Universitatea GEORGE BARITIU din BrasovFacultatea de Stiinte EconomiceSpecializarea : Economia Comertului, Turismului şi Serviciilor

ProiectTehnica Operatiunilor de Turism

Programul de marketing turistic international

Studiu de caz : PROGRAM DE MARKETING PENTRU LANSAREA STATIUNII

TURISTICE MONTANE SINAIA PE PIATA TURISTICA A ITALIEI

Studenti :

An : II

BRASOV 2009

Cuprins :

Introducere 2

Produsul în marketingul turistic international 5

Pretul în marketingul turistic international 13

Promovarea în marketingul turistic international 19

Distributia în marketingul turistic international 25

Studiu de caz : Program de marketing pentru lansarea statiunii turistice

montane Sinaia pe piata turistica a Italiei

Politica de produs 29

Politica de pret 53

Politica de distributie 53

Politica de promovare 53

Bibliografie 56

1

Pagina

Introducere

La inceputul mileniului, oportunitatile pe pietele internationale sunt mai

mari şi mai diversificate ca niciodata. Au aparut noi consumatori pe pietele în

continua crestere din Europa de Est, tari desprinse din fosta Uniune Sovietica,

China şi alte tari asiatice, India şi America Latina, deci din întreaga lume. Unele

dintre aceste tări au încă o putere de cumparare redusa, însa promit a fi mari

pieţe al viitorului. Chiar şi pe pieţele mai mature ale tarilor dezvoltate apar noi

oportunitati, intrucat preferintele consumatorilor devin tot mai sofisticate şi mai

complexe. Puterea crescanda de cumparare din aceste tari ofera consumatorilor

prilejul de a-si satisface noile cerinte.

In ultimele decenii au avut loc schimbari politice, economice şi sociale fara

precedent, care au modificat în mod dramatic peisajul afacerilor internationale.

Dintre aceste prefaceri, mai relevante sunt : aparitia noilor piete din europa de

Est, Asia şi America Latina, care se estimeaza ca vor contribui la cresterea

comertului mondial în urmatorii 20 de ani cu peste 75% ; modificarea structurilor

de distributie din Europa, Japonia şi noile piete aparute ; cresterea ponderii

familiilor cu venituri medii în intreaga lume; continua intarire şi formarea de

grupuri şi de piete regionale, cum ar fi : Uniunea Europeana, Zona Central

Europeana a Comertului Liber (C.E.F.T.A.), Zona Nord Americana a Comertului

Liber (N.A.F.T.A.), Asociatia Natiunilor din Sud-Estul Asiei (A.S.E.A.N.); crearea

Organizatiei Mondiale a Comertului (W.T.O.); restructurarea, reorganizarea şi

reorientarea firmelor, pentru a raspunde mai bine modificarii mediului competitiv

al pietei internationale.

Pe masura cresterii ponderi activitatilor internationale ale firmei,

intelegerea specificului marketingului în diferite culturi capata o importanta din ce

în ce mai mare. Marketingul international trateaza probleme globale şi descrie

concepte relevante pentru comerciantii internationali, indiferent de gradul lor de

implicare internationala.

2

Marketingul internationale este mult mai complex decat cel intern, şi

aceasta din cauza a doi factori : competitia globala şi mediul international.

Competitia devine din ce în ce mai acerba, un numar crescand de tari concurand

agresiv pe pietele mondiale.De asemenea, mediul international prezinta o mare

varietate politica, economica legala şi culturala.

Marketingul este o activitate economica universala prezenta în toate

societatile umane. El reprezinta mecanismul prin care se furnizeaza indivizilor şi

organizatiilor produsele şi serviciile de care au nevoie. Prin urmare, activitatea de

marketing depaseste granitele geografice şi politice, deservind pietele de

pretutindeni.

Marketingul international apare atunci cand se identifica o oportunitate de

a face profit prin satisfacerea nevoilor utiliatorilor sau potentialilor utilizatori ai

produsului în alte tari ale lumii. De-a lungul istoriei umane, bunurile au fost

vândute dintr-o parte a lumii în alta, pe masura perceperii de catre comercianti a

oportunitatii de a-si inbunatati resursele şi standardul de viata prin intermediul

schimbului.

Procesul şi principiile marketingului sunt universale, indiferent ca se aplica

la nivelul unei singure tari sau al mai multora. Intrucat marketingul intern este

prima faza de implicare în afaceri, unii autori considera ca în definirea

conceptului de marketing international trebuie pornit de la marketingul intern.

Astfel se afirma ca marketingul international cuprinde aceleasi activitati ca şi

marketingul intern, ceea ce diferentiaza cele doua concepte fiind modul în care

ele sunt realizate şi sfera lor de cuprindere. Singura diferenta intre marketingul

intern şi cel international este aceea ca activitatile aferente marketingului

international au loc în mai multe tari.Aceasta unica diferenta justifica diversitatea

şi complexitatea crescanda a marketingului international. Pe scurt, marketingul

international se deosebeste de cel intern prin influentele culturale diferite şi

impactul lor potential asupra implementarii cu succes a programelor de

marketing.

3

Produsul în marketingul turistic international

Produsul reprezinta elementul esential al marketingului mix. Daca el nu va

satisface nevoile consumatorului, nici unul din celelalte elemente ale

marketingului mix nu va putea imbunatati performanta produsului.

In marketing, produsul nu este doar un bun fizic. El reprezinta o suma de

satisfactii sau utilitati pe care le primeste cumparatorul, acestea se refera la

forma, culoare, gust, miros, structura, mod de functionare, ambalaj, eticheta,

garantii, servicii, satisfactia marcii de prestigiu, reputatia producatorului, tara de

origine, alte utilitati simbolice pe care cumparatorul le primeste atunci cand intra

în posestia bunului. Se poate spune, deci, ca produsul este un ansamblu de

satisfactii fizice şi psihologice pe care le incearca cumparatorul. Un produs

perfect este acela care incorporeaza toate atributele şi calitatile identificate de

cercetarea profunda a nevoilor şi dorintelor consumatorului. în marketingul

international, mai multe din aceste atribute sunt influentate de valorile şi

obiceiurile culturii fiecarei tari.

Atributele fizice ale produsului au menirea de a crea functia principala a

produsului. Putine sunt modificarile care trebuie facute atributelor fizice, atunci

cand produsul este comercializat în alta cultura. Totusi produsul are şi un

ansamblu de satisfactii psihologice, la fel de importante pentru utilizator ca şi cele

fizice. Semnificatia şi valoarea atributelor psihologice variaza în raport cu cultura

tarii, şi ele pot fi percepute pozitiv sau negativ. Maximizarea satisfactiei

cumparatorului impune adaptarea trasaturilor psihologice ale produsului.

Pe de alta parte, ratiuni de ordin economic : productia de masa, economii

la cheltuieli de cercetare – dezvoltare, economii la cheltuielile de marketing,

competitia globala, similaritatea nevoilor consumatorilor, mobilitatea

consumatorilor, imaginea tarii de origine, precum şi cresterea gradului de

integrare economica si, implicit, convergenta gusturilor consumatorilor impun

standardizarea produsului. Prin urmare, prima decizie pe care trebuie s-o ia firma

4

dupa ce s-a decis sa se implice pe pietele internationale se refera la

standardizarea sau adaptarea produselor.

Politici de produs în mediul international

Unul din cele mai importante aspecte referitoare la marketingul

international se refera la felul produselor ce se vor vinde în strainatate. În

abordarea pietelor internationale, o firma are la dispozitie patru alternative :

Vanzarea produsului pe pietele internationale fara nici o modificare

Modificarea produselor potrivit specificului diferitelor tari şi / sau

regiuni

Elaborarea de noi produse pentru pietele straine

Incorporarea tuturor diferentelor intr-un singur produs şi

introducerea unui produs global

Standardizarea sau adaptarea produselor existente

Standardizarea presupune oferirea aceluiasi produs atat în tara, cat şi în

strainatate. Adaptarea implica efectuarea unor modificari ale produsului, în

vederea satisfacerii unor cerinte specifice. Desi standardizarea este foarte

tentanta pentru orice firma, ea nu poate fi intotdeauna realizata, în cele mai multe

cazuri se impune adaptarea produsului. în cele mai multe cazuri se impune

adaptarea produsului la specificul local.

Se poate spune ca exista o tendinta de crestere a incorporarii diferitelor

caracteristici regionale intr-un produs global. Totusi, aceasta nu este o

standardizare pura. Adaptarea exagerata a produselor poate fi insa, uneori, o

politica extravaganda. De aceea, firma trebuie sa analizeze cu atentie factorii

care incurajeaza standardizarea şi adaptarea, şi apoi să studieze criteriile de

alegere a politicii de standardizare sau adaptare, pentru a lua decizia cea mai

corespunzatoare.

În cele mai multe cazuri nici standardizarea completa, nici adaptarea

totala nu constituie o solutie de adoptat. Scopul reducerii costurilor şi

complexitatii conduce firma spre standardizare, în timp ce orientarea spre

consumator o indreapta spre adaptare.

5

1. Factorii care incurajeaza standardizarea produselor :

Economia de scara în productie – daca un produs are o singura

sursa de productie, standardizarea va duce la cresterea productiei de masa. Pe

masura ce firma isi multiplica facilitatile de productie, acest dezavantaj se

reduce.

Economii la cheltuielile de cercetare-dezvoltare – daca firma

ofera un produs identic în toata lumea, ea va face un efort de cercetare mai

mic. Cercetarile vor fi indreptate mai mult spre crearea de noi produse şi nu

spre adaptarea la cerintele pietelor nationale.

Economii de cheltuieli privind marketingul – chiar şi atunci cand

activitatea de marketing este realizata în tara, este posibila economia de scara

cu produse uniforme. Desi literatura vanzarilor, instruirea fortei vanzatorilor şi

reclama pot varia oarecum de la o tara la alta, ele vor fi mult mai asemanatoare

cand produsul este uniform, decat atunci cand este adaptat fiecarei piete

nationale.

Mobilitatea consumatorului – daca produsul face parte din

gama celor pe care cumparatorul le poate achizitiona atunci cand calatoreste,

standardizarea produsului este dorit.

Imaginea tarii de origine – produsele considerate tipice pentru o

tara pot atrage clientii pentru caracteristicile lor.

Produsele industriale – produse pentru care specificatiile

tehnice au mare importanta tind sa fie uniformizate international.

Activare prin exporturi – daca o firma atinge pietele straine

numai prin exporturi, este posibil sa vanda produse uniformizate. Chiar daca ea

este informata despre particularitatile pietei straine, este posibil sa i se ceara sa

nu modifice produsul.

Recuperarea investitiilor – sansa de a recupera cheltuielile de

investitii este mult mai mare în cazul existentei unor produse standardizate în

6

întreaga lume, cumparatorii achizitionand mai usor produse standardizate şi

recunoscute international.

Conducere – o firma ce vinde produse standardizare în alte tari

este mai usor de condus atat în privinta procedurilor de organizare, cat şi a

celor de control.

