Anulu IV. — Nr. 104. Ese de dón'e ori in septemana: J«l.-a si Dmnl-nee'a ; éra candu va pretinde importanti'a materieloru, va esi de trei séu dt» patru ori

in septemana.

Pret iulu de prenumeratiune pentru Austria:

pe anu intregu 8 fl. v. a. ., diumetate de anu . . . • 4 ., „ n

„ patrariu ^ n n » pentru Romani'a ni strainetate :

pe anu intregu . . . . . . . 12 fl. „ diumetate de anu 6 „ „ „

Pesta, mercuri 22/10 Decembre 18691 Prenurneratiuni se facu Ia toti dd. cores-

pundinti ai nostri, si de-adreptuhi la Redae-tiune Alto-Postiţasse Nr. 1. unde sunt a s e adresa si corespondintiele, ce privescu Re­dactiunea , adtninistratiunea Seu speditur'a; cate vor fi uei'rancate,. nu se vor-primi éra

cele anonime nu se vor publica.

Pentru anuncie si alte comunicatiunj de inte­resu privatu — se respunde cate. 7 cr. de linia; repetirie se facu eu pretiu scadiutu Pretiulu t.inibi-ului cate 30 cr. pent. úriadata

se antecipa. •

La numerulu acest'a alaturâmu cóla de prenume­ratiune pentru „ALBINA

Pesta, 21/9 Indrea 1869.

Jesuitii si ultramontanu si-dedeau tóta trud'a ca conciliulu din Roma se prochiame anca o dogma nóua: infalibi­litatea Papei Densii constituescu maiori-tatea conciliului, si deci ar poté face multe celea.

Acum inse, Odo Russell, represen-tantele Britaniei-Mari la curtea regésca-papala din Roma, telegrafâ guvernului seu cumca SantitateaSa Pap'a nu si mai rloresce prochiamarea infalibilitatei.

Ce l'a abatutu pre S. S. Pap'a de la dorinti'a de mai nainte ? Se dâ cu soco-téla câ e agitaţiunea celebrului prelatu Dupanloup , episcopului din Orleani'a, care s'a pronunciatu de multu contra infalibilitatei intr'o serisóre câtra clerulu seu, ce apoi o adoptară o mulţime de prelaţi francesci; éra la conciliu Dupan­loup gasi spriginu potericu in cardina-lulu Schwarzenberg din Prag'a, carele conduse o suma de prelaţi austrjaci in ordulu celor'a ce lupta contra infalibi­litatei.

Intr'adeveru, déca nu s'a prochia-matu infalibilitatea in timpii intunere-cului, atunci candu dicea unu monarcu: „sabi'a materiale este aci ca se fie de ajutoriu săbiei spirituale," — apoi acum prochiamarea se nu mai fie unu anacro-nismu ?

Istori'a papi loru astadi e deschisa lumei intregi. Scandale lumea le vede câ sunt si intr'acést'a ca in tóté istoríele. Se mai adauge osendirea unoru. bărbaţi luminaţi si umani, precum Galilei, Savo narola, apostolulu Andalusiei scl. Au fostu infalibili ceia cari i-au osenditu ?

Infalibilitatea este însuşirea eschi-siva alui Ddieu. Déca s'ar prochiamá in­falibilitatea, ar însemna câ si Pap'a;

este unu feliu de Ddieu, si asiá s'ar în­mulţi Ddieii.

Candu curtea de Roma, sporesce santii, cu séu fora de necesitate, acest'a mai tréca-duca-se. Inse a spori fiintiele ddieesci quasi o restituire parţiala a mi­tologiei, acést'a ar rebela minţile sane-tóse si ar causá bisericei catolice daune mari.

Dreptaceea, adeverindu-se scirea lui Russell, nu ne indoimu câ adeveratu creştini vor gratula S. Sale Papei, ca­rele cu spiritulu seu luminatu a coplesitu intrigele jesuitiloru si n'a primitu se i se prochiame infalibilitatea. —

Pomenisemu de anticonciliulu ce Ricciardi l'a fostu conchiamatu la Nea-pole, dar guvernulu italianu l'a desfa-cutu. Mai adaugemu câ in 11 1. c. Ri-ciardi a emisu unu protestu contra disol-varii nelegali ce a urmatu din partea gu­vernului, promitiendu totodată câ adu­nanti'a o va reconchiamá la altu locu si de alta data. spre continuarea afaceriloru salé. Timpulu si loculu reintrunirii, le va publica mai tardíu. —

La Petrupole s'a serbatu de curundu jubileum infiintiarii ordului San' Giorgiu. Acestu ordu se dâ numai capeteloru în­coronate si ginerariloru cari au reportatu veri o învingere mare si decisiva. Impe­ratulu Franciscu Iosifu lu capetase dupa Siri'a (Világos) 1849; éra regele Prussiei avea pana acum numai clas'a a W din acestu ordu. Dar acum, cu ocasiunea

serbării, Tiarulu conferi acestu ordu re­gelui prusescu a nume pentru învinge­rea de la Sadowa, totodată Tiarulu a pó-menitu regelui despre vechile si durató-riele legamînte intre Russi'a si Prussi'a. Se intielege câ telegrafulu din Berolinu a avutu apoi multiamite de dusu Ia Petrupole.

Evinementulu acest'a este de impor-tantia forte mare. Tacendu, de asta data, despre insemnetatea lui pentru Austri'a, vom vorbi numai despre ceea ce privesce pe Franci'a.

De la batali'a din 1866, de candu Franci'a crede câ Prussi'a i-amenintia pusetiunea si influinti'a in Europ'a, de atunci Napóleoné a lucratu neincetatu la isolarea Prusiei atâtu in Florinti'a, in Vien'a séu, mai bine disu, in Salisburgu, câtu si la Petrupole. Elu scie câ isolata o póté si infrená si lovi mai cu usio-rintia.

Spre scopulu acest'a Imperatulu francescu trimise de unadi pe ginera-riulu Fleury de ambasadoru la Petrupole. Fleury se maguliá cu speranti'a câ cu­rundu i va succede a desface pe Russi'a de catra Prussi'a, si a o castigá de a-liata Franciéi.

Acum conferirea ordului Sân' Gior­giu, dovedesce apriatu câ lui Fleury nu i-a succesu desfacerea Russiei de catra Prussi'a. Éra ceea ce Tiarulu dice Rege­lui' despre legaminte duratórie, --- sunt pentru Fleury unu respunsu indirectu: Pune-ti poft'a în cuiu ! -—

Alta-ieri, famili'a regésca a portu-galiloru s'a mutatu din capital'a Lisa-boría, câci in asta cetate nu se mai ere-, dea destulu de asecurata in contr'a ten-dintieloru republicane. Atâtu de rapede procede republicanismulu de candu Spa­nia, vecin'a tierisiorii portugaliloru, n'a­re rege. Pre semne, spaniolii nici nu-si vor capetá curundu unu capu de sém'a coronei loru regesei.

Erá in candidatiune, precum scimu Duc'a de Genova, nepotulu lui Victoru Emanuilu, a Regelui italianu. Inse acest'a, se vom crede sciriloru mai nóue, nu pri­mesce corón'a. Ce se fie caus'a? De o parte se afirma câ Napóleoné s'a pro­nunciatu in contr'a unei candidâtiuni, prin carea márea mediterana intréga árvení in posesiunea unei singure familiia, familiei de Savoia. De alta parte caus'a se cerca intr'o epistola ce betranulu rege alu Sas-soniei a trimis'o ficei sale, mamei ducelui de Genova. Sassonulu, privindu agitaţiu­nile republicaniloru espanioli, nu crede câ acea tiéra ar poté dá terenu destulu de tiépenuunui tronu de rege. Catra vor­b'a parintésca, principés'a póté câ mai adauge si amenintiarea unui republicanu ce disese câ pre unu ţege in Spani'a l'ar asceptá sórtea lui Massimilianu din Mes sicu. Si e deci naturalu ca dens'a se nu doréscá a espune periclului pe „dragulu mamei." —

Ginerariulu Rodich cautâ se primé­sca totusi postulu de guvernatoriu-co-mandante in Dalmatfa. L'a primitu la espres'a dorintia a monarculüi. Elu pléca spre. Dalmaţia inzestratu cu drepturi multe de a poté face mari concessiuni spre a-i impacá pre rescolati, caror'a li se menesce 200,000 fl dreptu desdaunare pentru pagubele ce H-a causatu armat'a imperatésca. Fora voia ni aducemu a minte de acele epóce ale Persiei, Romei si Bisantiului, in cari pacea o cumperau cu banii de la poporale marginasie resco-late. —

In nóptea de sambeta spre domineca, la Prag'a s'au latitu mulţime de placate in limb'a cehica, cari provoca spre pasi comuni pentru restomârea ministeriului ^aetualu si spre a dá arme de ajutoriu îratiloru res.colati din Dalmaţia. „Vater­land," din Viena, organu feudalu, ob­serva câ literile si papirulu proclama-tiuniloru sunt forte bune si frumóse, de unde afirma câ le-au respanditu a nume agenţii guvernului, caci numai guvernu­lui vine la socotéla a compromite partit'a natiunala ceha. —

