Anulu VIII. — Nr. 6 3 . t dt dóue ori in septemana : Jo i -a si HBinto'a; éra candu ra pretinde im-itanti'a materieloru, va esi de trei BPD

de patru ori in septemana.

atiutu de prenumeratiune, pentru Austria:

iun intregu 8 fl. v. a , dnmetate de anu 4 fl. v. a. .pătrarul 2 fl. v. a

jtatru Bomania si străinătate: •o intregu 12 fl. v. a-

{toastate de anu 6 fl. V. a.

Pcsis, domineca în 19|31 augustu 1 8 7 3 .

AT STIMA Prenumeratiuni ae faoa la toti dd. < pundinti ai noştri, ai de a dreptulu la Ra-daotinne Btatlonaffaaaa Wr. 1, nada sunt a ae adresa ai oorespundintiel«, M pri-vesou Radaotiunea, administratiunea aia apeditur'a; câte vor fi nefranoate, nn ae vor primi, éra cele anonime nn aa vor pobliea

Pentru anunoie ai alte oomunioatiuni 4« interesu privata — ee respunde câta 7 «r. pe linia; repetirile se facu on pretiu aaa-diata. Pretiaia timbrului oâte 80 ar. paa-

tru ana data ae anteoipa.

Pes ta , i n 30 aug. n . 1873. La pädia, fratiloru din noulu comi­

ţi alu Severinuluil Deşteptaţi-ve de ipuriu, si v e pregătiţi d e lupta, câci

arepericlu v e amenintia: guvernulu igiaru, dupa c e v e momi c u împlinirea rintiei vóstre d'a forma u n u comitatu spriu, numai pentru c a s é v e puna Iá­ik dupa grumadiu si s é tramiteti Dieta u n u ablegatu guvernamentale, ama a conceputu deja planulu — i n loieptulu d e lege pentru arondarea laicipialoru, c a s é v e incorpore la altu mitatu, din motivulu — precum dice spiratulu „Pester Lloyd" — c â noulu ttu n'are destule poteri financiali s i irituali pentru sustienerea s i admini-Itrea s a 1

Intr'adeveru, trebue sé admirámu tin'a politica a domniloru stepanitori astadi si preste totu viclenia magia-om intru insielarea si magiarisarea po-raloru nemagiare.

Celu c e cugeta cumca mobilulu s i idinti'a principale a legii pentru nóu'a tßtrtire topografica a comitateloru este igura regularea s i imbunatatirea ad-iiistratiunei publice, acel'a reu s e i n -

câci suprem'a intentiune a legii mite este asecurarea prevalintiei n a -nei magiare in comitatele locuite acu elemente nemagiare, c u alte cuvinte:

jürisarea, supremulu idealii alu m a -poru. Celu ce s e indoiesce despre Hf/a, se v a convinge, candu s e v a d e -

E s i i vomu cunósce cuprinsulu i u ­bi, care pan' acuma numai hiperofici-Boru »Pester Lloyd" s i „Pesti Napló'1

kcunoscutu s i cărora, discutendu asu-B principialoru s i ideiloru d e cari a ita condusu ministeriulu de interne la icerea acestui opu alu seu, l i scapă multe ií péna, i n privinti'a cărora guvernulu (serva cea mai stricta discretiune.

Astfeiiu nemagiarii si mai vertosu umanii — câci noi suntemu cei mai n u -terosi intre natiunalitâti — prin amintit'a Ige sunt d e nou atacaţi s i amenintiati I nimicirea politica d e catra domnii ugiari.

De8teptati-ve deci d e timpuriu, fra-ioru din Severiuu, câci voi sunteţi cei ptaiu si mai tare amenintiati. Pregăti­ţi de lupta, d e lupta legale s i patriotica; jimiteti la Dieta u n u barbatu adeve-ito romanu ai patriotu, carele n u pote \k altulu, d e câtu celu c e s e pronun-jt neconditiunatu pentru program'a Irtidei natiunali. í Prin alegerea unui astfelu d e bar-itu salvaţi onórea natiunale si demu-b t i maturitatea vóstra politica; prin legerea unui guvernamentalu veti con-ÍEmá credinti'a contrariloru noştri, cum-kin decursulu secleloru, sub stepanirea jiÎEare, ati devenitu o massa fora con-jtDntia politica s i astfelu dresabila dupa jitga voi'a loru !

Dreptulu s i potere aveţi: alegeţi!

Serbii lucra si nu glumescu. Pre mane, Imnineca in 31 aug. n. sunt chiamati toti rtön romanii din desfiintiatulu confiniu tiHt. la o conferintia in Panciova, pentru a (Multa a supra cestiunei partecipârii séu ne-•rteciparii la alegerile de ablegati dietali, ce iile se faca câtu mai curendu,si in casulu daca í Ta decide parteciparea, sé statorésca o pro­pună in solidaritate cu romanii. La acésta Bportante cestiune vomu reveni. —

Daca este vr'unu romanu care pentru Initiale făcute guvernului si pentru trada-innatiunei sale a fostu remuneratu, acela Bs Părintele eppu Olteanu. Dupa oum

scriu „Temesi Lapok" Ssa este denumitu de episcopu pentru dieces'a gr. or. de Orade, un'a dintre cele mai bigate diecese ale bise­ricii catolice din Ungaria ; óra canonicii si alti venerab li preoţi încărunţiţi in servitia pen­tru patria si biserica se preterescu fora nici unu picu de mustrare de consciintia. A pe-ritu dreptatea din lume, câci lumea nu vre sé péra, precum enunciasera străbunii noştri. —

Diu ministru ungurescu de cultu si in­strucţiune publica, prin rescriptulu seu din 19 aug. n. incunoscintiâ pe pré santi'a sa Parintele episcopu alu Caransebesiului loanú" Popasu, ca pe presiedintele conistoriului metropolitanu, câ Maestatea sa imperatulu si regele s'a induratu a luâ la cunoscintia con­vocarea Congresulu natiunalu bisericescu gr. or. pe 26 aug. 6 sept. a. c. pentru alegerea de metropolitu.

Principele O a r o l u I . — precum,: se vede, in trecerea sa prin Austro-Ungaria spre România, a vrutu sé dee facia numai cu jidovii; câci in Pesta nime nu sciâ despre fiinti'a sa aici, decâtu jidovii dela „P. LI." si numai dupa ce in di'a Adormirei pré Curatei partecipâ la liturgia in biseric'a romana din Capitala, afla publiculu câ Inalti'a sa este Domnuln României. Éra trecendu pre langa Aradu, la curtea drumului de feru a fostu in-tempinatu de aristocrati'a magiara si de unii ovrei, câci numai aceştia sciusera despre cale* tori'a lui ! '

Din tóte se vede, câ Domnulu Carolu e tare farmecatu de străini. m mai vertosu de Mffit; "câci in viena ia ou cumpe daruri unul

d. Posner, precum se dice in pretiu de 40000 ! Astfelu fiindu, nu ne mirâmu câ Inalti'a sa a grigitu, ca legea spirtóseloru din România sé se modifice in favórea ovreiloru, cari prin beuturele falsificate au otravitu poporalu ro­manu din tiéra, mai alesu pre celu agricole. Ba —precum cetimu in „TrompetiaCarp." ei din adinsu otravesou beuturele pentru— pen­tru a omori si sterpi nóinulu romanescu si a face apoi din tiér'a lui Stefanu tiér'a lui Israilu !

Daca Domnulu Carolu intr'adeveru va provoca cabinetulu seu!ca sé substérna Ca-meriloru modificarea legii despre spirtóse, atunci densulu 'si pote lua catrafusele si se se duca acolo, de unde a venitu; câci România ca tiéra libera nu pote si nu va sé sufere pe tronulu seu unu domnitoriu ce s'a facutu uuélta — strainiloru. Éra legislatorii cei ce vor votá modificatiunea, sé se numésca Camer'a — nu a României libere, ci a jidovimei. —

Pesta, in 26 augustu n. 1873. (Unu resunetu la articlulu „Sistem'a

strainiloru d'a adormi pe Romani.) Arti­clulu din „Albina," nr. 61, „Sistem'a strai­niloru d'a adormi pe Romani," e unu articlu care atâtu in privinti'a temei ce tracta, câtu si in privinti'a conceptiunei merita a fi cetitu in tóta di'a de intele-gintii noştri romani, cari se amagescu cu promisiunile magiariloru, ca sé tiena minte totudéuna, că magiarii nici in tim­purile mai grele in cari se află tiér'a nó­stra, sub domni'a Turciloru, nu ne-au tie­nutu de mai buni, de câtu sé s<i,ngerâmu in numele loru si pentru glori'a loru, iu-tocma ca astadi. —

Asia dara magiarii mai antaiu tindu a ne adormi, ér dupa aceea a ne magia-risâ?!

Individualitatea nóstra ca Romani ei nu vreu s'o recunósca, ci ne impedeca la orice mişcare de progresu natiunalu, ei pe Romani ii urescu din principiu, pre toti cari vreu se descepte poporulu, ei ii persecuta ca pe revoluţionari na­tiunali.

