ROMÂNIA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ

ÎN 150 DE ANI, 150 DE MANDATE DE PRIM-MINISTRU

PENSIILE PRIVATE,

„PILONI” AI BUNĂSTĂRII

DURABILECONVORBIRE CU MARIAN SÂRBU,

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

FINANȚAREA ÎN MONEDA NAȚIONALĂ. Foamea de bani ne mănâncă nEUR/RONii

LUPTA LUI SISIF! Când transparența face diferența… pe bursă

STRATEGIA DUNĂRII. Pe firul apei, spre creștere economică

SINERGIILE SCHISMELOR. Efectele economice ale secesiuniipolitice

nr. 47-48 (97-98) / 2012, 10 - 16 decembrie 64 de pagini / 20 lei / www.economistul.ro

Fondat în 19905 94 9992 780109

Nr. 47-48 (97-98) / 2012, 10 - 16 decembrie

DOSAR macroECONOMISTUL

Alexandra Rizea: În ce măsură se realizează obiectivele esenţiale care au motivat înfiinţarea fondurilor private de pensii, degrevarea bugetară a asi-gurărilor sociale de stat şi stimularea economiei?

Marian Sârbu: Pensiile private completează sistemul public în sco-pul furnizării unui venit de înlocuire adecvat pentru viitorii pensionari. Astfel, o parte din contribuţiile de asigurări sociale sunt repartizate fiecărui participant într-un cont propriu, iar aceste sume sunt inves-tite în scopul acumulării unei pensii decente la vârsta pensionării. Având în vedere că evoluţia demografică indică atât creşterea speranţei medii de viaţă, îmbătrânirea populaţiei în viitor, cât şi scăderea ponderii forţei de muncă active, presiunea asupra sistemului public de pensii va fi din ce în ce mai mare. Astfel, ne putem aştepta la o majorare substanţială a numărului de pensionari, ceea ce în-seamnă că sumele ce pot fi încasate de la angajaţi vor avea o tendinţă de scădere, în timp ce sumele ce trebuie plătite pensionarilor vor creşte.

ALEXANDRA RIZEA

PENSIILE PRIVATE,

„PILONI” AI BUNĂSTĂRII

DURABILECONVORBIRE CU MARIAN SÂRBU,

PREȘEDINTELE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI

DE PENSII PRIVATE

27

www.economistul.roNr. 47-48 (97-98) / 2012, 10 - 16

DOSAR macroECONOMISTUL28

AR: Cum se contracarează o ase-menea situaţie?

MS: În faţa acestei perspective, era necesară introducerea unui sistem care să poată lua din această presiune asupra pensiei publice, un sistem care să nu se bazeze pe redis-tribuire, ci pe economisire şi investi-ţii. Astfel, sistemul de pensii private oferă fiecărui participant, viitor pensionar, un cont în care sunt acu-mulate şi fructificate propriile con-tribuţii, beneficiind în acelaşi timp de o transparenţă completă: partici-pantul ştie întotdeauna cu ce sume a contribuit, ce randament a obţinut fondul de pensii pentru contribuţi-ile sale şi implicit valoarea contului individual. Solidaritatea generată până acum în mod preponderent de stat va fi completată de solidaritatea generată de mediul privat, în mare parte prin acumulare de capital şi economisire. Comisia, în calitate de arbitru al pieţei pensiilor private, asigură păstrarea echilibrului între rolul economic şi cel social al siste-mului. Fondurile de pensii au, cu si-guranţă, o contribuţie importantă în dinamica economică, însă nu trebuie uitat nicio clipă, rolul lor de bază, cel social, adică asigurarea valorii de înlocuire şi determinarea unui venit decent, pentru participant, la ieşirea acestuia la pensie. În ceea ce priveşte stimularea economiei naţionale, investirea activelor se face prepon-derent în România (peste 90% din active), acesta fiind un beneficiu secundar al sistemului de pensii private după cel principal, de îmbu-nătăţire a condiţiilor de pensionare. Banii nu mai sunt redistribuiţi ime-diat, aşa cum se întâmplă în sistemul public de pensii, ci sunt investiţi pe toată perioada acumulării. Aceste fonduri sunt reflectate în economia naţională prin finanţarea sectoare-lor care au nevoie de capital pentru dezvoltare, urmând ca după aceea să revină participanţilor sub formă de pensie. În cele din urmă şi pensiile viitoare se vor reflecta în consum, deci vor reveni în economie.

