Patrimoniul Enciclopediilor Romanesti

Anul III, nr. 2 (9), 2011 VEGETAL

- 15 -

PATRIMONIUL

ENCICLOPEDIILOR AGRICOLE ROMÂNEŞTI

THE HERITAGE OF THE AGRICULTURAL ROMANIAN ENCYCLOPEDIAS

Asea M. TIMUŞ

Institutul de Studii Enciclopedice, Republica Moldova, [email protected]

Rezumat

Lucrarea prezintă scurte descrieri ale enciclopediilor şi dicţionarelor româneşti din diverse domenii agricole: agricultură generală, botanică, genetică, ecologie, geografie, pomicultură, viticultură, culturi tehnice, plante medicinale, dendrofloricol, ştiinţa solului, fitopatologie, îmbunătăţiri funciare, mecanică agricolă, zootehnie, medicina veterinară, informatizare generală, personalităţi din agricultură. Scopul generalizării enciclopediilor agrciole este de a le cunoaşte şi a le utiliza eficient la întocmirea altor ediţii de acest gen. Cuvinte cheie: enciclopedii, agricultură, România, Republica Moldova

Abstract Encyclopedias and dictionaries from different agricultural areas. The given work briefly describes the romanian dictionaries and encyclopedias from the agricultural areas such as: general agriculture, botany, genetics, ecology, gepgraphy, pomiculture, viticulture, technical cultures, medical cultures, dendroflory, soil science, phytopathology, land improvement, agricultural mechanics, veterinary zootechnics, general dictionaries and encyclopedias on agriculture. The aim of generalization of agricultural encyclopedias is to get aquianted with them ant to apply them efficiently in the process of elaboration of scientific works of such type. Keywords: encyclopedias, agriculture, Romania, Republic of Moldova

Motto:

„Ori care ţară, cu pretenţii de civilizaţie, trebuie să aibă în zestrea ei culturală, – printre celelalte scrieri de specialitate, – şi o Enciclopedie agricolă”

(Filipescu C., 1936)

INTRODUCERE

Enciclopediile „Lumii Vechi” au impulsionat mai multe ţări din Europa şi „licărul” enciclopedic, înclusiv cu tematică agricolă, a ajuns pe meleagurile româneşti. În anii 1937–1943 apare prima enciclopedie românească denumită Marea Enciclopedie Agricolă [19], sub directoratul lui C. Filipescu. Această operă este considerată că ar sta la temelia celorlalte enciclopedii şi, din respect pentru cei

http://www.pdfcomplete.com/cms/hppl/tabid/108/Default.aspx?r=q8b3uige22

mailto:[email protected]

VEGETAL Anul III, nr. 2 (9), 2011

- 16 -

ce au întocmit-o, dar şi pentru cei care vor continua onorabila tradiţie naţională, propunem câteva expuneri ale autorilor contemporani.

„Eram singura ţară, chiar faţă de vecinii de la sud, care nu poseda o enciclopedie cât de mică. Mai ales după alipirea la Vechiul Regat, a celorlalte provincii, un dicţionar enciclopedic care să cuprindă pe lângă cuvintele uzuale, tot ce reprezintă trecut istoric, geografia ţării ca şi amintirea energiilor etnice, ar fi adus cea mai serioasă contribuţie la apropierea sufletească între toţi cei cuprinşi între graniţele lărgite… Cartea Românească aduce dar neamului cel dintâiu dicţionar ilustrat al limbii române… În 1937, a apărut primul volum (AB-CAZEOS) din cele cinci ale primei enciclopedii de specialitate din Romania: „Marea Enciclopedie Agricolă”, scoasă de un colectiv sub directoratul lui C. Filipescu, redactor şef Gheorghe Voda, ambii ingineri agronomi la Ed. PAS din Bucureşti, tiparul executându-se la Institutul de Arte Grafice „Luceafărul”. Acest prim volum conţinea 736 pagini, 3 140 cuvinte, 176 ilustraţii, 8 planşe în dublu-ton şi 4 planşe în culori. În „Lămurire” se scrie: „Ori care ţară, cu pretenţii de civilizaţie, trebuie să aibă în zestrea ei culturală, – printre celelalte scrieri de specialitate, – şi o Enciclopedie agricolă”. România nu avea o atare operă. Ţara agrară, cu puternice tendinţi de progres şi cu necesităţi vitale de a-şi îmbunătăţi agricultura, – pentru care se fac eforturi laudabile, – era lipsită de lucrarea ei de bază, indispensabilă oricărui om legat, cât de puţin, de această îndeletnicire. Ca vechiu agronom şi publicist agricol, cine a putut simţi mai mult această lipsă şi cine a putut fi mai legat de existenţa unei atare lucrări, decât subsemnatul, care, la fiecare pas trebuia să recurgă la lucrările similare străine, în lăuntrul cărora, mai nici odată, nu găseam precis şi definitiv cee ce căutam? …De aici a purces ideea înfăptuirii acestei enciclopedii, a cărei concepere şi începuturi datează de două decenii. Primele greutăţi de care ne-am izbit au constat în compunerea unui lexicon de cuvinte şi termeni ştiinţifici agricoli sau din materiile ajutătoare…”