La Viena, feudalii prin organele loru provoca pe liberalii opositiunali la aliantia spre a restomá ministeriulu ac-ttialu. Ce eleminte eterogene ei — ali­antia! •

fece si dede spresiune ideii de „reforma-bilit atea constitutiunei," adause inse, — „pre calea constitutiunale.11 Lui Giskra si colegiloru sei de acel'a-si principiu nu potea se-li placa, câci ei tienu mortisiu la constitutiunea din diecemvre si nu concedu câ ea ar avé trebuintia de re­forma ; dar — nici unulü nu cutédíia a atacá in generale principiulu de reforma-bilitate; de alta parte deschiderea sena­tului imperiale se apropia. Deci unulu dintre Miniştri afla urmatoriulu spediinte: elu dechiara, câ primesce proieptulu lui Hasner, dar cere a i se trece in proce­şulu verbale reservarea parerei sale par-teculari. Acestu espediinte plăcu colegi­loru si deci dechiara si ei mai toti ase­menea. Astfelu consiliulu Ministriloru propune Domnitoriului unu proieptu de mesagiu, cu carele in fondu nu consen-tiá mai nici unulu dinte miniştri! —Dar

Diseramu mai alalta-ieri, in articlulu ' acestu proieptu corespundea dorintiei „Alea jacta est!"

despre „erisele nóstre politice," cumca in câte-va dile sórtea constitutiunei si mi­nisteriului, dincolo de Laita ~— are se fia decisa. Acestu enunciatu alu nostru so basa pre observatiunile nóstre pro­prie ; astadi descoperiri mai multu de catu semi-oficiali vinura ni-lu adeveri.

Pre la inceputulu lui Optovre a. c. aparii in Viéna fora veste unu nou diariu

j sub titlulu »Tages-Presse* despre care mai anteiu nime nu sciá fee spună: de cine este intemeiatu si inspiratu? ei —

Domnitoriului d'aimpáchií si molcomi, si — de aci se splica primirea cea buna a ministrului Hasner si cea rea alui Giskra la prim'a intempínare a Monarchului dupa retornarea din Oriinte.

Cu atat'a istori'a cuventului de trónu ar fi încheiata; inse acum se lucrá de pu­setiunea Ministriloru facia cu enuficiättilü Monarchului despre reformabilitatea con­stitutiunei ;•" câci erá naturale' câ senatulu imperiale va se céra chiaritate, splióa-tiune. íntr'acésta privintia din partea

pentru care scopu anume? Curendu inse Taaffe-Potocky-Berger acestu din Urma acésta fóia urma a face la descoperiri, din cari se convinse publiculu cetitoriu, câ la spatele ei sta — celu pucinu unulu j dintre miniştri; la tóta intemplarea unulü,: carele nu tiene mortisiu la liter'a consti-! tutiunei de diecemvre, dar care nici se ' pleca spre federalismu, ci ambla cu ten-dinti'a d'a mediloci ceva ca 'n Ungari'a.

In fruntea nrlui seu de dominec'a trecuta cetimu revelatiuni, ce suprindu \ voce unu si dau dovéda, câ — noi avuramu totu ' reformarea dreptulu, candu ni manifestaramu teme­rile despre solutiunea ratiunabile si defi­nitiva a criseloru. Spaciulu nu ni ierta a reproduce intregu acelu articlu minu­naţii, deci ne vom strădui a-i marca esin-ti'a celu pucinu, si a-lu apretiá intru atat'a măcar.

Ministeriulu cisláitánu — nu mai încape indoiéla — este sfâşiaţii. Intr'o parte é. c. Taaffe, c. Potoeky ú Berger; in ceea lalta; Giskra, Hasner, Brestl si Herbst. Miniştrii afaceriloru comune: c. Beust, b. Kuhn si Becke, par' câ nu se amesteca de a dreptulu. Dar pare numai.

Desbinarea si gruparea a devenitu fapta pre câtu timpti absenta Monar­chulu in Oriinte; indemnulu a fostu ne­smintitu — renitinti'a unoru eleminte d'a intra in senatulu imperiale si d'a accepta constitutiunea de diecemvre si cu sistem'a dualistica de astadi; rescól'a din Dalmati'a va fi datu pote impulsulu decisivii.

Intelnindu-se — pucinu naintea retornarii Domnitoriului — doi dintre miniştri, unulu reflecta pre cel'a laltu, câ — dóra ar fi ajunsu timpulu ca ei se se — ruşine ! si colegulu a grai tu i dede dreptu, pronunciandu si densulu, câ — intr' adeveru ar fi a unsprédiecea óra ca se se schimbe lucrurile spre bine.

Erá vorb'a d'a sta veri conceptulu cuventului de tronu pentru deschiderea siedintieloru senatului imperiale; dar dnii miniştri —- nu se poteau intielege. Hasner, carele totu mereu încerca'a face pre medilocitoriulu, se insarcinâ a com­bina elu proieptulu mesagiului. Hasner

elabora unu Memorandu'si totu de o data unu proieptu de lege, alu caror'a scurtu cuprinsu este: senatulu imperiale se' vo-tedie o nóua lege electorale, (idei'a lui Giskra si a partesaniloru sei,) dar totu de o data se votedie si proieptulu de lege, dupa care in data apoi se se disólva senatulu imperiale presinte si pre temer iulu. legii electorali nou votate se se con-

„senatu imp. ad hoc" pentru constitutiunei, — inse sub

conditiunea, câ daca decisiunile acestei adunari, séma de constituante, n'ar con­veni Coronei, atunci -— adunarea se se disólva fora nici unü efeptu, casi cum nici n'ar fi esistatu si constitutiunea de astadi se remana in vigóre.— : Nici ca ast'a n'a mai vediutu lumea! —

Acestu planu se supuse apretiarii Monarchului hi tipu de programară, nu­mitei fracţiuni de Miniştri, si acum erá naturale, ca si grup'a ceea lalta, a -maio-ritatei se se apuce si se-si formuledie program'a. Éca care este idei'a acestei grupe : Dupa reformarea legii electorali,-pre teméiülu acesteia se. se Gonvóce uhu senatu imperiale nou.ordinariu, si acest'a se discuta — nu reform'a constitutiunei, ci mai anteiu cestiunea, <laca este trebuin­tia de reforma si in cari punte? — Va se dica: grup'a d'antaia ié necesitatea de reforma a constitutiunei ca evidinte, grup'a a dóu'a ca dubia. — r - Intr'un'a convinu ambele, câ ambele atientescu a scóte pre elemintele renitinti din pasivi­tate si a le momi la Viena. Adeca ambele sunt curse politice. Destulu câ acum'a ambele programe sunt puse pre més'a , Monarchului, carele are se aléga, cu.care va se incépa nóu'a esperimentare?!-—

Noi credemu, câ -— nici un'a; nici alta programa nu este calificata d'aniul-tiumí pré cei nemultiumiti, séu d'a ámagí, pré cei ce nu i-au pótutu a'magi maie-strieíe de pán' acuma, ale regimului. Am­bele programe sunt nemtiesci si -^-cal­culate pentru egemoni'â nemtiloru.

Monarchulu — va face — dupa inalt'a sa intieleptiune, séu dupa sva-

tahi contelui Andrássy, cum crede o foia de aici; dupa noi inse numai una programa póte avé resultatu bunu: daca adeca Monarchulu pentru totu trecutulu va face tabula rasa, si apoi convocandu pre adeveratu representanti ai tuturoru popóraloru, va combina cu ei o constitu­tiune de o potriva folositória pentru tóte, si pre aceea o va pune in lucrare cu concursulu spontanu alu tuturor'a. Po­porale s'au convinsu de o suta dé ori, câ veri ce se lucra de ele fora de ele, nu este bunu pentru ele. —

Cele mai nóue sciri ni spunu, câ fia cáré parte, peutru casulu de neprimire a programei sale, si-a cerutu dimisiunea; Monarchulu insa ar fi dorindu unu com-promisu, pentru unu timpu măcar. D'alta parte „F. Presse" de a séra afirma, câ c. Taaffe si cu partisanii sei au si primitu dimisiunea; dar loculu loru este vacante inca. —

De la Diet'a Ungariei. Siedinti'a Casei repr. din 18. diec.

(f) Presiedintele Somssich deschide siedinti'a la 10 óre. Pe banc'a ministeriala sun t : Feste-tiţs, Lónyay, Gorove, Mikó, Bedekpvits.

Se autentica protocolulu, si presiedintele anuncia potitiunile incurse. Se presinta apoi nisce petitiuni, si presiedintele róga cas'a ca se binevoiésca in un'a din siedintiele mai aprópe a desbate petitiunile urginte. Se primesce.

E u g . Szentpáli îndrepta catra ministrulu de comunicatiune urmatóri 'a interpelatiune: 1. De ce nu se inlocuescu posturile vacante cu .Ungur i? 2. Are ministrulu intentiunea la de-

( .numirile viitóre a considera mai multu puterile in terne? Indemnu la acésta interpelatiune i-a -datu numerulu mare alu eleminteloru străine ce. ocupa posturile nalte mai alesu la despartia-nipntulu de archîtectura in ministeriulu de co­municatiune. : Iosifu Hodosiu interpelódia pe ministrulu de , {comunicatiune carul s'a incrediutu esecu-

: tarea legii pentru numerarea poporului: 1. De /Ce nu s'a facutu rubrica si pentru însemnarea natiunalitatii locuitoriloru ? .1 . Face-va dispuse­tiuni ca la fiercare locuitoriu se se insemne in rubr ice le pentru numerarea poporului si natiu­nalitatea fie-caruia?

