PIATA TURISTICA A FRANTEI.docx

65
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR„ FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM PREZENTAREA TURISMULUI MONTAN DIN FRANŢA ŞI RELAŢIILE DE COLABORARE ALE ACESTEIA CU ROMÂNIA DRAGOMIR ANA-MARIA CRISTINA

Transcript of PIATA TURISTICA A FRANTEI.docx

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIALMASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM

PREZENTAREA TURISMULUI MONTAN DIN FRANA I RELAIILE DE COLABORARE ALE ACESTEIA CU ROMNIA

DRAGOMIR ANA-MARIA CRISTINA

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA GENERALA A FRANTEI

1.1. Pozitionare geografica, limite si veciniFrantaeste situata in vestul Europei; are iesire la Golful Biscaya, Oceanul Atlantic, Marea Manecii si Marea Mediterana; se situeaza intre Belgia si Spania, la sud-est de Marea Britanie; este cea mai mare natiune vest europeana.Franta are si opt vecini terestri: Luxemburg (N-E), Germania si Elvetia ( E ), Italia si Monaco ( S-E ), Marea Mediterana, Spania si Andora ( S ), Oceanul Atlantic ( V )Frantei ii apartine si insula Corsica din Marea Mediterana.1.2. Cai de accesFiind o ar foarte dezvoltat, cile de acces sunt numeroase (aeroporturi, gri, porturi, autostrzi). Reeaua de ci de transport este diversificat i modern, dar polarizat ndeosebi din capitala rii. Frana a avut n ultimele decenii ale secolului al XX-lea, realizri remarcabile n domeniul transportului feroviar de mare vitez, aa-numitul TGV. Dispune totodat de o nsemnat reea de autostrzi i alte ci rutiere modernizate. Transporturile pe apa att fluviale, ct i maritime, sunt de asemenea bine dezvoltate. Dispune totodat de o important flota comercial maritim i de unele dintre cele mai mari porturi de pe glob: Marsille i Le Hvre. Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle si Orly) se nscriu printre cele mai mari din lume. n tehnologia transporturilor , Frana este conductoare mondial, pe lng ca deine recordul vitezei pe cale ferat (154km/h) TGV, modul de confort i eficien.AEROPORTURI:Aeroportul Internaional Charles de Gaulle (Aroport de Roissy-Charles de Gaulle) este cel mai mare aeroport a Franei i printre cele mai mari din Europa. Este situat n localitatea Roissy-en-France, 25 km de la Paris, i este numit dup generalul i fostul preedinte francez Charles de Gaulle (1890-1970). Aeroportul a fost deschis n anul 1974. Aeroportul Paris - Charles De Gaulle este utilizat de companiile aeriene low cost pentru zboruri interne, internaionale i transcontinentale. Cea mai important companie aerian low cost este Vueling, care are un hub pe acest aeroport. Alte companii aeriene care zboar ctre CDG sunt Aer Lingus, Air Arabia, Air Berlin, Air Transat, Atlas Blue, Blue1, bmibaby i altele. n total sunt 18 companii aeriene low cost care zboar ctre CDG. Pe aeroportul Paris - Charles De Gaulle se afl trei terminale pentru pasageri.Aeroportul Bordeaux se afl n Frana i se numr printre aeroporturile de dimensiuni medii. Aeroportul este utilizat de pasagerii care cltoresc ctre oraul Bordeaux, i are un singur terminal. Bordeaux este o destinaie ndrgit pentru o escapad la sfritul sptmnii. Aeroportul Bordeaux ofer zboruri interne n Frana, zboruri internaionale i zboruri transcontinentale. Companiile Aer Lingus, Air Transat, Baboo, bmibaby, easyJet i Ryanair ofer zboruri cu destinaia BOD. Exist 6 companii aeriene low cost cu conexiuni ctre BOD.Aeroportul Lyon Saint Exupry este un aeroport de dimensiuni moderate din Frana. La 20 km de aeroport se afl Lyon. Lyon Saint Exupry este o destinaie excelent pentru vizitarea obiectivelor turistice. Codul IATA al acestui aeroport este LYS. Pe aeroportul Lyon Saint Exupry se afl trei terminale pentru pasageri, nu uitai s verificai unde trebuie s v nregistrai la check-in.Companiile aeriene low cost utilizeaz acest aeroport pentru zboruri interne, internaionale i transcontinentale. Putei ajunge la LYS cltorind cu Aer Lingus, Air Arabia, Air Transat, Atlas Blue, Blue Air, Brussels Airlines, Condor i altele. n baza noastr de date exist 10 companii aeriene low cost cu conexiuni ctre acest aeroport. Aeroportul Nice este un aeroport de dimensiuni moderate din Frana. Aeroportul este utilizat de pasagerii care cltoresc ctre Nisa, care se afl la 6 km distan. Nice este o destinaie ndrgit pentru petrecerea vacanei de var, dar i pentru sejururi scurte pe tot timpul anului. Codul IATA folosit pentru a desemna acest aeroport este NCE. Pe aeroportul Nice se afl dou terminale.Aeroportul Nice ofer zboruri interne n Frana, zboruri internaionale i zboruri transcontinentale.

1.3. Istoria formarii si consolidarii statului francezTeritoriul Frantei, populat in antichitate de triburi celtice (gali), este cuceritde Cezar si transformat in provincie romana. Francii, popor Germanic stabilit insecolul al 5-lea in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in secoleleurmatoare poporului francez. Bazele regatului franc sunt puse de Clovis (481-511),iar in secolele 12-14 se intareste autoritatea regala si incepe centralizarea statala. Franta are numeroase conflicte cu Anglia ("Razboiul de 100 de ani"), pe carereuseste sa le termine victorioasa. Franta devine cea mai mare putere europeana in timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, insa frecventele razboaie purtate de acesta si de succesorii sai, pierderea posesiunilor franceze din India si Canada adancesc criza economica si politica a absolutismului dinastiei Bourbon. Revolutia franceza (1789) culmineaza cu proclamarea primei republici (1792), iar razboaiele de aparare aFrantei sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat alfrancezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, dupa infrangerea lui Napoleon, domnia Bourbonilor este inlaturata de revolutia din 1830,care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Filip (1830-1848). Dupa debarcarea din Normandia si insurectia Parisului, in Franta este reinstaureaza republica, iar in 1946 imperiul colonial devine Uniunea Franceza. Marea majoritate a coloniilor franceze isi dobandesc independenta intre 1959 si 1974, iar Franta initiaza o politica externa de distantare fata de hegemonismul american, redevenind una dintre marile puteri europene.

1.4. Prezentarea principalelor elemente de cadru natural

Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice ( unde exista podisuri, munti, josi- care sunt erodati- si campii) si alpine (Alpii si Pirineii). Treapta podisurilor si campiilor situata in jumatatea nordica a Frantei - cuprinde, printre altele: Masivul Central (Massif Central) cu inaltimi vulcanice ( Puy de Sancy1.886 m, Plomb du Cantal1.858 m, Puy de Dome1.485 m), inconjurat de suprafete mai joase, sub 1.000 m, larg valurite (Marche, Limou-sin) si continuate spre S-E de culmile Cevennes ( altitudine maxima 1.702 m) ce domina valea larga a fluviului Rhone. Masivul Armonican ( Massif Armonicain) hercinic in partea de N-V ( Bretagne, Normandie). Podisul Ardeni ( Ardennes) situat in partea de N-E, la granita cu Belgia.Clima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica) si de orientarea reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracterizeaza prin veri racoroase, ierni blande si precipitatii bogate. Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai scazute. Flora:Pdurile ocup 25% din teritoriul Franei, pduri de foioase (stejar, fag) i de conifere. n insula Corsica o vegetaie specific de maquis mediteranean. Puni, fnee 25% din teritoriul FraneiFauna:cprioare, psri cnttoare, psri migratoare; faun aclimatizat: muflonul, cerbul sika, capra neagr. n Corsica: muflonul i capra neagr.Hidrografie: Reeaua hidrografic este dens i orientat spre patru ntinderi marine:- Oceanul Atlantic Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km)- Marea Mnecii - Seine (776 km) cu afluenii si Moselle (550 km ) i Marne ( 525 km )-Marea Mediteran - Rhonul (812 km din care 552km pe teritoriul Franei)- Marea Nordului - Rhinul ( 195 km pe teritoriul Franei ) i afluentul su Meuse ( 950 km ).Pe teritoriul Franei exist i numeroase lacuri din care cele mai cunoscute sunt:Leman / Geneva la grania cu Elveia ( 582 km ), Bourget ( 44 km ), Grandlieu i dAnnecy.Apele Franei suntlegate ntre eleprin canale navigabile nlungime total de4.600km. n afara apelor enumerate mai sus, mai exist i ape subterane, dintre care cele maicunoscute sunt apele arteziene, al cror nume provine de lanumele provinciei Artois.