În Cuvântul din urmă scrie: Având lucrarea pe masă, stăm şi ne gândim dacă realizarea ei, pentru care ne-am zălogit munca, avutul şi sănătatea, va putea răspunde scopului pentru care am întocmit-o… Tot ce ţara a avut mai ales şi mai bine pregătit şi-au spus cuvântul în cea mai deplină cunoştinţă de cauză… Fiind o lucrare de sinteză, la făurirea ei am consultat tot ceea ce exista în acel moment, şi ne-am adăpat de la toate izvoarele de ştiinţă definitiv captate. Deci, agricultorii, specialiştii şi amatorii vor găsi, în cuprinsul ei, tot ce le poate folosi, tot ce-i poate îndruma, tot ce-i poate duce la un progres desăvârşit, tot ce-i poate îndemna la o întreprindere agricolă, sau în legatură cu agricultura.

Alte comentarii ar fi inutile, fiindcă mecanismul enciclopediilor continuă. Urmează enciclopediile dedicate agriculturii la general (Dicţionar practic de agronomie [28] şi Dicţionar practic de biologie agricolă [29], Mica enciclopedie agricolă [21]) sau tematice din acelaşi domeniu, întocmite de colective



- 17 -

redacţionale şi de autori individuali. În continuare prezentăm aspecte despre unele dicţionare şi enciclopedii.

Aşadar, autorii Micii Enciclopedii Agricole menţionează: „În perioada unei puternice explozii de informaţii în care ne aflăm în prezent, lucrările de tip enciclopedic prezintă importanţă deosebită. În ele se înscriu, în formă succintă, stadiul celor mai utile cunoştinţe, definirea exactă a unor termeni despre care, un lucrător, dintr-un sector sau altul, se poate informa în cel mai scurt timp, cu eficienţă asigurată” [21]. În enciclopedia respectivă sunt cuprinşi termeni din disciplinele: pedologie, agrotehnică, fitotehnie, plante furajere, păşune şi fâneţe, ameliorarea plantelor, agrochimie, protecţia plantelor, îmbunătăţiri funciare şi maşini agricole. Lucrarea răspunde atât dorinţei de informare, cât şi aceleia de a găsi soluţii pentru principalele probleme ce se ridică în domeniul producţiei vegetale.

Între timp, activitatea enciclopedică agricolă românească se divide pe tematici şi pe cercetarea termenilor detaliată. Astfel, în 1972, apare Dicţionarul de mecanică agricolă [7]. Cei peste 3 000 de termeni din dicţionarul respectiv, elaboraţi de 38 autori şi coordonatori, prezintă un sistem unitar de termeni ştiinţifici, tehnici şi de expresii tehnico-ştiinţifice, de definire şi clasificare a organelor de lucru ale maşinilor agricole, a mecanismelor, maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor folosite în agricultură, precum şi a proceselor tehnologice, efectuate cu ajutorul acestora. Scopul lucrării a fost atins prin definirea pe baze ştiinţifice, explicaţii accesibile şi concise a noţiunilor de mecanică agricolă şi tehnică generală din domeniul respectiv. Dicţionarul rămâne până în prezent o lucrare de mare interes pentru specialiştii care lucrează în unităţi agricole de producţie, uzine constructoare de maşini şi utilaje pentru agricultură, în cercetare şi învăţământ, precum şi pentru toţi cititorii care, nefiind specialişti în domeniile menţionate, doresc să se informeze despre unele noţiuni de mecanică agricolă.

Din pedologie apare Dicţionarul de ştiinţă a solului [5] cu patru termeni corespondenţi în limbile franceză, germană, engleză şi rusă. Autorii menţionează în Cuvânt înainte că „până în prezent nu există pe plan mondial niciun dicţionar explicativ cuprinzător de ştiinţa solului, ci doar glosare, de mici dimensiuni, limitate adesea la anumite ramuri ale acestei ştiinţe”. Dar progresele realizate de ştiinţa solului sunt elementele care explică interesul sporit pentru literatura de specialitate, ceea ce face tot mai simţită necesitatea unor lucrări de referinţă care să pună la dispoziţia cititorilor, într-o formă sistematizată, cunoştinţele la zi în diferite ramuri ale acestei ştiinţe.