Convergenta gusturilor – un factor ce incurajeaza

standardizarea este convergenta gusturior în toata lumea. Pe masura ce tarile

se dezvolta, nivelul veniturilor creste şi comunicatiile globale se imbunatatesc,

diferentele dintre gusturile consumatorilor se diminueaza

2. Factori care limiteaza standardizarea

Desi standardizarea ofera avantaje notabile, ea nu este posibila

intotdeauna. Mediul de marketing variaza de la o tara la alta, şi un produs

standardizat intr-o tara poate sa nu satisfaca cerintele consumatorilor din alte

tari. Factorii esentiali care limiteaza procesul de standardizare sunt redati în

tabelul de mai jos.

FactoriDesignul

produsuluiDistributia Forta vanzarilor

Reclama şi promovare,

marcare, ambalare

Determinatea pretului

Caracteristicile pietei

Clima Mobilitatea clientilorDispersia

consumatorilorMedii de acces

Mediul fizic Conditii de folosire a produsului

Clima

Stadiul dezvoltarii

economice şi industriale

Nivel venit, costul muncii în raport cu costul capitalului

Modele de cumparare ale

clientilor

Niveluri salarii, disponibilitate forta

de munca

Nevoia mai mare pentru bunuri de

confort decat aprovizionari economice

Nivel venituri

Factori culturaliObiceiuri şi traditii, atitudinea fata de bunurile straine

Modele de cumparare ale

clientilor

Atitudinea fata de vanzari

Limba, alfabetizare, simboluri

Atitudinea fata de chilipir

Conditiile ramurii

Marimea diferentierii produselor

Disponibilitatea debuseelor

Elasticitatea cererii

Stadiul ciclului de viata al

produsului pe fiecare piata

Dorinta pentru marci private

Nevoia pentru efort de vanzari misionar

Cunoasterea, experienta produsului

Competitia Niveluri de calitateControlul de catre

concurenta a debuseelor

Forta de vanzari a concurentilor

Cheltuieli concurentiale,

mesaje

Costuri locale,

preturi de substitutie

Institutii de marketing , sisteme de distributie

Disponibilitatea debuseelor

Numarul şi disponibilitea debuseelor disponibile

Numarul, marimea şi dispersia debuseelor

Marimea auto-service-ului

Mesaje predominante

Reclama,medii şi agenti

Capacitatea de a «forta » distributia 

Eficienta reclamei, nevoia de inlocuitori

Medii disponibile, costuri suprapuneri

7

Restrictii legale

Standarde de produs, legi

privind patentele, tarife şi taxe

Restrictii asupre liniilor de produs,

pretul de revanzare, intretinere

Restrictii generale de ocupare, restrictii

specifice privind vanzarile

Restrictii specifice asupra mesajelor, costurilor, legea

marcilor comerciale

Tarife, preturi de ravanzare,

intretinere

Sursa : Harvard Business Review, vol. 46, Nov. – Dec. 1968, p. 108 – 109

3. Factori care incurajeaza adaptarea

Cel mai important argument al adaptarii produselor este acela ca firma isi

poate mari profiturile prin satisfacerea unor cerinte specifice. Modificarea

produselor poate aduce venituri mai mari decat costul adaptarii. în afara de acest

argument general, exista şi unii factori specifici care incurajeaza procesul de

adaptare, printre care :

Conditiile de utilizare – desi un produs dar satisface o nevoie functionala

similara în diferite tari, conditiile în care este folosit produsul pot varia în mare

masura de la o tara la alta.

Nivelul de calificare – în special în tarile în curs de dezvoltare, gradul

scazut de calificare impune simplificarea constructiva a produselor, pentru a fi

utilizate în mod adecvat

Cultura tarii – variatia culturii necesita adaptarea produsului la specificul

fiecarei culturi

Venitul pe locuitor

Influenta guvernului

Evolutia istorica a firmei şi a operatiilor sale

Gradul de urbanizare – produsele comercializate în mediul urban în tarile

în curs de dezvoltare cer doar putine adaptari fata de cele vandute în tarile

dezvoltate.

Creativitatea personalului – adaptarea incurajeaza creativitatea şi

inovarea în randul personalului firmei. Personalul nu este angajat doar în vanzari

eficiente, existand şi motivatia contribuirii cu idei noi la perfectionarea şi inovarea

produselor.

Criterii de stabilire a politicii de produs

Decizia de stabilire a politicii de produs nu este usor de luat, orice

greseala în aceasta faza poate deveni foarte costisitoare. De aceea, decizia

8

trebuie sa aiba la baza analiza criteriilor de alegere a politicii celei mai

corespunzatoare.

Pentru a se decide sub ce forma va fi comercializat un produs în

strainatate, o firma trebuie sa aiba în vedere trei criterii : piata – tinta, produsul şi

caracteristicile sale, resursele şi politica firmei. Diferentele dintre piete sunt

uneori destul de mari iar în unele cazuri nu se admite decat un produs adaptat.

Natura produsului influenteaza şi ea decizia de adaptare sau standardizare.

Pentru cele mai multe firme problema cheie în standardizare sau adaptare

o constituie resursele financiare necesare cercetarii preferintelor locale şi cea a

costurilor necesare adaptarii. Factorii care influenteaza decizia de adaptare sau

standardizare sunt redati în tabelul de mai jos :

Mediul pietei Caracteristicile produsului Considerentele firmei

Reglementari guvernamentale Componentele produsului Profitabilitatea

Bariere netarifare MarcaOportunitatea de piata(potentialul

pietei, compatibilitatea produs piata)

Caracteristicile şi preferintele consumatorului

Ambalajul (marime, stil, culoare) Costul adaptarii

Modele de cumparare şi consum Functii, atribute, caracteristici Politici (continut, trasaturi comune)

Stadiul dezvoltarii economice Durabilitate, calitate Resurse

Ofertele competitive Usurinta în instalareClimatil şi geografia Intretinere, servicii postvanzareSistemul de sprijin Tara de origine

Sursa : Adaptat dupa Czinkota, M.R.,Ronkainen, I.A.,International Marketing, 1998, p. 312

Toate produsele trebuie sa se conformeze conditiilor de mediu asupra

carora comerciantul nu are control : conditii climaterice, restrictii legale şi conditii

economice.Celelalte decizii de adaptare au ca scopcresterea competitivitatii pe

piata, ceea ce se realizeaza prin supravegherea ofertei concurentilor,

satisfacerea dorintelor concurentilor şi cerintelorretelei locale de distributie.

1. Mediul pietei

a. Reglementari legale – reprezinta unul dintre factorii cei mai importanti

care influenteaza decizia de adaptare a produsului. Unele dintre

acestea au scop exclusiv politic, cum ar fi protectia ramurilor interne

sau raspunsul la presiunile politice, iar altele au ca scop protectia

mediului.

9

b. Barierele netarifare – se refera la instituirea anumitor standarde sau

proceduri de testare şi verificare a prodeuselor, subventionarea

produselor interne, intarzieri birocratice ale diferitelor avizari,ect.

c. Caracteristicile şi preferintele consumatorilor – cunoasterea nevoilor

pieteipresupune o analiza a profilului de marketing al acesteia. Astfel

produsul este descompus în componentele sale majore, şi anume

atribute functionale, design, ambalare şi marcare. în functie de

conditiile specifice, se pot determina cu exactitate elementele de

analizat, pentru a se putea vedea daca este valabila standardizarea

sau este necesara adaptarea produsului. Prin urmare, trebuie analizate

caracteristicile şi preferintele consumatorului, daca acestea sunt foarte

diferite atunci standardizarea nu va putea fi aplicata.

d. Modele de cumparare şi consum – în unele tarei, în special în tarile în

curs de dezvoltare, cumparaturile se fac zilnic, pe cand în altele

saptamanal sau la doua saptamani.

e. Statutul economic al utilizatorului potential – puterea de cumparare

influenteaza atat elaborarea produsului, cat şi modul de ambalare.

f. Stadiul dezvoltarii economice – pe masura ce economia se dezvolta, şi

cumparatori solicita produse mai sofisticate

g. Ofertele competitive

h. Climatul şi geografia

i. Sistemul de sprijin – se refera la institutiile şi functiile necesare pentru

a crea , dezvolta şi satisface cererea. El cuprinde comerciantii cu

ridicata, comerciantii cu amanuntul, agentii de vanzare, transportul,

creditorii şi media. Disponibilitatea, performanta şi costul sistemului de

sprijin afecteaza în mod profund strategia de proiectare a produsului.

2. Caracteristicile produsului

a. Componentele produsului – un produs care necesita un proces

complex de prelucrare este mai putin probabil sa sprijine strategia

decat un produs ce poate fi mai usor prelucrat. Produsul oferit pietei

10

straine trebuie sa fie în concordanta cu reglementarile legale şi

obisnuintele religioase şi sociale.

b. Marca – numele marci este purtatorul de imagine al produsului sau

serviciului. Termenul de marca se refera la un nume, simbol, semn sau

desen utilizat de firma pentru a-si diferentia produsele de cele ale

concurentilor. Ea este cea mai standardizata componenta a produsului.

c. Ambalarea – are în esenta rolul de protejare şi promovare a produsului

şi de satisfacere a exigentelor cumparatorului

d. Functii, atributii, caracteristici – atributele şi caracteristicile produselor

destinate consumatorului se adapteaza în mai mare masura decat cele

destinate utilizatorului.Unele produse, prin natura lor, sunt capabile sa

fie acceptate international, fara a necesita diferentiere

e. Metode de folosire şi operare

f. Durabilitate şi calitate

g. Intretinere, service post vanzare – extrem de greu de realizat în

strainatate.

h. Tara de origine – este indicata, de regula prin fraza : « Made în .... « 

3. Considerentele firmei

Inainte de a lansa un produs pe piata internationala, firma trebuie sa aiba

în vedere capacitatea sa organizatorica, natura produsului şi nivelul de adaptare

cerut de specificul pietelor locale. Adaptarea produsului trebuie precedata de

evaluarea oportunitatii acestei actiuni, în termeni de costuri, potential de vanzari

si, în fina, profitabilitatea pe termen lung. Numai dupa studiul detaliat al pietei se

va lua o decizie în acest sens. Diferentierea este o activitate costisitoare, o firma

care cauta sa obtina maximum de satisfactie pe pietele straine printr-o politica de

nestandardizare trebuie sa fie constienta de faptul ca o astfel de politica va

absorvi investitii considerabile în resursele de productie, stocuri si, desigur, în

componentele marketingului mix.

11

Pretul în marketingul turistic international

Pretul este un element cheie al marketingului mix şi singurul care

genereaza venit, toate celelalte elemente (produsul, distributia şi promovarea)

reprezinta costuri. Prin urmare, el trebuie sa fie folosit ca un instrument strategic

important în luarea deciziilor de marketing.

Pretul este o variabila deosebit de importanta şi complexa în marketingul

international, nivelul acestuia determina, în ultima instanta, capacitatea firmei de

a se mentine pe piata. în acelasi timp, forte invizibile, precum competitia,

cererea, costurile, ameninta cu numeroase capcane determinarea preturilor

internationale.

