Piata Turistica a Austriei

8/6/2019 Piata Turistica a Austriei

http://slidepdf.com/reader/full/piata-turistica-a-austriei 1/9

PIAPIATA TURISTICA A AUSTRIEI TA TURISTICA A AUSTRIEI

NedeleaNedelea--Lincu Elena RalucaLincu Elena Raluca || An II , ZiAn II , Zi || Lect. Nenciu DanielaLect. Nenciu Daniela



I. LOCALIZARE. DELIMITRI. CARACTERISTICII. LOCALIZARE. DELIMITRI. CARACTERISTICI

Nume oficial: Republica Austria

Situare: Europa Central

Vecini: Germania i Republica Ceh în N, Slovacia i Ungaria la E, Slovenia i Italia în S, Elveia i Liechtenstein la V

Suprafaa: 83.858 km²

Populaia: 8.210.281 loc.

Densitatea populaiei: 98 loc./km²

Grupurietnice: austrieci 92%,la care se adaug croaii din Burgenland, romii, slovacii, slovenii, cehii i unguriiConfesiuni religiose: 73,6% romano-catolici; 4,7% protestani-luterani, cca. 12% atei; 0,5% musulmani; 0,2% ortodoci,

10.000 buditi, 7.300mozaici.

Srbtoareanaional: 26 octombrie(1955 - Declararea statutului de neutralitate)

Limba oficial: germana;

Sistem politic: Republic parlamentar de tip federal, format din 9 landuri: Austria Inferioar, Austria Superioar,

Burgenland, Carintia,Salzburg, Styria, Tirol, Viena, Vorarlberg.

- Preedinte: Heinz Fischer

- Cancelar : WolfgangSchüsselMoneda: Euro (EUR)

Capitala: Viena /Wien

Fus orar: GMT +1

Domeniu Internet: .at

Prefix telefonic: 0043



II. RELIEF. CLIM. FAUNA I FLORA

Relief ar muntoasa, circa 2/3 din teritoriu aflandu-se la altitudini

de peste 500m si 40% la peste 1000m, altitudinea medie este de

1000m. Relieful muntos (Prealpii si Alpii, orientati E-V) acoperaaproape ¾ din suprafata tarii, campia reducandu-se la un culoar

subalpin care insoteste Dunarea si la Burgenland, o parte din

Campia Panonica. In general lanturile majore de munti merg intr-o

directie de est-vest si sunt separate unele de altele prin vai inguste.

Clima

Austria se situeaz î n z na erat a ariei e tranziiee la cli a e influen atlantic la cea c ntinental a

ur ei entrale. ele atr u anoti uri ( ri ara, ara,

toa na i iar na) rezint î n fiecare caz caracteristici ti ice e

te eratur i cli atice.

rei zone cli atice iferite se e

i eniaz atorit

arietii topografice i a î ntinderii relati ari î ntre est i

est:

st: cli at continental, cu influene panonice: preci pitaii reduse, eri cldur oase, dar ier ni

oderat reci.

egiunile untoase: cli al pin: preci pitaii

î nse nate (cu exce pia ilor al pine interioare, ca de

exe plu partea su perioar a Inntal), eri scurte, ier ni lungi.

estul teritoriului: cli de tranziie, cu influene

atlantice ( î n vest) pân la cli a cu influene continentale ( î n

sud-est).



II. RELIEF. CLIM. FAUNA I FLORA

Austria beneficiaz de un spectru larg de specii de plante i animale, care sunt în parte

endemice i se afl sub strict protecie.

FlorVarietatea reliefului i climei favorizeaz o flor

deosebit de bogat î n specii. Austria se numr printre rilecele mai bogate î n pduri ale Europei. Caracteristice sunt

pdurile de foioase (stejar, fag), respectiv cele mi te (fag,

molid), î n regiunile î nalte molidul, laricea i pinul.