1.5. Situatia economica. Ritmuri de dezvoltare si prioritati. Implicatiile fenomenelor interne si externe asupra turismului.

Situata in primele 5 puteri ale economiei mondiale Franta cu o puternica industrie miniera mai ales datorita carbunilor si minereurilor de fier, Frantaapeleaza in prezent mai ales la materii prime din import. Ca alternativa la epuizarea zacamintelor de combustibili minerali fosili, Franta si-a dezvoltat oputernica atomoenergie.Turismul are o contribuie nsemnat (peste 20 miliarde USDanual) la balana de pli.Potrivit datelor publicate de Institutul Naional deStatistic din Frana (INSEE), dup declinul economic nregistrat n cel de-al doilea trimestru, Produsul Intern Brut (PIB)al Franei arealizat o cretere de 0,4% nperioada iulie - septembrie, depind prognozele, ceea ce determin o posibil cretere economic anual de 1,7%, care se apropie deobiectivul propus de guvernulfrancez.

CAPITOLUL 2PARTICULARITATILE OFERTEI TURISTICE DIN FRANTA

2.1. Regionarea Frantei

Franaeste mprit n 26regiuni: 21 dintre acestea sunt n partea continental a Franei metropolitane, una esteCorsicape insula omonim, (cu toate c strict vorbind, Corsica este ocolectivitate teritorialnu oregiunedar este uzual considerat regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mri. Aceste regiuni sunt subdivizate ndepartamente.

2.2. Patrimoniul turistic francez

Franta dispune de un mare potential turistic sprijinit de o infrastructura corespunzatoare. Cei peste 60 milioane de turisti, angajati in practicarea diferitelor forme de turism se indreapta catre numeroase zone sau obiective turistice dintre care: Regiunea Pariziana, Castelele de peValea Loirei, Litoralul Oceanului Atlantic, Litoralul Marii Mediterane cu Coasta de Azur, Alpii, Muntii Pirinei, Alsacia. Franta este tara unde cultura si realitatile zilnice se intrepatrund.

2.1.2. Patrimoniul mondial UNESCO

Biserica Sf.Maria Magdalena dinVzelay 1979Catedrala din Chartres 1979Ansamblul medieval i golfulMont Saint-Michel 1979Palatul Versaillesi parcul su 1981Abaia cistercian Fontenay 1981Catedrala dinAmiens 1981Teatrul roman i Arcul de Triumf dinOrange 1981Castelul Fontainebleaui parcul su 1981Monumenteromane i romanice dinArles 1982Salina regal din Arc-et-Senan 1983Capul GirolataiCapul Porto,rezervaia naional Scandolai Piana Calenches dinCorsica 1983Biserica din Saint-Savin sur Gartempe 1983Pieele Stanislas, de la Carrire, i d'Alliance nNancy 1985Pont du Gard 1988Strasbourg- Grande le 1991Paris, malurileSenei 1991Reims,Catedrala Notre-Dame,Bazilica Saint-RmiiPalais du Tau 1992Catedrala din Bourges 1995Centrul istoric dinAvignon 1996Canal du Midi 1997Cetatea fortificat istoricCarcassonne 1998Locurile istorice dinLyon 1998Drumurile franceze de pelerinaj spreSantiago de Compostela(Spania) 1999Zona viticolSaint-milioncu vestigiile sale istorice 2000Valea LoareintreSully-sur-LoireiChalonnes 2001Provins, trg medieval 2005Centrul orauluiLe Havre 200523 belfride din nordul rii 2005Centrul orauluiBordeaux 2008FortificaiileVauban 2008Lagunele dinNoua Caledonie 2010Oraul episcopalAlbi 2010Zona vulcanic din insulaLa Runion 2011Platourile de calcar Causses i Cvennes 2011Siturile palafitice preistorice din jurul Alpilor de pe teritoriul Franei 2012Zona minier dinNord-Pas-de-Calais

2.2.2. Resursele natural si antropiceResurse naturalBazinul parizian ( Bassin parisien ) in partea central-nordica, cea mai mare unitate naturala a Frantei, cu relief tipic de cueste, depresiuni si suprafete structurale in est, cu o zona joasa, drenata de Loire si afluentii sai in sud si suprafate din creta acoperite de loess si argila in nord.Bazinul aquitanian ( Bassin aquitain ) in sud-vest, cu podisuri calcaroase in est si nord (Perigord, Quercy, Charente ) si o campie nisipoasa (Landes de Gascogne) in vest, de-a lungul tarmului golfului Biscaya.Treapta muntoasa include: Muntii Alpi (altitudinea maxima de 4810 m pe varful Mont Blanc,aflat pe granita cu Italia), cu vai adanci si relief glaciar tipic ( ghetari, lacuri, creste ascutite,vai), situati in partea de S-E a tarii. Aceasta este cea mai mare inaltime de pe continentul european, cu exceptia Muntilor Caucaz, de la granita cu Asia.Muntii Pirinei, se afla in sud-vestul tarii( cu altitudinea maxima de 3.404 m in Pic d' Aneto si 3.355 m pe Mont Perdu) formand un fel de zid intre Franta si Spania, au o masivitate accentuata.Muntii Jura, la granita cu Elvetia, in nordul lacului Geneva, avand pe varful Cret de la Neige altitudinea de 1.723 m.Muntii Vosgi, situati in estul tarii, au caracter disimetric, mai abrupti spre campia Alsaciei, avand altitudinea maxima de1.424 m pe Ballon de Guebwiler.Coasta de Azur- (sau Riviera Francez, francez Cte d'Azur) este regiunea decoast a Franei la Marea Tirenian. Una dintre cele mai cunoscute zone de litoral dinlume, Coasta de Azur, se continu nest cu Riviera Italian prinMonaco.Coasta de Azur se ntinde pe teritoriul departamentelor mediteraneene Alpes-Maritimes i Var,napropiereadepartamentelorAlpes-de-Haute-Provence,Bouches-du-Rhnei Vaucluse.Lacul Geneva - sau Lacul Leman este cel mai mare lac din Europa occidental. Numele su, probabil de origine celtic, a intratn francez prin intermediul limbii latine.n form de corn, (sau ca o virgul), lacul are malurile nordice, vestice i estice n Elveia i malurile sudice n Frana. Frontiera dintre cele doua ri trece prin mijlocul lacului. Lacul Lman este traversat de la est la vest de ctre fluviul Ron.

Corsica,insula a Marii Mediterane,a devenit parte integranta a Frantei in 1.768. Corsica este cea mai intinsa insula a Frantei si cea de-a patra ca intindere din Marea Mediterana. Geografic si cultural este mult mai aproape de Italia decat de Franta. Micul oras Girolata este situat intr-un golf stramt apartinand vestului insulei.