Factorii care influenteaza determinarea preturilor internationale lsunt mult

mai numerosi şi mai complecsi decat cei din mediul intern. Ei pot fi grupati în trei

categorii :

Factori interni ai firmei (strategia firmei, costul de productie, caracterul

firmei, natura produsului)

Factori specifici pietei (cererea, competitia)

Factori de mediu (taxe vamale, bariere necomerciale, reglementari

guvernamentale, fluctuatia ratei de schimb)

A. Factori interni ai firmei

Cele mai multe firme pornesc în stabilirea preturilor de la analiza factorilor

interni şi în primul rand a structurii costurilor. De asemenea, se iau în

considerarestrategia şi caracterul firmei şi natura produsului.

1. Costul – este un factor esentia în determinatea preturilor, exista mai

multe categorii de costuri aferente productiei de export : costul de productie,

costul de transport, costul canalelor, ect.

12

a. Costul de productie – poate fi acelasi pentru productia interna, cat şi

pentru export, desi aceasta nu este o regula. în situatia cand o firma produce

intr-o tara straina, costul materiilor prime, salariile, energia pot diferi de la o tara

la alta, facilitand firmei obtinerea de avantaje specifice care ii permit reducerea

costurilor şi preturilor. în consecinta alegerea inteleapta a resurselor poate

reduce costul de productie, ceea ce are drept consecinta o flexibilitate mai mare

a preturilor.

b. Costul de transport – a devenit o problema de procupare crescanda în

marketingul international, deoarece toate mijloacele de transport depind intr-o

considerabila masura de consumul de energie.

c. Costul canalului – influenteaza pretul prin lungimea sa, marja bruta şi

logistica. Multe firme opereaza pe canale lungi de distributie, avand şi costuri mai

ridicate, din cauza intermediarilor. Costul logistic depinde de nivelul de dezvoltare

al tarii, fiind mai ridicat în tarile cu logistica mai putin dezvoltata.

2. Strategia firmei

Exista trei strategii generale de stabilire a pretuilor pe pietele

internationale :

Strategia pretului ridicat

Strategia pretului scazut

Strategia pretului moderat

a.Strategia pretului ridicat – acesta presupune stabilirea la inceput al unui

pret ridicat şi apoi micsorarea lui. Obiectivul strategiei este de a obtine maximum

de castiguri intr-o perioada redusa de timp. Pentru a se aplica o astfel de

strategie, produsul trebuie sa fie unic şi sa existe un segment suficient de mare

de piata dispus sa plateasca un pret ridicat. Prin stabilirea unui pret ridicat, firma

isi poate forma o imagine de calitate. Strategia poate fi aplicata şi deoarece se

considere ca produsul nu va avea un viitor sigur în alte tari, datorita faptului ca

vor aparea concurenti multi. Avantajul acestei strategii este ca genereaza

profituri substantiale, insa ea va atrage concurentii, care vor practica preturi mai

mici.

13

b.Strategia pretului scazut – ideea de baza a acesteia este de a se stabili

un pret suficient de scazut pentru a cuceri repede o parte din piata. Premisa de

la care se pleacaeste ca, prin stabilirea unui pret mic, se va putea vinde un volum

mare de produse, obtinandu-se astfel şi profit. în plus, cererea trebuie sa fie

foarte elastica sau cumparatorii straini sa achizitioneze bunurile numai în functie

de pret. Strategia pretului scazut poate fi aplicata cu succes pe termen scurt.

Desi ea tinde sa descurajeze concurenta şi sa diminueze partea ei de piata,

profiturile pot fi destul de scazute. De asemenea, se poate crea impresia unei

calitati scazute sau ca ofertantul nu doreste sa se implice pe termen lung pe

acea piata.

c. Strategia pretului moderat – este o alternativa sigura, care presupune

stabilirea unui pret la un nivel mediu. Pretul mediu este mai degraba un pret de

piata, fiind stabilit şi în functie de concurenta. Prin practicarea acestei strategii,

firma poate sa-si consolideze pe termen lung pozitia pe acea piata. Se poate

spune ca strategia pretului mediu este o strategie reactiva, ea poate crea

probleme, daca volumul vanzarilor este nesatisfacator. şi cu toate ca firmele

folosesc adesea pretul ca pe un instrument competitiv, este posibil ca pe piata

internationala sa nu existe alta sansa decat acceptarea pretului mondial.

Fiecare dintre aceste strategii are avantaje şi dezavantaje, de aceea,

pretul trebuie stabilit în functie de nivelul serviciilor cerute şi al costurilor asociate

cu fiecare operatiune.

3. Caracterul firmei

O firma care actioneaza pe piata internationala poate avea un caracter

global sau multidomestic. Caracterul global este dat de gradul de standardizare a

produselor, iar cel domestic de gradul de adaptare a produselor la specificul

fiecarei piete. Prin urmare, pretul unui produs pe piata internationala nu va

depinde doar de structura costurilor şi a cererii, ci şi de programul de marketing

al firmei. Una dintre sarcinile determinarii preturilor este deci adaptarea la

specificul pietelor, ca parte a programului de marketing al firmei.

14

4. Natura produsului – Pretul se va determina şi în functie de natura celui

la care se refera : produs sau serviciu; iar în cadrul produsului în functie de

caracterul lui.

B. Factori privind piata

Desi informatiile despre costuri sunt esentiale, preturile trebuie sa reflecte

şi realitatea pietei. Astfel, ar putea aparea o mare varietate de situatii specifice pe

fiecare piata. Factorii care trebuie analizati în primul rand sunt cererea şi

competitia.

a. Cererea – în stabilirea pretuilor, cererea este mai importanta chiar şi

decat costurile, aceasta e determinata la randul ei de numarul consumatorilor ce

doresc produsul şi de venitul lor. Capacitatea de plata este, în esenta, influentata

de nivelul de venit al consumatorului.

Cererea mai este influentata de stilul de viata al consumatorului (produs

de imagine sau zilnic), pretul produselor inlocuitoare, gradul de saturare a pietei,

comportamentul consumatorului în general şi segmentele de piata. Toti acesti

factori sunt independenti şi ei pot sa nu fie usor de estimat, uneori consumatorii

reactionand cu totul altfel decat se sconta.

Analiza cererii presupune prevederea relatiei dintre nivelul pretului şi

cerere, considerand simultan efectele altor variabile ale acesteia. Relatia dintre

pret şi cerere este denumita elasticitatea cererii sau sensibilitatea pretului şi se

refera la numarul de unitati de produs ce vor fi vandute la diferite niveluri de

cerere.

2. Competitia – nivelul preturilor este influentat în mod semnificativ de

competitie. Aceasta poate fi analizata prin numarul mare de firme dintr-o ramura,

marimea relativa a membrilor unei ramuri, diferentierea produselor şi usurinta

intrarii pe piata. O firma poate scapa de rigoarea competitiei, daca nivelul de

inovatie este ridicat, introducerea de produse noi sau diferentierea şi adaptarea

acestora la cerintele pietei locale pot permite stabilirea unor preturi mai mari chiar

şi fata de piata interna.

Pozitia firmei în mediul competitiv poate fi :

Privilegiata

15

Conducatoare

Intamplatoare

Stabilizata

Pozitia privilegiata este data de situatia de monopol, cea conducatoare

este data de competitia oligopolista, în care liderul are marje ridicate, iar ceilalti

doar moderate. Pozitia intamplatoare se intalneste tot în situati de oligopol, doar

programele pe termen lung pot scoate firma din aceasta pozitie. Pozitia

stabilizata este valabila în situatia de monopol, cand predomina gradul ridicat de

diferentiere a produselor.

C. Factori de mediu

Preturile sunt influentate şi de o serie de factori de mediu la nivel

international, acesti factori nu sunt controlabili de firma şi se refera la :

Tarife vamale – atunci cand produsele trec granita, trebuie platite tarife,

daca nu exista anumite acorduri specialeintre tarile implicate.Tarifele se

percep ca un procent din valoarea marfurilor, ele au un efect ondulatoriu şi

maresc considerabil pretul la utilizatorul final. Tariful sau taxa vamala

reprezinta de fapt o forma de impozit perceput pe categorii de produse, în

functie de cantitatea şi valoarea bunurilor importate intr-o tara. Scopul

perceperii acestor tarife este de a proteja economia locala, prin cresterea

pretului produselor importate facand astfel produsele de import mai putin

competitive, precum şi de a obtine venituri.

Taxele locale – impuse pe produsele importate pot afecta şi ele preturile.

Una din cele mai obisnuite taxe este T.V.A.(taxa pe valoare adaugata)

Barierele necomerciale

Rata inflatiei

Reglementarile guvernamentale – în multe tari, guvernul reglementeaza

pretul produselor sau serviciilor prin diverse modalitati decontrol al

preturilor. Controlul poate fi aplicat la scara intregii economii sau la

anumite ramuri. Controlul pretului poate afecta toate produsele, totusi,

unele produse sunt considerate mai sensibile decat altele şi sunt mai

16

susceptibile de a fi supuse controlului guvernamental. Politicile pe care le

poate aplica o firma în situatia controlului pretului sunt :

Evidenta corespunzatoare a costurilor

Ajustarea liniei de produse

Modificarea structurii intrarilor

Fluctuatia ratei de schimb

Zonele libere

Preturile de transfer – sunt cele folosite pentru transportul produselor în

cadrul companiei, care are filialle în mai multe tari. Ce mai mare parte din

aceste transporturi se realizeaza intre compania mama şi filiale. Preturile

la filiale pot fi mai mici sau mai mari decat cele cerute cumparatorilor

independenti, în functie de obiectivele firmei

17

Promovarea în marketingul turistic international

Promovarea cuprinde ansamblul activitatilor prin care sunt communicate

informatii despre produse (servicii) unei firme, cu scopul de a convinge

consumatoriisa le achizitioneze.

Constientizarea consumatorului, trezirea interesului şi dorintei de a

cumpara este obiectivul principal al activitatii de promovare, atat pe plan intern,

cat sip e cel international.

Promovarea vanzarilor pe piata interna nu este o sarcina deloc usoara. în

marketingul international lucrurile se complica şi mai mult, intrucat comunicarea

se adreseaza unor piete multiple, fiecare cu traditia, cultura şi limba sa. în plus,

unele tari impun anumite restrictii asupra procesului de comunicare. Mai mult,

exista posibilitatea ca nu toate mijloacele de comunicare sa poata fi regasite pe

unele piete.

Promovarea cuprinde urmatoarele elemente :

Reclama

Vanzarile personale

Promovarea vanzarilor

Relatiile publice

Publicitatea

Targurile şi expozitiile internationale

Marketingul direct

Sponsorizarea

18

Reclama – reprezinta un mesaj platit de o firma pentru a fi transmis prin

mass-media. Este cel mai utilizat mijloc pe care il au la dispozitie firmele pentru a

se face cunoscute. Ea stimuleaza cererea şi reliefeaza avantajele şi modul de

folosire a produsului sau serviciului. Importanta reclamei pe pietele straine este

subliniata de faptul ca, dintre toate aspectele marketingului turistic international,

acesteia i se acorda cea mai mare atentie.

Obiectivele reclamei trebuie sa fie apropiate de cele ale pietei / produsului.

Deoarece reclama produce modificari în atitudini, obiectivele acesteia trebuie sa

fie astfel definite incat sa influenteze structura atitudinilor.

