascF ini u 42 din votul total naHional pentru a fi repre0entate n Parla ent. dunarea NaHionalF este responsa*ilF pentrufor area legilor, apro*area *ugetului de stat, organi0area datelor pentru alegerile pre0idenHiale, selecHia pri ului inistru, declaraHii de rF0*oi, tri iterea trupelor nangaJa ente internaHionale i ratificarea tratatelor internaHionale

♣Mediul cultural

!#r)#tori( +estivaluri .i tradi-ii

Cine nu ar dori sF cunoascF festivalurile, sFr*Ftorile i o*iceiurile tradiHionale dinBulgaria7 Kn aceastF secHiune veHi afla ce este ai i portant, din ceea ce se ntI plF nBulgaria pe ti pul anului. Poate cF i acest lucru vF va aJuta la planificarea concediului.MaJoritatea ora elor, orF elelor i icilor localitaHi i organi0ea0F propriile festivaluri populare, culturale sau religioase. Noi vF oferi o listF cu cele ai i portante anuarie- Nu pierdeHi ti pulV < ediat, la 1 ianuarie, *ulgarii petrec de sFr*Ftoarea )f.

asile, n cinstea cFruia organi0ea0F cele ai diverse festivaluri folclorice. Fe)ruarie-Kn aceastF lunF, are loc unul dintre cele ai i portante festivaluri din an,respectiv cel al )f. (rifon, care este sFr*Ftoarea *ulgarF a vinului i viticultorilor,organi0atF la 14 fe*ruarie. Martie-K preunF cu pri a 0i de artie, vine i pri Fvara, care aduce 0iua denu itFLBa*a MartaW, cInd se alungF FturF5 lunile de iarnF printr-o curFHenie si *olicF.9a enii i dFruiesc reciproc, FrHi oare, talis ane cu nururi al* cu ro u. )e spune cF,acestea asigurF fertilitate i sFnFtate. ;a cu pFna dintre lunile artie i aprilie, are locdesigur, sFr*Ftoarea Pa telui 9rtodo . ?e aceasta se leagF o su edenie de o*iceiurilocale. Kn Bulgaria, Pa tele este sFr*Ftorit cu o sFptF InF ai tIr0iu dec t n Europa. A$rilie-Kn aprilie, se sFr*Ftore te 0iua )f. ;a0Fr, cInd au loc diverse ritualuri pentrurodnicia culturilor agricole. )e desfF oarF dansuri rituale , se c ntF i se organi0ea0Fdiverse Jocuri. Kn Bulgaria are loc e po0iHia plantelor cu flori. Mai-9datF cu apropierea verii, cre te i nu Frul festivalurilor i sFr*Ftorilor popularetradiHionale. Printre cele ai interesante se nu FrF festivalul L)lad opo=naC8ouc8ouligaW din Burgas. Kn ai, ncepe de ase enea, estivalul


15/21

se sFr*Ftore te 0iua )finHilor Constantin i Elena. Cei ari, dansea0F Ldansul foculuiW ti pul cFruia calcF pe cFr*uni ncin i. unie-Cu siguranHF, eritF sF a inti , estivalul +o0elor de la Ga0anl i Garlovo. PelIngF o ga F variatF de produse din trandafiri, puteHi ad ira dansuri populare inu eroase tradiHii. ;a Plovdiv are loc estivalul u0icii de ca erF.

ulie-;a Burgas, se desfF oarF n od tradiHional, estivalul CIntecelor BulgFre ti, carecu siguranHF, eritF sF fie vF0ut dar ai ales ascultat. ;a #4 iulie se sFr*Ftore te Xiua )f.


16/21

arine in est.;unile cu cea ai are u editate sunt prilie- Mai si Noie *rie in interiorul tarii3


17/21

Muntii Rila MaJesticii unti +ila din sudul )ofiei sunt visul oricarui e cursionistV Clasicadru etie peste unti pana la anastirea +ila poate fi facuta in apro i ativ # 0ile,depin0and de forta si re0istenta ta. Cei ai dedicati pot incepe urcarea la statiunea de sc8iBorovets si sa continue pana la varful Musala, cel ai are unte din peninsula Balcana.

scunsa in o vale ingusta, anastirea +ila a aJutat la supravietuirea culturii *ulgare peti pul ocupatiei turcesti din secolele 1!-1 . Manastirea a fost fondata in # de


18/21

Dintre sar)atorile si traditiile cele mai im$ortante( mentionam:9ou:eri ; alungatorii de demoni. (ragandu-se din anticele sar*atori in cinstea 0eului

?ion=sos, Gou eri si *oli0ea0a ciclul vietii, reinnoirea naturii. Gou eri sunt ascaticare alunga de onii odata cu sosirea pri averii si invoca norocul.