AR: Credem că prezintă interes şi modalităţile practice prin care se asigură protecţia participanţilor şi beneficiarilor la fondurile private de pensii. Cum se exercită celelalte funcţii, respectiv cele de coordonare, suprave-ghere şi control asupra fondurilor private de pensii şi ce puteţi

comunica cititorilor şi în acest sens?MS: CSSPP autorizează, su-

praveghează permanent şi sancţi-onează, dacă este cazul, entităţile prezente pe piaţa pensiilor private. Administratorul, fondul de pensii, depozitarul, auditorul, agentul de marketing şi prospectele schemelor de pensii sunt autorizate de către CSSPP. Supravegherea urmăreşte respectarea condiţiilor legale şi ale celor din prospectul schemei de pensii, politica de investiţii, modul de investire a banilor fondurilor de pensii, aspecte operaţionale, modul de relaţionare a administratorilor de fond cu participanţii etc. De ase-menea, CSSPP efectuează controale periodice ale entităţilor din piaţă şi, totodată, instituţia noastră mediază conflictele apărute între participanţi şi furnizorii de servicii din piaţa pensiilor private. Sistemul de pensii private din România pune accent pe siguranţa participanţilor, iar cele mai importante elemente de siguranţă ale sistemului derivă din protecţia pe care legislaţia ne-o oferă. Noi, CSSPP, ne asigurăm de respectarea legislaţiei aplicabile sistemului de pensii private prin analizele efec-tuate asupra raportărilor statistice efectuate de fondurile de pensii şi administratori şi măsurile întreprin-se în urma acestora.

AR: Poate ar fi necesar să detaliaţi, făcând şi unele referiri la reglementări-le în vigoare.

MS: Cu plăcere. În scopul asigu-rării protecţiei participanţilor, Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, Legea nr. 204/2006 privind pensiile faculta-tive şi legislaţia secundară emisă de CSSPP conţin suficiente prevederi pentru a reglementa destul de strict activitatea ad-ministratorilor privind trans-parenţa şi raportarea către Comisie şi public, precum şi activitatea de marketing. Admi-nistratorul de pensii private are mai multe obligaţii de informa-re şi raportare către participanţi şi autorităţi. În fiecare an, acesta trebuie să informeze, în scris, fiecare participant despre activul personal, re-spectiv

PENSIILE PRI-VATE COM-PLETEAZĂ SISTEMUL

PUBLIC ÎN SCOPUL FUR-NIZĂRII UNUI VENIT DE ÎNLOCUIRE ADECVAT PENTRU VIITORII PENSI-ONARI. ASTFEL, O PARTE DIN CONTRIBUŢIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE SUNT REPARTIZATE FIE-CĂRUI PARTICIPANT ÎN-TR-UN CONT PROPRIU, IAR ACESTE SUME SUNT INVESTITE ÎN SCOPUL ACUMULĂRII UNEI PEN-SII DECENTE LA VÂRSTA PENSIONĂRII.”

Nr. 47-48 (97-98) / 2012, 10 - 16 decembrie

29

numărul de unităţi de fond şi va-loarea acestora, precum şi despre situaţia sa financiară. Transmiterea acestor informaţii se face la ultima adresă de corespondenţă comunica-tă de participant, până la data de 15 mai a fiecărui an, pentru anul pre-cedent. Mai mult, administratorul de pensii trebuie să ofere informaţii suplimentare privind participarea la un fond de pensii, la solicitarea participanţilor, beneficiarilor sau reprezentanţilor acestora. Din punct de vedere contabil, administratorul este organizat într-un mod complet separat de fondul pe care îl adminis-trează, fără posibilitatea transferului între fonduri sau între fonduri şi administrator. Acest lucru constituie o măsură foarte eficientă de siguran-ţă pentru întregul sistem de pensii private.