Reclama are urmatoarele functii :

Anuntare : localizarea produsului, disponibilitatea produsului, modificarea

produsului sau ambalajului, schimbarea pretului ;

Atragere : cercetari, noi afaceri ;

Educare : consumatori ;

Extindere : piete, vanzari directe ;

Provocare competitie : cresterea partii de piata şi reducerea impactului

produselor inlocuitoare ;

Asistenta : stochisti, efortul fortei vanzarilor ;

Realizare : oferte speciale;

Clasificarea formelor de reclama :

a. dupa continutul reclamei :

reclama produsului

reclama marci

reclama institutionala

b. dupa criteriul geografic :

reclama la nivel national

reclama la nivel regional

reclama la nivel local

c. dupa criteriul audientei reclama este adresata :

consumatorilor industriali

consumatorilor persoane fizice

19

comerciantilor

d. dupa autorul anuntului :

producatorul

intermediarul

detailistul

e. dupa atractia mesajului :

emotional

faptic

f. dupa natura reactiei produse :

imediata

pe termen lung

g. dupa influenta cererii :

nivel produs primar

marca selective

Elaborarea unei reclame internationale este influentata de existenta

barierelor culturale, tehnice şi legale.

Barierele culturale

Interpretarea gresita a unui mesaj se poate datora şi diferentelor acestuia

cu cultura locala sau pentru ca apelul adresat este în dezacord cu modelele

motivationale ale culturii tinta. Mesajul reclamei trebuie sa aiba în vedere

caracteristicile culturii careia i se adreseaza. Cele mai multe restrictii culturale au

în vedere limba, religia, umorul, scenele erotice, muzica, simboluri şi culori,

patriotismul. Limba este unul dintre cele mai importante obstacole în calea

comunicariieficiente prin reclama. Problema nu implica nu numai existenta unor

limbi diferite, ci şi variate limbi sau dialecte dintr-o anumita tara, precum şi

aspecte subtile ale nuantelor specifice.

Barierele tehnice

Barierele tehnice variaza în raport cu felul mediei folosite : televiziune,

presa şi alte medii tiparite.

Televiziunea – principalele bariere în elaborarea reclamei la televiziune

sunt :

20

disponibilitatea mediului

folosirea procedeului de dublare sau subtitrare

diferentele intre sistemele de emisie şi receptie

tipul defilm utilizat

Presa şi alte medii tiparite. Printre restrictiile impuse presei şi altor medii

tiparite, mai importante sunt :

diferentele de format – dimensiunea hartiei de scris, marimea posterelor

şi sistemul de masurare

nivelul tehnic al utilajelor de tiparit

tehnicile folosite în tiparire şi calitatea tipariturii

Bariere legale

Guvernele nationale, organizatiile internationale şi institutiile

nonguvernamentale impun anumite restrictii în elaborarea reclamei.

Reglementarea elaborarii reclamei s-a facut initial cu scopul mentinerii unei

concurente loiale. Ulterior, protectia consumatorului a fost un alt motiv important.

Normele sociale ale fiecarei societati sunt şi ele reflectate în restrictiile privind

increderea, decenta şi utilizarea limbajului reclamei. Reglementarile legale se

refera adesea la aspecte precum inselarea consumatorilor, pretentiile false şi

practicile neloiale de afaceri.

Vanzarile personale – reprezinta procesul de informare şi convingere a

clientilor de a cumpara produse sau servicii, prin comunicatii personale, intr-o

situatie de schimb. în comparatie cu celelalte metode de promovare, vanzarile

personale au cea mai mare precizie.

Personalul vanzarilor în turismul international poate avea trei obiective :

generarea vanzarilor, care presupune convingerea clientilor de a cumpara

produsul ; sprijinirea vanzarilor, care implica serviciile postvanzare ; munca

misionara, care presupune activitatea de stimulare de catre vanzatori a cererii,

pentru a ajuta distribuitorii.

In marketingul turistic international, consumatorii sunt din alte tari, au

obisnuinte de cumparare diferite şi vorbesc alte limbi. Din acest motiv, vanzarile

21

personale în marketingul turistic international sunt extrem de complexe şi

necesita deprinderi speciale din partea vanzatorului.

Promovarea vanzarilor – este un termen genericreferitor la formule de

promovare care nu cad sub incidenta celorlalte elemente ale mix-ului promotional

şi anume concursuri, cupoane, esantioane, premii, cadouri, ect. Ea are o durata

limitata şi adauga o valoare tangibila produsului sau marcii.

Promovarea vanzarilor reprezinta un efort pe termen scurt indreptat spre

consumator pentru atingerea urmatoarelor obiective :

cumpararea imediata a produsului sau serviciului

atragerea cumparatorului în unitate

sprijinirea reclameisi efortului de vanzare

Ca şi reclama, promovarea vanzarilor este supusa restrictiilor, care

variaza de la tara la tara. Din cauza numeroaselor restrictii existente, sunt putine

sanse ca promovarea vanzarilor sa fie standardizata pe multe piete.

Promovarea vanzarilor se imparte în trei categorii, în raport cu functia pe

care o indeplineste : promovarea vanzarilor pentru introducerea unui nou produs;

promovarea vanzarilor pentru cresterea utilizarii produsului; promovarea

vanzarilor pentru atragerea clientilor.

Relatiile publice - se refera la cultivarea sistematica şi constanta a

contactelor directe cu reprezentantii autoritatilor sau altor persoane oficiale din

tarile partenere, precum şi cu conducerile firmelor straine, oameni de stiinte, ect.

Activitatea de relatii publice urmareste identificarea grupurilor şi persoanelor ale

caror aprecieri sunt importante şi a caror cooperare este necesara pentru

realizarea obiectivelor firmei, constatarea atitudinii acestor personae şi

depunerea de eforturi pentru dezvoltarea impresiilor favorabile sau inlaturarea

celor nefavorabile.

Publicitatea internationala – este un mijloc promotional global foarte

important pentru multe firme, deoarece expansiunea internationala este mult mai

dependenta de informatie decat cea din tara.

Publicitatea are avantajul ca nu trebuie sa se plateasca în mod direct

pentru ea şi este mai putin costisitoare decat reclama sau sponsorizarea. Pe de

22

alta parte, publicitatea cere mai multa preocupare manageriala şi poate necesita

un volum mai mare de munca.

Targurile şi expozitiile internationale - reprezinta unul dintre cele mai

puternice mijloace promotionale în arena internationala

Targurile şi expozitiile sunt piete mari cu periodicitate regulata care se tin

în acelasi loc, la perioade prestabilite şi pe o durata limitata, organizate pentru a

permite participantilor prezentarea de mostre ale produselor lor, realizari noi şi

perfectionari tehnice, în vederea efectuarii de tranzactii comerciale.

Targurile şi expozitiile sunt cele mai moderne şi eficiente cai de reuniune

în acelasi loc a vanzatorilor şi cumparatorilor. Ele prezinta o importanta deosebita

pentru producatorii ce ofera spre comercializare produse noi, deoarece acestia

au ocazia de a verifica acceptabilitatea acestor produse şi reactia cumparatorilor

fata de produs.

Expunerea în standuri ofera marele avantaj al comunicarii orale, directe,

dintre expozant şi vizitator. Targurile internationale reprezinta modalitatea cea

mai importanta de vanzare a produselor, de stabilire a legaturilor cu potentialii

clienti, de contactare şi evaluare a potentialilor agenti din strainatate. Practic,

targurile sunt adeseori singura modalitate prin care pot fi intalnitiunii clienti

potentiali.

Marketingul direct – presupune vanzarea produselor sau serviciilor direct

catre consumatorul final, prin evitarea intermediarilor. Marketingul direct nu este

atat un mijloc promotional, cat un canal de distributie, insa el s-a dezvoltat din

posta directa, care este în mod traditional un mediu de reclama.

Sponsorizarea – acoperirea evenimentelor sportive majore de catre

mass-media şi în special de catre televiziune a facut ca valoarea comerciala a

acestor evenimente sa creasca în mod considerabil. Prin acoperirea

evenimentelor sportive multe companiiau facut din sponsorizare un important

element al programului promotional.

23

Distributia în marketingul turistic international

Distributia reprezinta procesul aducerii produselor de la producator la

consumatorul industrial sau final. Deciziile privind distributia în marketingul

international sunt similare celor din marketingul intern, în marketingul

international insa ele sunt mai dificile de luat. Problema alegerii canalelor de

distributie corespunzatoareeste pur şi simplu multiplicata de numarul de tari în

care se exporta. De asemenea, disponibilitatea institutiilor variaza în mare

masura, şi obtinerea de informatii detaliate despre optiunile privind canalele de

distribuite este foarte dificil de realizat. Trebuie mentionat şi faptul ca şi cel mai

bun produs din lume poate suferi un dezastru comercial, daca alegerea canalului

nu confera « utilitatea de plasare » şi « utilitatea de timp » pe care le asteapta

consumatorul local.

Reteaua de distributie (canalele de distributie) are rolul de a face legatura

dintre producator şi consumator sau utilizator final. în general, o firma poate

folosi o combinatie a urmatoarelor sisteme de distributie :

vanzare directa catre consumatorii din strainatate, prin fortele proprii de

vanzare

folosirea intermediarilor din aceiasi tara cu producatorul

folosirea intermediarilor din tari straine.

Vanzarea directa este o metoda atractiva ( directa) de distributie, care

asigura un control mai mare al procesului de export, relatii mai apropiate cu

consumatorii straini şi un potential de profit mai ridicat. Ea presupune investirea

unor substantiale resurse financiare, umane şi de alta natura. Celelalte sisteme

reprezinta metode pasive (indirecte) de distributie, riscul şi resursele alocate fiind

24

mai mici. Patrunderea pe pietele straine poate fi insa mult intarziata prin folosirea

metodelor pasive de distributie.

Structura retelei de distributie disponibila intr-o tara depinde de nivelul de

dezvoltare economica a tarii, venitul personal disponibil al consumatorilor,

calitatea infrastructurii, ca şi factorii de mediu, precum cultura, mediul fizic şi

sistemul legal / politic.

Decizia de alegere a canalelor de distributie are o deosebita importanta în

strategia firmei, intrucat are efecte considerabile asupra fiecarui element al

marketingului mix şi a libertatii firmei de a controla în mod eficient o anumita

piata.

Procesul de selectare a canalelor de distributie presupune analiza

structurii retelei de distributie şi alegerea membrilor canalului celui mai

corespunzator. Alegerea canalelor de distributie în marketingul intern este relativ

simpla, reputatia intermediarilor fiind cunoscuta, serviciile pe care le ofera şi sfera

de activitate sunt lesne accesibile, iar sursele de informatii privind situatia

financiara a intermediarilor pot fi identificare foarte usor.

In marketingul international, lucrurile se complica, alegerea retelei de

distributie poate influenta cavarsitor succesul sau esecul firmei. De aceea,

alegerea canalelor de distributie trebuie sa se faca în functie de criterii bine

stabilite.

Criteriile cele mai importante de selectie a canalelor de distributie sunt :

obiectivele marketingului international al firmei – nu se poate determina o

politica de distributie pana nu sunt definite clar obiectivele marketingului

international. De aceea, alegerea canalelor de distributie trebuie sa tina

cont în primul rand de obiectivele firmei.

natura produsului – produsul în sine poate avea o influenta majora

asupra felului canalului ales pentru atingerea obiectivelor de distributie

ale firmei. Unele atribute ale produsului, precum complexitatea

produsului, valoarea, volumul, gradul de perisabilitate, cerintele privind

serviciile sipretul unitar au o importanta deosebita asupra alegerii

canalelor de distributie.