Un colectiv onorabil de autori întocmesc Dicţionarul de îmbunătăţiri funciare publicat în 2 volume [8], fiind totodată şi printre primele în ţară de acest gen. Dicţionarul cuprinde termeni uzuali folosiţi în ansamblul de discipline care alcătuiesc ştiinţa respectivă (irigaţii, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, îndiguiri, regularizări de râuri), precum şi termeni din discipline înrudite



- 18 -

(gospodărirea apelor, pedologie ameliorativă, economie, informatică etc.). Au fost folosite standarde de stat, norme şi instrucţiuni tehnice, cărţi, manuale, reviste de specialitate şi dicţionare apărute recent. Dicţionarul cuprinde şi o anexă cu cronologia dezvoltării ştiinţei şi tehnicii din domeniul îmbunătăţirilor funciare.

Pentru diverse grupe agricole şi unele discipline sunt întocmite o serie de enciclopedii şi dicţionare-enciclopedie ca: botanică – Enciclopedie etnobotanică românească [2], Dicţionarul dendrofloricol [30], Enciclopedia plantelor [24], Dicţionarul plantelor medicinale: prevenire, recunoaştere, vindecare. Ghid practic pentru cultivarea şi utilizarea plantelor medicinale şi aromatice [17]; genetică – Dicţionar enciclopedic de genetică [20]; horticultură – Mica enciclopedie de horticultură [32] şi Pomicultura de la A la Z [22]; viticultură – Dicţionar de termeni viticoli. Denumiri pentru soiuri de struguri [23], Dicţionar viti-vinicol [12], Mica enciclopedie de viticultură [1], Enciclopedia viei şi vinului [26]; culturi tehnice – Dicţionar al culturii sfeclei de zahăr [25]; protecţia plantelor – Dicţionarul enciclopedic de termeni fitopatologici [31].

Referiri speciale prezentăm despre lucrarea, unicat de acest gen din România, Dicţionarul dendrofloricol, care include 1 725 de articole. Din rodul unei activităţi de o viaţă şi al unei documentări bazată pe numeroase călătorii în ţară şi în străinătate autorul prezintă cititorului cunoştinţe deosebit de utile în această specialitate, dicţionarul însumând 6 840 de plante ornamentale (flori, arbori, arbuşti). Fiecare specie are în descriere denumirea internaţională latină şi populară, taxoni din clasificare (familia), ţara de origine, folosirea, înmulţirea, condiţiile de cultură cu indicarea substratului nutritiv etc., pentru a le cunoaşte sau a le determina. Descrierea botanică nu respectă ordinea clasică, morfologică, a dezvoltării unei plante (rădăcină, tulpină, frunze, flori, fructe), dar „artificiul” a fost utilizat ca un specific al lucrării care urmăreşte aspectul ornamental al plantei. Descrierea plantei aduce în prim-plan acea parte a plantei prin care ea este decorativă – fructele, florile, lăstarii, frunzele, coroana etc., aceste particularităţi fiind primele care sunt tratate, urmate apoi de prezentarea celorlalte părţi constitutive.

În lucrările enciclopedice Mica enciclopedie de horticultură şi Pomicultura de la A la Z sunt introduse informaţii cu caracter teoretic şi practic. În ultima sunt descrise 40 de specii pomicole şi 300 de soiuri de pomi şi de arbuşti fructiferi. Lucrarea se adresează specialiştilor pomicultori din învăţământ, cercetare şi producţie.

Lucrarea Dicţionar al culturii sfeclei de zahăr [25], concepută ca un dicţionar de termeni de specialitate cu largă utilizare în practica agricolă, propune să servească drept ghid pentru înţelegerea diferitelor particularităţi ale culturii sfeclei de zahăr. Dicţionarul cuprinde termeni de largă circulaţie în agricultură, fapt pentru care definiţia lor generală este urmată de sensul pe care-l capătă cuvântul în limbajul de specialitate. Valoarea semantică a termenilor a fost stabilită în



- 19 -

conformitate cu DEX şi DLRM, iar neologismele deja intrate în limbajul tehnic, nu au fost schimbate cu sinonimele existente în fondul limbii române.