Dupa siesse ani, de candu domnesce dualismulu, acestea sunt fapteje magia­riloru facia de noi Romanu; si totuşi deâkistii romani nu vedu, ori nu vreu sé véda, unde ne duce sistem'a de guverna re a magiariloru/

Intru adeveru destulu tempu a du ratü blande ti'a nóstra, si magiarii si-au facutu socotéla pre calitatea acést'a a po porului nostru.

Si óre pe ce basa s'au pusu magiaru cu sistem'a loru ucidietória pentru ele méntele nemagiare si ruinător ia de tiéra?

Pe credinti'a loru câ ei sunt învin­gători, éra noi cei învinşi!

Nu numai sistem'a loru ne aréta acést'a, ci in facia ni-o spune magiarulu celu cu pinteni, precum intr'adeveru ae si intemplâ mai de multe ori. —

Ei au uitatu de totu istori'a, ei nu-si mai aducu a minte câ cu noi impreuna s'a curatitu tiér'a de turci; câ, ca cei mai aprópe situaţi langa imperatfa tur­cului, noi am fostu si suntemu avant-gard'a intru aperarea tierii, si câ deci noi am sangeratu si sangerâmu mai multu; au uitatu mai departe magiarii, câ noi in timpurile mai periculóse am sustie-nutu tronulu imperatiei si câ ostaşii romani au fostu unii dintre cei mai bravi pe diferitele câmpuri de batâi!

Faptele acestea nestergibile din is­toria sunt documente scrise cu sânge pentru egalitatea nóstra cu magiarii.

Noi dara nu suntemu învinşi si ma-jgnjjgjni fliint. invinan.tari-: noi dara avemu titlu de dreptu la egalitate, si de acea avemu dreptulu a pretinde tóte câte se cu vinu cetatieniloru plătitori de dare si aperatori de patria, óra Ardélulu are dreptnlu atâtu positivu câtu si naturale d'a avé Diet'a sa propria.

Romaniloru! Destulu ama servitu altor'a si mai vertosu magiariloru de in­strumenta ; sé ne desteptâmu si sé ince-pemu deci odată a ne lupta seriosu pen­tru drepturile nóstre, si credintiosi in pré-luminatulu nostru imperatu cum am fostu si pana acuma, sé ceremu recunó-scerea poporului romanu de naţiune, sé ceremu tóte securantiele ce ni competu pentru desvoltarea nóstra pre acestu stravechiu pamentu alu nostru.

Loculu reclamară si aperârii drep­turiloru nóstre ca cetatieni si ca romani se intielege câ este in prim'a linia Die­t'a. Deputaţii romani deci, daca vreu se reclame si apere drepturile nóstre si nu vreu ca sé abusedie de mandatulu loru, trebue bine sé se socotésca câ ce locu ocupa in Diet'a Ungariei, pentru câ — precum de atâte ori s'a doveditu in ace­sta fóia si precum cu toţii scimu, intre partid'a stânga si drepta a magiariloru facia de noi romanii nu este nici câta diferintia, ambele tientindu la magiari­sarea nóstra si a tuturoru elementeloru ne­magiare. Diferinti'a, ce essiste intre aceste dóue partide este lucru familiariu in cas'a magiariloru.

Deputaţii romani deci nu au locu nici in drópt'a nici in stang'a, ci daca vreu sé fia romani buni si fideli mandan-tiloru loru ei trebue sé formedie o parti­da propria, partid'a naţionala, dimpreună cu deputaţii celorulalte popóra nema­giare.

Deci, deputaţii noştri cari nu vreu sé insiéle poporulu, si vreu sé-si salve o-nórea personale si demnitatea de represen-tanti ai peporului,sé se tiena[cutrupu si su-fletu de partid'a natiunale. Astadi inca nu e pro tardiu de a intra in lupt'a pen­tru egalitatea nóstra; in sesiunea viitó-ria a Dietei se vor oferi multe ocasiuni

d'a combate ten dintiele de magiarisar si d'a aperá interesele nóstre si ale tie rei intrege.

Cu o partida ca acést'a, cu o partida natiunala de celu pucinu 40—50 de bărbaţi luminaţi si devotaţi dreptului eternu, magiarii vor avé multu de lucru; câci prin acosta partida ecilibrulu intre partidele magiare s'ar conturba de to­tulu si magiarii s'ar manca intre sine.

Asia-dara sé ne unimu ou toţii, si fora interese personali, ci cu abnega-tiune de sine sé luptâmu pentru ajunge' rea scopului santu,adeca: mântuirea natiu­nei romane si redicarea ei la naltimea ce i-a destinat'o Ddieu si părinţii noştri.

Unu patriotu.

Siblin, in 26 aug. n. (La alegerile pentru congresu.) Alegerile

de deputaţi la congresulu ce se va tiené aci in 26 st. v. a. c. pentru alegerea noului me­tropolitu gr. or. romanu, s'au terminatu. De­spre resultatulu din provincia n'avemu inoa soiri. Inse suntemu aplecaţi a crede, câ in-tieleginti'a nóstra oea sanetósa din tóta ar-chidieces'a 'si va fi implinitu ohiamarea ou consciintiositate ; sperámu câ aoést'a nu se va fi sedusu prin nime, anume printr'o clica carea in oonventiculi decise personele de candidatu si agita pre sub ascusu pentru ree-sirea ómeniloru sei. . .

Sperámu deci câ intieleginti'a nóstra va fi lucratu dupa convingerea sa propria.

Câtu pentru noi aci, in jurulu centru­lui, nu potemu decâtu se ne magulimu. Per­sonele alese sunt de tóta încrederea. Diu Ro­manu, directorele institutului de creditu si eco­nomii „Albina," e pro cunoscutu publicului romanu pentru zelulu si activitatea sa, cum sl in privinti'a principialoru sale politice. Dsa fii alesu in cerculu I. alu Sibiiului cu o maioritate de 2100 voturi contra candidatu­lui Dr. G. B orc ea, carele obtienü 1000 de voturi. Asemene nimerita este alegerea Dlui Dr. R a c u c i u in cerculu Balis tei, unde re-esl cu 2300 voturi contra dlui Max im ucare capetâ 770 voturi.

Alegerea susnumitiloru dd. aici la me­tropole, a facutu sânge rece in venerabilulu consistoriu, care de locu nu se aştepta la ast­feiiu de resultatu ; acum se vor poté convinge si cinstiele loru, că ce au facutu pana acuma, n'au facutu bine; aci potu vedé fructele se­minţiei semenate de dloru. Centrulu, ven. con sistoriu, in care v'ati invertitu, totudeun'a v'a parasitu, pentru ce ? Veti sei Dvóstra pro bine. Cu tóte silintiele ce v'ati pusu si pe langa tóte recomendârile făcute, candidaţii Dv. au cadiutu.

Ddieu ou noi! =

De la societatea academioa rom. In 1. augustu 1873, deschidiendu-se se­

siunea anuale a societâtii academ ice romane, s'a datu lectura reportului delegatiunii socie­tâtii, in urmatóri'a cuprindere :

„ D o m n i l o r u m e m b r i ! Subsemna­ţii, membri ai delegatiunii, venimu ou onóre a espune adunârii generale situatiunea de preste anu a societâtii academice, cum sl a-i dâ séma de lucrârile ce s'au inaintatu de la finele lui augustu 1872, pana la 1/13 augustu 1873, candu salutâmu inaugurarea sessiuni ei a VIII.

Delegatiunea in anulu percursu a reso­lutu, in cerculu competintiei sale, afaoerile de cari tractédia 130 de processe verbali, în­cheiate de ea, (dosarulu nr. 1).

Din luorârile acestoru 130 de procese verbali, vomu nota aci pe acelea, cari mai directu interessa atenţiunea onor. societâti, in prim'a sa siedinti'a din 1873, remanendu ca tóte cele-lalte se fia obiectulu specialeloru oercetâri ale comisaiuniloru adunării.

I. Ş^u^ublicaţij , ^ rf f peeljVe, | > | f ß -improspetatu publicatiunîle de concursuri di-verşe v cu tşrniinu, .parte pe anulu curenta .1873, parte pe; 1874, dupa otaririle din timpu ale s^le<4^);

;,î>eiademî<^. Aceste.Concursuri in totalitatea) lorui, fura urmatóriele :

1. Filologi ce 4 din fondulu Er . Zappa : a) Oea mai buna lucrare asupra forma­

ţiuni cuvinteloru in limb'a romana, prin de-rivatiune si compusitiune Terminulu concur­sului 1874. —

b) Sintas'a romana. (Totu fondulu Zap­pa). Terminulu concursului 15 iuliu 1873.

c) Premiulu Alessandru Iónu I, tradu­cere de Béljö civili cu anesse: de bello Ale­xandrine»/Africano etHispaniensi. Terminulu 15 iuliu 1873.

d) Premiulu Evang. Zappa': Traducere din Cicerone: P h i l i p i e â l l . cap. X X in­clusivu. -r- Tita Liviu : Cartea X X — cap. X V I inclusivu.'— 'Salustiu : Jugurtha — p a ­na la cap. X X I I I inotusivu. — Plutarcbu : Tiberiu Grachu' intregu. — Dionisie Alîcar-nasu: öartea H . ' — c a p . X V I inc lus ivu .— Pol ib iu: Cartéa I. cap. X I I inclusivu. — D i o n u ;Gassiu :-<•' Cartea 56 — cap. 30 inclu­s ivu. Terminulu concursului 15 iuliu 1873. —

2. Istori'a. a) Despre petrecerea romaniloru in Da-

ci'a pana in eeelulú XII . Terminulu 1874. b) Fondau Odobescu•: Desprd Dac ia

etc. Terminulu 1873, 15 iuliu. 3 . Sciintifice: a) Descrierea agricole si economica a

unui judetiu. Terminulu 1 augustu 1873. b) t Flor'a unui judetiu. Terminulu 15

iuliu 1873. , c) Stadiulu apelorii minerali din 10 is-

vóre. Termiquli), 1 augj. 1873. d) S t u d i u k g e o i o g i c u alu uuui judetiu.