Resurse antropiceTurnul Eiffel. Acesta este o construcie din oel ridicat n zona Champs de Mars n imediata apropiere a malului Senei i poart numele arhitectului care a realizat-o - Gustave Eiffel. In timp, a devenit o emblem a oraului Paris, este cel mai vizitat obiectiv turistic i una dintre cele mai cunoscute forme din lume. Turnul Eiffel are o nlime total de 324 m adic aproximativ 81 de etaje ale unei cldiri normale, are o greutate de aproximativ 10100 tone iar construcia a fost terminat n anul 1889. Primul i cel de al doilea nivel sunt accesibile pe scri sau cu liftul n timp ce la nivelul al treilea se poate ajunge numai cu liftul. De pe platforma superioar se poate admira o privelite absolut ncnttoare a Parisului ce nu trebuie ratat de nici un turist. Turnul are dou restaurante - Altitude 95 la primul nivel i unul mult mai scump i pretenios - Jules Verne la nivelul al doilea. Cel de al doilea este accesibil prin intermediul unui lift propriu.Biserica Sacre-Coeur de pe colina Montmartre se nal spre cer mai degrab precum un Palat Oriental dect ca o biseric. A fost construit n onoarea celor 58.000 soldai francezi mori n timpul rzboiului franco-prusac ntre 1870 i 1871. Lucrrile au durat 46 ani i s-au finalizat n anul 1923. Dei interiorul este mai puin impresionant dect al altor biserici din ora, turitii vin aici mai ales pentru imaginea panoramic a Parisului la apusul soarelui. Catedrala Notre-Dame de Paris La captul estic al pieii se afl catedrala Notre-Dame de Paris, care este situat pe un loc pe care parizienii l-au rezervat ntotdeauna pentru practicarea ritualurilor religioase. Luntraii galo-romani din cit i-au nlat acolo altarul pentru Jupiter (este acum Muzeul Cluny) iar, cnd s-a rspndit cretinismul, o biseric a fost construit pe locul templului. Primul episcop al Parisului, St. Denis, a devenit sfntul su patron. Roul din culorile Parisului reprezint sngele acestui martir care, n legenda popular, dup decapitare, i-a ridicat capul i a mers n picioare. Palatul Versailles a fost reedin regal i este construit n localitatea Versailles, acum suburbie a Parisului. Din 1682, cnd Regele Ludovic al XIV-lea s-a mutat din Paris, i pn cnd familia regal a fost forat s se ntoarca n capital n 1789, Curtea regal de la Versailles a reprezentat centrul puterii vechiului regim Francez. Astfel, Palatul Versailles este faimos nu numai din punct de vedere arhitectural dar i ca simbol al sistemului de monarhie absolutist impus de Ludovic al XIV-lea.CHENONCEAUX constituit dintr-un careu ridicat in apele Cher-ei, construit pe stalpi cupatru laturi, cu deshiderile ornate cuantablamente renascentiste si pilastrii. Henry al II lea a construit un pod cu cinci arcuri, care leaga castelul de malul stang al Cher-ei, si ogalerie, inaltata pe trei etaje, constructie sobra si aproape lipsita de decoratii.

Cele mai importante statiuni turistice montane

Alpii reprezinta pentru europeni locul de bastina al sporturilor de iarna. Regiunile gazduite de acesti munti impresionanti sunt perfecte pentru toti fanii schi-ului si snowboarding-ului, chiar si pentru cei mai pretentiosi dintre ei. In afara de un numar considerabil de partii de schi de calitate si schilifturi, puteti gasi numeroase posibilitati pentru divertisment si recreatie. Luati cunostina de sarmul oraselelor in Alpii francezi care va propun o distractie placuta dupa schi si monumente culturale. Aici puteti gasi si cazare in apartamente bine amenajate.InAlpii Franteise afla cele mai bune resorturi de schi, tehnologii ultramoderne, maxime: Chamonix are cea mai inalta linie de telecabina din Europa, Trois Valles pare a fi cea mai intinsa zona de schi de pe pamant, iar Mont blanc este cel mai inalt varf al Alpilor.In Franta domenii schiabile sunt inAlpi si Pirinei, cu partii de toate gradele de dificultate, ninsori abundente si un apres ski foarte popular, totusi este sub cel din Austria, iar sezonul dureaza de la sfarsitul toamnei pana in a doua jumatate a lunii mai.Regiuni de schi din Franta1. Regiunea Mont BlancDomeniul schiabil Evasion de Mont Blanc este impartit in trei subregiuni: zona din jurul Mont d'Arbois, Massif du Rochebrune, Masiff du Jaillet. Statiunea Chamonix este celebra pentru partiile sale provocatoare, atat cele amenajate, cat si cele neamenajate, de aceea, daca doriti sa petreceti un sejur plin de viata, atunci aceasta statiune este alegerea perfecta. Chamonix este considerata regina statiuniilor cu foarte multe partii neamenajate, majoritatea abrupte si lungi, precum faimoasa partie de pe ghetar Vallee Blanche, cu peisajele sale dramatice si spectaculoase. Inafara partiilor, Chamonix este un oras activ, vibrant, cu o atmosfera plina de viata si o viata de noapte excelenta.Domeniul schiabil din Chamonix se deschide la inceputul lunii decembrie, in functie de gradul de inzapezire al zonei si cuprinde 3 versanti principali: Brevent/Flegere cu orientare sudica, in fata lantului Mont Blanc, les Grands Montets versant nordic care domina satul Argentiere si domeniul Balme, la frontiera cu Elvetia.Les Grands Montets (1235 m - 3300 m)Denivelarile exceptionale si partiile dificile repartizate pe 3 versanti ( ghetarul Argentiere, Lodnan si Pendat) dau renumele acestui domeniu prestigios aflat partial pe ghetar.Brvent / Flgre (1030 m - 2525 m)Partiile sunt potrivite exigentelor tuturor categoriilor de schiori. Pe domeniu se poate ajunge cu telecabina Chamonix - Plan Praz sau cu telefericul din Flegere.Domeniul Balme (1453 m - 2270 m)Pe versantul Charmillon sunt partii largi si line, potrivite pentru cei care invata sa schieze, in timp ce versantul Vallorcine este potrivit unui schi tehnic, la un nivel mai inalt.Info partii:Total partii: 205 km- incepatori: 39 (51) km- intermediari: 25 (190) km- avansati: 10 (21) km*datele din paranteza se refera la domeniul schiabil Mont Blanc!Instalatii de transport pe cablu: In regiunea Mont Blanc: 230In regiunea Chamonix/Argentiere: - 8 telecabine- 5 telegondole- 17 telescaune- 20 teleschiuriTunuri de zapada: 96Cea mai lunga partie: 24 km ( Valea Blanche)Restaurante in zona partiilor: 14Trasee cross-country: 42 kmZona de ski: de la 1040 m la 3842 mAltitudinea statiunii: 1053 mCel mai inalt punct de teleski: 3842 mm

2. Regiunea Foret BlancheSituata in Alpii Sudici, la aproximativ 50 de kilometri de Brianon, n centrul departamentului Hautes-Alpes, se afla regiunea cu numele de La Fort Blanche. Aceasta include doua statiuni montane conectate ntre ele, si anume Risoul (1850 m) si Vars (1850 m).Statiunea Risoul - Statiunea este conectata cu Vars, parte a domeniului schiabil La Fort Blanche, unuk dintre cele mai mari din sudul Alpilor francezi. Datorita altitudinii mare la care se poate schia, statiunea inregistreaza un record la numarul de zile insorite, precum si la perioada in care este zapada. In general partiile nu sunt aglomerate si sunt de toate categoriile: de la cele mai usoare, pana la cele mai provocatoare, dar si multi km de partii neamenajate si nemarcate. Statiunea ofera, de asemenea, si piste pentru snowboarding si se mandreste cu un excelent snowboard parc. Este un resort compact si bine construit, dar in acelasi timp atractiv, cu multe cladiri in stil traditional, amplasat intr-un cadru frumos si cu o atmosfera specific frantuzeasca. Pe strada principala se gasesc cateva baruri, restaurante si magazine. Este o statiune foarte potrivita pentru familiile cu copii si datorita scolilor de ski, ce ofera servicii de ingrijire a copiilor.