AR: Fireşte, nu este singura măsură menită să asigure siguranţa sistemu-lui...

MS: Tocmai de aceea trebuie sub-liniat că, prin modul de organizare a sistemului, prin separarea activelor fondurilor de pensii de cele ale ad-ministratorilor, contribuţiile parti-cipanţilor sunt puse la adăpost de orice dificultăţi prin care pot trece, la un moment dat, administratorii fon-durilor de pensii private sau acţio-narii acestora. De asemenea, potrivit legislaţiei în vigoare, nicio operaţi-une cu activele fondului nu poate fi efectuată fără acordul depozitarului, instituţie care răspunde solidar cu administratorul în faţa participan-ţilor şi care este supravegheată şi controlată de către BNR. Alte ele-mente de siguranţă ale sistemului de pensii private din România includ auditarea situaţiilor financiare, obli-gaţiile de transparenţă şi raportare, raportul actuarial, provizionul teh-nic, garanţiile absolute şi relative de performanţă, fondul de garantare şi, nu în ultimul rând activitatea per-manentă de supraveghere şi control desfăşurată de către CSSPP.

AR: Pornind de la cele mai recente date statistice, care este evaluarea dvs. privind dinamica volumului activelor, a numărului de participanţi, a compo-nenţei acestora, ca şi a structurii inves-tiţiilor operate de fondurile private de pensii?

MS: Volumul activelor totale aflate în administrare la nivelul

Evoluţia activelor totale din sistemul pensiilor private şi ale creşterilor lunare oct. 2011 – oct. 2012

Pilon II - Evoluție 2007-2012

Pilon III - Evoluție 2007-2012

Pilon II- Rate de rentabilitate anualizate – octombrie 12

Pilon III - Rate de rentabilitate anualizate –octombrie 2012

www.economistul.roNr. 47-48 (97-98) / 2012, 10 - 16 decembrie

30

miliarde lei.

AR: V-aş propune să vă referiţi, mai pe larg, la cele două componente, la câteva dintre particularităţile care le definesc.

MS: La Pilonul II, în Registrul participanţilor figurează un număr de participanţi de 5,71 milioane, înregistrându-se, astfel, un avans de aproximativ 3,5% comparativ cu sfârşitul anului trecut. În ceea ce priveşte distribuţia pe vârstă, în oc-tombrie, 45% dintre participanţii din Pilonul II aveau vârsta de peste 35 de ani. Mulţi dintre aceştia au intrat în sistem în perioada de început, deşi aderarea pentru această categorie de vârstă nu era obligatorie. Acest fapt evidenţiază interesul populaţiei pen-tru acest tip de produse financiare. Revenind la structura participanţilor din sistemul de pensii private obliga-torii, putem afirma că cele mai bine reprezentate activităţi economice au fost industria prelucrătoare şi co-merţul, urmate de construcţii, sănă-tate, transporturi, administraţia pu-blică şi apărarea, aceste sectoare re-prezentând împreună 57% din totalul persoanelor pentru care s-au virat contribuţii în octombrie. Dispropor-ţionat faţă de Pilonul II, în Pilonul III sunt înregistraţi doar 285.000 de participanţi. Cu toate acestea, pensi-ile facultative au înregistrat un avans de 10% comparativ cu finalul anului trecut. Spre deosebire de pensiile obligatorii, fondurile facultative au atras mai mult persoane din ramu-rile serviciilor financiare şi de inter-mediere imobiliară, acestea având o pondere de 22%. Acest lucru se explică prin faptul că, în aceste do-menii, marii angajatori oferă pensii facultative propriilor salariaţi. Apro-ximativ 64% dintre contribuţiile afe-rente lunii octombrie au fost plătite de către angajatori (52%) sau de către angajatori împreună cu participanţii (12%), în timp ce 36% dintre partici-panţi au plătit singuri contribuţiile. Din punct de vedere geografic, atât la Pilonul II, cât şi la Pilonul III, cele mai bine reprezentate regiuni din România au fost Bucureşti – Ilfov, Nord-Vest şi Centru.