25

potentialul de marketing al firmei – unele firme sunt mai bine inzestrate

pentru a avea canale mai scurte sau chiar a opta pentru distributia

directa la consumatorul sau utilizatorul final

disponibilitatea canalelor – selectarea canalelor se poate face numai în

masura în care acestea exista, nu apartin concurentilor, nu sunt angajate

deplin fata de alti furnizori şi doresc sa distribuie produsele

controlul canalelor – folosirea intermediarilor duce la pierderea controlului

marketingului produselor în strainatate. Cu cat canalul de distributie este

mai larg, cu atat este mai dificil de controlat determinarea pretului şi

promovarea produsului.

considerentele financiare – în functie de situatia sa financiara, o firma

poate alege un canal sau altul de distributie, astfel daca firma are

suficiente resurse financiare, ea poate infiinta o retea proprie de

distributie.

cerintele de capital – sunt starans legate de aspectele financiare,

cerintele de capital cuprind : costurile stocului, costurile bunurilor în

tranzit, conturile de incasat, stocul de consignatie

caracteristicile pietei şi consumatorului – piata în sine, stadiul ei de

dezvoltare şi nevoile speciale constituie elemente importante în alegerea

canalului de distributie.

gradul de acoperire a pietei – depinde de dispersia cererii pe piata şi de

perioada scursa de la introducerea produsului pe acea piata. Acoperirea

pietei are trei dimensiuni :

acoperire intensiva – distribuirea produsului printr-un

numar foarte mare de canale de distributie

acoperire selectiva – necesita alegerea unui numar

de intermediari pentru fiecare piata

acoperire exclusiva – presupune existenta unei

singure entitati pe piata

26

Studiu de caz   :

PROGRAM DE MARKETING PENTRU

LANSAREA STATIUNII TURISTICE

MONTANE SINAIA

PE PIATA TURISTICA A ITALIEI

 

27

1. Politica de produs

Asezarea geografica

Statiunea Sinaia este asezata la o altitudine ce variaza intre 767 m la

Podul Izvor şi 970 m la Muzeul Peles pe valea superioara a Prahovei, în plina

zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica şi Piatra Arsa. Ea se

afla la o distanta de 122 km de capitala tarii şi la 49 km de Brasov. Orasul,

dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se intinde în partea

de nord la locul numit Gura Padurii, unde este plasat hanul “Vadul Cerbului”,

iar spre sus, pana dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, în ultimii

ani, noul cartier “Platoul Izvor”.

Bucegii, situati la vest, ca un urias “scut de paza” al asezarii, domina

Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. Varfuri tasnind dincolo de 2000 m,

stralucind vara în bataia soarelui, iar iarna sub mantia alba a zapezii, sunt

presarate la marginea marelui abrupt al Bucegilor, unul dintre cele mai

impresionante din cate exista în Romania. în est, Muntii Garbova isi intind

spinarile catre sud, inaitand pana la Izvorului lui Bogdan, în apropierea

vestitelor si, altadata, temutelor “Oratii”. Cele doua masive muntoase, Bucegii

şi Garbova, “ocrotesc” localitatea, de-o parte şi de alta, pe o lungime de peste

9 km. 

Caile de acces

Pentru a sosii în Sinaia, din oricare colt al tarii, exista cateva posibilitati de

acces pe cai directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata fie pe magistralele

rutiere. Trenurile care opresc în gara orasului, situata intre raul Prahova şi

DN1 (E 60) aproximitiv în fata hotelului “Caraiman” vin directiile Bucuresti,

Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de

le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre

Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa

28

ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde în Sinaia în partea ei sudica,

intre Podul Izvorul Dorului şi stadionul orasului.

Relieful

Vatra statiunii este dominata de doua masive muntoase inconjuratoare. în

vest, stajuind ca o cetate, Bucegii, atingand inaltimi de 2000-25000 m, cu

abrupturi impresionante pe margini şi cu un plator de altitudine, cunoscut sub

denumirea “Podul Bucegilor”.

In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orinentata nord-sud,

lunga de mai bine de 30km şi cu inaltimi de 1700 – 1800 m.

Muntii Bucegii sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice

sunt insa conglomeratele sedimento-detrice, alcatuite din fragmente rotunjitede

roci, de minerale, cimentate intre ele prin silite, calcit, argila, marna, etc. acestea

se sprijina în vest pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota şi pe calcare jurasice.

Conglomeratele de Bucegi sunt constituite din fragmente mai mari sau mai mici

(unori depasind cativa metri cubi) rotunjite de calcarare galbui ( titonice) gresii,

sisturi cristaline, etc, fiind de tipul poigen (fragmente de roci de natura diferita ). O

mentiune aparte trebuie facuta şi pentru calcarele ce apar sub forma unei bare

continue în partea de vest a Bucegilor. Dintre numeroasele varfuri ce domina

peisajul remarcam: Vanturisul (1 942m), Varfulcu Dor (2 006m), Furnica (2

102m), Piatra Arsa (2 044m), Jepii Mari (2 075m), Jepii Mici (2 143m)ec. Unele

stanci, precum mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata în aproprierea urcusului catre

hotelul alpin “Cota 1400”), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar aparute sub

aceasta forma datorita eroziunii. De asemenea, mai sunt stanci conglomerate,

unele dintre ele avand forme ciudate şi inaltimi intre 5-15m, cum sunt: Babele,

Sfinxul, Masa Ciobanului s.a. Fizionomia Bucegilor, cu frma lor caracteristica de

potcoava, cu deschiderea spre sud, tradeaza tructura (masivul în ansamblu este

un imens sinclian suspendat) şi litologia (prezenta calcarelor şi conglomeratelor

generand tipuri de relief specifice). în acelasi timp, trebuie sa remarcam actiunea

exeritata de eroziunile: glaciara, fluviatila şi eoliana, care au generat orme de

relief ce constituie tot atatea atractii pentru turisti. Principala artera hidrografica

ce dreneaza Bucegii este Ialomita. Aceasta isi are obarsia în cele doua cercuri

29

glaciare aflate intre Culmea Doamnei, Varful Bucura, Mecetul Turcesc şi Coltii

Obarsiei. Unul dintre cele maifrumoase sectoare ale vaii este acela de la

cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea

glaciara. De aici în jos valea, cu o forma tipica de “U”, are la baza versantilor

tivita de mantia grohotisurilor. în drumul ei catre sud, Ialomita a sectionat treptat

barele de calcar ce i-au stat în cale şi si-a creat unele dintre cele mai

spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Celalalt masiv muntos, Garbova ,

este constituit, în principal, din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calacare)

cutate şi dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni grezos-marnos, de tip

flis, constituit la baza de roci peltice (sisturi marnoase şi argiloase, marne,

calcare marnoase rosii sau cenusii-verzui), peste care se afla gresii şi calcare

grezoase. Culmea prinipala a Masivului Garbova poate fi impartita în trei

sectoare:

1. Culmea Neamtu – are directie nord-sud sicuprinde varfurile

Clabucetul Mare (1 466m), Tigaile (1 699m), Turcu (1 833m), Paltinu

(1 900m), Neamtu (1 923m), Stevia (1 907m)si Rusu (1 902m).

2. Sectorul Central este cuprins intre varfurile Rusu şi Cazacu.

Culmea ia aici o directie este-vest, cu altitudini intre 1 500-1 600m.

3. Culmea Baiu – orientata spre nord-sud, prezinta varfurile Cazacu(1

753m), Zamora (1 826m), Baiu Mare (1 895m), Dragan (1 776m),

Vornicu (1 627m), Gagu Mare (1 660m)si Piscul Cainelui (1 658m); în

partea sudica se afla, complet impadurit Muntele Gurguiatu (1 339m).

In spatiul dintre Bustenbi şi Sinaia, pe o lungime de circa 10 km şi o latime

de 2-3 km, valea se largeste formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta

s-a transformat în decursul erelor geologice, ca urmare a eroziunii raului Prahova

şi a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur) prins intre stratele din

Sinaia (E) şi conglomeratele din Bucegi (V).

Clima

Clima este influentata de pozitia pe care o are statiunea în cadrul

culoarului prahovean, ceea ce face ca aici sa se inregistreze cea mai slaba

intensitate a curentilor de aer, o presiune atmosferica mai scazuta, iar iernile sa

30

fie lipsite de geruri prea aspre. Racoarea lunilor de vara, toamnele lungi şi

inseninate, primaverile relativ blande sunt elemente ce constituie ca Sinaia sa fie

preferata de numerosi turisti din tara şi de peste hotare. în Muntii Bucegi clima si-

a pus amprenta asupra reliefului, contribuind din plin la “construirea” unor forme

tipice, mai putin intalnite în alte masive. Vantul, asociat cu apa precipitatilor, a

actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le mai repede

sau mai incet, prin procesele de defilatie şi coroziune.

Efectele acestor procese se vad peste tot în Bucegi, stancile culmilor

Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroase “fete”

slefuite de vant. Temperatura medie anuala, inregistrata la statia meteorologica

ce functioneaza la Sinaia din anul 1888, este de 6,10C, cu medii lunare cuprinse

intre 3,90C în ianuarie, 3,10C în februarie şi 15,70C în iulie. Precipitatile medii

anuale insumeaza peste 800 mm, cu medii lunare cele mai mari în iunie (126

mm), în iulie (106 mm) şi cu cele mai mici în februarie (37 mm) şi ianuarie (38

mm) – cand, de fapt, cad sub forma de zapada. De asemenea şi zapezile

prezinta o importanta mare pentru statiunile montane, facilitand practicarea

sporturilor de iarna. în acest sens, la Sinaiase inregistreza în medie 27 zile cu

ninsoare pe an , durata medie a intervalului în care ninge fiind de 158 de zile

(prima ninsoare în jur de 11 noiembrie şi ultima ninsoare în jurul datei de 18

aprilie), iar cea a intervalului în care exista strat de zapada insumeaza 124 zile

(primul strat de zapada în jurul de 26 noiembrie, iar ultimul în jurul datei de 30

martie). 

Hidrografia

Principalul curs de apa care strabate Sinaia, este raul Prahova, ale carui

izvoare se gasesc la Predeal. Intre localitatile Busteni şi Sinaia, în albia raului

Prahova curg mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului,

Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarea, Valea Babei, Valea Pelesului, Valea

Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga.

Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin

permanente, cu un debit ce oscileaza în functie de precipitatii. în zona Sinaiei se

afla şi o bogata retea de ape subterane, atat în partea de vest, cat şi în cea

31

estica. în partea de est, apele subterane se gasesc cantonate în structuri

acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea

acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici,

ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce

erodeaza necontenit stanca muntelui.

In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate în rocile

marnocalcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse,

facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei

şi care dau nastere mai multor torenti sau paraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea

Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei creste treptat de la 0.59

mc/s, la Azuga, la 5,13 mc/s la confluenta cu Izvorul Dorului, ca urmare a

contributiei paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria,

Valea Iancului, Zgarbura şi Izvorul Dorului, care se varsa în perimetrul statiunii.