Info partii:Total partii: 180 km- incepatori: 57 km- intermediari: 36 km- avansati: 11 kmInstalatii de transport pe cablu: 50Tunuri de zapada: 116Cea mai lunga partie: 8 kmRestaurante in zona partiei: 9Zona de ski: de la 1650 m pana la 2750 mAltitudine statiune: 1850 mCel mai inalt punct de teleski: 2750 m

3. Regiunea Les Deux AlpesLes Deux Alpes - una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Franta este si una din cele mai inalte zone glaciare de schi ale lumii, cu o altitudine care variaza intre 2130 - 3600 m. Statiunea Les Deux Alpes este un excelent resort pentru incepatori avand partii perfecte pentru deprinderea tehnicilor de baza. Pentru intermediari exista partii de diferite dificultati cu trasee variate prin padure sau prin locuri amenjate. Schiorii avansati pot profita de pistele negre de interes maxim: Super Diable si The Belle Etoile.

Info partii:Altitudine: 1300 m - 3600 mTotal partii: 225 kmInstalatii de cablu: 51- Telescaune: 23- Teleschiuri: 19- Teleferice: 1- Funiculare: - Telecoarda: 1

4. Regiunea Les Trois ValleesLes Trois Vallees este cel mai mare domeniu schiabil din lume. Are 600 km de partii accesibile tuturor turistilor. Dintre cele 330 partii cate numara domeniul, 13% sunt verzi, 39% albastre, 38% rosii si 10% negre, asta insemnand 50% partii pentru incepatori si 50% partii pentru avansati. Pe teritoriul celor 3 vai sunt in total 2000 de tunuri de zapada care acopera 1/3 din domeniul schiabil.

Statiunea Brides Les BainsStatiunea Brides-les-Bains face parte din marele domeniu Les 3 Vallees alaturi de Meribel, Courchevel si Val Thorens-Les Menuires si este o statiune termala renumita.Statiunea CourchevelDomeniul schiabil Courchevel cuprinde 528 hectare de munte dedicat in intregime practicarii sporturilor de iarna. Cei 150 km de partii de ski alpin deserviti de 62 instalatii de cablu va permit sa profitati din plin de vacanta de iarna.Statiunea Meribel - Meribel este situat in inima marelui domeniu Les Trois Vallees. Cu cele aproape 74 de partii deservite de 46 instalatii de cablu, el se intinde pe versantii vaii Allues de la 1400 m pana la 2900 m altitudine. Statiunea Meribel dispune de o retea impresionanta de inzapezire artificiala, compusa din 685 tunuri de zapada. Meribel este cea mai importanta statiune din intreagul domeniu, este singura statiune din lume care are 16 telecabine si in plus mai dispune de 17 telescaune si 13 teleschiuri.

Info partii:Total partii: 600 km- partii usoare: 171- partii medii: 314- partii grele: 115Numar de partii:- partii verzi: 48- partii albastre: 135- partii rosii: 117- partii negre: 34Nr. de tunuri de zapada: 1920Cea mai lunga partie: 5 kmRestaurante in zona partiilor: 43Cel mai inalt punct de teleski: 3200 mNr. total instalatii de cablu: 183- Telecabine: 3- Telegondole: 37- Telescaune: 69- Teleschiuri: 74

5. Regiunea Les OrresStatiunea Les Orres , se afla la doar 3 ore distanta de aeroportul din Grenoble, este asezata in Alpii de Sud, si ofera o priveliste minunata asupra Lacului Serre Poncon , cel mai mare lac artificial. Asezarea sa, la 1800 m inaltime si expunerea sa nordica , ofera statiunii posibilitatea zapezii permanente . Domeniul schiabil detine 90 km de partie , aproximativ 35 de partii (din care 3 negre , 21 rosii , 4 albastre si 7 verzi) toate extinzandu-se de la 1550 m pana la 2720 m . De asemenea exista 21 de instalatii de cablu precum si tunuri de zapada care pot acoperi pana la 70 % din domeniul schiabil.Partii pentru incepatori (11 partii):O alegere excelent pentru nceptori. Exist 7 partii verzi, blande si 4 partii albastre.Partii pentru intermediari (21 partii):intermediarii se vor bucura de pante largi la Les Orres, precum i unele cobarari frumoase printre copaci. ncercai partiile Genpi i Grand Cobone (ambele marcate ca rute pitoresti) sau urcati la peste 1650 m pentru partii mai dificile.Partii pentru avansati (3 partii):LES ORRES este mai mult o statiune pentru incepatori si intermediari, dar dac suntei n cutarea de provocari exist 3 partii negre si un parc de zapada pentru ceva andrenalina.Partii pentru snowboard:LES ORRES are partii largi, perfecte pentru incepatori si snowboarderii intermediari. Exist, de asemenea, un parc pentru snowboard cu ine i trambuline pentru cei in cautare de andrenalina.*Zona Les Orres cuprinde: 88 km de partie.Partiile se intind de la 1550 2720 m altitudine si sunt conectate prin 23 de teleferice.

Domeniul schiabil acoperit - SNOWHALL D'AMNEVILLEZona de schi acoperit unic n Frana, pista Snowhall este cea mai lung din lume . Cu covor de zpad de 60 cm si 35 m latime , pista se ntinde pe 620 m. Meninut ntre -2 C i -3 C , se ofer mai multe spaii (traseu incepator, sanie pentru copii sub 12 ani , o mare pista snowpark) pentru toate tipurile de schiori si snowboarderi pentru a se bucura de plcerile sportului de iarna ... de var i de iarn !Activitati - sporturi extreme Beneficii suport, oferte de cazare, inchirieri de echipamente, de libera practica, cursuri introductive si de perfectionare.

2.2.3. Principalele categorii de arii naturale protejateParcul Naional Cevenne (francez Parc National des Cvennes) estesituat n sudul Franei n regiunea muntoas Cevennes, avnd suprafaa de3213 km si este unul dintre cele mai bine amenajate si frecventate parcuri nationale din lume.Rezervatia Naturala Camargue, o ntins zon mltinoas este format de delta Ronului care este mprit ntre ferme, cmpuri de orez, organizaii tiinifice i un parc naional, denumit i delta francezilor, este una dintre cele mai umedezone din Europa, cu mlatini ntinse i heletee care mprtie un miros neobinuit, de sare. Masivul Les Calanques se intinde pe o distanta de 20 km (suprafata de 5000 ha), intre Marseille siCassis Din 1975 este luat sub protectie conform legii din 02 mai 1930. Din limbaprovensala,"cala"inseamna"pantaabrupta.Aaparutinurmaeroziuniiprogresive a calcarului gratie riurilor in timpul erei cuaternare. Vaile fluviale cu aspect de canioane au fost invadate de mare la sfirsitul ereiglaciare.Parcul Naional Vanoise (francez Parc National de la Vanoise, prescurtat PNV) este un parc naional situat n Alpii Graici (Alpes gres) din Frana. El a fost iniiat n anul 1963 pentru protejarea caprei negredin regiune, fiind primul parc naional din Frana. n anul 1976 primete diploma europen pentruprotecia naturii i animalelor.Parcul Naional din Pirinei (francez Parc national des Pyrnes) este unparc naional francezce a fost nfiinat n anul 1967. Parcul se ntinde pe olungime de aproape 100 de km de-a lungul graniei cu Spaniai are o limemaxim de 15 km. Parcul are suptafaa de 457 km fiind cel mai mare parcnaturaldinMuniiPirinei.Parcul National Runion (francez: Parc National de la Runion) este unparc naional pe insula Runion, un departament de peste mri din Frana si tuat n regiunea de vest a Oceanului Indian. Infiintata la data de 5 martie 2007, parcul protejeaz ecosistemele endemice ale Les Hauts, din interiorul muntilor insuleiRunion.