Despre Dicţionarul enciclopedic de termeni fitopatologici [31], menţionăm că autorul dicţionarului (fitopatolog) şi autoarea acestei lucrări (entomolog) fac parte din aceeaşi breaslă – protecţia plantelor. Autorul V. Severin exprimă unele regrete despre problemele cu ocazia apariţiei dicţionarului, dar important este că a preferat să întocmească dicţionarul de unul singur şi fără ca cineva să-l plătească, decât să nu-l întocmească deloc1. Aşadar, lucrarea a fost concepută imediat după revoluţie împreună cu Tudorel Baicu, care la scurt timp a părăsit lumina pământului. Autorul, inspirat de dorinţa de a îndeplini primul obiectiv al societăţii de protecţia plantelor – reunirea tuturor care lucrează în domeniul fitopatologic şi, nu în ultimul rând, de Dicţionarul de termeni populari, tehnici şi ştiinţifici în fitopatologie2, a continuat totuşi redactarea propriului dicţionar. Fitopatologul menţionează: „Unii termeni sunt explicaţi altfel decât în lucrările de specialitate româneşti, chiar în cele mai recente. În principal, cadrele didactice, care publică diferite cursuri, explică diferit unii termeni. Scopul principal al acestui dicţionar este ca, după o acceptare de către majoritatea specialiştilor, să devină un fel de „standard” pentru toţi protecţioniştii. Dar, pentru aceasta este nevoie de o acceptare a uniformizării termenilor. Pentru că nu se întrevede posibilitatea unei dezbateri într-o şedinţă plenară, face apel la colaborare de la distanţă prin revista Sănătatea plantelor3”.

De la autorul „Dicţionarului de termeni viticoli. Denumiri pentru soiuri de struguri” [23] aflăm că: „Dicţionarul de faţă înregistrează şi analizează majoritatea termenilor care se cunosc şi se întrebuinţează la momentul de faţă, pe întreg teritoriul dacoromân (2 555 de cuvinte-titlu şi variante) pentru a denumi soiuri şi struguri. Materialul prezentat oferă date din 2 788 de localităţi de pe teritoriul actual al României: 1) anchete dialectale, directe şi indirecte, efectuate în întreaga ţară; 2) înregistrări de texte dialectale cu subiect de viticultură din Moldova şi Bucovina; 3–4) răspunsurile primite de B. P. Hasdeu (din 506 localităţi) şi N. Densuşianu (din 356 localităţi) etc. 5) Alte surse şi materiale din arhivă; 6) dicţionarele limbii române, glosare regionale, monografii, tratate, dicţionare şi publicaţii de agricultură, viticultură, ampelografie şi enologie” (p. 5).

Câteva secvenţe de la autorii lucrării „Mica enciclopedie de viticultură” despre opera lor: „România este profund interesată în modernizarea plantaţiilor şi a tehnologiilor de cultură. Modernizarea poate şi trebuie să fie conştientizată prin publicaţii care să furnizeze informaţia necesară într-o formă accesibilă şi sintetică. Necesitatea a revenit odată cu împroprietărirea a zecilor şi chiar a sutelor de mii de privaţi viticoli. Printre publicaţiile care pot să răspundă dezideratelor mai sus 1 Nota autorului. 2 Autori Ana Hulea, Eugen Rădulescu şi Vera Bontea, 1983. 3 Editată din 1998 de SRL „Alcedo”, Bucureşti.



- 20 -

amintite se înscrie şi lucrarea de faţă intitulată „Mica enciclopedie de viticultură”. Apariţia ei umple un gol, cu atât mai mult că nu s-a întreprins ceva pe linia tipăririi unor lucrări viticole de sinteză pentru această etapă. Enciclopedia cuprinde cca 4 800 termeni şi este completă, variată, corectă şi calificată. Forma sintetică îi conferă un grad înalt de accesibilitate. Ed. „Glasul Bucovinei” a militat activ pentru ca să apară această lucrare şi a făcut un adevărat act de cultură profesională” (pag. 5).

Despre Enciclopedia viei şi vinului menţionăm că este o adevărată operă de mare valoare pentru agricultura şi în special pentru viticultura şi vinificaţia României, volumul conţinând peste 1 300 de pagini, cca 350 de tabele, planşe şi fotografii, 190 titluri bibliografice selectate. Se fac referiri la toate ţările viticole, se prezintă un număr mare de soiuri de viţă-de-vie şi vinuri, cultivate şi produse în ţară şi în alte părţi ale lumii. Sunt definiţi cca 8 500 termeni de specialitate şi din disciplinele colaterale viticulturii, ampelografiei şi oenologiei.