AR: Care este valoarea medie a unui cont de participant şi cum o apre-ciaţi?

MS: Principala problemă a siste-mului de pensii private o reprezintă

într-adevăr valorile mici cu care participanţii la aceste fonduri con-tribuie în prezent. Chiar dacă admi-nistratorii fondurilor au adus profit şi randamente real pozitive acestor bani, nu ne putem aştepta în viitor la o pensie satisfăcătoare în condiţiile în care contribuţiile de acum sunt insuficiente. Deşi, per total, volu-mul activelor în sistem au depăşit 2 miliarde de euro, valoarea medie a conturilor individuale rămâne foarte redusă. La Pilonul II, valoarea medie a unui cont a fost de 1.643 lei (362 euro), înregistrând o creştere cu 35% comparativ cu decembrie 2011, dato-rită contribuţiilor cu care se alimen-tează în mod automat aceste fonduri prin intermediul Casei Naţionale de Pensii Publice. La acest Pilon, participanţii nu trebuie să scoată bani din buzunar, contribuţiile fiind virate sub forma cotei de 3,5% din salariul brut, lună de lună, de către cei care plătesc totodată şi contribu-ţii la sistemul de stat. Atunci când nu este declarat tot salariul pe cartea de muncă, nu se plătesc toţi banii care ar fi trebuit plătiţi la sistemul de pensii publice şi, în consecinţă, la Pi-lonul II ajunge o sumă nesemnifica-tivă. Pe această cale, mesajul nostru către participanţi este să se asigure de legalitatea raportului de muncă cu angajatorul, precum şi de faptul că acesta depune declaraţiile nomi-nale conform legislaţiei aplicabile şi plăteşte efectiv contribuţiile de asigurări sociale. Trebuie menţionat însă faptul că dinamica veniturilor din contribuţii, dar şi a numărului de participanţi pentru care s-au virat contribuţiile lunare a fost pozitivă în perioada decembrie 2011 – oc-tombrie 2012, trendul ascendent în cazul contribuţiilor fiind determinat de majorarea cotei de contribuţie la 3,5%, viramentele însumând în această perioadă aproximativ 2 mili-arde lei. De remarcat este distribuţia valorilor acestor conturi: două tre-imi dintre participanţi s-au situat sub media înregistrată pe sistem şi aproape o treime peste medie.

AR: În acest punct, credem că ar fi necesar să se recurgă, din nou, la unele comparaţii între cele două mari „capi-tole” ale sistemului de pensii private.

MS: La Pilonul III, atât aderarea, cât şi plata contribuţiilor este în totalitate voluntară. În acest sistem, conform aşteptărilor, valoarea me-

DOSAR macroECONOMISTUL

COMISIA, ÎN CALITATE DE ARBITRU AL PIEŢEI PENSI-

ILOR PRIVATE, ASIGURĂ PĂSTRAREA ECHILIBRU-LUI ÎNTRE ROLUL ECO-NOMIC ŞI CEL SOCIAL AL SISTEMULUI. FONDU-RILE DE PENSII AU, CU SIGURANŢĂ, O CONTRI-BUŢIE IMPORTANTĂ ÎN DINAMICA ECONOMICĂ, ÎNSĂ NU TREBUIE UITAT NICIO CLIPĂ, ROLUL LOR DE BAZĂ, CEL SOCI-AL, ADICĂ ASIGURAREA VALORII DE ÎNLOCUIRE ŞI DETERMINAREA UNUI VENIT DECENT, PENTRU PARTICIPANT, LA IEŞI-REA ACESTUIA LA PEN-SIE.”