T e r m e n u l u l s augusta 1873. , Aceste diverse concursuri s'au publi­

catu la timpu d loru membri, in principalele, foi publici din tierile romane, cai^orjUfoi le aducemu la acesta .ocasiune multiumiri sin­cere pentru bine-voitoriulu loru concursu.

, Para ja , itjmnuţu; otaRitu prin publica-tiuuUe-eoncu.rsurijQru diu 187Ş, au intrata la secrietartatu^u, societăţii academice urma­tóriele. manuscripte.: : ., , ,

a N p n şpluno(a.rma.tia, sed iuterduiu etiain, otiosiSu^mi.njib^Rtur (Pompeiani,) nec quid quisque ae.B,sisşet, sed ubi fuisset cogitandum esse dkebaut," ,, , ..

» Man|iseci8u^(«],î>i. 6 brosiuri) — de Bello civili -f, cu mottp.;..,Haec nova sut ra­tio vincendi, et. ; misericordia et liberalitate nos muniamus."

c).Manu;jcrisulu -r- traducere din Titu, Liviu. cu motto: „Varia vitae . qommutabi-lisque est ratio,vaga volubilisque fortuna."

^ x > i -djManuscriplulu, din Salustiu,cu motto „Parva sunt foris arma, nisi est consilium domi."

e ) Manus. din Salust iu, cu motto „Facta dictis sunt exaequenda."

P e langa aceste manuscrise de concuriu delegatiunea a mai primitu unu tratata de geologia, de la d. Nicolae Popu, professoru in Naseudu, cu rogamintea d'a-lu consurá onor. societate.

•prut* D. Dr. Cihac, noulu nostru membru

onorariu, inca ni-a anunciatu unu elaboratu sciintificu de competinti'a secţiunii de sc. na­turali ; acest'a inca n'a fostu primitu.

Re venindu la manuscrisele cari au in­tratu ca resultatu alu concursuriloru publi­cate, delegatiunea se crede a atrage atenţiu­nea matura a societăţii asupra faptului, nu fara semnificatiune, ca nu numai nu s'a pri­mitu nici unu singuru manuscrisu pentru nnele concursuri (ca celu filologice, sintassa si celu istoricu din fondulu üdobeseu,' (orí ca cele sciintifice in genere.) dar' chiaru si pen­tru traduceri de autori latini, abiá au incursu 5 m a n u 8 c r i s s e !

La sessiunea trecu ta amu avutu 16 con­curenţi ; de asta data avemu abiá 5 . Candu cugetâinu câtu de pucine pagine de tra­ducere se cerura pentru concursurile inces tiune, ca conditiune pentru traducerea între­gului autoru, si candu nu ignorârnu câţi băr­baţi latinişti capabili avemu, nu este locu de a ne intreba cu întristare despre caus'a ace­stei pucine partesiri a loru la luptele litera-rie asiá de salutarie deschise in fine si la noi, gratia nemuritoriloru donatori ai societăţii academice? Nu putemu atribui lips'a de con­curenţi la starea de cultura a naţiunii, aiurea si alt'a trebue sé fia caus'a. Onor. societate academica 'si va porta atenţiunea,,eredemu, asupra acestei cestiuni.

II. D. A. Papiu, colegulu nostru, a con-tinuatu lucrarea cu care a fostu insarcinatu de d-vóstra relativa la Cantemiresci. Delega­tiunea pe de una parte a furn :tu d l u i Papiu charti'a necessaria pentru imprimarea traduc-tiunii romane : Descriptio Moldáviáé, si pe de alta parte a medilocitu aducerea din Russia a manuscripteloru Cantemiriane.. Avemu-de. a multiumi cu recunoscintia guvernului M. S. imperatpriului russiloru si agentului seu diplomaticu"din Bucuresci, d. Zinoviev, pen­tru buna-vointia*! si grăbirea de a ne pune la dispoäitiune acele manuscrisse. Sosise in lu­n'a trecuta, in numeru de 9 bucati, ele stau la cancelari'a onor. consulatu, adastandu Otarirea d-vostra in privinti'a a pres?rierei ori a traducerei celoru cari sunt in limb'a russésca. Dintre aceste din urma sunt ale princip. Antiohu traduse in versuri albe de repausatulu C. Negruzzi si A. Donici. Ca semnul; anticipativu de gratitudine

pentru gratiósele comunicări de manuscrise din Moscua si Petersburg, delegatiunea a

tramisu 20 essemplare din editiunea Descrip. Mold. guvernului imperiale russescu pentru a se imparii la bibliotecele imperiului. Aco­sta mica ofranda a fostu primita cu mul­tiumiri.

III. Delegatiunea, conforinându se de-oisiunii. dvóstra, a facutu prin diare (octomb. 1872), câtu msi cunoscute regulamentele di­verse ale societUii , spre a înlesni publicului cunoscinti'a lucrâriloru si atributiuniloru ei. La timpu s'au vestita sî escelenti'a mesura din 1872 a infiiintiârii comissiuniloru perma­nente a!é áiverseloru secţiuni din sociéiate. Delegatiunea nu este in poäitiüne inso d'a comunica dvóstra resumetu dé lucrările ce aceste secţiuni au potutu' înainta' in anulu precursu.

IV. Inca din octo'mbre Î872 delegatiu­nea a invitatu 'formalii pe toti dnii membri' cari au a-si faco discursurile Ae intrare in so­cietate sé binevoiésca a le înainta delegatiunii cu 2 lune inainte de augustu, ca s l e a s i le co­munice dloru membrf însărcinaţi a respunde spre a avő timpu de a si pregăti acele res-punsuri, delegatiunea inse n'a primitu nici unu respunsu de asemenea natura. Colegulu no stru si presiedinte d. N, Cretiulescu s'a Scusâtu la delegaţiüne, aretandu . imposibilitatea in care este in acestu auu d'a face 'discursulu seu din caus'a ocupatîuniloru esigonté ale positiunei salé politice.

V. Atâtu interesulu materialu,' câtu sl mai alesu in celu moraiu alu societăţii, dele­gatiunea a găsita cu cale a face deposite do operele ce societatea a publicatu, in princi­palele centrurj europene. Ea are multiumirea a anunciá, dvóstra, cu tóta inlesnirea :

La Viena, la libiari'a Geroldu. „ Parisu, la librariele Frank, Durand,

Auguste et Perdonne, Laurel si Du-moulin.

„ Lonora, Henri Sotherau. B Madrid, Baily Baill iére. Ä Berlin, Ascher. „ Petersburg, Isaeoff, si „ Lisabana — (Proc. verbale diu 25 oc-: tombre).

Gratiâinfiintiârei librárleloru deposita-tórie ale societăţii, secţiunile oi vor poté ur­mări, si mai cu pucine spese si mai rapedo, operele ce ar dori sî si-le procure in cursulu anului.

VI. Biblioteca societăţii, suntemu feri­ciţi a anunciá, c i a dobanditu in 1872 — 1873 unu sporiu forte considerabile de circa 400 vo lume, si numai prin daru. Nu po­temu a nu citá aci pre cei mai insemnati donatori. Aceştia sunt lăudaţii domni Paulu V e l a din Oradea-mare (26 volume intre cari parte din Fejér, 14 volume;) 78 volume

de tóta inse^ftatatca oferite de colonelula Asaki din biblioteca si operele proprie ale nemuritöriului sou părinte G. Asak i ; 93 vo­lume de la imprimeri'ä statului; 50 volume, frdmosu daru de la vechi'a librăria a scóle­lóru din Iassi, a d-lui Petr in i ; 20 volume do la d. V. A. Urechia, de la care s'a mai pri­mitu si mai multe documente vechi s au tografe; 50 volume pretiose dela d-nulu gene­ralu I. Adrianu.

Sé nu uitâmu a inregistrá cu multiu-mire operele istorice si de archiologia oferita bibliotecei nóatre de membrii "sei onoraţi: d-nii Capelini (Bolonia,) D. A. Cihacu, Bi-taillard, Frohner/Ö'A vrii, etc.

Mai multe redactiuni inca au oferitu secietătii academice câte unu ossempláriu din foile loru ; delega'iunea le-a adusu niul-| tiumiri.

Pucine sunt cărţile ce s'a procurata] prin cumperare diu banii societăţii. Elet reducu la 18 volume.