2.2.4. Prezentarea elementelor definitorii ale turismului din Frana

Turnul Eiffel este, probabil, cel mai cunoscut obiectiv turistic din Europa si simbolul francez cel mai de pret. Turnul se ridica la 300 de metr inaltime. Cand a fost construit, la sfarsitul secolului al XIX-lea, inaltimea sa era dubla fata de cea a Washington Monument, cea mai inalta cladire a lumii in acel moment.Turnul Eiffel a fost construit pentru Expozitia Universala din 1889, gazduida de orasul Paris in cinstea a o suta de ani de la Revolutia Franceza (1789). Constructia a fost menita sa dureze doar pe parcursul expozitiei, dar rezista inca si astazi, in ciuda protestelor artistilor contemporani expozitiei, care s-au temut ca ar reprezenta o structura fara individualitate si a opozitiei celor care spuneau ca nu se va integra in stilul general arhitectonic al orasului. Astazi, nu mai exista niciun fel de indoiala din partea parizienilor si nimeni nu-si poate imagina Paris fara Turnul Eiffel. De fapt, a devenit simbolul orasului luminilor.Disneyland Pariseste o staiune de vacan i de recreereun ora nou aflat n zona de est a Parisului,Frana. Complexul este situat la 32 km (20 mile) distan de centrul Parisului i se afl n cea mai mare parte n comunaChessy.Disneyland Paris cuprinde dou parcuri tematice, un centru comercial, districtul de mese i de divertisment i apte hoteluri aflate n proprietateaDisney. De la deschiderea sa din 12 aprilie 1992, acesta a fost al doilea parcDisneycare s-a deschis n afaraStatelor Unite(dupTokyoDisney Resort) i primul care a fost deinut i operat deDisney.Cu 15.405.000 de vizitatori combinai de la staiunile Disneyland Park i Walt Disney Studios Park, n anul fiscal2009, staiunea a devenit cel mai vizitat loc de vacan dinFranaiEuropa.

Staiunea Chamonix pe locul doi in topul obiectivelor turistice din Franta. Trebuie totusi amintit ca atuu-rile acestei aceastei cosmopolite statiune de schi NU sunt de neglijat:Chamonix este amplasat la poaleleMont-Blanc(cel mai inalt varf dinEuropa de Vest, de4.810 metri altitudine). Pantele abrupte sau line se potrivesc ca o manusa atat schiorilor avansati cat si incepatorilor. Nu degeabaChamonix, care a gazduit in 1924 primaOlimpiada a Jocurilor Olimpice de Iarna (fiind cunoscuta drept Mecca alpinismului si a sporturilor de iarna )a fost platoul de filmare pentru unul dintre filmele din seriaJames Bond. Peisajele sunt salbatice, de o frumusete dramatica, par cumva ireale, parca sunt facute pentru a fi imortalizate. Foarte scumpa, statiuneaChamonixeste asezata partial pe ghetar, printre cele mai cunoscute partii de schi ale sale numarandu-seLe Brevent, La Flagere, Les Grands Montets.

Buctria francez recunoscut la nivel mondial pentru elegana i preparate sale fine, a fost inclus n patrimoniul UNESCO. Este pentru prima oar cnd obiceiurile culinare ale unei naiuni sunt considerate un bun al patrimoniului mondial. Francezii ador ntregul ritual pe care l presupune pregtirea i degustarea mncrii i a buturilor. Este o adevrat tradiie, chiar una foarte activ.n buctria francez, prepararea alimentelor este ridicat la nivel de ritual, fiind la fel de important precum mncarea. Alimentele se pregtesc n special cu unt, tehnica inbuirii fiind de asemenea foarte apreciat. Carnea i sosurile se prepar uneori cu vin, butur nelipsit de la masa francezilor.Printre cele mai cunoscute i apreciate preparate din buctria francez se numr escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele, dar i arlotele.

CAPITOLUL 3 PARTICULARITATILE CERERII TURISTICE

3.1. Turismul emittor

Totalitatea rezidentilor unei tari, care se deplaseaza in scop turistic in afara granitelor tarii, pentru a efectua un sejur mai mare de 24 de ore. Numarul, motivatia sau destinatia acestor persoane se inregistreaza, intr-o anumita masura, la punctele de frontiera (de iesire din tara).

3.2. Rurismul receptor

Reprezint turismul (de primire sau pasiv) care nregistreaz sosirile cetenilor strini ntr-o ar dat, acetia avnd domiciliul permanent n ara emitent. Turismul receptor reprezint pentru ara primitoare o surs de ncasri valutare deosebit de important.

ANISOSIRI FRANCEZISOSIRI STRAINITOTALSOSIRITOTAL INNOPTARIINNOPTARIFRANCEZIINNOPTARISTRAINI

201036.830.54717.190.11154.020.658100.341.91362.960.46637.381.447

20114.896.464

1.330.659

6.227.12311.142.6647.947.7893.194.875

20122.242.228560.9772.803.20515.957.59513.388.3022.569.293

20131.359.865886.9942.246.859

4.436.4882.268.6052.167.883

20144.899.2971.552.1226.451.41911.698.6568.075.1943.623.462

3.2.1. Baza tehnico-material

Este reprezentat de ansamblul mijloacelor tehnice de producie utilizate, n acest domeniu, n scopul obinerii de bunuri i servicii specifice, destinate consumului turistic.

3.2.1.1. Unitai de cazareNumrul hotelurile n Frana sunt de aproximativ 17.588.Numrul de hoteluri clasate pe categorii n funcie de regiune, tipul hotelului i spaiul hotelului.

Tabel 1

RegiuneaHoteluri

0*1*2*3*4*- 4*LTotal

Alsace 422933313716557

Aquitaine 13788621211471,104

Auvergne 7895444665688

Basse-Normandie 41483059811503

Bourgogne 584932713124589

Bretagne 557357016118877

Centre 1147036710627684

Champagne-Ardenne 28301655513291

Corse 441917111419367

Franche-Comt 4026217393325

Haute-Normandie 6015167478297

Ile-de-France 2451879177822142,345

Languedoc-Roussillon 767453420321908

Limousin 3534151222244

Lorraine 8125274629451

Midi-Pyrnes 138139675245291,226

Nord-Pas-de-Calais 71252107322401

Pays de la Loire 887440010413679

Picardie 4315128508244

Poitou-Charentes 5640325807508

Provence-Alpes-Cte-dAzur 1821621,0185471932,102

Rhne-Alpes 2291741,252444992,198

Tipul

Chane 6981511,1985941982,839

Indpendant 1,2431,3408,3733,18361014,749

Spaiul turistic

Litoral 2442281,7768672033,318

Montan 3042801,752437652,838

Rural 5954232,8078241804,829

Urban 7985603,2361,6493606,603

TOTAL 1,9411,4919,5713,77780817,588

3.2.1.2. Uniti de alimentaie public n Frana sunt 1261 de restaurante i alte locuri de alimentaie public. Dintre acestea clasificm cteva dup numrul de stele care este nscris pe frontispiciul fiecrui restaurant.5 stele4 stele3 stele2 stele1 stea0 stele

Baron Rouge (Le)

Coupole (La) 4Georges 3

Caveau 30 (Le) 2

Mre Jean (La) 1

Jardins de Marrakech (Les)

Resto Provenal

Deux Garons (Les) 4

Vieux Bordeaux (Le) 3

Chez Hansi 1

Grenier Savoyard (Le)

Bar des Oiseaux

Oursin (L') 4

Boccaccio (Le) 3

Coco d'Or

A. Thibeaud

Castel Plage 4

Chez Greg 3

Djerba (Le)

Chez Fonfon 5

St-Petersbourg (Le) 4

Lou Nissart 3

Heng Heng

Anticipation (L') 5

Jardins de l'Opera (Les) 4

Barrio Latino 3

Africando

Icne 5

Cafe Verdun (Le) 4

Bistro du Sommelier (Le) 3

Grec (Le)

Viaduc Cafe (Le) 5

Coupole (La) 4

Georges 3

Casa Tipica

Jardins de Marrakech (Les) 5

Vieux Bordeaux (Le) 3

Simple Simon

Resto Provenal (Le) 5

Boccaccio (Le) 3

Diamant (Le)