Flora alpin este variat i plin de culoare: floarea de

col, geniana, garofia, arnica, azalee, erica i multe altele. Î n

marginea de nord a Alpilor domin î n special punile, î n

spaiul panonic subarboretul, pdurile amestecate de foioase

i vegetaia de step. La est de lacul Neusiedlersee se gsete

o flor specific stepei srate. Parcurile naionale ale

Austriei, care se î ntind pe un procent de 3% din suprafaa

rii, stau mrturie varietii peisajului, pe alocuri unic, aa

cum sunt de e emplu pdurile virgine i cele umede.

F un Î n Austria predomin fauna central-european: cerbul,

cprioara, iepurele, fazanul, vulpea, bursucul, jderul, potârnichea. Î n regiunile alpine se î ntâlnesc capra neagr,

marmota, vulturul i corbul. Caracteristic pentru fauna

panonic este paradisul psrilor din centura de stuf din jurul

lacului Neusiedlersee (bâtlanul, loptarul, cioc î ntorsul, gâsc

slbatic, .a.m.d.). De câiva ani e ist din nou o mic

populaie de uri, care se î ntâlnete mai ales î n regiunile

muntoase î mpdurite din sud i centrale.



III. CI DE ACCES

1. TRANSPORT RUTIER Datorit unei e traordinare reele de osele i a peisajului variat i pitoressc, Austria este o ar ideal pentru a fi

descoperit la volan.

O reea e celent de autostrzi (A1-A25) , osele de vitez i federale, cu o lungime total de peste 200.000 km,

leag Austria de statele î nvecinate. Toate cone iunile principale ce asigur trecerea graniei (puncte de frontier aflate pe

autostrad sau pe oselele federale) sunt deschise zi i noapte. Rutele de la est la vest sau de la sud la nord sunt de

importanta european.

Regulile de trafic i semnele de circulaie din Austria corespund î n general celor din ale ri europene. Î n Austria

se pltete ta pe toate autostrzile i oselele de vitez!



III. CI DE ACCES

2. VITrans portul fer oviar î n Austria este î n

princi pal deinut de compania naional de cale

ferat Ö ( undes bahnen Österreichische) .

eeaua fer oviar este f or mat din 6,m, din care , m este electrificat, având

multe conexiuni i trenuri inter naionale.

egaturile cu rile învecinate sunt

e publica eh - er mania - ngaria - Italia -

iechtenstein - Slovacia - Slovenia - lveia.



III. CI DE ACCES

3.TRANSPORT AERIANAustria este conectat la reeaua de zboruri

internaionale prin compania aerian autohton

Austrian Airlines Group i printr-un numr de

companii aeriene strine.

Austrian Airlines Group este un grup

austriac de companii aeriene, care prin punctele

forte proprii, dar i cele ale Star Alliance

estesinonim pentru calitate i promptitudine. Cu o

flot de 91 de avioane, Austrian î mpreun cu

partenerii si Lauda i Austrian arrows acoper o

reea de 120 de destinaii din intreaga lume,

beneficiind de zboruri regulate, î n 57 de ri.



III. CI DE ACCES

4.TRANSPORT NA AL I INTERNDe-a lungul Dunrii se ofer

numeroase posibiliti de cltorie cu

vaporul, pe diverse distane. Î n plus, se ofer

posibiliti de navigare pe lac i e cursii cu

vaporul. Porturile la Dunare sunt: Enns,

Krems, Linz, Viena.

Transportul public cu autobuzul î n

Austria î nsumeaz peste 2.800 de rute

regulate. Aproape toate locurile de

importan turistic sunt accesibile cu

autobuzul.

4.TRANSPORT NA AL I INTERNDe-a lungul Dunrii se ofer

numeroase posibiliti de cltorie cu

vaporul, pe diverse distane. Î n plus, se ofer

posibiliti de navigare pe lac i e cursii cu

vaporul. Porturile la Dunare sunt: Enns,

Krems, Linz, Viena.

Transportul public cu autobuzul î n

Austria î nsumeaz peste 2.800 de rute

regulate. Aproape toate locurile de

importan turistic sunt accesibile cu

autobuzul.

Piata Turistica a Austriei

Documents

Transcript of Piata Turistica a Austriei