La Chişinău, în anii 1986–1987, apare Enciclopedia viticultorului4 (Энциклопедия виноградарства) [36], onorabilă nu numai fiindcă a fost printre primele din acest domeniu în URSS, dar şi pentru că a fost întocmită la noi în republică şi în colectiv au fost incluşi mulţi cercetători de pe meleagurile noastre. Enciclopedia a fost editată în trei volume, include cca 7 000 de articole şi cca 500 de imagini color, peste 1 000 de imagini alb-negru şi 50 de scheme-hărţi. Sunt incluse articole-termeni din viticultură şi anume: anatomie, morfologie, sistematică, fiziologie şi biochimie, genetică, selecţie, ampelografie, ecologia viţei-de-vie, agrotehnică, păstrarea strugurilor proaspeţi şi prelucrarea lor.

Primul volum5 (A–Caraburnu) cuprinde peste 2 200 de articole despre dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei din 18 ţări ale lumii şi 3 republici sovietice: Agrotehnica viţei-de-vie, Ampelografia, Viticultura, Vinificaţia, Viţa-de-vie şi strugurii în arta populară, Istoria viticulturii şi vinificaţiei. În v. 2 (Carantin–Pâlnie)6 se prezintă 2 066 articole despre viticultură şi vinificaţie. Printre toate se evidenţiază cele despre dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei din 12 ţări străine şi 2 republici sovietice; calitatea producţiei; clasificarea soiurilor de viţă-de-vie cultivate; metodele matematice din viticultură; microfiltrarea; progresul tehnico-ştiinţific; osmosa inversată etc. În v.3 (Polen–Nivel)7 se expun peste 2 000 de articole, iar cele mai valoroase sunt despre viticultura şi vinificaţia altor 14 ţări din lume şi 5 republici sovietice; selecţia viţei-de-vie; sistemul de maşini; fam.

4 În limba rusă. 5 A–Карабурну: 512 стр., 186 цветных и 348 черно-белых фотографий, 15 картосхем, 1986. 6 Карантин–Пыльник: 504 стр., 240 цветных и более 700 черно-белых фотографий, 4 карты, 1986. 7 Пыльца–Ярус: 552 стр., 193 цветных и более 322 черно-белых фотографий, 14 карт, 1987.



- 21 -

Vitaceae Juss; soiurile de masă de viţă-de-vie; tehnologia de cultivare a butaşilor altoiţi de viţă-de-vie; filoxera; formarea butucului de viţă-de-vie; păstrarea strugurilor; evoluţia viticulturii etc.

Articolele despre viticultura şi vinificaţia URSS (Spania, Grecia, Italia, Austria, Bulgaria, Ungaria, SUA, India, Germania, Mexic, Afghanistan, Australia, Brazilia etc. ) au fost întocmite de savanţii şi specialiştii acestor ţări. Elaborarea enciclopediei viticulturii s-a realizat pe baza valoroaselor lucrări autohtone şi din străinătate. Dintre personalităţile din domeniul viti-vinicol autohton au colaborat ca redactori în Redacţia principală a Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti: Andrei I. Timuş (redactor principal), V.H. Anestiadi, D.G. Batâr, I.D. Blaj, I.T. Bogdesco, P.P. Boţu, N.C. Gheorghiu, D.V. Ghiţu, G.I. Eremei, N.P. Chiriac, A.F. Cojuhari, C.I. Cozub, H.G. Corbu, N.G. Corlăteanu, V.C. Cocieru (secretar responsabil), A.P. Lupan (viceredactor şef), M.F. Lupaşcu, B.E. Melnic, V.A. Moscalenco (viceredactor şef), P.P. Petric, M.C. Platon, S.I. Radauţan, P.S. Soltan, S.I. Toma, V.G. Unghurean, D.T. Ursul, A.A. Cebotari, F. Cibotaru, E.I. Ciobu ş.a. În Colegiul de redacţie au colaborat savanţi şi cercetători ştiinţifici: A. S. Subbotovici (preşedinte), A.P. Bălănuţă, N.I. Guzun, P.H. Kiskin, G.I. Cozub, P.N. Nedov, S.I. Toma, V.G. Ungurean. Consultanţi ştiinţifici au fost: N.I. Buriean, B.S. Gaina, A.G. Jacotă, E.I. Russu, Ş.G. Topală, A.F. Ursu, I. D. Cebotarescu, P.C. Ciocoi.

Autorii Enciclopediei viticulturii recomandă opera lor oricărui cetăţean interesat, specialiştilor din domeniul viticol, cercetătorilor ştiinţifici, cadrelor didactice şi studenţilor din diverse şcoli agricole.