Este un debit relativ constant, el marindu-se numai cand cad ploi

abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna şi primavara.

Iarna, datorita zapezii şi inghetului de lunga durata, regimul de scurgere al

paraielor mentionate este diminuat în buna masura, la acestea adaugandu-se şi

o slaba alimentare din izvoare. Vara, în schimb, alaturi de Prahova, paraiele care

impanzesc teritoriul Sinaiei dau statiunii un plus de frumusete, imbie la popasuri

sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul specific apelor de

munte.

Flora

In statiunea Sinaia şi în imprejurimile sale, covorul vegetal este deosebit

de variat, aflandu-se în concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice

acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. în etajele montan inferior şi montan

mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul şi molidul, la care se mai adauga

laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul tremurator, mesteacanul.

Etajului montan superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure prezente la

peste 1500 m altitudine, în Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc.

Etajul subalpin cuprinde laricea şi molidul, sub forma de palcuri. Tot aici

mai apar jneapanul şi arinul de munte. Pajistile şi tufisurile alpine acopera cele

32

mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la

vant, uscaciune şi temperaturi mai scazute. în aceasta zona intalnim pernitele de

iarba rosioara şi tufisurile de ochiul gainii. în etajul montan intalnim rar alunul,

liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana şi în Poiana

Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa.

Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul,

ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati,

zburatoarea, s.a. Mentionam ca în padurile şi poienile din preajma Sinaiei se

intslnesc mai multe varietati de ciuperci, unele dintre ele comestibile: manatarca

sau hribul, iutarul, buretele serpesc, creasta cocosului, zbarciogul, urechea

babei, buretele cu peruca, ciuperca alba de padure, pastravul de fag, ghebele şi

rascovul. De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect

deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens;

toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei,

verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor,

pana în clipa cand acestea isi scutura frunzele.

Fauna

Dintre animalele salbatice refugiate în locuri ferite din imprejurimile Sinaiei,

amintim cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra,

mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele şi diferiti

soareci de padure. în apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic

de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de

padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa,

privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza.

Rezervatiile

In perimetrul orasului Sinaia, în Bucegi şi la poalele Garbovei se gasesc

mai multe rezervatii naturale şi monumente ale naturii. Cunoasterea lor de catre

amatorii de drumetie presupune şi obligatia stricta a protejarii cuvenite.

Rezervatia Arinis

33

Pe malul stang al Prahovei, la intrarea în cartierul Cumpatul imediat dupa

podul de cale ferata pe partea drepta, se afla REZERVATIA ARINISUL, cu o

suprafata de 1,4 ha. Aici este pus sub ocrotire, în special, arinul alb.

Rezervatia Bucegi

Cea mai extinsa şi cea mai importanta rezervatie se gaseste în spatiul

Muntilor Bucegi. REZERVATIA PRINCIPALA DIN BUCEGI dateaza din anul

1935 şi are o suprafata de aproximativ 6680 ha; se infatiseaza ca o potcoava

uriasa şi se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici şi vestici ai masivului

muntos, de la Sinaia şi Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale

Caraimanului, Jepilor şi Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul

prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m altitudine, iar cea

superioara la 2505 m în Varful Omul.

Pe versantul sudic al Caraimanului şi pe Valea Jepilor exista o Zona Stiintifica de

protectie absoluta.

Peisajul ei morfologic cuprinde abrupturi spectaculoase, poduri interfluviale

vaste, custuri, circuri şi vai glaciare, chei şi alte forme carstice, precum şi

numeroase forme de relief fluviatile (rezultate din actiunea apelor curgatoare).

Din punct de vedere al vegetatiei, Rezervatia Bucegi cuprinde specii

remarcabile.Cu totul deosebit este arboretul secular de brad de la Sinaia (zona

Peles), unde exista arbori monumentali cu o insltimi de pana la 50 m şi cu

diametre considerabile. Tot aici se remarca prezenta unei specii cu o raspandire

sporadica în Carpati, şi anume Tisa, prezenta pe stancile de la Sfanta Ana, pe

Valea Pelesului, pe stancile de sub Poiana Stanii şi în alte locuri. O alta varianta

este Salba Moale, care se afla numai în cuprinsul acestei rezervatii, în

apropierea stancilor de la Sfanta Ana, Jepii Mari şi pe Valea Urlatoarea Mica. De

altfel, pozitia adapostita şi prezenta calcarelor au favorizat, în zona stancilor

Sfanta Ana, mentinerea unor elemente termofile mai rare: liliacul, iedera alba,

etc. Printre jnepeni se intalneste o alta specie de arbusti, mai rara în tara noastra

(Lanicera coerulea). Tot sub ocrotire este pus şi cel mai de seama reprezentant

al florei lemnoase din acest etaj: zambrul, relict glaciar, prezent sub Brana Mare

34

a Jepilor sau în Valea Gaura şi pe Muntele Gutanu. Dintre asociatiile de tufarisuri

pitice cea mai insemnata este cea de Rhododendron kotschyi.

Rezervatia Pestera

REZERVATIA PESTERA are o suprafata de 225 ha şi include zona

forestiera de pe muntii Cocora şi Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii şi

Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice

acestei parti a Bucegilor, cat şi molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice

şi zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata

alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca Paisul rosu şi Ghintura galbena.

Rezervatia Turbaria

La poalele Muntilor Lapticii se afla o alta mica rezervatie - TURBARIA

LAPTICII. Accesul la aceasta rezervatie se face utilizand drumul forestier care

insoteste Izvorul Ialomitei catre sud.

Rezervatia Zanoaga

Din drumul forestier care insoteste Izvorul Ialomitei catre sud, se

desprinde o poteca ce duce catre o alta importanta rezervatie din Bazinul

Ialomitei, şi anume REZERVATIA ZANOAGA. Pe branele şi grohotisurile de la

poalele versantului sudic al Muntelui Zanoaga sunt adapostite plante termofile

sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice, care reprezinta raritati în flora

tarii: Secele montanum (iris dacica), Athamantha hungarica, Lonicera coerulea

etc.

Rezervatia Babele

REZERVATIA BABELE include atat interesante forme de relief (Babele,

Sfinxul, etc.), cat şi asociatii vegetale alpine cum ar fi argintica, iarba rosie,

micsunea de munte, etc.

Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine, sunt ocrotite

asociatiile de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Meridionali - Poa

Contracta. în ansamblul masivului Bucegi, în special, în rezervatii, sunt ocrotite

animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte.

Posibilitatile oferite pentru practicarea sporturilor de iarna

35

Ca statiune montana, activitatile de agrement sunt orientate în primul rand

pe excursii montane usoare, trasee turistice montane în Muntii Bucegi şi Muntii

Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta

cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare

agreabila prin padurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase

trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski randonee, trasee pentru velo

tout terrain în timpul verii). Sinaia ofera turistilor şi numeroase posibilitati de

practicare a sporturilor favorite.

Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui

Varful cu Dor (2030 m) :

Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea

Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza în

mod exceptional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste

cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor şi intinderea lor

favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul

principal, fie pe cel secundar (culoare rosie şi albastra).

Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se intinde de-a

lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp

urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei, avand pante abrupte de

aceea fiind marcata cu culoarea neagra.

Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier şi se prezinta sub

forma unei benzi relativ omogena în panta şi pe latime. Amandoua permit

sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor

avansati şi foarte avansati.

Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat. în prezent scoaterea din

functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile şi putem spune ca

frecventarea lor este marginala.

Schi Alpin

Sinaia ofera turistilor şi numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite.

Partii pentru incepatori

36

Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de

dificultate usoara cu lungime de 250 m şi o diferenta de nivel de 50 m;

Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile "Vanturis" (care face

legatura intre Varful cu Dor şi Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2350 m,

o diferenta de nivel de 560 m şi panta medie de 24,5%);

Partia "Piramida" (face legatura intre Varful cu Dor şi cabana Varful cu Dor

cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m şi o panta

medie de 25,8%);

Partia "Dorului" (face legatura intre Varful cu Dor şi cabana Valea Dorului

cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m şi o panta

medie de 25,8%);

Partia "Fata Dorului" (face legatura intre Furnica şi Valea Dorului cu o

lungime de 1180 m, o diferenta de nivel de 210 m şi o panta medie de

25,8%).

Partii Pentru Avansati

Schiorii avansati au la dispozitie şi partii dificile:

Partia "Carp" - face legatura intre Varful Furnica şi Cota 1400, are o

lungime de 2500 m, o diferenta de nivel de 585 m şi o panta medie de

24%;

Partia "Papagal" - face legatura intre Ţarla şi telescaun, are o lungime de

450 m, o diferenta de nivel de 150m şi o panta medie de 35,3%;

Partia "1500" - are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m şi

panta medie de 28,9%;

Partia "Turistica" - face legatura intre Cota 1400 şi Sinaia, are o lungime

de 2800 m, o diferenta de nivel de 450m şi panta medie de 16,6%.

Schi Fond

Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este

recomandata partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m şi o diferenta

de nivel de 100 m.

Sanius

37

Pentru practicarea saniusului exista partia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o

lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m şi pista de bob "Furnica-Sinaia"

partie amenajata pentru competitii cu o lungime de 1500 m şi o diferenta de nivel

de 30 m.

Bob şi sanie

Traditionalele concursuri de bob, sanie şi skeleton se desfasoara pe o

partie speciala, situata în partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la

Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel

intre punctul de plecare şi punctul de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o

panta medie de 9 %, panta minima de 3 % şi panta maxima de 14 %. Bobul

pentru doua persoane poate atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de

patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaza şi concursuri de sanie şi

skeleton. Din anul 1995 functioneaza Federatia Romana de Schi, Bob, Sanie şi

Biatlon.

Date Tehnice

Date tehnice, scoli de ski şi centre de inchiriat material sportiv.

Putem concluziona ca partiile de ski alpin au o lungime totala de 11.500 m

reprezentand 14,8% din totalul ofertei montane, cu o capacitate de 7000

persoane/ora şi grade de dificultate diferite mergand de la albastru (usor)

pana la negru şi rosu (dificil şi mediu).

Pentru copii şi adulti functioneaza în perioada 15 decembrie - 15 aprilie,

scolile de ski care organizeaza pentru grupuri de 10-12 turisti cate 2 ore

pe zi cu o durata de 4-6 zile.

Centre de inchiriere a echipamentelor şi materialelor sportive functioneaza

în hotelurile: Sinaia, New Montana, Alpin, Palace, Holiday Inn.

Caracteristici tehnice ale partiilor de schi:

Denumirea partiei

Lungime Dificultate Observatii

Carp 2500 m culoare neagra x

Vanturis 2350 m culoare rosie se poate completa cu un tronson de partie de culoare neagra, şi anume

38

Papagal - Ţarle

Valea Dorului 1180 m culoare rosieeste deservita de telescaunul din Valea

Dorului

Turistica 2800 m culoare rosie are traseul Cota 1400 - Orasul Sinaia

Dorului 600 m culoare rosie Dorului 600 m culoare rosie

Transport Cablu Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua

telecabine intre Sinaia şi Cota 1400 cu o lungime de 2328 m şi Cota 1400-Cota

2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950 cu

lungime de 1940 m (care nu este în stare de functionare) şi Valea Dorului -

Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor,

Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu

Dor cu o lungime totala de 1484 m şi cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m,

Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m şi Furnica -

250m. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3345

persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9827 m.