Caus'a este, că delegatiunea a tienuta I se nu faca comande de câtu dupa cererile sectiuniloru respective ale societăţii. List1» de cărţile de comandatu s'a primitu in iuniu' de la secţiunea filologica si comanda s'a sl facutu la librarî'a Gerold din Viena. Totu de odată din fondulu donatu de D. OdobesctliJ se urmarescu prin diverse librării cărţile antiquaru, din notiti'a d-sale bibliograficadeM spe Daci'a.

VII . Cat-alogulu de anticitâti din museu , cu care d-nii membri Odobescu si1

Urechiá au fostu însărcinaţi, nu s'a facutu; din causa, câ cele mai însemnate piese dini museu au fostu duse la Vien'a pentru espo sitinne.

Comissiuuea lessicografica a ajunsu cu imprimarea dictionariului lâ lit. F. , in cele 1 40 colé do ti pan u, in care se spera se incapa ' pana la lit. L. , dupa concürsülu din . . , 1872. Din Glossariu n'a m ai aparutu nici una' fascicula.

Conformu decisiunei adunării delega \ tiunea a provocatu pe d-nii membrii'cari au primitu a conlucra la dictiönariu, se grabWţi ca a tramite manuscriptele d-!oru (octombrid! 1872.) (Finea va urma.)

R e g u l a m e n t u de p rooedere pentru epitropi'a prov. a fonduriloru comuW bisericesci si şcolar ie ale dieceseloru roman» gr!'

or. de Aradu si Caransebesiu. (Fine.)

17. Fiindu membrulu epitropiei Iulianu ianculescu dostinatu prin Sinodulu eparchi-' alu de Caransebesiu, ca sé tiena a trei'a cheia dela cass'a de feru a fonduriloru romano, totu donsulu ae însărcina cu oficiulu de controla ascassei si a manipulatîunei intrege, avendu d in tempu in tempu, celu multu la dóue luni'

F O I S I O R A . D e s p r e oaus 'a p a t h o g e n e t i c a a m a i múíÜÖru morb i ep idemic i si

u n a s o m t i a de sp re eo lera . (Fine.)

Prin descompunerea globuliloiu.celoru roşii a sângelui se desléga si ohlornatriulu, adeca.' Sarea din compunerile ei cu aceşti globu&£8.i ae , desiéntíi prin def'ecatiunile séu scursurile, (Diarrhoe,) cele f recuente . ,A y e n ( iu insa cbţoruatriulu ,şeu. sarea, destinaţiunea d e a ajusta deşiertarea séu eliminarea sub-, stantiei urice din sânge, ,^,pésta ,eliminare fiindu apu,m. impedecata prea, (Harnstpif,) se aduna s i , s g . gramadesce acuma in sânge, s i (

din ca.ua'a.fermentaíiunei si a descorp,punerei sangelu^ pa şe^espica, in dóue ş,tome a amo­niacului qarbonicu, care se afla ţn dejeptele morbosi^pţu do eolera, pre candu din contra urea lipseşte iu acestea, cu totulu.

Lipsindu ozonulu in sânge, nici sub-stanti'a ,CArbuaelu,i nu se. póté pxydá séu arde, ea sé so,.prefacă in. acidulu carbanicu, carele apoi se alimiuédia prin raspiratiune, — deci si acosta substantia a cărbunelui se aduna a-cuma iu sânge,.

Do aceea vedemu câ mai numai una-tertialitato a gazului acidului carbonicu se eliminédiaipriniospiratiune, si din. caus'a ace­st'a sl temperatura trupului e forte scadiuta, si mor boşii de eolera multu se plangu de unu

frigu, carele cuprinde mai cu séma manele si piciórele.

Mulţimea gazului a acidului carbonicu ne servesce deci de unu indice mesuratoriu,— de pre care potemu noi cunrtsce intensitatea morbului, fiindu cáesperinti'a ni a invetiatu, că numai acelu morbosu de eolera pote conta si spera la insanetosiare, carele inspira celu pucinu 3 procente de oxygenu, si espira celu pucinu 2 pana 3 procente de gazu a acidului carbonicu !

Se aruncâmu una scurta privire s'i asu­pra fenomeneloru morbóse din traetulu inte­stinale, adeca din matie la eolera.

Acestea organe prin ferinentatiunea sus­citată de acestea vegetabiie parasitice se despóie de stratulu epitheliale, si celulele tepi-theliale ?e afla împresurate si destruite de catra celulele inicrocaccului,/brmaW?* acestea calcne mai mici séu mai mari de myco-thrice.

Din esperintia insa scimu, cumca unu matiu numai pana atunci e in stare a tiené unu fluidu in sine, pana candu stratulu lui epitheliale câte intactu, — indata ce se des­póie de acest'a, fluidulu se scurge prin elu, si de aici ne potemu esplicâ scursorile cele pro fuse si freruente, (Diarrhöe,) precum la eolera, asia sl la disenteria, la langóre, (tifusu,) pre­cum si la carbuncululu contagiosu, (da lacuj si la mai multe soiuri de diarrhoe, mai cu sé­ma la cea infantila.

Efeptulu activităţii acestoru organis­me demonice este deci ilestruirea globuliloru

celoru din sânge, carii contienu totu materia-lulu spre nutrirea trupului, — mai incolo adunarea pi-oduptöloru provenite din acésta desţruire in sânge, precum si pcrclerea unei mulţimi forte mare de apa prin scursurile cele profuse si freeuonte. (Diarrhöe.)

Aceste efepte ni esplica tóié simptóme-le morbóse in diferitele stadiuri a colerei, precum si aceloru morbi, carii urmédia dupa stadiulu colericu.

.Aceştia morbi, carii adese-ori urmédia dupa stadiulu colericu, sunt typhoidulu cole­ricu, diphteritis a membranei mucóse a ma-tieloru, macule roşii pe pele, (exanthema co lericum,) inflamatiunea ghindurei parotice, (parotitis,) adeca a ghindurei salivale de lan­ga, urechia.

Unii din aceştia morbi se vedu insa a fi causati prin una alta varietate a veget abilei numite urocystis oryzae, pentru câ din cer­cetările si cultivările.cele ingeniöse a renu­mitului botanicu Hall ier scimu, cumca vege-tabilelo parasitice sunt supuse la mai multe metamorfose, carii aterna de la substratulu din care 'si tragu ele nutrimentulu. —

Cumca caus'a pathogenetica a colerei este intr'adeveru una vegetabila paraşitica, s'au verificata eclatantminte prin succesulu celu strălucita a medilóceloru curative, carii le-au intrebuintiatu profesaorele Botkin din Berlinu in contra colerei, candu acést'a grassá in anulu 1866 forte tare in tóta jGer-mania.

Intre acestea medicamente antaiulu

locu 'lu ocupa chininulu séu sarea de China cum 'lu numescu Romanii transcarpatini. Dupa acest'a vine susamintitulu carbolicu ; acest'a se póté dá impreunatu cu chininulu.

Prin folosirea chininului in epidemi'a cea mare din anulu 186ü profesorului Botkin i-a muritu numai 19 de procente, candu aceia medici, carii n'au folosita acestu medicamentu au vediutu murindu-le de cholera 50 si 70 de procente a morboailoru.

Chininulu trebue sé se dee in dose, cari se nu fia mai mici de ő grane, si de acestea do­se á 5 grane trobucscu date 3 si si 4 pe dia, ér déca s'ar veraá séu vomá, atunei trebuesce' c'iininulu prin injeptiuni cu una prósca, spre acestu scopu de Pravatz construata, — sub pele aplicata, si atunci sé se folosésca pen tra injeptiuni urmatóri'a solut iune, si a-nume :

ié: din chininulu muriaticu dóue-dieci de grane; acidulu muriaticu dilutu diece picaturi; apa destilata cinci scrupuli, (100 picaturi,)

D in acésta solutiune sé se faca injeptiuni sub pele, si a nume sé se injeptedie 15 pi­caturi la fie-care óra.

Afora de susnumitele pravuri, din carii fiecare trebue Bé contiena 5 grane de chininu se potu intrebuintiá cu forte bunu succesu, mai cu séma pentru muieri, copii si persóne mai debilo si gingăşie urmatóriele picaturi, carii ar fi d doritu, ca se nu lipsesca din nici una casa, mai cu soma pe timpulu, candu fri­gurile intermitente séu roler'a grasédia spült ii(

BWéúlt 'píö 'mlreö presldiulhî, ori candu ir află de lipsa' a1 se infaieisiâ in Aracfu si wiaüliiriE'tÖtei'-si a face lpropuneri do regu-ra acelora ce vai afla necesari;

18. Notariulu; contabilulu, jurisconsul-îlu si controlor ulu vor primi pentru oste-il'a loru o retributiune moderata, anume mtrolorulu si pentru spesele sale de cale-itia.

19. Banii si chartiele do valóre se pas-rtdia intr'o cassa de feru Wertheim dela ca­lo cheia, si anume cea mai' din intru, uúde ÎTortl păstra, valorile dâ cari nn este desu «buintia, va fi la coütroloru, éra cele din ura vomü un'a la presiedinte, alt'a la cas-IÍB, pentru oa se póta folosi spaciale prin elea accesibili de cass'a de mana, unde sé se na banii ce incurgu ordenarminte sl valo-tede cari este mai desu tfebuintia.