Interpelatiunea se va comunica mini­strului.

E . Ivánka interpelédia pe miniştrii de justiţia si de aperarea t ier i i ; si anume intréba de primulu candu va presentá casei proieptele de lege: ce le-a intetitu iriterpelantele inca in diec. a^; tr», si adeca cu referintia la delictele si cri­mele comise de militari, precum si despre ju-detiele militarie si competinti 'a acestor 'a; éra de celu din' urma intréba ca estinde-se-va di-spusetiunea salutaria a legei de inarmare, in i

urmarea căreia barbatulu trecutu de 32 ani e dispensatu de servitiulu activu militariu, intru interesulu egalităţii de dreptu si a supr'a lo­cuitoriloru din confiniulu militaru ? ^

:'*">% St. MŞjW" i n á ' r p i e t i a pe m&istoulu comunicatiunii in caus'a regularii Tisei.

~ C Tisza amintfhdu ck astadi are se se incépa desbaterea bugetului amesuratu deci­s iune! casei, observa ca nu e delipsa mai multu á demustrá ck desbaterea nu póte fi funda­m e n t a l a ' s î con sciintiósa, déca vor cautá s'o gate inca la timpu. Densulu doresce ca pe viitoriu presentarea bugetului se nu se mai in-tardie, si ca se se póta acést'a impedecá, reco­menda unu proieptu de lege ce ordina ca regi mulu se presente legelativei bugetulu completu cu tóte aduse le totu deuna in patriulu primu din anulu premergatoriu, si déca s'ar intemplá ca'diet'a in timpulu acest'a se nu tiena siedintie, atunci acestu terminu se se prelungésca celu multu pana la 1 sept. Vorbitoriulu cere in fine ca acestu proieptu se se tiparésca, imparta sectiuniloru si apoi se se puna la ordinea dilei.

Al. Szalay si V. Latinovits (ablegati cari nu se tienu de neci o partita) presenta unu proieptu de resolutiune si respeptive proieptu de lege in care se cere ca siedintiele dietali din caus'a serbatoriloru Crăciunului se se su-spinda de la 2 3 diec. pana in 10 j a n . 1870.

Acestu proieptu de resolutiune se va ti­pări si pune la ordinea dilei.

Lad . Kovats cere suspinderea siedintiei pe ' / 2 óra pentru ca amicii reposatului b . Lu-zsensky se póta asiste la ihmormentarea lui.

Zsedényi doresce ca câtu mai curundu se se desbata proieptulu lui Szalay si Latinovits.

C. Tisza spriginesce propunerea lui Ko­vats, carea se si primesce.

La 12 óre presiedintele redeschide sie­dinti'a.

Se cetescu si primescu definitivu proiep­tele desbatute in siedinti'a de ieri.

Referinţele comissiunei de imunitate P . Hoffman reportéza despre petitiunea procuro­rului ce cere permissiunea spre a poté intenta procesu lui Romanu pentru unu articlu aparutu in Federatiune la 18 jun iu .

1 Comissiunea recomenda respingerea ce-rerei, de órace • acelu articlu l'a scrisu Ales. Domocosiu éra nu Romanu.

Kautz reportéza in caus'a proieptului de lege pentru pensiunarea fosteloru organe centralistice guvernamentale.

Ar urma începerea desbaterii bugetului. Szentiványi cere a se amená desbaterea pana luni.

Presiedintele crede ck e mai bine ca des­baterea se se amene pana ce se va desbate proieptulu lui Szalay.

Lónyay inca e de acésta părere. Cu acestea siedinti'a de astadi s'a inchisu.

FOISIORA.

ACTELE SI DATELE Conferintiei romane natiunale din Transilvania,

tienute in 7 si 8 martiu 1869 in opidulu ' • Mercuria.

P E T I T I U N E A ^ sprîginita de 1493 de subscrieri, ce conferinti'a de la Mercurea in siedinti'a din 8 martiu 1869

o provoca sub D, si o dechiarâ de a sa. •" • Maiestate cesaro-regésca, Pré gratíóse îm­

părate si Dómne ! (Continuare.)

Maiestate ! Déca înaintarea si prosperitatea Transilvaniei ar fi condiţionata anca si pe vii-toru dela regularea referintieloru de statu ale Ungariei, atunci ruin'a totala a acestei tieri si altmintrea forte greu cercate s'ar poté consi­deră ca sigura. Intru adeveru ck Transilvani'a nu inai póte asceptá. Acésta tiéra a scapatatu atátu de reu, incatu nimeni nu se mai póte mirá, déca de ecs. foile publice magiare striga in gur'a mare mai alesu a supr'a emigrării se-cuüóru de mai multi aní incóce; afata numai, că acelea foi nu voiescu a mărturisi cea mai deaprópe causa a emigrării, adică persecutiu-nüe la care sunt ei supuşi pentru asié numit'a

siculica haereditas, prin care mai multe mii de locuitori au scapatatu la sapa de lemnu.

Transilvani'a sufere mai alesu pentru cerbici 'a unei partite mici, care anca totu se mai inganfa cu prerogativele sale nationale. Acésta partita îmbuibata de ambiţiune falsa a fostu in timpulu trecutu desmerdata cu totulu prin favorari nenumerate cu cate fusese încăr­cata si a fostu întărită, pré peste mesura in retacit 'a sa părere, ca si cum ea ar fi unie 'a propta a tronului si singura capace de a guberná . Spre multiamita pentru tóte acelea bunetati ea intretienu opusetiunea nu atatu de vreunu prin­cipiu, de care au fostu totudeauna si preste totu, ci mai virtosu opusetiune sistematica.

Acea seria forte importanta de unsprediece propusetiuui regesei, pe care Maiestatea Vóstra ati binevoitu ale anuntiá prin cuventulu Vostru de tronu din 1. Iuliu 1863 , apoi atatu pe acelea, catu si mai tardioru alte câteva a face se se aşterne dietei in proiepte, sunt alese in adeveru cu mare intieleptiune si inspirate de adeverat 'a amóre a părintelui patriei. Sunt temeiuri greu cumpenitóre, din care se póte incheiá, cumca nu numai romanii si saşii, ci si par tea cea mai mare a poporului magiaro-secuiescu isi asceptá fericirea sa dela codificarea si punerea in lucrare a aceloru l eg i ; chiar si repetit 'a partecipare a unguriloru si a secuiloru la alegerile din an^ 1863|4 intaresce acésta afirmare.

Intr 'aceea din o mare disgratia tóte acestea au trebuitu se se intemple cu totulu

Siedintia casei repr. din 19 Dec.

Cas'a representantiloru a tienutu astadi la 12 óre una siedintia forte scurta in carea a fosto '^jşiwţw^jordinea f É ^ S é ü b a t e r e a düoru prftepté; prezentate casei de ablegatu Szalay si Latinovits.

Proieptulu primu referitoriu la acordarea indemnităţii pe sém'a regimului se transpune la secţiuni spre desbatere. Adu doile proieptu referitoriu la prorogarea dietei remane neper-tractafu, amenandu-se desbaterea lui pana ce se va comunica casei resultatulu desbateriloru in secţiuni a supr'a proieptului de indemnitate. L a % spre 1 óra presiedintele închide siedînti'a.

Siedinti'a casei repr. din 20 diec.

(f) In siedinti'a de astadi insciintiéza Kautz referinţele comis?, finantiarie ca

referat'a finala a supr'a bugetului e ga t ' a ; fi­indu inse acést'a forte lunga, n'o cetesce tóta, ci face numai unu sumariu. Dupa părerea co-miss. finantiarie ordenariulu speseloru are se faca sum'a de 153,815.531 fl., venitele 147,335,264 fl., deficitulu in ordinariu 6,480.267 fl., estraordenariulu speseloru 36,722.677 fl, estraordenariulu veniteloru 35,541.505 fl., deficitulu in estraordenariu 1,180.572 fl., deci sum'a 'ntréga a speseloru 190,536.158 fl., veni­teloru 182,876,769 fl., sum'a 'ntréga a defi­citului 7,660.839 fl..

Totu odată presenta si raportulu comis­siunei finantiarie a supr'a speseloru Ce se receru pentru infiintiarea despartiaminteloru croate in diferitele ministerie; la ministeriulu de fi-nantie se recere süm'a de 8268 fl., la ministeriulu de comunicatiune 7248 fl., la mi­nisteriulu de comerciu 7558 fl., la ministeriulu de aperarea tierii 7440 fl. .

Raporturile se vor tipări. Cas'a trece la ordinea dilei, adeca la ce­

tirea raportului comissiunei centrale a supr 'a proieptului de lege a lui Ales. Szalay, relativu la acordarea indemnităţii de trei luni pe sém'a regimului.