Cu Enciclopedia viticultorului a dispărut de fapt şi instituţia de acest gen din Republica Moldova [13]. Volumele apărute în perioada gorbaciovistă au fost într-un fel afectate, conform menţionării academicianului Gh. Duca, calitatea enciclopediei a suferit în aspect conceptual, fiind cenzurată şi exclusă tematica privind vinificaţia şi tehnologiile din domeniu pe motivul luptei cu alcoolismul, declarată ca tare la nivel de stat şi distinsă cu Diploma Organizaţiei Internaţionale de Vitricultură şi Vinificaţie cu sediul la Paris.

În acelaşi an 1986, sub aceeaşi redacţie şi cu acelaşi colectiv, la Chişinău apare Enciclopedia tânărului agricultor – pentru elevi de vârstă mijlocie şi mare8 [15]. Enciclopedia conţine informaţii despre ştiinţa agricolă modernă, complexul agroindustrial al URSS (inclusiv al RSSM). În carte sunt descrise culturile agricole, solurile, procedeele de cultivare a pământului, animalele agricole şi regulile de hrănire şi întreţinere a lor, tehnica agricolă. Sunt oglindite şi unele noţiuni de economie şi organizare a agriculturii. Un şir de articole sunt consacrate savanţilor iluştri care au activat în domeniul agriculturii, eroilor muncii, asociaţiilor de muncă ale elevilor. În enciclopedie se dau sfaturi practice despre creşterea plantelor agricole şi îngrijirea animalelor şi este destinată elevilor de vârstă mijlocie.

8 În română cu alfabet chirilic.



- 22 -

În domeniile zootehnic şi veterinar sunt întocmite următoarele dicţionare enciclopedice: Dicţionarul poliglot de zootehnie [11], Dicţionar de medicină veterinară [33], Vademecum medical veterinară [18].

Descrierea Dicţionarului poliglot de zootehnie începem cu apropoul autorilor români „Dicţionarul îl tot faci/ Şi-l tot desfaci, refaci, prefaci,/ E cartea care niciodată/ N-a fost şi nu e terminată.”9 Autorii menţionează că dezvoltarea continuă a creşterii animalelor pe plan mondial şi internaţional … a dus la o uriaşă îmbogăţire a literaturii zootehnice şi implicit a terminologiei de specialitate. Ca urmare a acestei situaţii, precum şi ca o necesitate a utilizării cât mai exacte a acestui bogat fond lingvistic de specialitate, a rezultat cerinţa obiectivă a apariţiei unor dicţionare explicative, care să definească şi să explice într-o formă concisă, dar cuprinzătoare, principalele noţiuni, categorii, concepte, fenomene, metode etc. cu care operează specialiştii în creşterea animalelor. Menţionăm că Dicţionarul poliglot de zootehnie este un conglomerat terminologic al autorilor, rezultat din lucrările anterioare de acest gen. În anul 1969 au apărut Dicţionarul de zootehnie şi medicină veterinară (citat de I. Dinu)10, precum şi Dicţionarul enciclopedic de zootehnie [9]11. Aceste dicţionare contribuie într-o anumită măsură la folosirea mai corectă şi unitară a terminologiei zootehnice pe plan naţional, la evitarea unor confuzii şi la realizarea unui limbaj comun de către specialiştii din producţie, cercetare-proiectare, învăţământ.

Dicţionarul de medicină veterinară include cca 11 500 termeni, expuşi în stil clar şi concis. Noţiunile ştiinţifice actualizate acoperă aproape toate domeniile medicinei veterinare (morfofiziologie, biochimie, microbiologie, patologia mamiferelor şi păsărilor domestice, a peştilor, albinelor şi viermilor de mătase, eredopatologie, imunologie, farmacologie, inspecţie sanitară veterinară etc.). Dicţionarul (775 termeni) are menirea să facă parte din biblioteca fiecărui medic veterinar, student la medicină veterinară sau a oricărui intelectual.

Ultimul dicţionar enumerat în această lucrare – Vademecum medical veterinara – este şi el, potrivit autorilor, recomandabil pentru specialiştii medicinei veterinare, practicienilor din gospodării, ferme, laboratoare, institute de cercetări, precum şi studenţilor de la facultăţile de medicină veterinară şi studiilor postuniversitare (masterat, doctorat etc.).