20. De Jcassariu pana la regularea de-ativa a Epitropiei pote functiunâ unulu litre membrii, seu suplinii.

21. Primirea baniloru se face sl se cui-iiaprin pieaiedinte séu substitutulu seu cu «arinlu si contabilulu pe langa luarea de ntra-cuitantia.

2?. Indata ce s'a incassatu o suma mai ire de câtu ce sunt trebuintlele curinti, pri-nlapana la elocaroa cu ipoteca, se depune careva cassa de pastrare de soliditate tanulta.

23. Banii so3i t i in epistole prin posta lika cále de asemenea'âb desfăcu si per-oprin presiedinte in presenti'a cassariului notabilului si in astfeliu de casu epistolele n copertele loru servóseá de <ontracui-itia.

24. Sol virile se facu in presinli'a pre-Sntelui si contabilului prin cassariu, pe leiulu'a viselőm Epitropiei, pe langa ade-riiitia de primire.

25. Presiedintéle va învighilâ ca atâtu sftile, câtu'sl ! sol Virile1'sé se introducă datu in cărţile si rübrioelé concernihti."

26. CasVâ la incbeîarfeâ'fie-cârei luni s'o ROiitrâ prin iritrégá É^ítrbpi'a brdenârîa,' liijbéiáréa ánulúf flHtr adunarea plemV lEpitropiei. Dar controlorului si mem-pnmai îndepărtaţi li sta in dreptü la ori '

u* lé*u ócasiuríl "a cerca cuprinsulu si cassei, precum si a tuturoru cârtiloru

fonduri 27. Conformu dispúsetiunei statutului leu, banii fonduriloru se dau sprefrup-

interiraalminte l i vre o cassa de B, ér pentru durată de ani, ca im-

tuturi ipotecari cu destula garanţia. 28. împrumute ipotecari se potu cere

pranti'a a totu felulu de averi nemisca--private introduse in cărţile funduarie,

á'imrhai de vii, si atari imprum ute se ordenarminte pana la a trei'a parte a

valbrei estimatiuöali a averei oferite de ipó-tbcâ.

29 Numai in caşuri de avere invede-ratu forte si durabilu secura, si pé langa in-tabulare la primulu locu, se potu concede îm­prumuturi sî pana la diumetate, a valórei es-timatiunali.

30. Gererile de împrumuturi ipotecari, scrise in limb'a romana, au se fia adresate catra Epitropi'a fonduriloru bisericesci si şco­lari comune ale Eparchieloru romane gr. or din Ungaria^ in Aradu curtea episcopala, si atari cereri vor avé a fi instruite cu:

a) Estrasu din cartea funduala a ave­rei ce se ofere de ipoteca.

b) instrumenta döestimatiune; acestuin-strumontu in comunităţile satesci se pote face de antisti'a comunale, cu provocarea la jura-mentulu membriloru [e», sub sigilulu comu­nale, pe langa acést'a avendu acel'a a fi intaritu, dupa cugetu curatu, prin paro-chulu concerninte, cu sigilulu bisericei,' si de asemenea prin invetiatoriulu confesiu-nalu , unde suntu mal multi,- prin celu de clas'a mai 'nalta, ér in lips'a de invetia­toriu c o n f e 8 s i u n a l u , p r i n epitropulu bisericei; — in orasie si special minte acolo unde se afla scaunu judecialu in locu, si ori unde se aréta necesitatea de pretiuire prin bărbaţi de specialitate, instrumeutulu estimatiunale va trebui facutu judecialminte.

c) boleta de dare directa, autentica ta prin oficiulu de contributiune ;

d) la aveţi mai mari, estrasu din foi'a c a t a 3 t r u ! u i de venitu;

e) in caşuri candu ipotec'a se ofere in case séu alte edifici a si intravilane, adeve-rintia demna dc crediamentu despre venitulu anualu dupa acelea.

f) de asemenea pentru edifioia adeve-rintia despre asecurarea loru contra focului si cu deobligamentu de asecurare necurmata pre oâtu tempu va ticne ipotec'a.

30. Pre&diulu indata ce a intratu ata­re cerere, düpá cé aceea va fi introdusa in protocolulu dé Esibite alu Epitropiei, si i se va fi datü' numerulu acestui protocolu, va fa­ce a se introduce intr'o carte de primire (Ternion,) a jurisconsultului, sub numerulu curiiite alu acestei cârti; si cu a!u protoco­lului dé Esibite, si o tramite de locu juris­consultului, carele in rubricele concerninti adeveresce 'diu'a si tempulu primirei cu sub­scrierea sa.

31. Celu mttltu in trei dile, juriscon-sultulu are a censurâ actulu si cererea cti tóte adausele si a le roturnâ presidiului pra langa opiniunea sa iu scrisu, scurta si precisa.

32. Presidiulu déca dupa opiniunea jurisconsultului iste a se face vr'o întregire necesaria, dispune acést'a numai de câtu pre­

is, FormuVt pentru aceste picaturi su-íasia':

\i: din tine tura Cbinae compusa, li-ma anodyna Hoffm&niana, din fie-care •e drachme. Cbininulu muriaticu puru, • 'iémi :dracbTnsí.:' Acidulu muriaticu di­li trei-dieci de picaturi. Oleulu aethe-• do Mentba cinci picaturi. Tinctur'a Hú simplice cinci-spre-diece pietfturi. [ Diu acestea picaturi sé be morbosulu H ti in caşuri mai grele s\ de 6 ori pe di \lt ţicaturi de acestea iu una lingura de %tiu pe tacharu. i Una alta formula pentru pilule seu mi, in carii sunt împreunată acestea d ó -Imai poternice midilóce' antiparasitico, jwit chininulu si acidulu' carbolicu su-kaaitt r [ ii: din Acidulu carbolicu crysfälisatu fwgfatre. Cbininulu muriaticu"purii una mm. Extractulu Liquiritiae atâtu, câtu •lipsa, oa sé se póta forma pilule nr. 60. na) I« invelésca eu collodium. Din acestea Ut'»« bee morbosulu de colera séú'aefri-ţUtintttrmitente câte 5 de 3 ori pe di. I Clyme seu Clystire din fiertura; (són pectulu,) scórtienle China inca s'au folosita ItQlera cu succesu forte bunu. V Succeisulu celu eclatante, care l'a se-Iratu profes-Ofülu Botkin cu acestea niedi-luate este intr'adeveru admirabilu, si ve­la in modulu celu mai nedubitaveru teo-• despre natur'a si caus'a unoru morbi «pi­pei, mai cu séma déca consideramu, câ

coler'a si frigurile intermitente, carii au mai multe varietâti, precum sl frigurile remitente si nervóse, (tifóse si tifoide,) au mai multe simptóme, carii forte tare semenii la olalta. (Symptomata similia.)

Je8uitii spaÜidM din America tropica inca in seelulu atu 17. informaţi fiindu ei de la invetiatii locuitori indigeni, au intrebuin-tiatu scórti'a unui arbore, care are mai multe varietâti, precum : Cinchonâ scrobiculata, nitidayglandullfera etc. si formődia p ' duri forte mari pe catenele muntiloru celoru inalti a Cordilelora peruani, care scórtia apoi pi-sandu-se si ferbendu-se cu apa au fostu mai multu de duoi secii sub numele de pulberea1

lusitilorv, (PulvUs Jesuitarum,) medicamen-tîilu celu mai pubernicü in contra friguriloru intermitente, do care morbu1 patimendu B ! re­gele Praweiei Ludovicu a XIV. cu una suma de mai multe mii de Louisdori a re8Cumpe :

râtu acestu medicamentu Valörösu de la Ie-suiti, carii 'lu păstrau ca unu arcanu.

La inceputulu seclului nostru au succesu la doi chemici renumiţi francesi a scote -din scórti'a acést'a alkaloidulü asiá nuinitu ebi-niuni (sén cbininulu.

Cumcâ intr'adeveru chininulu e unu medioatnöntu forte poterniCu in contra mai muitoru moíbi caüsati prin vegetabile para­sitice microscopice se vede lamuritu din es-perimintele cele ingeniöse a renumitului bo-tanicu Hallier, c^ci luandu acest'a 1 drachma, adeca: unu patrariu de lotu de carne prós-peta, 2 grane de chininu, 1 drachma de apa,

sídialininte; ér déca votulü jurisconsultului este pentru acordarea séu respingerea cer er ei propune actulu spre decidere celei mai de aprópe siedintie ordenarie a Epitropiei.

33. Déca unu imprumutu nu se acorda, actele se traniitu ceretoriulu cu docisu ne-gativu.

34. Déca o cerero de imprumutu se afla a se incuviintiá,numai decâtu seinsciin-tiédia ceretoriulu, tramitindu-i-se o blancheta de obligaţiune pe langa informatiunea nece­saria despre cum are si fie aceea împlinita, subscrisa si legalisata judecialminte, cum sé fie intabulata si apoi- retramisa la Epitropia pe langa nou estrasu din cartea funduala, cu intabulatiunea efeptuita.