Comissiunea centrala se alătura proieptului in principiu, si-lu recomenda spre acceptare.

Presiedintele observa ck intru intielesulu regulamentului casei atari referate se tipăresc u nainte si apoi dupa 3 dile se punu la ordinea d i l e i ; esceptiune se póte face numai in caşuri straordenarie; densulu s'a ingrigitu inse ca a-cestu raportu pe astadi se fia tiparitu, si deci intréba cas'a ck candu .voesce se-lu desbata. (S t r igăr i : Astadi ' ) De părerea acést'a e si Szentiványi.

C. Tisza nu voesce ca desbaterea se se amene pe 3 dile; totuşi ca din casulu acest'a se nu se nască precedinte periculosu, róga ca desbaterea se se puna pe mane la ordinea dilei.

Zsedényi cere ca astadi se se desbata. Simonyi E : Déca se póte numi ceva stra-

ordinariu, apoi de securu e aceea, candu unu

altmintrea. Program'a asié numitei partite a ba­ronului Niculae Vesselényi cunoscuta de ani treidieci suna intre altele : A face regimu­lui atatu in bine catu si in reu opusetiune sistematica , pentru ca in diet'a transilvana nici odată se se póta infiintiá vreo lege salutara. Dela a. 1834 incóce acestu scopu fu gonitu in tóte dietele transilvane cu o constantia fara ecsemplu si in partea cea mai mare fu si ajunsu. Acea partita voise a constringe prin acést'a pe regimu, ca fusiunea Transilvaniei cu Ungari 'a se o concéda, ba tocma se o provóce elu insusi; éra ne'ntemplandu-se^acést'a, atunci s'ar ajunge de siguru ancai celalaltu scopu, ck ar poté infa­tisiá pe regimu ca ostilu asupr'a tierii, ceea ce in adeveru de câteva ori i-a si succesu. In acestu modu tiér'a in totu decursulu vécului alu 19-lea fu retienuta dela orice progresu ca si unu Bria-reu ferecatu in lantiuri.

Cu ochii lacrematori se róga pré umilitu subsemnaţii si comitenţii loru, ca Maiestatea Vóstra se scăpaţi marele Pr incipatu alu Tran­silvaniei din total'a decadintia. Calea catra libe­rarea tierii si a celoru dóua milióne locuitori ai sei se póte deschide dupa pro umilit 'a părere a subscrisiloru numai prin pré nalt'a sancţionare a legii electorale din,anulu 1864 si prin con-chiamarea unei diete nóue pe temeiulu aceleia.

Transilvani 'a nu póte asceptá, ea insa nici ck are trebuintia de asceptare. Referintiele sale catra corón'a ungurésca nu mai receru alta re-

ministeriu presenta bugetulu pe anulu viitoriu asié ca sa nu se mai Ipóta desbate. De óra ce proieptuln din cestiune nu s'a primitu de toti ablegatu, si are lipsa de multe modificatri ce se potu presentá numai in scrisu spre ce in3a se re­cere timpu, — propune ca desbaterea se se a-mene pana dupa médiadi la 5 óre.

Lonyay si cu densulu si maioritatea casei se alătura acestei păreri, si asié presiedintele aredica siedinti'a.

Caluiiima ori adeveru ? Langa L u g o s i u , Dec. 1869.

Mâti'a se puse odată a linge o pila, si in acésta ocupatiune procese cu atat'a diligintia, câtu curendu vediu pi l'a sângerată. Asta impre-giurare mari numai zelulu mâtiei de a-si conti­nua ocupatiunea, ckei — cugeta mâti 'a — prin lingerea mai departe pil'a va sângera si mai t a r e ; cumca sangerareapilei provine numai din limb'a ei, acést'a mâti'a n'o cugeta de feliu.

Multi omeni, mai vertosu cei ce se credu infalibili in cugetările loru, lucra asemenea mâ­tiei, ckei vanitatea nu li póte concede, ck lu­crurile loru sunt rele, nu, odată cu capulu, ele nu potu fi rele, si déca totuşi lumea le tiene de rele, vin'a zace numai in lume, care nu-i pricepe séu nu vré se-i pricépa. In asemene pusetiune ne aflámu noi cu D. Besianu. DSa vré se tréca de ro­manu, si totuşi faptele lui sunt de caracteru ne-romanu, pentru ck densele sunt îndreptate in contr'a interesului romanu. Dar D . Besianu acést'a nu concede odată cu capulu, nu faptele-lui sunt neromane, ci numai lumea dice ck suni i neromane, si pentru ck lumea dice asia ceva, ea • lu calumniédia.

Vorbindu noi despre moţiunea făcuta de D . Besianu in congregatiunea comitatului Ca­rasiu pentru anessarea Caransebesiului cu cele ! 14 comune din confiniulu militariu la acestu comitatu, am indegetatu totodată, ck facerea ei nu erá, nu potea se se faca prin unu romanu, si déca totuşi s'au facutu, acestu romanu n'a con­sultaţii interesele neci in genere a romaniloru, neci in specie a locuitoriloru confiniari, ci a lucratu numai dupa unu mandatu mai naltu, care la interese de cele memorate nu multu re-flectédia. Vorbit 'am óre neadeverulu? Séu dóra j D . Besianu a reflectata la aceste interese, candu s'a deeisu a face moţiunea? N'am crediutu acé­st'a atunci, candu si-a facutu moţiunea, astadi, dupa ce am cetitu deslucirile date in Albina de­spre „Caransebesiu ci cele 14 comune din gra­niti'a militare," suntemu deplinu convinşi, ck n'a facutu. Alte interese au fostu aici in jocu, si fiindu ck aceste interese nu poteau veni la va-lóre déca confiniului militariu nu i se luá mai anteiu, prin succesiv'a desfiintiare, posibilitatea de a arunca in cumpen'a decisiuniloru de­spre sortea sa votulu propriu, trebuo integri­tatea teritoriala a confiniului militariu de astadi atacata din tóte părţile. Acestoru interese, éra nu intereseloru locuitoriloru din confiniulu mi-

gulare, acelea sunt regulate de multu prin legile fundamentale restatorite prin nalt'a diploma din 20. Octobre 1860. É r a Transilvani 'a apucase [ a-si regula si referintiele sale catra monarchia. Acésta tiéra a Maiestăţii Vóstre, cea mai im- -portanta din tóte catra resaritu, acésta fortaré-tia naturala a imperiului are trebuintia impera­tiva de restaurare in laintrulu seu, éra acestu scopu inaltu se póte ajunge numai prin rede­schiderea activităţii sale in legislatiune intre miediuinile propriei sale autonomii statorite prin legile fundamentale.

Activitatea dietei transilvane nu ar fi in stare de a impedecá intru nimicu acea „învoire libera" prevediuta in pré nalt'a patenta din 20. Sept. 1865 cu privire la „pertractarea comuna a celoru mai nalte probleme de statu." Ide'a fundamentala răspicata in prenalt 'a diploma din 20. Octobre si eare in 20. Septombre 1865 fú prochiamata din nou si cu solenitate de 'pre " augustulu tronu alu Maiestăţii Vóstre, sub nici o impregiurare nu póte fi alterata prin o dieta transilvana. E r a decumva in legea despre re- • presentatiunea imperiului s'ar propune vreo mo-dificatiune, care „s'ar poté incape eu stabili­tatea, unitatea si cu pusetiunea suverana a im­periului," apoi pentru unu casu fericitu precum ar fi acest 'a, Maiestatea Vóstra ati binevoitu a Vi reservá, ca „resultatele pertractariloru se le i propuneţi representantiloru legali ai celoru lalte regate si tieri,, pentru cá se „primiţi si se apre- l tiati votulu loru totu asié de ponderosu." Deci \.

litariu, avea se faca serv'.tiu moţiunea dlui Be-sianu i si nisuinti'a dsale de a jocä rol'a prove-dintiei pentru locuitorii confiniului militariu pr in scăparea loru de sub jugulu administra-tiunei militaresci nu ni-au sedusu neci unu mi-nutu a crede, ck intentiunilé Dlui Besianu pro-vinu din o inima plina de ingrigire pentru vii-tórea sórte a locuitoriloru confiniului militariu, ckei in a tare casu detorinti'a Dlui Besianu era, a pleda pentru, éra nu a nimici dreptulu confi­niului militariu de a dispune liberu despre sortea sa.

Considerând» acestea, se pare ck n 'am avutu nedreptu, candu am disu, ck moţiunea Dlui Besianu a urmatu la unu mandatu mai naltu, măcar ck dorintiei Dlui Besianu de a citá din cuventu in cuventu acestu mandatu, nu suntemu in stare a satisface, fiindu ck — fia disu intre noi — asemene mandate se dau con-fidentialminte numai la persane incrediute si pe langa aceea si probate. Şi cumca D . Besianu a datu probe bune si indastulitóre. despre! flessibi-litatea si aplecarea sa de a primi si jocá rolele prescrise, ajungă a aminti rol'a, Dsale din con<-gregatiunea comitatului Carasiu din an . 1868, candu in urmarea mandatului mai naltu motiur nea partidei naţionale pentru ..spriginire&i pro--iectului de naţionalitate aju ablegatiloru naţionali a adus'o la cădere. Pentru acésta rola esecutata cu atat 'a demnitate antinaţionala e c u poţintia,eâva fi seceratu mul t iamita egemoniloru noştri, ade­veru e inse, ck de atunci nimenea nu s'a mai indoitu, ca in afaceri antinaţionali D . Besianu puru rea va fi gat 'a a primi si jocá role pre­scrise.