3.2.1.3. Uniti de agrementn Frana populaia majoritar este de la varsta a doua n sus. La polul opus sunt turitii strini care sunt dintre cei mai tineri. Pentru aceasta, Frana are multe uniti de agrement n diferite zone ale rii. Dintre acestea amintim unele care sunt mai vizitate si mai cutate. Parcul de distracii Asterix Parcul Disneyland Parcul Walibi Rhone-Alpes

3.2.2. Mijloacele de transport destinate turitilor

nFrana, infrastructura detransporteste foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi.Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuriTGVce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exist conexiuni cu toi vecinii si, inclusiv cuRegatul Unitprin intermediulTunelului Canalului Mnecii. Numeroase orae dispun de sisteme de trenuri suburbane (RERn Paris) imetrou, unele dintre ele fiind de tipVALautomate. Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de asutostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae.Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiindAeroportul Internaional Charles de Gaullen apropierea Parisului.Air Franceeste compania naional, n curs de privatizare, parte a concernuluiAir France-KLM, care este cea de a treia companie mondial de transport aeronautic. Pn nSecolul XIXtransportul fluvial era foarte dezvoltat, existnd n continuare peste 14.000 km de canale i cursuri de ap navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exist numeroase porturi,Le Havre,Saint-Nazaire,BordeauxiMarsiliafiind printre cele mai importante.

3.2.3. Formele de turism practicate specifice spaiul montan

Franta detine de asemenea o bogatie neasemuita Alpii, cu cel mai mare varf din intregul lant Vf. Mont Blanc de 4807 m. Aici s-au dezvoltat primele statiuni montane, fiind primii masivi descoperiti si exploatati, inca din perioada 1765 1880. Primele forme de turism dezvoltate aici au fost cel balnear si cel lacustru, pe malul marilor lacuri glaciare. Astfel, acum exista statiunile dedicate turismului lacustru, cum ar fi Evian-les-Bains si Thononne-les-Bains pe malul lacului Geneva, Annecy pe malul lacului omonim, Aix-les-Bains pe malul lacului Bourget. Totusi, monopolul in cadrul turismului montan este detinut de statiunile dedicate practicarii sporturilor de iarna, create in patru generatii, pe loc gol ex-nihilo: Chamonix, Maribel, Val dIsere, Alpes dHuez, Courchevel, Les Deux Alpes, Tignes, Super Tignes, Morzin-Avoriaz, La Plagne, Les Arcs, Isola, Isola 2000, Flain. Amenajarea acestora este la cel mai inalt nivel, numarul de partii al fiecarei statiuni fiind in general de peste 50 (statiunea La Plagne detine 107 partii), iar al instalatiilor de transport pe cablu fiind de asemenea impresionant (de exemplu, Les Trois Valees detine un numar de 455, iar Chamonix detine 307 instalatii de transport pe cablu). Capacitatea de cazare a unei statiuni din Alpii Francezi ajunge si la 40 000 de locuri.Alpii francezi sunt cunoscui mai ales ca un adevrat rai al schiorilor( pentru toate varstele). Schi aventuros: Schiatul off piste heli-schiul schi cross country snowshoeing schiatul pe ghear Snowboarding Cratul pe gheaAlte sporturi practicate sunt: sania tras de cini sniu snowmobileAlpii francezi devine pe timpul verii o destinaie extrem de apreciat de amatorii de vacane active drumeii i ascensiuni pe muni, cicloturism i multe alte sporturi practicate pe ap sau pe uscat.

3.2.4. Indicatorii de baz ai circulaiei turisticeIncasriIncasri turistice in 2012 53,6 miliarde $Incasri turistice in 2013 56,1 miliarde $

CheltuieliCheltuieli turistice in 2012 39,1 miliarde $Cheltuieli turistice in 2013 42,4 miliarde $Populatie 2013 64 milioaneChelt. Medie /locuitor in 2013 = 665 $Durata medie a sejuruluiDms/14 =1,81 zileDms/10= 1,85 zileDensitatea medie Densitatea turistica in raport cu suprafaa 11,73 tur./kmDensitatea turistica in raport cu populaia 0,10 tur./loc.

CAPITOLUL 4 RELAIILE DE COLABORARE DINTRE FRANA I ROMNIA

4.1. Legaturiile istorice ale Franei cu Romnia

Frana a jucat un rol determinant n istoria modern a Romniei. Putem spune c fr ajutorul Franei, apariia statului romn pe harta politic a Europei, poate, nu s-ar fi produs. Poporul romn are o mare datorie fa de poporul francez i este extrem de regretabil faptul c n ultimii ani tradiionalele relaii franco-romne s-au deteriora.La nceputul secolului al XIX-lea, Napoleon Bonaparte a fost la un pas s unifice Europa pe calea armelor. ntre primul mprat francez i arul Alexandru I au intervenit mai multe nelegeri negociate la Tilsit (1807) i Erfurt (1808). n aceste dou ntlniri s-a creionat, printre altele, o mprirea a Europei, frapant de asemntoare cu Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939). Astfel, Moldova i ara Romneasc au fost abandonate n favoarea Rusiei. Dar, din fericire pentru romni i din nefericire pentru Napoleon, a avut loc rzboiul franco-rus din 1812. Preocupai de lupta contra mpratului francez, ruii au fost nevoii s se mulumeasc cu Basarabia. Prin urmare, principatele romne au fost salvate de la statutul de gubernie de ctre ambiiile lui Napoleon Bonaparte.Elita intelectual a Romniei din secolul al XIX-lea a fost colit n Frana.In primul rzboi mondial Romnia i Frana s-au situat pe aceeai parte a baricadei. Refacerea armatei romne dup dezastrul din campania din 1916 s-a fcut cu suportul misiunii militare franceze, condus de generalul Henri Mathias Berthelot. n grelele clipe ale primului rzboi mondial prietenia franco-romn s-a cimentat pentru totdeauna.Dup revoluia din decembrie 1989, apropierea dintre Frana i Romnia s-a realizat n mod ct se poate de firesc. Parisul a fost marele sprijinitor al aspiraiilor europene i euro-atlantice ale Romniei. n virtutea celor mai sus indicate, deplng cotele extrem de joase ale actualelor legturi franco-romne.

4.2. Relaii Economice bilaterale

Schimburile comerciale dintre Romnia i Frana se desfoar n baza reglementrilor comunitare n materie, Romnia fiind membr a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.Alte acorduri importante care reglementeaz relaiile economice bilaterale sunt : Acordul privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor i asupra averii, intrat n vigoare la 27 septembrie 1975 ; Acordul privind promovarea i protejarea reciproc a investiiilor, intrat n vigoare la 02 iunie 1996.Schimburile comerciale romno-franceze au avut o evoluie ascendent n ultimii 12 ani, n intervalul 2003 2009 crescnd de circa 2 ori. ncepnd din 2007, Frana a ocupat n mod constant poziia de al treilea mare partener comercial al Romniei, dup Germania i Italia.n 2012, schimburile comerciale bilaterale au fost de 6,2 mild. Euro (scdere cu 4,69% fa de 2011), din care exportul de 3,15 mild. Euro (scdere cu 6,80% fa de 2011), iar importul de 3,09 mild. Euro (scdere cu 2,45% fa de 2011). Balana comercial, de 53,94 mil. Euro, a fost favorabil prii romne. n 2013, schimburile comerciale bilaterale au totalizat 6,529 mild. Euro (cretere de 4,63% fa de 2012), extrem de aproape de nivelul record din 2011 (6,533 mild. Euro), din care exportul a nsumat 3357,77 milioane Euro (cretere de 6,67% fa de 2012), iar importul 3170,93 milioane Euro (cretere de 2,55% fa de 2012). La finalul anului 2013, ponderea Franei n comerul total al Romniei era de 6,23% (locul 4), respectiv: 6,77% la export i 5,74% la import. Balana comercial a nregistrat un excedent de 186,84 milioane Euro, fa de cel de +55,82 din anul 2012. Frana s-a situat pe locul 16 n topul rilor cu care se nregistreaz excedent comercial.La 31 iulie 2014 n Romnia erau nregistrate 7841 societi comerciale cu capital francez (4,03% din totalul firmelor cu participare strin de capital), cu un volum al capitalului social subscris de 2141,73 milioane Euro, respectiv 6,03% din totalul investiiilor strine directe, Frana figurnd pe locul 5 n clasamentul investitorilor strini, dup Olanda, Austria, Germania i Cipru. Conform autoritilor franceze, investiiile companiilor franceze n Romnia depesc 7 mild. Euro, dac se iau lua n calcul majorrile de capital, achiziia unor firme romneti, investiiile n modernizri/extinderea de activitate a marilor grupuri franceze, industriale i de servicii implantate deja n Romnia, precum i profitul reinvestit.Instituiile cooperrii culturale: Institutul Francez din Bucureti (creat n anul 1924, dup modelul Scolilor franceze de la Atena i Roma); Institutul Cultural Romn la Paris; Centre culturale franceze la Cluj-Napoca, Iai i Timioara; Biblioteci franceze la Craiova i Constana; Teatrul franco-romn la Bucureti.