35. Si acésta substernere indata dupa sosire se manipulődia si se comunica juris­consultului intocmai dupa dispusetiunile de mai susu din §§ 30 si 31, ér urmandu opini­unea jurisconsultului, daca aceea este necon-ditiunala favorabile, si si presiedintéle o afla deplinu întemeiata, acest'a' de locu dispune eliberarea baniloru prin cassariu ; ér déca séu jurisconsultulu séu presiedintéle din veri ce punctu de vedere ar dificultâ actulu, acel'a se va substerne la cea mai de aprópe siedin­tia ordenaria, si se va urmá mai de parte du­pa conclusulu acesteia.

36. împrumuturile se dau cu dreptulu de edicero de trei lune înainte, cu carnete de 8%. solvinde totu pe diumetate de anu na­inte, si pentru spesele administratiunei {si manipulaţi unei cu unu adausu dela capitale pana la 5000 fl. de 1%, dela 5000 pan' la 20000 fl. de 3 / t ° / 0 , ér dela capitale peste, 2000Ö, fl. de 2 / 4 procente; in fine pentru asecurarea daunei ce s'ar poté causâ prin ne-solvire mai îndelungata si procesu, si éra daun'a prin ipotec'a comuna n'ar fi acoperita cu prioritatea capitalului — inca pe langa o cauţiune stipulabila si intabulabila — dupa capitale pana la 1000 fl. de 20%', dela 1000 pana la 5000 fl de 15%, dela 5000—10000 fl. de 10% ai dela 10000 încolo de 5 %

37. Respunderea punctuala la terminu a oameteloru trebue intetita cu rigóre, din ca­re causa in obligaţiuni se va stipula, câ prin nerespunderea unei rate la terminu, capita-lulu se considera de edisu; pe langa acesta se va stipula, câ interesele neplatito la ter­minu, indata sé se considere de capitalu, du pa cari pana la diu'a respunderii se se com-pute procentele si adausulu deoblegatu la capitalu.

38. Cestiunile neprovediute in acestu regulament, Epitropi'a le va regula dupa an alegi a dupa cum se afla ele deslegate séu se practica la alte intsitute de acésta natura si presidiulu le va tiené in evidintia incro carte anume, de unde le va substerne celei mai de aprópe adunări plenari pentru apro­bare séu regulare ulteriora.

Datu din siedinti'a constituanta, tie­nuta in Aradu, la 27 iuliu 1873,

Procopiu Ivaeicoviciu m. p . Episcopulu Aradului presiedinte.

Ioanu Moldovanu m. p . membru, ca notariu ad boc.

2 drachme de scorbu de amylum, (intariala,) si 20 de picaturi din dejeptele, (balega,) cele sub­ţiri a unui morbosu de colera, si bagandu elu tóte acestea ingredientii intr'o retorta, care apoi tienend'o 5 dile in una temperatura de 35 de graduri Róaumur, a aflatu câ carnea nu numai că n'a putreditu, fora ci ea este in­tacta si virtósa, ér grauntiele amylului nu sunt inschirabate, fora numai s'au adunatu câte 10—12'la olalta, si cumcâ lipsesce nu numai putrediunea, ci si ori-ce soiu de uauco-diala; — candu din contra, déca a- bagatu susamintitulu profesoru in locu de chininu, opium, atunci desebidindu olu retort'a i s'a itifatiosiatu aa mai completa putrediune; ve­getabile parasitice, asia numite micrococcus, precum si descompuneri chemice se potea» vedé. —

De aici se esplica si mortalitatea cea mare de 70 de procente la colera, déca se in-trebuintiédia in locu de chininu alte medi­camente, precum este opiulu si preparatele lui, care pana acnm au fostu usitate cu una predilectiune forte mare in contra colerei.

Prin esperimcntele ingeniosului Hal­lier s'a descoperitu si constatata, cumca aci­dulu carbolicu numitu si phenylicu inca e in stare ca si chininulu de a nimici poterea ve­getativa a acestoru demoni parasitici, si reco-menda densulu urmatoriele súbstantíe nu nu­mai a se folosi interne ca medicamente, dar s\ pentru desinfectionarea localeloru, care sunt suspecte pentru nesalubritatea loru.

Acestea substantie sunt: 1. Chameho-

Arada; 15/27 augustu Î873*.'0

Adi ih' diu'a de „Santa Maria mare*,' (adormirea Procuratei,) avuramu Unu inaltu " ospe pre neasceptate : Donraltoriöhl Bom&nlvl'' " Carola I. in returnare de la Viéna spre" Bucuresci, — a sositu incognito cu tren ulu separatu si a petrecutu câtev'a óre — in scM'' citu de Maria Sa Domn'a si ginerali ad ju- 1 ;

tanti la gara,éra cu trenulu separatu a placată spre Brasivu.

Notabilitâtile si aristocrati'a magiarajf firesce avisata, 'lu intimpina pre M. Sa cu ovâtiuni, dar Romanii numai dupa pleoa*<í•;' rea înaltului óspe intielesera, eâ a rosta ai- . cia, prin urmare nu-lu potura bineventâ I! I

_ _ _ _ _ ~ R

Impartásiri prescurtate.

Intre restantiele nóstre mai gisiramu s urmatoriele;

De la diu preotu Dionis. Popoviciu din Tincova in Carasiu, cu datulu 23 aprile a.,.c.t ,. unu feliu de reflessiuni la cele publicate in nrulu 26 alu Albinei de „unu membru esterntf in obieptulu eschiderei din societatea de lec­tura romana din Caransebesiu a domniloru Ionasiu si Damaschinu.

Diu Redactore a tienutu câ acésta cau­sa s'ar poté considera de compusa prin eve-' niminte si a insemnatu pre reflessiunile, pă­rintelui Dionisiu câ — „numai in câtu eţe ar cuprinde vr'o rectificare personale se se publice, in estrasu," cu atâtu mai vertosu, câci scrişo"-' rea este forte defeptuósa, casi candu ar fi de-scris'o unulu, carele n'o pricepiâ.

Deci numai pentru ca sé nu ni se im- ' pute câ am trecutu cu tăcerea argumintele ' domniei sale, lukmu notitia de ele in essan- ' tialu. —

Dsa respinge insinuatiuneä tík: preoţi- 1

mea si anume câ unii membri preotiesuî/'i-i-tre cari sl scriitoriulu, si inca iüdémnatPdÜ' mana lunga, B'ar fi infacisiatu si ar fi de'cftW1''' cu votulu loru acea eschidere; d'alta parte pretinde câ, chiar amici de ai celoru duoi" domnii esebisi, intre cari principalmiüte ddC: *' N. Posta si I. Achimescu — au făcuta ptfitiîli*'' eschiderea.

Dsa, scrii toriulua fostu invitatu la siiâdfn-tia — prin presidiulu societăţii in s c r i | u , c u patru dile nainte de siedintia ei numai fteifc1

vediutu câ — de ce se lucra si —• câ Ce ateii'';,i•'• sâri se redica din tóte pârtile in contra 1 íÉ<e-í'r:

loru duoi domni, fora ca unulu dintre Cei poşte 80 de membri presinti sé vré i n t í é ^ ' prinde a-ii aperâ.

Astfeliu spune DSa istori'a eschiderei, si nu admite, câ din care-va parte -clericale i s'ar fi urditu vr'o intriga seu vr'unu com-plotu contra celoru duoi domni. Si atât 'a eatsţtii ce noi ne-am semtitu in de tori ti de * : publica:- , ca o justa rectificare din partea dlui preotu.^ Dionisiu Popoviciu.

1 i \ i, \ i _3___á--M-Bii: -

nulu minerale Bén cu numele lui cel» ohemicu — scientificu : Kali hypermanganicum; 2. Yitriolulu ferului séu cu numele lui seien- • tificu: Perulu oxydulatu sulphuricuj 3. Tinctur'a séu mai bine disu : Solutiunea ajr-^ senicala Powleriana ; 4. Acidulu tannicu şoţ , quercitannicu, facutu din scórti'a gorunului seu stejarului; 5. Alkoholulu rectiGcati8simu,j 6. Vinarsulu séu rachiulu, care inse trebue sé contiena 60 procente do alkoholu: 7. Vi nulu vechiu rosiu seu negru; 8. Chloralhv^ dratu, care in timpulu mai nou se folosesc»;

forte adese-ori cu unu succesu straluqitu. Acésta substantia se tiene de clasea,

theriloru compuse, contiene 3 atóme de chloru, 2 de cărbune, 1 de idrogenu, si 1 de oxy-génu, si se iűtrebuintiedio pentru insüsi¥He ei sedative sl hypnotice, adeca amdrtitorrb, 1 1

precum sl antiputride. Una alta substantia, care s'a recomén' ;

datu este Ozonulu.

Despre acest'a am amintitu mai nain't» câ elu este una substantia alotropica a oJt/ : ' genului; 'lu potemu produce prin machin'a electrica, si si prin alte medilóce préfacundu noi atómele se'u moleculele cele thermioéí a oxygenului in molecule electrice.

Despre Ozonu voiu vorbi cu alta oca­siune mai pre largu.

Saliste, in diu'a s. Profetu/We. Dr. Bţtşiliu, Pasci{,.xa^ p.

c. r. medicu de regimontu in pensiune.