Si cumca opiniunea publica nu s'a insie-latu in presupuneri*» sa, dovéda e nóu'a motiu? ne a Dlui Besianu făcuta pentru ane'ssarea unei parti a confiniului miKtariu la comitatulu Cara­siului. Publieailuromanu s'a întrebat» cu mirare, cum de atare moţiune se fece pr in unu ro­manu, prin D . Besianu, éra vechii cómbaStentj magiari ai comitatului nostru se marginéscu nu­mai a o sprigini cum am dice, a intrá pentru dens'a numai in a duóa l inia? D a r aceşti vechi feudali s i domnitori odinióra in comitate, mă­car ck nu li-a lipsitu poft'a de anessare, au avutu totuşi politic'a BÍ tactulu, de nu se ames­tecară de a dreptulu in trebile confiniului mili­tariu, si a iritá si esacerbá spiritele locuitori­loru lui si mai tare in acelu momentu, candu aceştia si-incordatóte poterile de a castigá drep­tulu de a despune liberu despre sortea loru,'ci au preferitu odiulu iniţiativei alu încărca pe umerii romaniloru, éra D . Besianu, gat'a de a servi totdeun'a intereseloru străine pe cont'a intereseloru poporului seu, nu s'a indoitu unu momentu a primi a sugr'a sa acésta misiune onorifica, necugetăndu,câ loviturele, ce le sufere poporulu nostru de la strainu, nu doru asiá tare,i ca loviturele, ee cu mana *saciilega i le aplica insusi fiiulu séu. Asiá se esprime opiniunea publi­ca in cercurile natiunale asupr'a acestei fapte,

care cu totu dreptulu o potemu numi erostratica-besianiana, pentru ck acésta opiniune nu se lasa a inadusi ori corumpe, ci spune oblu ce nu-i place si nu-i place pdata.eu capulu aceea, ce colide cu dreptatea, adeverulu] şi mora la . Déca unu poporu din propri 'a patita a invetiatu a cunósce, ce e pentru densulu bu»u> si ce e reu, acestu poporu e cu preferintia celu romanu, a căruia istoria o potemu cu dreptu numi unu siru lungu de suferintie, necadiuri si patimb. E mirare déra„ déca acestu poporu in privintiţa reului, ce amenintiá a-i veni Ddieu mai scie a cate-óra a supr 'a capului, e mai simtibilu de câtu alte popóre, care numai bine au avutu de a esperiá, si caută din tóte poterile, a se aperá, si scăpa de relele ce amenintiá a-i copleşi esis­tinti'a sa. Déca poporulu nostru ia astfeliu de pusetiune deplorabila pretinde,, cu marele seu poetu, de la toti fiii sei mana de ajutoriu, si. b las temapre ori si care ce in astfeliu de pericolu, candu esistinti'a sa naţionala e pusa la între­bare, s'ar face vendietoriu, nu ne vom miraj.câ densulu orice încercare â fiiloru,şei de a sub-tráge acestei detorintie in dilele de pericolu o ínferódia ca crima de prodit iune naţionala), precum patri 'a pre toti aceia, cari in dilele pe­ricolului s'ar substrage detorintiei de a p i p e r a si sustiené, si infera cu crim'a de proditori de patria. Ce e adeveratu patri 'a pentru astfeliu de crime infernali are legile sale pedepşitore, dar o naţiune struncinata, căreia legea i asémna loculu de a^fi suprematisata in patima sa, cş lege f?e pedépsa póte avé pentru degeneraţii sei fii ? Neci un'a, pentru ck legea care riu-i recu­nósce esistinti'a, nu-i recunósce neci dreptulu, de a-si pedepsi pre degeneraţii sei fiii Si totuşi esiste o lege dumnedieésca pentru aceşti fii degene ra ţ i , o lege care tocmai pentru ck e d iv ina , pedepsesce pre celu vinovatu mai aspru si mai intentiv-u , de catu ce acést'a ar face legile lumesci, si acéáfa lege e despre1

tiulu cowiMiiWjdespretiulu, care opiniunea publica a poporului totdeuna ilu a ruaea a supr ' a ace­loru ffi ai sei, c a r i in timpurile de pericolu rej-cusa natiunei sucursulu seu. Avé-ya D . Besi^ anu curagiulu, si acesta opiniune publică a b denunciá de c-alumniatória! ,, j

D a r j.» fine opiniunea publica esiste la romani numai pentru aceia, cari ,vreu se o pre-cunósca, si vremu, se spevâmu, cumca acestei opiniuni publice i va succede naai la urma a-si manifesta puternic'a, sa influintia , si a supr'a; aceloru fii ai natiunei nóstre^ cari .astadi se închina si jertfescu molochului domnitoriu.

Acést 'a ni e respunsulu la celea. ce ni le adresedia Diu Besianu in comunicatul u seu-din 'Albina Nr. 89. \ ' . ' r ' ~ ' .

Clasicele studie istorice 'si minunatele, deduceri juridice a Dlui „Besjanu despre Ca-' ransebesiu si cele 14 comune din graniti 'a mi-1

litare," publicate in Albina nrii 96 , 97 si 99 lei vom apretiui cü alta ocasiune.

U s d i i m (fruntari'a milit. germ.-banatica) 3 dec.

(Introducerea statutului organicu) Di'a de 1. decern vre fu adeverata Sarbatóre natiu­nala pentru comun'a nóstra; dupa ce s'a publi­caţii nainte eu 8. dilé de paroculu localu di'a Celebrării sinodului parochialu, - acésta di era menita pentru constituirea lui.

Poporulu in costuniü serbatorescu álergá Ta s, biserica, unde dupa celebrarea s. liturgie, s|a Cetitu pastoral'a Pré sant. D . Episcopu Ioanu Pppasu pmvitória la acesta" solemnitate, apoi P .

•Oi- D . protopresviteru Simeonu Dimîtrieviciu prin p Quventar^bine nimerita, petrunse ádaúcü animile . ascultatoMloru/ desfâsiurandu mai pje largu dreptulu si detorintiele poporului cu­prinse in statutu, — apoi esplicandu §. §. de­spre sinodulu si comitetulu p a r o c h i a l u , — d e ­chiarâ sinedulu de, deschisu. ••'''••.

.: Ordinea si bun'a contielegere a potütu servi .de esemplu, ce s'a potutu observa si dip aceea,; -V că membrii comitetului precum si e-pitropii parochiali tura aleşi prin aelarriatiuné, totutfin asemene m o d r u s e alése de notariu 'do-oihtele do a, I I . ' el. Trifu J ivanu, éra de pre­siedinte V. D . părocu ; Nestoru Onciu. ; ;, J Constituirea sinódbloíu parochiá les 'a fi-

ni tu m infregidv, protopresviteriatu alü Pamio-vii, si inca, p re catu am potutu intielegey in cea ,mai buna ordine si contielegere, alegendu-se mai pretutindene membrii si presiedintii co­mitetului cu aclamatiune. -

Jul ianu Chiciu, preotu.

Introducerea Statutului organicu in fruntari'a militară.

S'au constituit» sinódele si comitetele parpchiale la noi; in protopopiatulu. Mehadîei, pr in reyerendisimulu D . protopresviteru distric'. Demitr ie .Iacobesou carele, de s i apesatu de bet ţanet ie , jţotu-si cu,. enelfgia au implinitu acestu. acţu, ce la d ieemu de mare inaemnetate. Liniscea si ordinea cea. bună, dupa datin'á granitierilpru noştri, nici cu ocasiunea acést 'a nü s'a turburai» nickiri dara se potea ceti pre îeiiele locuitoriloru p re câtu bucuri 'a , — pre atat 'a óre-si care desperare despre yiéti'a si fo-lokulu „Statutului organicu," ckei i s'au adausu de la locurile nalte unele modificatiuni anume pentru' granitia, cari modificatiuni paraliséza eficacitatea întregului', si totodată léga influin-ti'a stepanirii inilîtare in tóte afacerile, va sé diöa ău dreptulu de comanda áúpréina si preste §§-ii statutului organicu. — Am' dori se scimu in ce relatiune stămu cu dd. oficiri în' ceea ce privesoe statutul» organicu, căci constîtuindu-se sinódele si comitetele parochiale, si-au notarii si presiedintii se i ; — dóra' póté câ stepanirea politica şefie si — pre limbagiulu caprai'escu —. oberpresiedinte ? In Statutul» organicu: la ^: 23 , punfailu 1. si 2. dice cumca comitetulu pa­rochialu are, pro langa invémtariu ä grigi dd -averea miscatória si nbmisoatóriá a bisbriciij

scoleî si fundatiuneloru etc. éra la puntulu alu 10. totu acel'a-si § indetoréza comitetulu pa­rochiale a prefige modalitatea elocariî baniloru disponibili 1 ai bisericii, scólei si fonduriloru, dâra contra acestor'a totu in acel 'a §. puntulu alu 19* s'au adausu urmatóriele : „Cu privire la tóte obligaţiunile mai însemnate de mai susu ale comitetului parochialu inprivinti 'a admini­strării si păstrării intregei averi parochiale, vör eserce preste aceea autorităţile politice in fruntari'a militară si mai departe influinti'a de pana acum'a/'

Ne'ntrebkmu cu tóta modesti 'a, la cari punte sk tienemu, la celea pana la alu 19., séu singuru numai la alu 19.