Nunta traditionala *ulgara este una dintre traditiile cele ai *ogate in culori din viata *ulgarilor, inc8ipuind scene itice si *oli0and fertilitatea si reinnoirea. Martenit5a ; Martisorul 6 traditie care se ai nu este si Ba*a Marta si care consta inoferirea si purtarea unui artisor in data de 1 artie, ca se n al venirii pri averii. ar?5an 6 sar*atoarea vinului si a vitei de vie, pe care ult airecentul )t. alentin i portat din 9ccident nu a reusit sa o detrone0e. ceasta sar*atoare

arc8ea0a de*utul pregatirilor pentru noul se0on viticol, cand se alege si *olic un +egeal vinului, su* protectia )f. (rifon. &= mai ; !ar)atoarea Literelor3 Bulgaria este singura tara din lu e care isisar*atoreste[alfa*etul c8irilic. Este o sar*atoare scolara, una dintre cele ai populare printre elevi si studenti.

Dintre alte +estivaluri si evenimente culturale im$ortante( amintim: polonia,estivalul de rte de la )o0opol3 estivalul de Ra00 de la Bans o3 Misterele lui 9rfeu 6renasterea lui ?ion=sos3 estivalul de roc alternativ de la +ila, )alonul rtelor de laPlovdid.

♣Ba5a te*nico materiala a turismuluiUnitati de ca5are: Aoteluri Pensiuni Ca0area la particulari Casele turistice Ca pingurile@otelurile din Bulgaria Aotelurile *ulgFre ti sunt clasificate dupF standardele europene. cest lucru nsea nFcF, cu cIt sunt ai ulte stelele 1-!5, cu atIt sunt ai *une serviciile de ca0are, dar i preHurile ai ari. Aotelurile de patru stele din Bulgaria satisfac i pe cei ai e igenHidintre clienHi. ;ucrea0F n siste Lall inclusiveW, dispun de piscine, saune, ici aga0ine

i alte facilitFHi pentru un concediu perfect. PreHurile de ca0are oscilea0F n Jurul a1% EuroZnoapte. Kn 8oteurile de trei stele, puteHi re0erva pentru su a de % EuroZnoaptca ere cu douF paturi i icul deJun inclus, nsF preHurile pot urca i pInF la11 EuroZca erF. Kn astfel de ca ere, veHi gFsi cu siguranHF, *aie proprie cu \C iuscFtor de pFr, televi0or, telefon i n unele ca0uri, frigider sau ini *ar.Pensiunile

Ca0area n pensiuni se poate aranJa la faHa locului. devFrul este nsF, cF pensiunileavantaJoase i calitative vor fi pe deplin ocupate n se0onul principal. Pentru un loc ntr-oca erF cu trei paturi, dotatF cu o*ilier vec8i, veHi plFti n Jur de 1 EuroZ noapte, iar pentru o ca erF cu douF paturi, odernF i co plet ec8ipatF telefon, televi0or cu satelit, *aie i *alcon5, de la #! la 4!EuroZnoapte. PreHurile sunt influenHate de localitate, dotFri distanHa pInF la are.Ca5area la $articulari


19/21

Ca0area la particulari este atractivF n special pentru generaHia tInFrF. vantaJulacesteia este cF, preHurile pot fi negociate cu Lga0deleW, care pegFtesc foarte *ucuroase, pentru esele de searF specialitFHi culinare *ulgFre ti originale. PreHurile diferF n funcHde localitate, nsF preHul ediu este ntre i 14EuroZnoapte. desea, este vor*a de ca0F

n ca ere standard de douF paturi, n ici vile cu grup sanitar propriu. )e poate plFti

supli entar i icul deJun. @n alt avantaJ, l constituie ediul fa ilial i distanHa pInF laare, n aJoritaea ca0urilor pInF la ! . ;a ce tre*uie totu i sF aveHi griJF7 ;aaJoritatea privaHilor *ulgari nu se o*i nuie te sF se ofere prosoape i alte necesitFHi ce

Hin de igienF, otiv pentru care va fi necesar sa vi le asiguraHi pe cont propriu. Kn situaHian care nu tiHi cu sF gFsiHi un ase enea tip de ca0are, ntre*aHi-i pe ta i etri ti sau p

cei de la auotogarF. F vor ndru a *ucuro i.Casele turistice Casele turistice sunt construcHii si ple care asigurF ca0area, cu un grup sanitar co un pentru un etaJ. PreHurile sunt relativ ici, dar tre*uie sF fiHi atenHi la a a-0isele ta e pentstrFini, care pot ridica preHurile la nivelul unei ca0Fri ai scu pe, dar ai calitativeCam$ingurile