*

Ou datulu Saculu, in Oarasiu , 10 maiu a. c. o pré stimabile fiica de romanu se pune a scrie o critica, si ar fi doritu a se pu­blica in totu cuprinsulu seu critic'a ei — con­tra unui omu usioru P . Sc. pentru o fapta copilarésoa, pentra câ adecă in noptea de anulu nou a ornatu edificiulu scolariu cu ra mure verdi, cu pantlice colorate, pre cum or-denarminteseornédia carciumele, vrendu dora astfeliu a necagí pre invetiatoriulu séu pre famili'a.

Astfeliu de intemplâri ar trebui com-planate a casa in satu ; pre publiculu celu

mare credemu câ nu este cu cale a-lu inco­moda cu d'astea. Deci déca totuşi luâmu scurta cuncşciintia de lucru — e, câci ni se spune, cumca omenii noştri din comuna s'au indignatu pentru vatemarea ce s'a facutu scó-lei — printr'unu individu, carele este in ser-vitiulu comunei séu a notariatului comunalu, si a desonoratu astufeliu — Oas'a comunale. Acést'a este uritu si — condemnabilu. —

Dela mai mulţi invetiatori — din Ca-rasiu si Temesiu avemu mulţime de plansori — mai identice, despre sistematec'a dene­gare a lefei invetiatoresci prin antistiele co­munali si — mai pretotindeni la indemnulu notariloru comunali, despre cari se dâ cu so-cotél'a, câ ar fi astfeliu informaţi din partea mai mariloru loru, a pretoriloru si vice-co-mitiloru concerninti.

Aceste plansori nu sunt nóue, numai multu mai numerose de câtu in trecutu. Din tóté se póté deduce tendinti'a sistemateca a domniloru dela potere, de a ui omori scalele pentru scopulu de a intruduce intunereculu, ca astfeliu in intunerecu sé ne póta sugruma si jâfui mai usioru.

Beţii noştri invetiatorii au ajunsu la desperare ; unii 'si tramitu pre tóta diu'a copii se cersiasca de la usia la usia, si fiindu-câ astfeliu vaierandu-se si spunendu caus'a necasului si lipsei loru, descoperu poporului rea-vointi'a domniloru, domnii si mai tare ii necagescu si persecuta, imputandu-le câ urma a agita poporulu !

Astfeliu sermaniloru invetiatori, daca ar voi se placa domniloru stepanitori, nu li-ar remané, de câtu — séu a mori de fóme tacendu, séu a luá lumea in capu — dar totu tacendu!

La atât'a am ajunsu sub parintesculu guverniu liberale si constitutiunale alu dom­niloru magiari!

In desperatiunea loru bieţii invetiatori une ori devinu inventiosi, in câtu 'ti vine — sé ridi si sé plângi de ei la momentu. Asiá d. e. dintr'o parte, — ba din mai multe de o data ni se scrie câ : bietulu invetiatoriu, ca sé scape de fóme, puse pre unu crestinu alu nostru sé-lu tragă la judecat'a comunale pen­tru o detoría a sa ce — n'o avea ; naintea ju­delui apoi elu recunoscu câ estedetoriu si asem-nă ca fondu de essecutiune — Ufa sa restante la comuna! Pr in astfeliu apucătura maie-striósa succese a scote o sumilitia din léf'a sa si a se ajutora pe unu timpu.

Ce sé mai dicemu multe ! Aceste cum­plite suferintie sr ispite ale braviloru noştri domni invetiatori populari, vor fi si vor re= manó epochali in istorí'a lupteloru nóstre pentru essistinti'a si cul tura natiunale.

Dar — răbdare, domniloru si fraţiloru; numai acést'a, răbdarea sé nu ve parasésca; prin răbdare noi in decursulu secleloru de dieci de ori am devinsu pe contrarii noştri de morte ; de buna soma ii vomu devinge sl pe barbarii moderni!! —

Cu datulu de langa Fagetu, in Carasiu, 2/14 iuniu, aflâmu o descriere a alegerei de invetiatoriu in Furdea, intemplate in 20 maiu. Pe acestu reportu, fiindu câ s'a tramisu ano-nimu, cu subscrierea „unu codreanu," diu Re daotore a fostu pusu Nota: „Mai nainte de a se luá notitia in publicu de scandalós'a prooe-dere, precum se aréta ea in acestu reportu, •ste a se aşteptă deslucirea ce s'a cerutu de la unulu dintre afidatii noştri corespundinti din acelu tienutu!"

De curendu deci sosindu-ne din acele pârti o corespundintia, carea ni spune, cumca acea alegere intr'adeveru s'a essecutatu cu ini sielatiune si coruptiuni prin beuturi si cumca

toti cei buni din comunitatea Furdea, pe câţi a apucatu a intrebâ diu corespundinte, atri-buescu insielatiunea cunoscutului spiritu ra-finatu alu concernintelui d. protopopu si toti sunt in celu mai mare gradu nemultiumiti cu alegerea; — pe temeiulu acestoru desluciri — publicâmu, câ — dupa amintit'a descriere anonima din 2/14 iuniu, diu protopresviteru alu Făgetului se acusa :

1. cumca ar fi publicatu concursulu (in Alb. nr. 33.) nespunendu din adinsu diu'a de alegere;

2. Cumca la întrebarea mai multor'a de­spre diu'a alegerei, ar fi respunsu câ aceea va fi un'a cu a esammului, pentru economisarea de spese;

3. Cumca cu tote aceste, dupa ce s'ar fi intielesu cu celu mai slabu dintre concurinti, cu fratele unuia dintre preoţii din locu, P. L, si dupa-ce ambii fraţii, conformu co'ntielege rei cu diu protopopu, sâmbăta in 19 maiu, tóta sér'a ar fi alergatu din casa in casa si astfeliu ar fi adunatu pre toti cei slabi la mo raia si tóta nóptea ii-ar fi adapatu, manedi, in 20 maiu, de o data sosi mai antaiu ordinul u protopopului, apoi santi'a sa—pentru alegere !

4. Câ ordinulu protopopescu este datatu din 11 maiu, precandu concurintii abiá la 14 'si substernusera concursele, őr in comuna or­dinulu abia sosi in diu'a ultima, precandu le­gea pretinde ca diu'a de alegere celu pucinu 8 dile mai nainte se se publice in biserica.

5. Câ la alegere au partecipatu s\ ne adulti, copilandrii fora etatea prescrisa de 20 de ani, si inca unii cu părinţii loru împreuna, venindu mulţi beti la alegere, cu cedule aduse la sine gat 'a ;

6. Câ — astfeliu intemplandu-se sub ochii dlui protopopu alegerea acelui prote-giatu de elu, sér'a preotulu, frate alu alesului, prin baterea tócei a chiamatu la rachiu pre votanţi, pre cari tóta nóptea ii-a adapatu de nou, incâtu mai toti s'au imbetatu ca porcii ! in fine câ

7. Dupa ce omenii amăgiţi s'au destep-tatu, mai toti s'au câitu de fapt'a cea misera-bile ce au comisu si redicandu protostu asu­pra alegerei, vocea publica invinuesce pre pa­rintele protopopu de autorulu intelectualu alu reului!

Acést'a este — in pucine cuvinte cupin-sulu amintitei aretâri. —

Precum se vede, învinuirea si plansó-rea este grea; noi astfeliu de lucruri scanda-lóse, pre cum nu ne am dedatu a le publica usioru, si mai pucinu insa am fi in stare a le ascunde sub mesa, — mai vertosu candu ele atingu pre o persona ce nóa, fóiei nóstre si causei cáréi servimu, ni se dice amica, pre cum este cu diu protop. alu Făgetului.

O data cu capulu n'am dori, ca lumea sé véda, cumca noi am voi sé ascunde peca-tele partesaniloru noştri, precum buna óra face guverniulu magiaru cu pecatosii sei de partesani. Nu ni trebuescu amici si partisani, ce nu sciu se Ha drepţi si de omenia !

De aceea publicaramu grelele inculpâri si — se 'ntielege câ vom fi fericiţi, déca ace­lea se voru poté adeveri de ne'ntemeiate. —

mantatória, nu e asia? Nu trebue sé ne in-fricosâmu de ea! îngrijirea ce s'aru potea nasce din neajunsulu spaţiului si ( alu nutri­mentului, se liniscesce prin acea lege a natu­rei, câ : poporatiunea in com unu e mesurata cantităţii nutrimentului.

{Poporatiunea pamentului.') Locuitorii suprafeciei pamentului pana acum cunoscutu, numera unu miliardu trei sute de milióne de omeni; aceştia vorbescu 3,000 de limbe, se tienu de 100 religiuni si se impartu in 3 rase diferite : caucasica, mongolica si ethiopica.

(Diplomele de onóre dale diferiteloru state, de catra juriulu internationalu alu espu-setiunii universale din Viena:) Germania, (împreuna cu Bavaria, Würtembergulu si Sassonia, cari au contribuitu in cea mai mare parte,) 61, Austro-Unga-ria 58, Francia 52, Englitera 18, Rusia 15, Belgia 11, Italia 11, Elveţia 10, Suedia si Norvegia 7, Statele-Unite 6, Iponia 5, Olanda 5, Spania 5.