întregului sistem de pensii private (Pilon II şi Pilon III) şi-a menţinut tendinţa de creştere din ultimii ani, înregistrând astfel, la sfârşitul lunii octombrie, 9,63 miliarde lei, ceea ce înseamnă 2,12 miliarde euro, cu un avans de aproximativ 34% compara-tiv cu decembrie 2011. Deşi nivelul ponderii activelor administrate în PIB este încă scăzut în comparaţie cu alte state care au implementat siste-me de pensii similare, se înregistrea-ză o creştere solidă şi constantă de la an la an. La 31 octombrie 2012 siste-mul pensiilor private reprezenta 1,6% din PIB, comparativ cu 1,2%, valoare înregistrată la finalul anului trecut. De la începutul anului, structura portofoliilor a cunoscut creşteri ale alocărilor în titluri de stat, acţiuni şi organisme de plasament colectiv în detrimentul obligaţiunilor (corpora-tive, municipale şi supranaţionale), al depozitelor bancare şi al mărfurilor. Titlurile de stat sunt considerate in-vestiţii prudente şi corespund obiec-tivului pe termen lung al fondurilor de pensii. De remarcat este faptul că, în primele trei trimestre, profitul obţinut din investiţii s-a ridicat la 0,5

Nr. 47-48 (97-98) / 2012, 10 - 16 decembrie

31

die a unui cont este puţin mai mare decât la Pilonul II, de aproape 2.000 (440 euro), înregistrând o creştere de 19% comparativ cu sfârşitul anului trecut. În ceea ce priveşte distribu-ţia conturile în funcţie de valoarea activelor, aproximativ 60% dintre participanţi s-au situat sub medie şi 40% peste medie. Când vorbim de contribuţii insuficiente la Pilonul III vorbim totodată şi de un nivel insufi-cient de educaţie financiară a popu-laţiei. „By failing to prepare, you are preparing to fail”, spunea Benjamin Franklin. Eşuând în a te pregăti, te pregăteşti de eşec. Cu alte cuvinte, putem spune că protecţia cea mai bună pentru un viitor confortabil este un puternic plan financiar per-sonal. De aceea, fiecare dintre noi are nevoie de o strategie pe termen lung încă de la primul salariu. Cu cât începem mai devreme construcţia acestui viitor financiar, cu atât el va fi mai puternic şi vom beneficia de o bătrâneţe mai confortabilă, lipsită de griji. Din acest punct de vedere, în domeniul pensiilor private, CSSPP reprezintă una dintre cele mai im-portante surse de materiale de edu-caţie financiară, de analize, studii şi publicaţii privind pensiile private. Obiectivele propuse prin editarea acestor materiale sunt informarea corectă, câştigarea încrederii în sis-temul de pensii private, încurajarea unui număr cât mai mare de cetăţeni să apeleze cât mai devreme la această formă de economisire pentru a-şi constitui un venit suplimentar la pensie.

AR: Cum caracterizaţi, prin prisma eficienţei, regimul deductibilităţilor aplicat Pilonului III?

MS: Încă din 2009 se aplică un pra g de deductibilitate pen tru pen-siile private facultative de 400 de euro pe an, pentru angajat, şi 400 de euro pe an pentru angaja tor. Calculul deducerii fiscale în raport cu taxele aplicabile salariului putea fi considerat greu de înţeles pentru contribuabili în lipsa unor clarificări oficiale. Din acest motiv, CSSPP a efectuat toate demersurile necesare către instituţiile de resort, în vederea clarificării legislaţiei fiscale privind regimul deductibilităţii totale a con-tribuţiei pentru pensia facultativă. În continuare, CSSPP va susţine majorarea acestui prag de deductibi-litate pentru stimularea interesului