9ficial, ca pingurile nu se reco andF. E istF totu i unele e cepHii, nsF alegereaca pingului potrivit nu este o c8estiune dintre cele ai si ple. PreHurile depind deFri ea cortului cFsuHei5, se plFte te electricitatea i parcarea. )u a perceputF pentru o

persoanF oscile0F n Jurul a 4EuroZnoapte. Tratament )tatiunea )@NN] ? ] pune la dispo0itia turistilor de # *a0e de trata ent

oderne, incadrate de personal calificat si dotari oderne ce asigura ai ult de 1trata ente edicale trata ente *alneare *a0ate pe ape inerale, na ol, asaJ etc5.


20/21

nregistrarii infor atiilor conta*ile, ceea ce de fapt repre0inta principiul autono ieiconta*ilitatii.

Pre isele aplicarii practice a controlului intern sunt repre0entate de co petenta siintegritatea orala a ntregului personal3 capacitatea responsa*ililor de a asigurasupervi0area eficace si per anenta a activitatii3 selectia, for area si supervi0area

lucratorilor care asigura tratarea infor atiilor conta*ile. plicarea practica a controluluiintern al corectitudinii nregistrarilor are la *a0a efectuarea de controale inter itente prinsondaJ5 si controale reciproce.Conceperea, aplicarea si supervi0area controlului intern revin, n principiu, directiei. Knca0ul n care directorul general nu este proprietarul afacerii, este posi*il ca cel care seocupa de control sa fie angaJat direct de catre entitatea proprietara. Pe aceasta cale seasigura autono ia deplina a controlului intern, directorul general putInd fi controlat el

nsusi. Controlorul va raspunde n fata directorului general nu ai din punct de vedere aldisciplinei uncii. Kn cest ca0, controlorul este cel care asigura organi0area activitatii persoanelor cu atri*utii de control.Controlul miscarii )anilor are o im$ortanta $rimordiala n activitatea de ca5are

deoarece:- o are parte a serviciilor sunt ncasate n nu erar3- cresterea i portantei de*itorilor i pune aplicarea de controale riguroase, ter enele derecuperare tre*uind sa fie, n principiu relativ scurte3- cu e ceptia grupurilor de turisti si anifestarilor de tipul conferintei, totalul ncasariloreste co pus dintr-o ultitudine de ici ncasari, fiecare n parte corespun0Ind unuiclient individual3- n principiu, clientul este ereu altul3- din ce n ce ai ult, furni0orii solicita plata n o entul livrarii sau consi t asupraunor vIn0ari pe credit nu ai pentru perioade scurte3Controlul iscarii *anilor priveste, deopotriva, controlul ncasarilor- care constituie

o*iectul de activitate al unui co pota ent speciali0at din cadrul serviciului conta*ilitate-si controlul platilor.Elementele de )a5a ale controlului ncasarilor sunt3- nregistrarea ncasarilor se face pe tipuri de ncasari si pe puncte de vIn0are3- nregistrarea ncasarilor se face pe *a0a notelor de plata eli*erate3- toate serviciile prestate si c8eltuielile efectuate n favoarea clientului tre*uie nregistrate0ilnic, cIt ai rapid posi*il, pe *a0a docu entelor Justificative3- ncasarile vor fi depuse la *anca n cel ai scurt interval de ti p posi*il3-operatiunile de sc8i * valutar vor fi supuse unui control riguros, dat fiind ca nuconstituie o operatiune nor ala, ci ai degra*a o derogare.

n ceea ce $riveste controlul $latilor( regulile de control intern +ac re+erire la3- separarea functiilor de platasi de nregistrare conta*ila3- aplicarea unor proceduri riguroase de autori0are si control al c8eltuielilor nainteaefectuarii platilor3

♣Relatiile turistice ale Bulgariei cu Romania Kn pre0ent, relaHiile dintre cele douF HFri se desfF oarF n *a0a L(ratatului de prietencola*orare i *unF vecinFtate se nat la )ofia, la # fe*ruarie 1 #.


21/21

Kn anul # 4, s-au aniversat 1#! de ani de la sta*ilirea relaHiilor diplo atice ntre+o Inia i Bulgaria, +o Inia fiind recunoscutF ca su*iect de drept internaHional i castat, n ur a (ratatului de la Berlin din 1$ $

Piata Turistica a Bulgariei

Documents

Transcript of Piata Turistica a Bulgariei