Dupa acestea vinu: Portugalia, Brasilia, România, Grecia, Danemarca, China, Turcia, Egipetulu, cari au obtienutu fie-care câte-un'a. Ar fi multu de reflectatu asupra cifreloru de mai susu. Sé ne marginimu insa pentru adi numai la cea urmatória, care este indes -tulu de semnificativa. Pana la grup'a 26, relativa la instrucţiunea publica, Francia avea primulu pasu, si inca erá forte departe de rivalele sale. Dar, pentru acestu singuru grupu, Germania obtiene patru-spre-diece di­plome, din cari siese pentru Bavaria si pentru Wurtemberg, pe candu Francia nu obtiene de câtudoue. De aci provine numerulu superioru de diplome obtienutu de Germania. Câtu pentru Austro-Ungaria, espositiunile adiţionale, situate in paviliónele gradinei, au fostu caus'a câ a obtienutu inca optu diplome cu cari s'a pusu in alu duoilea rangu. („Te­legrafulu" de Bucuresci.)

Varietăţ i (Câţi omeni se născu pe pamentu si câţi

moru.) Pe pamentu se afla unu miliardu trei sute de milióne de locuitori. — Peste anu moru 33, 333, 333 omeni, adecă pe tóta diu'a 9 1 , 950 ; pe tóta or'a 3, 700; pe totu minutnlu 60 insi. Asia in tóta secund'a se intempla câte unu casu de morte, si sub fia care palpitare a inimei nóstre se include câte unu cosciugu. In Francia peste anu moru 860, 000 omeni, adecă in tóta or'a câte 100 de insi. Mai mulţi se născu de câtu moru .Din norocire nu este inmormentare care se nu fiaimplinita cu vr'unu botezu jacóst'a este inca mai multu de câtu implinire, câci pe globu peste anu sunt 37, 037, 037 de nasceri, pe tóta diu'a 101,500, in tóta or'a 4,200; pe cându se stingu intr'unu minutu60 de vieţi, sub [decurgerea aceluia-si timpu vinu in viétia 70 de copii. Din acést'a urmódia câ locuitorii pamentului in t otu minu-lu se inmultiescu cu 10 ómeni, in tóta or'a cu 600, pe di cu 14,400, pe luna cu 432,000 si pe anu cu 5,184,000. Asia locuitorii pamen­tului in 10 ani se indoescu. Imultire inspai-

f (Necrolöge.) Parteniu Gr a seu, unulu dintre cei mai veterani preoţi din dilele nós­tre, parochu in Capolnasiu, asesore cons., in-pectoru scol. etc. — pré bine cunoscutu publi­cului romanu din colonele acestei foi, — dupa unu morbu scurtu, lun'a trecuta s'a mutatu la cele eterne. —

Ioanu Albaiu, preotu in Susaniu ; ioane Glava, invetiatoriu in Curtea ; Demetriu Mi-losiu, invetiatoriu in Bomanesciu ; Ioanu Ar-deleanu, invetiatoriu in Basesci; si Atanasu Popoviciu, invetiatoriu in Jupanesci, (toti in protopopiatulu Făgetului,) dupa unu morbu scurtu, (colera,) in dilele trecute au repausatu in Domnulu, lasandu fiecare dupa sine veduve si mai mulţi orfani.

Fia-li la toti tierin'a usióra !

C o n o h i e m a r e .

Comitetulu Reuniunei invetiatoriloru rom. gr. or. din inspectoratele Timisióra si Vinga, in siedinti'a sa tienuta la 17 iuliu a. c. a otaritu di'a de 17 septembre st. v. a. c. pen­tru adunarea generala a Reuniunei in scól'a romana din suburbiulu Maere alu Timisiorii pre langa urmatóri 'a:

P r o g r a m a . In di'a de 17 septemvre díminótia la 8 óre :

1. Ya premerge adunarii o siedintía a comitetului Reuniunei, dupa care Be va des­chide prin presiedinte, respeptive prin v.-pre-siedinte siedintia adunărei generali. 2. Unulu din notarii Reuniunei va ceti raportulu co­mitetului Reuniunei. 3 . Cassariulu si contro-lorulu raporta adunârei despre starea cassei Reuniunei. 4. Alegerea a dóue comisiuni câte de 3, pentru revederea raporteloru de sub 2 si 3. 5. Desbaterea „organisatiunei provisó-rie." Siedinti'a se rădica. —

Dupa médiadi la 2 ore: 6. Comisiunile de sub 4 referédia adunârei. 7. înscrierea de membri nuoi. 8. Propuneri diferite. Siedin­ti'a se radioa.

In ÎS si 19 sept,: 9. Se vor face cercări practice din obi eptele de invet iamentu, anume: a) din „cetirea" cu „gramatic'a ro­mana," invet. V. Cernetiu si G. Buibasiu. b) din „aritmetica" si „constitutiunea patriei," invet. B. Mul si M. Opreanu. c) din „econo­mia" prin diu invet. S. Tomescu. d) din „geo­grafia" si „fisica" — prin invet. D. Mar-gineantiu si alţii.

In 20 $i 21 sept.: 10. Magnificenti'a n diu Dr. P. Vastciu va propune din „sciintia naturala* si „antropologia.11 11. Otarirea tim­pului si locului prosimei adunâri a Reuniu­nei. 12. Siedinti'a pentru acestu anu se în­chide.

Invitâmu la adunarea nóstra pre toti iubitorii de didactica, pre toti dd. căroru in adeveru li jace la inima inflorirea soóleloru nóstre si îmbunătăţirea stârei invetiatoriloru romani.

Datu din siedinti'a comitetului Reuniu­nei invetiatoresci, tienute in di'a sus numita.

Andreescu, mp. S. Luminosu, mp. presiedinte. not. comit.

NB. Cu con voirea dlui inspectorii Dr. P. Vasiciu conferinti'a ordinată estu timpu de catra senatulu scol. s'a conto-pitu in siedintiele Reuniunei; de aceea dd' invetiatori au dupla datorintia a partecipă la adunare, pregătiţi pentru a petrece 5—6 dile in suburbiulu Maert,, unde de buna séma tote sunt relativ-minte mai eftine de câtu in alte locuri,

Veti nisuí, dloru invetiatori, sé pri­miţi fie-carele din cass'a bisericésca -conformu cerculariului senatului sco din an. tr, câte 50 cr. pre di.

Altmintre eu credu câ dd. invetia­tori romani nu numai din aceste inspec­torate, ci si din alte pârti se vor folosi de o asemene rara ocasiune spre a audl propunerile scientifice ale dlui Dr. f, Vasiciu.

Veniţi, fratiloru invetiatori, câci noi a rare ori avemu fericirea sé audimu ase-:

mene propuneri scientifice si totuşi in stilu popuralu, de cari noi atâtu de mare lipsa avemu. Andreescu,

invetiatoriu.

R e s p u n s u r i :

Dlui /\: Respeptivulu fiindu deja de nu-mitu, „Reflessiunile" nu mai au locu. —

T u t u r o r u d l o r u c o r e s p u n d i n t i : Articlii si corespundintiele nepublicate inca, le vomu publica in nrii următori dupa rondu.

Publleatiuni tacsabilid Nr. 3028.

Concursu. La scól'a comunala romana ce se va des­

chide aici la 1. optovre a. c. este de împlinita unu postu invetiatorescu pentru oopii si fete,

Cu acestu postu sunt împreunate urma-tóriele competintie anuali: léf'a de 315 fi, v. a., spese scripturistice 2 fi. 10 cr., reluta de cărăuşia 16 fl. in bani gata; apoi 4 stan-geni de lemne de focu, 2 clâi de fénu si cor-telu naturalu corespundietoriu dimpreună cu gradina, precum si, in caşuri de lipsa, o suma amesurata de bani de cheltuióla la eventualele conferintie invetiatoresci.

Recursele, instruite cu documentele ne-cesarie si cu atestatele despre califioatiunea invetiatorésca, sunt a se adresa pana multu in 15 sept. a. c. st. n. oficiului cercualu reg,' ung. in Rubin, suplicele sosite mai tarrliu ori defeptuosu instruite neluandu-se in conside-, raţiune.

Competintii cari potu presta propune­rea din limb'a romana sî in alt'a străina si sciu cântarea dupa note, vor fi preferiţi.

Kubin, in 18 aug. 1873. Oficiulu cercuale reg. ung.

2—3 Stojan, m. p.

Concursu Pentru poBtulu sistemisatu prin ordi­

natiunea vener. Consistoriu Eparchialu dia 26 ianuariu a. c. Nr. 80 B. pre langa betia-s

nulu preotu Ioane Bercianu din Bogodintit, Protopresbiteratulu Bisericei-albe, se deschide, prin acést'a Concursu pana in 9 septemvre a. c. st. vechiu.

Emolumintele sunt : 1/3 din sesiunea parochiala si din venitele stolarie asemenea; 1/3 parte de la 150 de case.

Doritorii de a ocupa acestu postu sunt avisati suplicele loru conforme st. org. bis, adresate respectivului Comitetu parochialu, i tramite concernintelui D. Protopresbiteru/e-sifu Popoviciu in lamu.

Bogodintiu, in 29 iuliu 1873. 2—3 Comitetulu parochialu,

in tontielegere cu D. protopresbiteru tractualu

IH TIPOGRÁFIA LUI Emerica BartaliU. REDACTOßü BESPUNrtTETOBIU VlDCenUll Bab6SÍD.