4.3. Relaii turistice bilaterale

Conform informatiilor furnizate de touroperatorii francezi care programeaz Romnia (trei specialiti i 15 generaliti) i de ageniile de turism romne partenere, durata medie pentru sejur n turism organizat este de aproximativ 10 zile, iar cheltuiala medie/sejur n turism organizat/turist francez este de aproximativ 400 euro prestaii turistice n Romnia i 250 euro transport- avion, deci un total de 650 euro/sejur/turist francez. Pe piaa turistic francez, Romnia este n exclusivitate o destinaie de var i este nc cunoscut ca o destinaie nesigur, cu o situaie economic precar, deci cu un potenial turistic similar. Din aceste motive obiective, societile romneti care lucreaz sau doresc s lucreze pe piaa francez, ntmpin greuti, att datorit tarifelor relativ ridicate comparativ cu cele ale concurenei, ct si datorita calitii serviciilor oferite. Mai exact, n mecanismul cererii i ofertei de pe piaa turistic din Frana, cererea de produse turistice romneti este la un nivel redus, iar oferta este aleatorie (raport calitate/pre defectuos). Profilul turistului francez care viziteaz Romnia este urmtorul: vrsta se situeaz ntre 55 i 70 de ani, iar ca poziie social, sunt persoane cu venituri medii aparinnd clasei de mijloc a societii franceze. Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se ndreapta spre sejururi litoral- 70% sau litoral + circuite turistice - 15%. Conform informaiilor furnizate de agenia TAROM Paris, structura clientelei pe zborurile de linie Tarom (zboruri regulate fr charter) este urmtoarea: 60% : clientela business 30%: turism pur 15%: clientela etnic (rude). Turitii strini sunt atrai de destinaiile locale, n special de segmentul agroturistic. Ageniile de turism au vazut n aceast tendin ocazia oportun de a pregti pachete de oferte care s atrag din ce in ce mai muli strini, care s compenseze plecrile romnilor n afar, dar care s aduc i ctiguri suplimentare i s consolideze segmentul turistic romnesc.Astfel, potrivit ageniei de turism J'Info Tours, aproximativ 25.000 de turiti francezi vin anual n Romnia, destinaiile preferate fiind Nordul Moldovei, Transilvania, Maramure sau Delta Dunrii. Aceast valoare este semnificativ mai mic fa de cei 100.000 de romni care ajung anual n Frana, fie pentru vizite i odihn, fie n interes de serviciu, participare la conferine, simpozioane, trguri internaionale sau competiii sportive. Reprezint o atracie mare zonele care sunt legate de anumite mituri sau care au o tradiie recunoscut la nivel mondial. De aceea, segmentul agroturistic se afl n plin dezvoltare.Datele Institutului National de Statistica arata ca anul trecut au vizitat Franta 24.149 de turisti romani, in scadere de la 25.475 in 2010.Cheltuielile acestora au crescut insa, de la 54,5 milioane lei (12,9 milioane euro) in 2010 la 62,7 milioane lei (14,8 milioane euro)."In ceea ce priveste destinatiile, Parisul este pe primul loc, urmat de Coasta de Azur, pentru care exista doua zboruri directe Bucuresti-Nisa, plus chartere organizate de agentii de turism romanesti", a declarat agentiei Mediafax Gordana Malic, directorul biroului Atout France din Viena, care se ocupa si de actiunile de promovare a Frantei pe piata romaneasca. Ea a adaugat ca in topul preferintelor turistilor romani este si vizitarea castelelor de pe Valea Loarei, dar si zonele de ski precum Chamonix, Val Thorens si Courchevel."Din ce in ce mai multi romani merg la ski in Franta, prin intermediul curselor directe Bucuresti-Lyon sau Bucuresti-Geneva, sau cu charterele organizate de unii turoperatori romani", a spus Malic. [footnoteRef:2] [2: www.wall-street.ro]

CAPITOLUL 5PROPUNERI I STRATEGII DE RELANSARE IN TURISM

5.1. Propuneri personaleStrategia de branding a FraneiLa Conferina Naionala de Turism din 2008 Herv Novelli a lansat noua politic (Destination France 2020) n domeniul turismului i a prezentat alturi de Christine Lagarde logo-ul noului brand al Franei.ntr-un moment n care sectorul turismului se confrunta cu noi provocri din cauza intensificrii concurenei internaionale i apariiei de noi modele de consum, Guvernul s-a angajat s sprijine sectorul turismului, industria prima din Frana. Aceast politic ambiioas este destinat s consolideze poziia Franei ca lider global i creterea contribuiei turismului la creterea economic i crearea de locuri de munc. Este rezultatul unei munci n echip, echipa cu peste 100 de profesioniti, multe discuii i multe compromisuri .Aceast politic, menit s pun turismul francez pe primul plan, se bazaeaza pe trei prioriti:1. mbuntirea primirii turitilor internaionali, pentru a atrage o nou clientela: Acces la toate zonele din Frana politica a vizelor mai rapid pentru tarile-tinta (Rusia, China, India, Brazilia, Mexic). Imbunatatirea serviciilor aeriene n zonele turistice prin facilitarea accesului de companii aeriene cu servicii low cost. Dezvoltarea i formarea profesional a personalului de specialitate din turism. 2. Modernizarea turismului pentru a satisface noile cereri: Studierea unui parteneriat public-privat pentru a dezvolta platforme de marketing Modernizarea hotelurilor pentru a se potrivi cu noile standarde de ospitalitate i cu ateptrile publicului: O organizaie va fi responsabil cu acordarea de certificate de calitate . Discuii cu privire la definirea unei politici noi, de turismul social. 3. Crearea brandului Franei Crearea unui brand unic, mprtit de toate prile interesate, menit s s se armonizeze imaginea Franei n ntreaga lume. mpreun cu un logo i un slogan, acest brand ntruchipeaz valorile de ospitalitate i de calitate din Frana.Herv Novelli a prezentat de asemenea un plan de aciune pentru a stimula turismul, bazat pe 4 piloni: 1) Crearea unui brand, care i propune printr-o strategie de marketing, atragerea de noi clieni din ntreaga lume. 2) Dezvoltarea regiunilor prin evenimente tematice, cum ar fi expoziii sau evenimente sportive, organizate pentru a stimula turitii s vin n acele zone.3) Reformarea sistemului de clasificare a hotelurilor i crearea de noi hoteluri pentru turitii care doresc faciliti de lux.4) mbuntirea calitii i a serviciilor n materie de primire a turitilor. n acest domeniu Franta este n spatele Italiei i Spaniei, conform unui studiu Ipsos 2007.