Baza materiala a turismului

Aceasta a cunoscut în ultima vreme o slaba dezvoltare. în acest context

amintesc doar cateva din posibilitatile de cazare şi alimentatie din acesta statiune

turistica.

Hotel Roberto

Facilitati oferite de Hotel Roberto :

   2 Restaurante, unul cu specific traditional romanesc şi unul international.

    2 Terase cu priveliste imbietoare din care una cu barbecue, bar, cafenea.

    Sala de conferinta.

    Seif pentru valori, garderoba pentru schiuri, spatiu depozitare bagaje, informatii

turistice, servicii postale.

    Sala de fitness este dotata cu aparatura de ultima generatie

Kettler, sauna şi dusuri.

    Parcare auto.

Prezentare Hotel Roberto

39

  Construit pe 1500 mp, Hotel Roberto va ofera 32 de locuri de cazare,

dispuse în 16 camere personalizate, 3 apartamente din care unul "president" şi

13 dormitoare duble ce pot fi folosite şi în regim single.

Apartamentele sunt compuse din doua incaperi spatioase, grup sanitar, terasa şi

avand urmatoarele dotari:

- telefon international

- televiziune prin cablu

- minibar.

Apartementul "president" este dotat suplimentar cu canapele de piele şi jacuzzi.

Camerele Hotelului Roberto sunt spatioase prevazute cu grupuri sanitare, terasa

şi au în dotare:

- telefon international

- televiziune prin cablu

- minibar

Grupurile sanitare sunt foarte spatiose şi difera la fiecare camera.

Hotel Anda

Facilitati oferite de Hotel Anda :

    Restaurant, Bar, Crama, Salon pentru mic dejun.

    Casino, Lift panoramic

    Room-service, pastrarea obiectelor de valoare, spalatorie.

    2 sali de conferinte, dial-up internet

    Preluare de la aeroport la cerere.

    Parcare proprie, Terasa în aer liber.

Prezentare Hotel Anda

     Hotelul Anda este dispus pe 4 nivele.Toate cele 30 camere sunt dotate

conform standarelor 4 stele.( 27 camere duble şi 3 apartamente).

La Hotel Anda, va puteti petrece seri în crama hotelului unde puteti

degusta mancaruri traditionale Romanesti . Confortul, eleganta şi serviciile cu o

40

inalta calitate satisfac cele mai exigente gusturi. - Hotel Anda are un salon pentru

mic dejun, bar de zi, sala de conferinte, parcare. - Salile de conferinta fac din

Hotel Anda alegerea perfecta pentru meetinguri, seminarii şi conferinte.

Hotel International

Facilitati oferite de Hotel International :

    2 microbuze proprii de 19 locuri fiecare

    Centru de conferinta şi business center modern utilat şi echipat.

    Parcare proprie cu plata şi pazita.

    Centru de frumusete.

Prezentare Hotel International

    Hotelul este dispus pe 7 etaje şi 90% din camere au balcon. Hotelul dispune

de un bar de zi, cofetarie şi un restaurant clasic cu o capacitate de 250 locuri.

In cadrul complexului exista un modern Centru de Afaceri compus din 9 sali de

conferinta cu capacitati pornind de la 10 locuri pana la 200 locuri dotate cu

echipamente specifice activitatii de business deservite de un Business Center

modern echipat.

Hotel Irish House

Facilitati oferite de Hotel Irish House :

    Restaurant categoria I cu specific irlandez

    Bar

    Terasa în aer liber

    Sala de conferinte

    Parcare

Prezentare Hotel Irish House

41

     Hotel Irish House Sinaia este un hotel-restaurant cu specific irlandez, singurul

din statiunea Sinaia.

Cu o structura de cazare compusa din 12 camere double, care ofera un spatiu

generos de cazare, dotate cu baie proprie, TV, frigider şi telefon, fiecare cu

designul interior propriu. Restaurantul cu specific irlandez ofera meniuri

deosebite la preturi adecvate şi va imbie sa savurati o cina romantica la lumina

lumanarilor, cu muzica irlandeza şi vestita bere Guiness.

Barul de zi, care poate fi transformat şi în sala de conferinte, are o capacitate de

60 de persoane. Terasa cu 120 de locuri situata în centrul orasului va ofera cele

mai bune servicii.

Hotel New Montana

Facilitati oferite de Hotel New Montana :

    Servicii şi facilitate- Restaurant Artemis categoria lux cu o capacitate de 300

de locuri cu orchestra;

    BAR , Irish Pub, - 3 sali de conferinta cu o capacitate de 50, 100, 250 locuri.

    Retroproiector, ecran, video, tv, internet; - Centru de infrumusetare - Inchirieri

autoturisme;

    Centru de relaxare cu : piscina semiolimpica, jacuzzi, sauna, masaj, fitness, -

Room-service; - Spalatorie;

    Parcare, paza proprie şi garaj subteran;- Carti de credit Acceptate: Visa Card,

Master Card, American Express;

    Pastrarea obiectelor de valoare - Sisteme de siguranta - Urgente medicale -

Schimb Valutar;

Prezentare Hotel New Montana

177 de camere şi apartamente elegante, dotate conform standardelor

internationale cu sistem electronic de inchidere, TV prin cablu, linie telefonica

internationala, conexiune internet, uscator de par, mini-bar.

Piscina semiolimpica cu temperatura controlata, sauna, jacuzzy, fitness, beauty

salon, restaurant, bar de zi, 3 sali de conferinta 50, 100, 250 persoane, telefon

international, minibar.

42

Hotel Rowa Dany

Facilitati oferite de Hotel Rowa Dany :

    Restaurant va ofera momente de deliciu, intr-o atmosfera selecta şi intima,

totodata.

    Bar de zi.

    Sala de conferinte cu o capacitate de 50 de locuri.

    Parcare exterioara şi subterana pazita.

Prezentare Hotel Rowa Dany

     Cele 30 de spatii de cazare sunt foarte cochete şi primitoare, avand o

ambianta intima pentru a va simti cat mai comod.

In toate camerele va puteti bucura de confortul oferit de:

- paturi comfortabile

- mobilier modern

- cablu TV prin satelit

- "bussines corner" cu acces permanent la internet

- telefon

- cosmetice de inalta calitate

- uscator de par

- mini bar cu o gama larga de produse

- control acces cu card

- serviciu receptie: 24 de ore

- spalat şi curatat chimic

- detectoare de fum în toate locatiile

- grup sanitar cu dus

Atmosfera este completata de acvariile prezente în fiecare camera, pestii exotici

"dansand" numeroase acte marine pentru incantarea dumneavoastra.Grupul

sanitar este complet utilat cu toate accesorile necesare aflandu-se intr-o

permanenta stare de curatenie şi functionabilitate.

43

Hotel Sinaia

Facilitati oferite de Hotel Sinaia :

    8 sali de conferinta care pot gazdui pana la 400 de oaspeti simultan.

    Restaurant cu preparate traditionale romanesti şi din bucataria internationala.

    Old Nick' Irish Pub - club, 'Disco Diana' aflate în incinta Hotelului Sinaia.

    Piscina acoperita, sauna umeda, sauna uscata, camere de tratament şi o sala

de sport.

Prezentare Hotel Sinaia

Hotelul ofera oaspetilor 242 spatii de cazare decorate în stil occidental, o

varietate de centre de frumusete şi recreere precum şi facilitati moderne pentru

conferinte.Camere elegant decorate se situeaza la cel mai inalt nivel de confort şi

comoditate.

Toate camerele de 3 stele include : cablu TV, frigider, uscator de par, telefon,

international, cada, balcoane.

Hotel Palace

Facilitati oferite de Hotel Palace :

   3 sali de restaurant ccare au o capacitate de 370 locuri.

    4 sali de conferinte cu capacitati care au o capacitate de 500 locuri.

    Bar de zi, terase de vara, discoteca.

    Inchirieri de masini.

    Coafor şi frizerie.

    Parcare.

Prezentare Hotel Palace

Hotelul dispune de spatii de cazare la 2* şi 3*.Camerele sunt dotate cu

minibar şi televiziune digitala. Hotel Palace va asigura tot confortul pentru odihna,

44

recreerea, recuperarea sau afacerile dumneavoastra intr-un loc unde

rafinamentul arhitectural intalneste ospitalitatea traditionala.

Hotel Caraiman

Facilitati oferite de Hotel Caraiman :

    Restaurantul cu saloanele clasic şi national, are o capacitate de 170 locuri.

    Sali de conferinte şi intalniri cu o capacitate de 100 locuri.

    Terase de vara, bar de zi.

    Inchirieri masini.

Prezentare Hotel Caraiman

Hotelul construit intr-un stil clasic romanesc care dainuie de peste 120 de

ani, este al III-lea hotel construit în Sinaia. Buna dispozitie şi siguranta sunt

oferite de cele 10 garsoniere, 46 camere cu doua paturi şi 15 camere cu pat

matrimonial.

Hotel Mara

Facilitati oferite de Hotel Mara :

    Sali conferinta: Valea Regilor 200 loc - Panorama 180 loc - Magura 80 loc -

Foisor 70 loc - Poiana 40 loc.

    3 sali atelier - 45 de locuri fiecare, luminate natural, dotate cu instalatie de aer

conditionat.

    Restaurant clasic - 150 de locuri, Bar de zi - 80 de locuri.

    Servicii de secretariat - fax, copiator, echipament audio-video, conectare la

internet.

    Piscina acoperita şi în aer liber, sauna.

Prezentare Hotel Mara

45

    Aflat la aproximativ 4 kilometri distanta de centrul statiunii, Hotel Mara Sinaia

este unul dintre cele mai bune structuri de cazare din tara. Serviciile sint

impecabile, iar camerele spatioase ofera o excelenta panorama montana.

Structura de cazare cuprinde 138 de camere, dintre care 22 single, 18 double

twin, 50 double matrimoniale, 20 duble matrimoniale de lux, 19 duplex, 4

apartamente Junior, 4 apartamente Senior şi un apartament de lux. Dotarile

camerelor cuprind televizor color, minibar, telefon cu acces international,

instalatie de aer conditionat, baie cu cada, uscator de par, dus, conectare la

internet.

Moteluri :

Vadul Cerbului situat la km 126 pa D.N. 1, are o capacitate de 130 de

locuri + 160 de locuri la casute şi urmatoarele dotari : restaurant, terasa,

parcare, ect.

Paraul Rece, situat la km 117 pa D.N. 1, are o capacitate de cazare de 80

de locuri + 100 de locuri la casute şi urmatoarele dotari : restaurant,

terasa, parcare, ect.

Vile : numeroase, dintre care amintim : Margareta, Cerbul, Randunica, Stejarul,

Crinul, Zambila, Muresul, Albina, Panseluta, ect.