In comun'a B . voindu membrii Comite­tului parochialu se céra lad'a cu banii de la compania, li se spuse din partea unui domnu ioficiru, cumca lad'a trebue se remana la compa­nia conform» 28. puntulu alu 19. a Statutu­lu i organicu. É t a abusu neasceptatu, éta ce ne face a desperáy mai mult» de cat» alta data.

Mai departe la puntulu alu 8. tot» in ci­tatul» §. se dice, cumca comitetulu respective sinodulu parochialu, ingrigesce de medilócele ce se receru la dotatiunea parohului, invetiato­riului etc, Acésta ronduiéla a foştii si pana acum, adeca: preoţii si invetiatorii s'au tocmitu (po-goditu, terguitu) cu comun'a cum se terguescu negotiatorii cu negotiulu. Pana acum s'au ter­guitu cu fruntaşii comunei, cari de aci nainte se vor numi „sinodu" si „comitetu." Numai nu­mele s'a schimbatu, — dar starea preotiloru e totu cea vechia ce nu li făcea onóre.

Intre asemene cercustantie, neci ck mai scimu la cine se apelâmu!

Unu granitiariu.

Asociatiunea de resistintia conti cotropirii judaniloru.

Focsiani, 1/13 decembre.

Domnule Redactoru! In unulu din nu­meru „Albinéi" ati publicatu statutele „Asocia­tiunei de resistintia contra cotropirii judani­loru."' Ati espresu totodată dorinti 'a d'a vedé resultatulu acestei asociatiuni. Basatu pe acea doríritia, vinu a vi impartasi unu resumatu de tóte lucrările ce s'au operatu in decursu de s'repté dile si in totu atate siedintie. Resultatulu, cüm' ílú veti vedé, este tórte modestu in adu­narea generala de estimpu, adeca : facerea re­gulamentului; votarea statuteloru, si cele siepte resolutiurii generali ce se vedu in adusele re­portului. (Din lips'a spaţiului, nu potemu tipări protPcóléle tuturoru siedintiéloru precum am dörí, ci caută se ne marginimu a spune pe scurt» ck asociatiunea a primitu multe adrese de felicitare/ intre cári un 'a de la Dómn'a Eleii 'a: Mileru născuta Vergi, carea donédia pre fie-care an» câte 12 galbeni, pentru cartea cea mai buna de economia natiunala. Adunarea

indata ce supunemu, cumca marele Principatu alu Transilvaniei nu póte fi sacrificat» la acea „invoiéla libera," adică acésta tiéra n» póte fi dospoiata de autonomi'a sa statorita tocma in urmarea libereloru sale învoieli din anii 1692, 1722 si 1744 si in pré naltulu cuventu de tronU din 1. Iuliu 1863 confirmata din nou, apoi sun­temu in dreptu a si spera, cumca resultatele pertractărilor» se vor propune si representan­tiloru acestui mare Principatu alü Transilva­niei, precüm s'a intemplatu acést'a cu celé lalte acte de stătu mai anume iu anii 1744 si 1863.

Intr 'aceea dupa tóte semnele cate se aréta, acea învoire ferbinte dorita se va mai amená multu, pentru ck asié numit 'a cestiune unguré­sca sta astadi tocma pe punctul» unde Stetese in Aprile 1861. Deci pana una alta diét'a transil­vana ar poté reapucá firulu activităţii legisla­tive tocma acolcr, unde acelaşi i s'a curmat» in 1. Septombre 1865 intr 'unu modu surprindietoru. Din 11 proiepte de lege dela a: 1863 âu mai remasu anca siepte neterminate, si proieptulu de lege substérnutu in anulu 1864 „pentru fo­losirea celoru trei limbi ale tierii in afacerile publice oficiale" mai ascépta dupa pré nalt 'a efeptuire, pre candu intr'aceea limb'a roma­nésca in restimpu de unu anu fu respinsa mai de totu din afacerile oficiale.

In ce stare se va fi aflandu astadi justiti 'a si administrătiunea in .mare le Principat» ala Transilvaniei, s'ar poté cunósce din susu in-semnat'a act ivi tate a desu memoratei opusetiuni.

Planulu adică este proieptat» de multu? dupa care locuitorii transilvani şe ajungă acpk», in catu se Ii se urésca din sufletu de prppri'a just i ţ ia si gubernare si se fia constrinşi,anca si in modulu acest'a, ca se' si caute scăparea, loru in Ungari 'a . Nenumerate sunt . pedecile care se arunca in calea unei justiţie rapedi si a unei adminiştratiuni prosperatóre.

Dupace administratiunea municipala se afla pana acum in partea cea mai mare in ma­nile partitei feudale, asié anume clas'a cea mai numerósa a locuitoriloru este Constrinsa a'si-Caütá la adversarii sei politici realisarea drep­turiloru sale purcedietóre atátü din referintiele urba riale desfiintiate prin lege^ catu sî din le­gile statotite si sancţionate de Maestatea Vóstra cu tóta solenitatea, privitóre la libertatea poli­tica si naţ ionala; apoi este forte bine cunoscutu ck acea partita nu vré a sei nimîcu de acele legi.

O parte insemnatóreí a gfeuminteloru (na-pastuiriloru) resulta anca si din câteva legi catu defeptuósp, oatu ecivoee, a earoru întregire si interpretate Maiestatea.Vóstra o âţ i .dişpusu in parte tocma. si p r i n pré graţios'* trimitere de propusetiuiii .regesei. , ; -, .

. D in acestea si alte asemene impregiurari se, mai poţe; esplicá. anca si acelu unie'u fenp-menu in tóta Europa, câ in dilele nóstre multe comune satesci din comitate se lipsescu de drepturile avute simplu numai pe cale admi­nistrativa si de acelea drepturi ale loru regale, in a earoru folosintia aceleaşi fuseseră aparate

atatu prin gubernulu civilii s í militaru cîe 12 ani , câtu si p r in sistém'k gúbérriamentala ce a ecsîstatu pană Ia a. f 8 6 5 .

-'•' Ö alta nedreptate âflencu simţită sta intru aceea, ck comunele sa t i sé i 'b ic i până in dio'a de astadi nu'si luară competíntíelé loru din pă­duri', eompetintie stâtbfîte prin prenâlt 'a pa­tenta' din a. 1854 si care a» intratu intre ob-ieptele urbariale despăgubite prin stătu. Cu­noscuta este; cumca atatu rlăpashiirile cate se reducă la; acele eompetintie, catu sî certele diu caus'a eredităţii seciiîesci si' Cele escate din rescumperareă p'resÄtiunflöru' (roboteloru, ta* eséloru), ca ré se pötu rescumperá, pe la noi sunt inferate cunr i t iosnl» nume de comunismu, éra ácést'á Be face in mäni 'a unoru legi care Vörbescw chiar si respicatu ; , c u m ' s i dupace pentru acele prestatiuni s'áü platitü sümele de despăgubire urbariála. ' "•

Căuşele de judeca ta pfe la mâi m»lte tri-bnnale, dő isfănti'a prima,in párté tocm» si la tábl'a regésca sau t t racta te cü mnltanfepasare, ba ce e mai multu, ck in multe caşuri sb denéga sub preteste diferito ;ehiar şi ecsecutuinea sen-tintieloru intrate in putere de dreptuş, éra p r in acés fa . partitele ca re 'si caută dreptulu loru sunt aduse lă. dösperat iune, cemseiinti'a d e dreptu e sguduita, pietatea catra lege micsiorata.

Numerósele ecsemple prin care aceste aretari se potu adeveri si care in casu de necesi­ta te s'ar poté enumera, se retacu aici numai din causa, ca inim'a cea parintésca a Maiestă­

ţii Vóstre se fia crutiata de o derére si mai maro.

"Deci dupace pré umiliţi subsemnaţii si comitenţii loru 'credu, cumca ei atatu pré ple-cat 'ă loru rugăminte sunatóre pentru respin­gerea arficolului de uniune din a. 1848 si sus­tienerea autonomiei marelui Principatu alu Transilvaniei, catu si cea lalta pr in carea se cere pré gratiós'a sancţionare a legii electo­rale silbsternute in an. 1864 si. redeschiderea dietei, le au proptiiu cu temeiuri scóse din legi si din starea tierii, cum si tare convinşi, cumca pré gratiós'a acordare a rugamintiloru nóstre va corespunde in lini'a prima intereseloru co­ronei, pusetiunii suverane a imperiului, augu-stelorü si parintesciloru scopuri ale Maiestăţii Vóstre, apoi totu odată si prosperităţii marelui Principatu alu Transilvaniei, precum si bine intîeleseloru interese si libertăţi legale a locui­toriloru sei, incheiâmu cererea nóstra subster-nu ta iri veneratiune omagiala cu ferbintea ru-gatiune catra Creatorulu universului pentru înde lunga si gloriós'a viétia a Maiestăţii Vóstre si augustei Vóstre dinastii. ,

Ai Maiestăţii Vóstre

supuşi pré umiliţi

Georgie Baritiu m. p. ^ / Dr . Ioanu Ratiu va. p .