Recomandrile studiului Grupului de consultan Boston (Boston Consulting Group) 1. Cucerirea de segmente ct mai mari din Europa de Vest, China, India, Brazilia, Mexic, Rusia. 2. Majorarea cheltuielilor per turist, prin crestera oportunitilor pentru a reveni sau de a prelungi durata cltoriei n Frana (activiti, evenimente) 3. Dezvoltarea turismului de afaceri. 4. Dezvoltarea turismului durabil, care s respecte echilibrul natural i mediul de via. 5. Mobilizarea tuturor actorilor, publici i privai.

5.2. Strategii, planuri de dezvolatre in turismPentru a stabili o adevrat strategie naional n domeniul turismului, o consultare a fost realizat din noiembrie 2013 pn n februarie 2014, au participat la aceasta intalnire de la persoane fizice la profesioniti publici i privati.Pentru atrece de la 84 la 100 milioane de vizitatori strini pe anpn n 2030, n special a pentru a restabili numrul 1 mondial in turismul francez, Guvernul a luat30 de decizii foarte concrete, dintre care unele sunt eficiente imediat.DEZVOLTA UNui TURISM DE CALITATE I DIVERSIFICAT Stabili cinci centre de excelen - produse alimentare fantastice / degustare de vinuri/ munte / sport, ecoturism / roaming n jurul abilitile de turism franceze (obiecte de artizanat, de lux), turism / urban. Finanarea acestor programe de excelen de ctre programul de investiii pentru viitor - Turismul, care este unul dintre domeniile noastre de excelen i inovaie ar trebui s poat beneficia de 15 milioane de euro. Promovarea destinaiilor pilot in strainatate - branduri puternice (site-uri excelente etc)MBUNTIREA spaiului francez aeroporturi statiile garilorFACILITAREA ACCESULUI PE TERITORIUL FRANCEZ Extinderea iniiativei "vizele n 48 de ore" A facilita procesul de obinere a vizelor Scutirea de vize pentru a avea acces la teritorii ultra-marine turiti de diferite naionaliti, din rile vecine Crearea Talent paaport Promovarea sistemului parafat automatizat i de control al paapoartelor instant, mai ales pentru turiti europeni

ELABORA PROGRAME DE FORMARE N HOTELURI I RESTAURANTE mbuntirea condiiilor de lucru 2.000.000 de locuri de munc directe i indirecte vor fi generate de industria turismuluinfiinarea unei plan de desfurare pentru Wi-Fi gratuit - n locurile foarte turistice (cum ar fi aeroporturile), Hoteluri i stimulent pentru a construi WiFi n sistemul de clasificarea al hotelurilor in momentul evaluarii.Dezvoltarea unor vacane accesibile tuturor, inclusiv cooperarea cu Agenia Naional de tichete de vacanta.

5.3. Impactul activitilor turistice asupra mediului

Cele 9 strategii de dezvoltare durabila si protejare a mediuluiMotto ul lor Ctre o economie egologic si echitabil

1. Producia i consumul durabil - Acioneaz asupra comportamentului consumatorilor, cat si al productorilor responsabili, lund n considerare ntregul ciclu de via al produselor i serviciilor.2. Societate a cunoasterii 3. Schimbrile climatice i energia - Mai mult rigoare i sobrietate n consumul nostru , s ncurajeze dezvoltarea de energie din surse regenerabile , pentru a pregti teritoriile de a se adaptare si a asigura activitilor oamenilor.4. Transport si mobilitate durabil 5. Conservarea i managementul durabil al biodiversitii i resurselor natural promovarea productiei ECO6. Sanatatea publica - mbuntirea calitii aerului interior i de a se face o etichetarea obligatorie cu coninutul i emisiile de poluani a produse volatile, de construcii , vopsele , mobilier i produse decorative.7. Demografia si imigratiile - implementa pe scar larg a unor clauze care s promoveze angajarea oamenilor care se confrunt cu probleme deosebite de integrare : pe termen lung omeri , lucrtori, tinerii cu dizabiliti fr calificare , beneficiarii de asisten social. 8. Provocarile international in Dezvoltarea durabila si sarcia n lume - S contribuie la mbuntirea nivelului de trai a populaiile rurale din rile n curs de dezvoltare , n special pentru a evita supra urbanizarea - concentrare i cretere sprijinului pentru micii productori prin Comerul echitabil .

CONCLUZII

Cererea turistic este alctuit din acele persoane care i doresc s se deplaseze periodic i temporar n afara reedinei proprii,pentru alte motive dect prestarea unor activiti remunerate la locul de destinaie.Turitii ii pot manifesta dorina de a beneficia de o gam variat de servicii pe parcursul ederii lor, de aceea voi puncta cteva din ateptrile pe care un turist ce ii propune s viziteze Frana le poate avea.Persoanele ce ii propun ca destinaie turistic Frana sunt persoane de toate vrstele, exisnd zone turistice ce includ att amenajri cu grad ridicat de confort, cu servicii de calitate superioar ct i regiuni turistice puin cunoscute cu dotri material minimale dar cu atracii natural sau cultural deosebite.Cei interesai de cultur i istorie pot incepe cu Parisul, pentru a continua cu alte regiuni istorice importante ale Franei, precum sunt castelele de pe Loira sau Versailles. Cei care doresc s se bucure de soare i plaj pot incerca una dintre staiunile de pe Riviera franceza. Iarna, staiunile de schi franceze precum Chamonix sunt recunoscute pe plan internaional.Ins una dintre atraciile eseniale ale Franei o constituie turismul culinar. Regiunile celebre pentru originea unor vinuri si branzeturi fac din Frana o destinaie predilect pentru gurmanzi. Brie de Meaux si Camembert sunt doua dintre cele mai cunoscute branzeturi de acest tip. Turitii pot opta pentru circuite culinare care i poart n zone rurale, unde iau parte la degustri de vinuri i delicatese produse n regiune.Frana ofer o multitudine de oferte turistice ncantatoare oricrui turist i reuete s satisfac orice gust. Oferta turistic a Franei poate fermeca orice clator fie el un aventurier, un romantic sau un fin degustator de vinuri alese, ins frumusetea Franei nu se rezum la un croissant sau o cafea, la o plimbare romantica, sau la vizitarea marelui muzeu Luvru.. Staiunile din regiunile Franei ofer cazare n vile i pensiuni, la preuri decente, apropiind turistul de farmecul rural care inc ii pstreaz tradiiile i vechile obiceiuri franceze dar mai ales gustul sublim al buctriei tradiionale. Baza tehnico-materiala este formata din 19.912 hoteluri, 4.400 cinema, 38.879 monumente istorice, 50.000 productii teatrale in fiecare an.

BIBLIOGRAFIE

1. NICOLAE NEACSU, ANDREEA BALTARETU, MONICA NEACSU, MARCELA DRAGHI, RESURSE SI DESTINATII TURISTICE - INTERNE SI INTERNATIONALE, ED. UNIVERSITARA, BUCURESTI 2009;2. ANDREEA MIHAELA BALTARETU, DEZVOLTARE SI PLANIFICARE URBANA, ED. UNIVERSITARA, BUCURESTI 2013;3. ANDREEA MIHAELA BALTARETU, AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI, ED. UNIVERSITARA, BUCURESTI 2013;4. NEDEA PETRONELA-SONIA, GEOGRAFIE ECONOMICA MANUAL DE STUDIU INDIVIDUAL, ED. UNIVERSITARA, BUCURESTI 2012;5. NEDEA PETRONELA-SONIA, GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA NOTE DE CURS, ED. UNIVERSITARA, BUCURESTI 2011;*** http://www.insee.fr/en/*** http://www.roxy-world.ro/schi_franta.php*** http://www.skipass.ro/ski-franta/regiunea-les-deux-alpes*** http://www.developpement-durable.gouv.fr/spip.php?page=themes*** http://www.elysee.fr/*** www.franceguide.com*** http://www.diplomatie.gouv.fr/fr/mentions-legales-infos-pratiques/faq/article/la-france-vie-politique-economique

2