Cabane montane : Diham, Gura Diham, Poiana Dorului, Varful cu Dor, Piatra

Arsa, Bolboci, Padina, Caraiman,Poiana Izvoarelor, ect.

Posibilitatile de agrement

In statiune este organizata o bogata activitate de agrement în masura sa

satisfaca cele mai diverse preferinte. Dintre acestea amintim : muzeele – cel mai

important este Muzeul Peles ( fost resedinta regala, azi muzeu de arta feudala,

ridicat în 1875 şi completat ulterior), dar şi Muzeul de arta decorativa europeana (

cu exponate din secolele XVIII-XX) ; casele memoriale (Nicolae Iorga, george

Enescu), Manastirea Sinaia (monument de arhitectura brancoveneasca construit

intre anii 1690 şi 1695), Biserica Noua (constrita în curtea principala a manastirii,

46

ea adaposteste un muzeu al bisericii infiintat în anul 1895 ce expune peste 600

obiecte de cult şi arta bisericeasca), mormantul lui Badea Cartan, ect.

Pe langa cele prezentate mai putem mentiona : programele folclorice

organizate de cramele din statiune, discotecile, barurile, jocurile mecanice şi cele

distractive, practicarea diferitelor sporturi (atat de vara, cat şi de iarna), drumetii

în imprejurimi (spre cabanele din muntii Bucegi, precum şi spre orasele din

apropiere), ect.

Un alt element favorabildezvoltarii turistice a acestei statiuni il constituie şi

infrastructura de acces, destul de diversificata (artera europeana E 60,

magistralele feroviare internationale), precum şi situarea atat în apropierea

aeroportului international Otopeni (aproximativ 100 km) cat şi a unor mari centre

urbane, cum ar fi : capitala Bucuresti, Brasov, Sibiu, ect.

Tabelul de ma jos prezinta gradul de atractivitate al statiunii Sinaia

utilizand metoda TECDEV :

Elementele ofertei turistice

Ponderea

elementelor

ofertei turistice

(%)

Nivelul calitativ

al statiunii Sinaia

Indicele de

atractivitate al

statiunii Sinaia

1 2 3 4

I. Mediul natural 40 285

- relief 10 84

- diversitate 3 7 21

- accesibilitate 3 9 27

- originalitate 4 9 36

- clima 8 55

- temperatura medie 3 8 24

- precipitatii 2 7 14

- curentii de aer 1 5 5

- nr.de zile insorite 2 6 12

- hidrografie 5 17

- rauri 2 6 12

- lacuri 2 1 2

- cascade 1 3 3

47

- flora 6 48

- diversitate 3 8 24

- estetica 3 8 24

- fauna 6 42

- diversitate 4 8 32

- grad de periculozitate 2 5 10

- puritate 5 39

- aer 2 9 18

- apa 2 6 12

- sol 1 9 9

II. Structuri materiale 25,5 104

- de cazare 10 56

- cantitativ 7 41

- diversitate 1,5 9 13,5

- capacitate 2 5 10

- amplasare 2 5 10

- estetica 1,5 5 7,5

- calitativ 3 5 15

- de alimentatie 4 17

- cantitativ 3 13

- diversitate 1 4 4

- capacitate 1 4 4

- amplasare 0,5 6 3

- specific 0,5 4 2

- calitativ 1 4 4

- de transport 3 9

- pe cablu 2 3 6

- pe roti 1 3 3

- de agrement 8 22

- de zi 5 13

- sportiv 3 3 9

- de divertisment 2 2 4

- de noapte 3 3 9

III. Infrastructura 15 95

- de acces 7 36

- feroviar 3 6 18

- rutier 3 6 18

48

- aerian 1 1 1

- naval 0 0 0

- de alimentare 8 59

- apa 3 7 21

- energie electrica 3 8 24

- conbustibili 2 7 14

IV. Suprastructura 10 22

- generala 4 10

- de organizare 2 2 4

- de paza 2 3 6

- turistica 6 12

- de organizare 3 2 6

- de paza 3 2 6

V. Mediul economico-social 5 8

- sectorul primar 1 1 1

- sectorul secundar 1 4 4

- sectorul tertiar 3 3

- de consum 2 1 2

- de productie 1 1 1

VI. Mediul cultural 5 22

- spectacole şi festivaluri 2 4 8

- muzee şi monumente 1 8 8

- folclor (specific local) 2 3 6

TOTAL 100 536

Din datele din tabel rezultafaptul ca statiunea Sinaia are un coeficient de

atractivitate (536). Din datele din table ne putem da seama ca exista atat abateri

positive cat şi negative.

Statiunea Sinaia este inconjutata de un imens teritoriu schiabil, numai în

zona Padina – Pestera putandu-se amenaja 28,8 km de piste de ski alpin ce pot

suporta un debit de pana la 4000 persoane / ora. Insa doar 17,5 km de partie de

ski alpin şi 13 km de partie de ski fond sunt utilizate, iar dintre acestea, putine

sunt amenajate corespunzator sau omologate de federatia internationala de

specialitate, în speta F.I.S. (federatia Internationala de Ski). în plus, infrastructura

tehnica pentru accesul şi deservirea acestora este redusa şi uzata moral şi fizic,

49

fapt care determina imposibilitatea de a utiliza în mod optim domeniul schiabil

care este şi asa subdimensionat fata de cererea reala.

Existenta unor deficinte ale statiunii pe plan concurential, a unei

conjuncturi socio – economice nefavorabile, ca şi lipsa unor avantaje competitive

clare impiedica statiunea Sinaia sa atinga standardele internationale în materie

de statiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna. Aceasta se poate

realiza doar pe termen lung şi cu costuri ridicate. în plus, doar 24% din turistii

italieni prefera sezonul rece pentru concedii, deci aceasta orientare pe doua

planuri ar putea fi benefica statiunii.

Solutia de promovare a unui produs turistic complex, care sa puna accent

pe langa practicarea sporturilor de iarna şi pe alte functiuni cum ar fi : curele

baleare (antistress, fitness, ect.), drumetia montana, turismul itinerant cu valente

culturale, turismul pentru congrese şi reuniuni de afaceri, turismul pentru

practicarea alpinismului, ect. Ar trebui valorificate superior elementele naturale

terapeutice de care dispune Sinaia, respectiv bioclimatul tonic caracterizat

printr-o presiune atmosferica relativ scazuta şi printr-o bogata ionizare negativa.

50

2. Politica de pret

Ca o premisa necesara procesului de elaborare a strategiei de lansare a

statiunii turistice montane Sinaia pe piata turistica a Italiei, trebuie cunoscut faptul

ca practicarea unui turism de elita nu are un suport real, economic. Preturile ar

trbui mentinute asadar la un nivel accesibil turistilorcu venituri medii (segment

tinta), renuntandu-se la preturile extrem de ridicate (nu se justifica economic, ele

fiind mai ridicate ca în statiuni cu un renume deja dobandit, cu o dotare materiala

incomparabil mai buna şi cu o calitate a serviciilor superioara).

Datorita elasticitatii scazute a cererii turistice fata de pret, aceasta politica

trebuie combinata cu cea de produs si, mai ales, cu cea de promovare.

Caracterul dual al produsului (de statiune de iarna şi de vara) explica lipsa

unei sezonalitati pronuntate, cererea turistica fiind relativ constanta pe tot

parcursul anului. în concluzie, nu are loc o nuantare puternica a preturilor în

functie de momentul consumului, aspect favorabil în elaborarea unei strategi de

succes.

3. Politica de distributie

Datorita distributiei destul de echilibrate a preferintelor turistilor italieni în

materie de organizare a calatoriilor (51% fiind individuale), politica de distributie

va fi orientata mai putin spre oficii şi agentii de turism din Italia. De asemenea,

trebuie avut în vedere şi faptul ca cei mai multi dintre italieni prefera sa

calatoreasca cu masina, ceea ce conduce la folosirea unui canal de distributie

scurt în interiorul Romaniei.

Trebuie sa se tina seama şi de turistii ce vin în tara noastra pentru

competitii sportive sau în grupuri organizate, în acest caz politica de distributie

realizandu-se prin tour-operatori.

4. Politica de promovare

Politica de promovare trebuie canalizata pe doua directii :

Publicitatea

51

Relatiile publice

Promovarea statiunii turistice Sinaia prin publicitate pe piata turistica

italiana se poate face în primul rand prin brosuri turisticedifuzate atat prin reteaua

de sucursale şi de agentii de voiaj, cat şi prin intermediul Biroului Italian de

Turism. în cazul acestor brosuri, o mare importanta o are calitatea grafica a

fotografiilor care vor prezentadiferite puncte de interes din Romania, dar mai ales

din Sinaia : peisaje naturale, Castelul Peles, partia de ski, hotelurile cele mai

importante, ect.

Chiar daca cheltuielile de realizare a unor astfel de brosuri sunt destul de

mari, necesitatea elaborarii şi distribuirii lor este evidenta, aceasta în scopul

familiarizarii potentialilor clienti cu tara şi oferta turistica specifica.

O seama de mesaje publicitare pot fi lansate în tevistele italiene sau

internationale speializate pe anumite domenii de activitate, indeosebi în cele

citite de publicul tanar.

Se pot realiza şi difuza spoturi publicitare la televiziune care sa atraga

atentia asupra diferitelor puncte de interes turistic al statiunii, cu rezerva pretului

ridicat al acestui gen de publicitate şi a eficacitatii sale relativ reduse în conditiile

de fata.

De foarte mare importanta este mesajul publicitar. Elaborarea unor astfel

de programe de publicitate nu trebuie lasata la voia intamplarii sau în

responsabilitatea unor nepriceputi. Nu trebuie sa se faca economii în aceasta

directie, apelul la parerea autorizata a unor specialisti în publicitate şi psihologie

umana fiind mult mai importanta decat costurile explicite.

Trebuie utilizate pe langa tacticile de publicitate arhicunoscute şi cele de

relatii publice, prin intermediul lor asigurandu-se nu doar transmiterea informatiei

nealterate de la furnizorul de servicii turisticela clientii sai şi la autoritati, dar şi un

flux de sens contrar (feed – back-ul) continand impresii şi sugesti referitoare nu

doar la modalitatile de imbunatatire a calitatii şi de diversificare a ofertei turistice,

ci şi la probleme de interes general.

Insa, mai pot exista şi alte modalitati de promovare a acestei statiuni, şi

anume :

52

Participarea la targuri internationale de turism şi la burs de turism

Participarea la saloane şi expozitii de specialitate

Realizarea de filme documentare şi fotoreportaje şi distribuirea lor prin

audiovizual

Distribuirea de cadouri promotionale care sa reprezinte Sinaia.

53

Bibliografie :

Constantin Sasu – « Marketing international », Editura Polirom,

Bucuresti 2005

Cristureanu Cristina – « Economia şi politica turismului international »,

Editura Abeona, Bucuresti 1992

Cristureanu Cristina , Neacsu Nicolae, B Andreea – «Turism International :

studii de caz », Editura Oscar Print, Bucuresti 1999 

Gheroghe Ionel – « Tehnica operatiunilor de turism international »

Nicolescu Eugeniu, dragan Iosif Constantin – « Marketingul în turism »

Internet : http://www.sinaia-busteni.ro

http://www.tourismguide.ro

54