Brasiovu si Turd 'a in 3 1 . Octobre 1866y

generala s'a tienutu in 14 nov. v . sub presiedin­ti 'a dlui Gr. Rozali, vicepresiedinte Voinovu, secre tar i : N. Tipeiu si Gr. Balanescu, casariu A. P . Demitriu, fiindu de fatia delegaţi de la Bacău, Berladu, Botosiani, Husi , Iasi, Romanu si Tergulu-Ocnei, a nume dd. I . Negura, C. D . Lupascu, Vilneru, Armasiu, C. Placa, E . Leo-nescu, T. Rosetí, A. Holbanu, D . Samfirescu, M. Constantinu, N . Ros i , And. Visante, N . Ionescu si N. Voinovu. Ascultatoriu erá unu publicu numerosu. Statutele s'au votatu in unanimitate si fora modificare, asiá precum le cunoscu oo. nostri cetitori. Deci avemu se pro­duceam numai din reportulu comitetului si resolutiunile, ce amendóue urméza aci. Red,)

Raportulu

comisiuni: insarcinate cu essaminarea propune­rilor u presentate in sinulu intrunirei delegati-loru, asociatiunei de resistintia contra cotropirii

j idaniloru in România. Dloru Delegaţi! Sum fericitu a vi spune

cä comisiunea D vóstra a con venitu a supr'a re-solutiuniloru, ce urmédia a se supune la apro­barea Dvóstra, precum si a supr'a espunerii de motive pe care sunt insarcinatu a le sustiené in aintea Dvóstra.

Comisiunea Dvóstra n'a socotitu de cu-venintia á vi propune alte resolutiuni, do catu acelea ces ' au produsu in întrunirile nóstre si din­tre cele presentate, pe unele a créditu a le lasá esaminarii asociatiuniloru locale.

Asociatiunea de resistentia nu este por­nita de prejudetie religióse séu de vre unu sen-timentu de netoleraritia. Repulsiunea poporului pentru j idani nu provine din causa ck ei pro-íesédie cultulu mosaicu, ci pentru câ formédia o comunitate venetica, alu căreia centru de acţiu­ne este afara din tiéra si necompensabilu cu caracteruhi- crestinu alu societăţii • romane : flindu din principiu neasimilabilu cu naţiunea nóstra, si care dupa ce a isbutitu a domina te­renulu ecunomicu, t inde inca si la predominarea politica, radiemandu-se pe influintiele din afara.

Esploatatorii j idani n'au cautatu nici odată se aiba altu legamentu cu tiér'a acést'a, decatu acel'a alu intereseloru materiale, prin acapararea lacoma si de castigu produsa prin uşura organisata care au intius'o a supr'a intre-gei societăţi creştine. Astadi déca ei se servescu in avocatirea causei loru de ideile liberale ale umanităţii, care facu glori'a seclului nostru, atin-tindu sistematicu prin publicitate simtemintele generöse alo Europei civi lisate, si suscitandu acum si contr'a statului romanu dificultăţi di­plomatice, — o facu acést'a, numai pentru ca se apuce din drepturile autonomiei nóstre. Câci sunt deprinşi se triumfe prin surparea legalităţii si prin nesocotirea precepteloru mo­rale, moderne ; Dieulu fórtiei si alu privilegie-loru este obieptulu adoratiunii loru si sunt con­vinşi ck de altufelu nu potu dobândi nimica de la Romani, pentru câ departe de a-si fi incer-catu^se merite afecţiunea poporului romanu, căruia prin viclenia voiescu a se inpune de frate, n'au facutu de catu se-i inspire oróre si gróza pr in nesuintiele loru rapace]si neomenóse. Jidanii nu ceru drepturi politice spre a ajunge se fia egalii nostri si spre a trai fratiésce cu noi, ci din contra spre a legitima tirani'a loru actu­ala pe terenulu economicu si comercialu, si spre a o intari si mai. multu inca prin precumpenirea politica. Pu temu judeca despre ce sunt capa­bili se faca in politica pentru natiunalitatea ro­mana, candu ar fi permisu se dobandésca drep­turi in statu nisce individi mişcaţi numai de im-pulsulu esclusivu alu câştigului.

Neputendu-se assimilá cu noi nici a se contopi in. mass'a poporului fiindu câ de candu esistu intre noi au remasu neschimbaţi in casta esploatatória si nu se servescu de superstitiu-nile loru de catu pentru a simula unu fanatismu care t inde numai la profitu. — Ceru cetatienia romana pentru ca se devină siniori si noi servi, si spre a transforma astfelu, in faptu, societatea nóstra romana si statulu nostru crestinu intr'o compania de exploataria fora nici o missiune civilisatória.

Neomeni'a purtării loru, imultirea loru aicia prin emigratiunea sistematica si continua de prin statele învecinate, esagerarea crescenda a pretentiuniloru loru, a alarmatu societatea ro­mana desceptandu in ea sentimentulu conserva-

tiunei si alu resistentiei. — Tóte clasele socia-tatei, omenii de bine de ori-ce partita privescu in esploatarea j idaniloru unu pericolu amenin-tiatoru societăţii si naţionalităţii romane: Con­servatorii pentru ck usur 'a a topitu cele mai însemnate si mai solide averi ale tierei, in mai pucinu de unu patrariu de socolu, si au redusu pe mulţi dintre propietarii mari in ruina com­pleta ; comercianţii, pentru ck j idanii esercita pe piatiele nóstre de comerciu prin coalitiunea loru organisata , unu monopolu absorbitoru, care destruge paria si idei'a de concurentia; liberalii pentru ck vedu amenintiate insesi liber­tăţile politice ale tierrei, prin staruinti 'a loru d'a se mantiné cu tăria in societate, si prin acapa­rarea terenului nostru economicu; popolatiunea rurala emancipata de ieri, prin nuóele legi, de sub privilégium feudalu, se vede cadiuta érasi sub privilégium mai impilatoriu alu cama-, tăriei j idovesci si amenintiata in vitalitatea ei pr in efectele enervante si demoralisatóre a tra­ficului loru de spirituóse. Pana si spiritele cele mai indolente, in fine sunt astadi indignate ve­diendu pe j idani cu cata índrasnéla interver-tescu rolurile si delaturédia adeverulu calom-niandu pe romani cari — dupa cum afirma j i ­danii in press'a străina, ii persecuta cu barba­ria si li néga drepturi vechi si câştigate; numai din ura rel igiósa; si pentru ca se aiba óresi care oparintia măcar de dreptate contra nóstra, reclama energicu de la puterile străine emanci­parea israelitiloru romani.

P e ce ce intemeiédia cererea loru de eman­cipare si acestu titlu strainu si neintielesu intre noi, de romani-istraeliti si israeliti-romani ?

Romani-israiliti! dar de candu este Ro­mani'a n'a fostu unu singura romanu de cre­dintia jude ica ; israiliti-rdmani! absurditate si mái mare inca, fiindu ck j idani n'au esistatu la noi de câtu in micu numeru dé traficanţi dé bani si de agenţi ai comerciului esterhu cári n'au avutu a suferi nici o asuprire, ci din con­tra, au fostu pururea consideraţi in tiéra ca nisce óspeti privilegiaţi.

Pentru ţigani cari erau supuşi sclavi prin lege ; pentru poporulu care erá, érasi supusu prin lege privilegiului feudalu s'a potutu invocá emanciparea; dar pentru jidani emanciparea n'aré nici unu sensu, fiindu ck nu-i asupresce nici o lege intru nimicu si fiindu ck au fostu consideraţi ca străini privilegiaţi nu numai de catra noi, ci chiar de catra ei insisi.

E i au avutu totu déuna si au anca si acum cuvinte interesate pentru a nu se assimilá cu cetatienii romani.

E i sub scutulu sudetiei străine, s'a feritu purur ia si se ferescu anca de tóte sarcinile cele mai grele ale statului. —

In ce voiescu déra se fie emancipaţ i? Dreptulu de impamentenire n u se dobandesce prin prescriptiune in România, ci pr in natur 'a de parenti pamenteni si pr in naturalisatiune; si legile nóstre atatu cele vechi catu si cele nóue n'au gasitu cu cale, pentru binele tierii, se în­t indă beneficiulu inpamente nirii de catu numai la străini de religiune creştina.