Printre dicţionarele şi enciclopediile tematice au fost editate şi unele opere de informatizare generală şi detaliată, întocmite în colaborare cu specialişti din ţară şi străinătate, ce cuprind termeni din toate domeniile, inclusiv agricol: Dicţionar enciclopedic român [10], Enciclopedia sovietică moldovenească12 [14], 9 Versurile poetului Lebrun-Pindare în legătură cu Dicţionarul Academiei Franceze „On fait, et defait/ Ce beau dictionnaire, / Qui, toujours bien fait/ Sera toujours a faire.” 10 Autori E. Paştea, I. Dinu, H. Bârza, Gh. Beregoiu. 11 11 000 termeni cu caracter multidisciplinar. 12 În română, cu alfabet chirilic.



- 23 -

Dicţionarul agricol în opt limbi [34], Dicţionarul enciclopedic ilustrat [3], două enciclopedii de ecologie [6, 35].

Printre cei 46 000 de termeni din Dicţionarul enciclopedic român [10] găsim şi articole cu tangenţă agricolă, din ştiinţele naturii şi tehnicii, despre evenimentele istorice mai importante etc. Dicţionarul a fost întocmit de către un colectiv care număra peste 400 de oameni de ştiinţă, artă şi cultură.

În activitatea enciclopedistă valorează orice sursă accesibilă şi una din acestea este şi Enciclopedia sovietică moldovenească [14]. Din prefaţă se poate afla că lucrarea a fost prima enciclopedie din istoria acestui meleag. Ea constituie un ansamblu universal de cunoştinţe, acumulate de civilizaţia umană în diferite domenii ale vieţii sociale, ştiinţei, tehnicii şi culturii.

În cele două volume ale Dicţionarului agricol în opt limbi: rusă, bulgară, cehă, poloneză, ungară, română, germană şi engleză [34], care sunt foarte voluminoase ca paginaţie (împreună 2 075), număr de cuvinte (25 780 termeni), dar şi ca greutate fizică, cuprinde termeni din silvicultură, statistică matematică, meteorologie şi climatologie, botanică, zoologie, microbiologie etc. În perioada „pre-internet”, dicţionarul era indispensabil pentru cei care lecturau surse străine, prezentau lucrări pentru publicare în străinătate etc. Terminologia în limba română a fost prezentată de colaboratorii autohtoni.

Dicţionarul enciclopedic ilustrat [3], întocmit de enciclopediştii profesionişti de la Bucureşti şi Chişinău, în cele 61 635 de articole, 96 338 de definiţii şi 2 320 de ilustraţii, prezintă aproximativ toate plantele cultivate şi spontane, animalele crescute sau sălbatice de pe meleagurile noastre şi din alte părţi ale Terrei.

Problemele ecologice, devenite atât de stringente în ultimul timp, sunt expuse în două enciclopedii întocmite de I. Dediu: Dicţionarul enciclopedic ecologic13 [35] şi Enciclopedie de ecologie [6]. Autorul menţionează că: „Ecologia, ca fiecare ştiinţă îşi are propria geneză: apare ca o necesitate imperativă a timpului, evoluează, trece printr-o anumită succesiune de paradigme, după care se maturizează, devenind de sine stătătoare, în funcţie de corespunderea cu criteriile scientologice de bază: obiectul specific, unic de studiu, metodologia specifică de cercetare, problemele specifice teoretice şi practice pe care le abordează prioritar, precum şi terminologia ştiinţifică bine închegată, pe înţelesul specialiştilor din domeniul dat. Enciclopedia de Ecologie are ca scop să contribuie la lichidarea analfabetismului ecologic terminologic în masele largi ale populaţiei, şi nu doar la acest nivel. Acest analfabetism pare şi el un paradox, deoarece pe parcursul evoluţiei sale, ecologia a izbutit să-şi creeze fondul lexical necesar, uşor accesibil, cu sfere semantice clar delimitate. Prin această lucrare s-a propus de-a face ordine ştiinţifică în terminologia ecologică, eliminând confuziile, multiplele

13 În limba rusă.



- 24 -

sinonime, subiectivismul şi inexacticitatea în definiţii” (pag. 6). Lanţul de obiective propuse spre realizare de către autor a fost îndeplinit, activând la aceste enciclopedii peste 50 de ani, prezentând pe cele 835 de pagini cca 12 mii de termeni.

Dicţionarele explicative, enciclopediile universale sau tematice nu au putut apărea fără contribuţia factorului uman. Printre dicţionarele şi enciclopediile despre animale, plante, tehnici, tehnologii, soluri etc. s-au descoperit şi lucrări dedicate celor care au observat, cercetat multe direcţii ştiinţifice şi au elaborat dicţionare şi enciclopedii.