angajatorilor în a oferi pensii private facultative salariaţilor, pentru creş-terea atractivităţii acestui sistem de pensii pentru angajatori şi salariaţi deopotrivă. Dacă, pentru angajatori, pensia facultativă reprezintă un in-strument eficient de motivare şi fide-lizare a angajaţilor, pentru societate, în ansamblul său, încurajarea par-ticipării la sistemul de pensii facul-tative prin regimul deductibilităţii contribuie la stimularea economisirii pe termen lung. Însă aceste facilităţi fiscale trebuie însoţite şi de măsuri pentru responsabilizarea populaţiei cu privire la propriul viitor financiar şi convingerea acestora că economi-sirea este nu numai în beneficiul lor, dar absolut necesară în contextul actual al îmbătrânirii populaţiei.

AR: În perioadele precedente, s-au consemnat dificultăţi în ceea ce priveş-te alocarea resurselor bugetare pentru Pilonul II. Care este situaţia în prezent?

MS: Pilonul II nu este alimentat de la bugetul de stat, ci din salariile participanţilor. Faptul că mecanis-mul sistemului de pensii presupune redistribuirea unei cote de 3,5% din salariul brut prin intermediul Casei Naţionale de Pensii Publice creează uneori confuzii, însă lumea trebuie să înţeleagă că sursele acumulării pentru pensia privată viitoare sunt propriile salarii, conturile sunt in-dividuale şi personale, iar nivelul pensiei la retragerea din activitate depinde de nivelul contribuţiei. Dacă acum contribuim suficient şi pensia pe care o vom încasa va fi satisfăcă-toare. Din punctul de vedere al su-melor virate către sistemul de pensii private, la momentul actual (2012) se virează o cotă de 3,5% din veni-tul salarial, în 2013 cota urmând să ajungă la 4%. Potrivit legislaţiei este prevăzut ca această cotă să ajungă la 6% din venitul salarial. În urma aces-tor contribuţii, atât la Pilonul II cât şi la Pilonul III, de la începutul siste-mului s-au virat contribuţii de peste 8,21 miliarde lei, în urma investirii acestora administratorii aducând un câştig pentru participanţi de 1,41 miliarde lei. Astfel, în întregul sistem s-a atins un nivel al activelor de circa 9,62 miliarde lei la finalul lunii oc-tombrie 2012.

AR: În final, vă rugăm să prezentaţi câteva dintre direcţiile principale de acţiune ale CSSPP, cu accent pe îmbu-

nătăţirea legislaţiei în materie.MS: În viitorul apropiat, vom sus-

ţine adoptarea legislaţiei primare în ceea ce priveşte plata pensiilor, dar şi introducerea planurilor de pensii ocupaţionale. Legislaţia de plată a pensiilor private are rolul de a stabili cadrul legal: condiţiile şi modalitatea de plată a pensiilor, condiţiile şi mo-dalitatea de autorizare ca furnizor de pensii private, dar şi reguli de prudenţialitate adresate acestor fur-nizori. Legea pensiilor ocupaţionale introduce un nou concept de pensie privată, larg răspândit în vestul Eu-ropei, prin care angajatorul este res-ponsabilizat în ceea ce priveşte rela-ţia cu angajaţii, iar aceştia din urmă pot fi fidelizaţi. Astfel, conceptul de pensie ocupaţională prevede ca angajatorul, împreună cu angajaţii, să decidă asupra unui plan de pensie privată (nivel pensie, nivel contribu-ţie, modalitate investire active etc.) aplicabil la nivel de angajator; ulteri-or angajatorul şi angajaţii vor nomi-naliza un administrator pentru a se ocupa de colectare, investire şi plata acestor pensii. Susţin cu convingere că pensiile ocupaţionale au un viitor obligatoriu pentru România, pentru stabilitatea economică viitoare, pen-tru creştere economică şi, în acelaşi timp, pentru o diminuare substan-ţială a puternicei fracturi sociale cu care ne confruntăm astăzi. Toate acestea vin să completeze actuala re-formă întreprinsă în domeniul pen-siilor private şi va ajuta la stabilizarea şi maturizarea acestui sistem. n