E i facu strigare in contra nóstra pretec-standu persecutiune religiósa si nu ceru liber­tatea culteloru,libertateainvetiamentului confesi-unalu, l iberum esercitiu alu superstitiuniloru ce­loru mai absurde de care se bucura, fora nici unn controlu in Rontania; ci ceru, cu fortia, stabilirea debitului lorudespiri tuóseprintavernele din sate, admiterea loru la . arendile domenieloru eclesia-stice, privilegiulu espropriatiunei hipotecarie u su ra r i e : si, in fine, dreptulu de proprietate tierana, conditnine suverana a cetatieniei ro­mane. ~— Noi. credemu ck nici una din preten-tiunile acestei caste esploatatórie nu se póte admite, fora daun'a intereseloru celoru mai vi­tale a societăţii romane, si fora pericolulu in­stiţutiuniloru nóstre liberale. — Detori 'a nóstra cea mai sânta este de a ne aperá paladiulu na-tionalitatei si alu libertăţii politice si de a re­clama mesuri de asecurare contra acestei cotro­piri materialiste, ostile din principiu si prospe-ritatei nóstre economice si desvoltarei nóstre natiunale.

Comisiunea este dara de părere ck reso­lutiunile presentate coreBpundu préingrigiriloru generale, si pentru acést'a in asceptarea unei solutiuni specifiee a acestei probleme redutabile

le recomenda pe unele din remediile apropiate acestui reu.

1. A se cere de la camera fondurile cutii-loru satesci depositate la cassieriile generale si a sé pune la dispdsitiunea consililoru judetiane pentru a forma antaiulu fondu alu unoru banei de judetie.

2. A sé cere de la guvernu ca jidanii se nu póta luá anteprise publice si arende de ale statului.

3 . A se cére de la guvernu si de la ca­mera intrebuintiarea de medilóce mai eficace pentru paz'a grahitiloru, spre a impedecá nă­vălirea vagabandagiului j idanescu in tiéra.

4. A se cere de la guvernu si de la ca­mera nearendarea ocneloru, vamiloru si podu-riloru.

5. A se aretâ guvernului ck idei'a ce a emisu pentru colonisarea Bassarabiei cu vaga­bondă judani este fatale naţionalităţii, este lo-vitória legiloru si conştitutiunei.

6. A se cere de la guvernu netolerarea siederei j idaniloru prin comunele rurale.

7. Reglementarea debitului de beuturi spirtuóse prin autorităţile comuneloru; pe unde tavernele acestui traficu au adiunsu a fi unu cuibu de demoralisare si de esploatare caraa-tarnica.

Adunarea s'a finitu intre aplausele nume-rosiloru mémbri . Fiitóri 'a adunare generala va fi la 20 sept. 1870 in urbea Botusiani.

Cursurile la burs'a de Viena. (Dnpa inscintiarea telegrafica din 22 Decemvre.

Imprum. de s ta tu conver ta tu cu 5 % 59.90 Imprum. nat iunalu 70 .40. Acţiunile de creditu 254 .— ; — sortiurile din 1 8 6 0 : 96 .40 ; sortiurile din 1864: 1 1 7 . — ; Oblegatiunile des-sarcinarii de pamentu, cele ung. 79.45 ; ba-natice 7 8 . — ; transilv. 76 .— bucovin. 74.50 argintulu 121.50; galbenii 5 .82 ; napole­onii 9.86. ;

Concurau Se publica pentru vacant 'a parochia gr.

or. din Milova, cottulu Aradului protopresvite­ratulu Totvaradia, care stk din 90 numere de case ; — unde 65 numere plâtescu 2 fl v. a., de o casa la anu, si 25 numere 1 fl 20 cr. v. a. cortelu liberu, cu gradina de legume : pe langa

accidentiele Stblare, de dupa implihindele funcţiuni preotiesti ; — mai pe largu despre tóte se-va poté intielege recurentulu dupa ce va esi in fati'a locului.

Doritorii de a congurge, vor avé a-si tri­mite recursurile instruate conformu „Statutului" catra comitetulu parochialu din Milova — posta ultima Conopu.fiindu alegerea de preotu otaritu a se tiené in 21 Decemvre st. v. 1869.

M i 1 o v a, 30 Noemvre 1869.

Cu aprobarea dlui protopopu tractualu Ioanu Belesiu.

(3—3) Comitetulu parochialu.

Concors ii. Parochi 'a de B, Salisce (Comit. Biliarei,

Prot . Meziadului) devenindu vacan ta ; pantru imperéea postului de parochu in urmarea avutei contielegeri cu protopopulu respectivu, se de­schide concursu.

Emolumintele impreunate cu acésta pa­rochia s u n t : pamentu aratoriu de 1. cubulu si 1

2 semenatura. % mesura de grâu biru dela fie-care numeru , si stolele legali.

Doritorii de a concurge se-si tramitia la comitetulu suberisu recursele instruite conformu despusetiuniloru statutului organicu celu multu pana in diu'a sinodului electoralii, adeca pana la 14 /26 . Decemvre a. c.

Datu in B . Salisce in 22 Nov. [4 Dec .

(3—3) (11) Comitetulu parochialu.

Concursu Carele se escrie pent ru unu postu de ca­

pelanu langa doi Parochi idin comun'a Drautiu, Protopopiatulu Vilagosiului, — carele e dotatu din partea unui parochu cu V< sessinne de pa­mentu aratoriu, si jumetate venitulu din stola si biru — éra din partea celui laltu parochu cu »/4 sessiune de pamentu aratoriu, si din venitulu

stolariu si biru y3, — ambe parochiile stau din 245 de case. —

Doritorii de a ucupá acésta capelania, sunt avisati a-si trimite recursurile instruate conformu ,. statutului organicu" catra Comite­tulu parochialu din Drautiu. posta ultima Pan-cota — pana in 15 lunei lui Decemvre a. c.

D r a u t i u , 27 Noemvre 1869. Comitetulu parochialu.

Cu scirea m e a : Nicolae Beldea, Admi­nistratorii! Protopresvi. (3—3) (9)

Concursu. Pentru ocuparea postului de docente la

scól'a romana din comun'a montana Moravica (ocna de fern) se escrie concursu pana in finea lui Januar iu 1870.

Emolumentele sunt .* Salariu anualu 126 fl. — Pausialu pentru scrisori . . 4 „ 20

„ pentru lemue . . 6 „ 30 Honorariu pentru scól'a de

domineca . . . . . . 8 „ 40 Doritorii de a ocupa acestu postu sunt

provocaţi a-si trimite recursele loru pana in 31 Januar iu la„suprem'a Administratiune montana" in Reschitza, acludiendu urmatórele documinte :

1. Estrasu de botezu. 2. Testimoniu despre absolvarea studieloru

pedagogice.

3 . Atestatu despre ocupa.tiunea de pana acum, si despre portarea morala.

P r e langa limb'a romana, se poftesce si sciinti'a limbei germane. (3—3) (20)

De la suprem'a Administratiune montana.

R e s c h i t z a , Decebr. 1869.

Concursu Perttru staţiunea invetiatorésca d'in Bal-

ti'a (Rézbánya) cu carea sunt împreunate ur­matóriele emoluminte:

1. Salariu anualu 74 fl. 26 cr. v. a. 2 . pentru 3 stangeni de lemne • pentru persón'a invetiatoriului, cari se solvescu in batíi cu 9 fl. 46 cr . v. a. 3. pentru 3 , cubule de grâu, care se solvescu in bani, cu 17. fl. 85 cr. v. a. 4 . dela comuna pentru 2 stangeni 5 11. v a. 5. pe partea scólei 4. stargeni da lemne.

Doritorii de a ocupa acestu postu, vor trimite recursele loru cu documintele necesarie câtra subscrisulu comitetu pan in 1 4 2 6 J an . 1870.

Baiti'a, (Rézbánya) 23 nov. 5. opt. 1869.

In numele comitetidui paroch.

Nicolau Popoviciu m. p . presied. corn.

Mihaiu Coroianu m. p . 1—3 notariu.

Cu scirea m e a : Georgiu Vasilieviciu protop. Beiusiului si insp. de scóle.

Concursu. Pentru ocupurea parochiei vacante gr. or.

din Crivdbar'a, protopresviteratulu Lipovei sta­tatória din 115. numere de case, si cu folosirea unei sesiuni de pamentu, si a venituriloru sto-larie, — subscrisulu comitetu, dupa avut 'a in-tielegere cu d. protopresviteru districtualu, prin acést'a escrie concursu, avendu aspiranţii a tramite recursurile provediute cu recerintiele §-lui 13 din statutulu organicu, pana in 20. De­cembre s. v. a. c. catra diu protopresviteru Ioane Tieranu la Lipov'a.

Crivohara in 1. Decembre 1869.

(1—3) Comitetulu parochialu.

Concursu se deschide, pana la 15 j an . 1870 n . , pentru pa­rochi'a Hersesci, in prtppiatulu Beiusiului. Emo­luminte : 1 fl. v. a. de la fie-care casa ( sunt 60 de caBe)si stolele îndatinate. Doritorii si-vor adre­sa recursele, intru intielesulu Statutului Organ., la C o m i t e t u l u p a r o c h i a l u . (1 — 2) G. Vasilieviciu, protopopu.

RESPUNSÜRL Dloru pedag. in Ar. Daca am respinsu acuaarea, suntemu dispensaţi d'a publica escusarea.

„Santii la inchisóre." Nu ni-ati spusu pentru ce s'a intemplatu ?

I n tipografi'a lui E m . Bartal i ts . Editoru si redactoru respundietoriu: Giorgiu Popa. (Pop)