Despre personalităţile româneşti aflăm de la autorul lucrării cu caracter enciclopedic Oameni de seamă ai ştiinţei agricole româneşti (Peştean, 1997–2006, [27]). În lucrările, cu un titlu ales în mod fericit14, sunt prezentate somităţile agriculturii româneşti. Multe nume incluse în aceste lucrări sunt pronunţate frecvent: Ion Ionescu de la Brad15, Cheorghe Ionescu Siseşti16, Haralamb Vasiliu17, Wilhelm Knechtel şi Karl Knechtel18, Aristide Caradja19 Alexandru V. Alexandri20, Amilcar Vasiliu21, Victor Rogojanu22, Constantin Manolache23, Emil Negruţiu24, Nicolae Zamfirescu25, Teodosie Perju26, David Davidescu27, Valeriu Cotea28 etc.

Despre capitala Republicii Moldova, la fel, s-a întocmit o lucrare enciclopedică: Chişinău – enciclopedie. Printre poeţi, politicieni, actori, artişti, pianişti, clădiri istorice, străzi, bulevarde etc. ne informăm şi despre unele elemente culturale cu nuanţă agricolă: şcoli agricole (Şcoala de Viticultură şi Vinificaţie29,

14 Valeriu D. Cotea – academician, profesor la Universitatea „I. I. de la Brad” din Iaşi , oenolog, fondatorul oenologiei moderne. 15 Primul mare agronom român, iar Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Iaşi îi poartă numele: USAMV „Ion Ionescu de la Bard”-Iaşi. 16 Fondatorul cercetărilor experimentale agricole în ţara noastră şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice îi poartă numele: ASAS „Gheorghe Siseşti”. 17 Fondatorul fostei Facultăţi de Agronomie din Chişinău (ulteriorul Institut), bustul căruia stă în faţa rectoratului Universităţii Agrare de Stat din Moldova. 18 Tata şi fiul: protecţionişti istorici. 19 Entomolog istoric. 20 Fondatorul cercetărilor de fitiatrie agricolă. 21 Agrotehnician renumit. 22 Fitopatolog erudit. 23 Entomolog recunoscut. 24 Eminent manager în învăţământul agronomic superior 25 Fondatorul modern al erbicidării culturilor agricole. 26 Savant entomolog. 27 Părintele agrochimiei modernre. 28 Fondatorul oenologiei moderne. 29 Fondată la 1842 la 2 km de Chişinău.



- 25 -

Facultatea de Ştiinţe Agricole30, USAM31), institute (IB32, IZ33, IG34, FP35, IM36, IE37, ICPAH N. Dimo38, IPPAE39 etc.), grădini cu statute speciale (Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt40, Grădina Botanică41, Parcul Dendrariu42, Grădina Zoologică43), somităţi istorice (D. Cantemir44, I. Creangă45 etc.), personalităţi din agricultură (H. Vasiliu46, I. Dicusar47, N. Dimo48, N. Florov49, I. Ganea50, P. Kiskin51, I. Krasilşcik52, I. Prinţ53, G. Rudi54, V. Verderevski55 etc.), reviste (Foaia plugarilor56, Agricultura Moldovei57) etc.

CONCLUZII

Terminologia agricolă continuă să se dezvolte şi să se diversifice. Exploziile terminologice din agricultură rezidă în dezvoltarea ştiinţei în general, precum şi în dezvoltarea, diversificarea şi modernizarea producţiei agricole. Numărul cercetătorilor ştiinţifici în domeniul enciclopedic, care preiau cele mai performante informaţii, în cursul ultimelor decenii este în creştere continuă. În cursul viitoarelor decenii se aşteaptă să se producă o dezvoltare şi diversificare terminologică şi mai mare. Explozia informaţională internaţională, apariţia numeroaselor lucrări de specialitate (cărţi, tratate, reviste etc.), organizarea unui 30 Înfiinţată în 1933, în baza Secţiei de ştiinţe agricole a Facultăţii de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, avându-şi sediul în incinta Liceului nr. 3 (fosta clădire a Sfatului Ţării) din Chişinău. 31 Universitatea Agrară de Stat din Moldova. 32 Institutul de Botanică, iniţiat în 1991 la iniţiativa academicianului Andrei Negru. 33 Institutul de Zoologie. 34 Institutul de Genetică. 35 Institutul de Fiziologia plantelor. 36 Institutul de Microbiologie. 37 Institutul de Ecologie. 38 Institutul de Cercetări pentru Pedologie, Agrochimie şi Hidrologie N. DIMO. 39 Institutul de Protecţie a plantelor şi Agricultură Ecologică. 40 Plantat în 1818 şi este cel mai vechi parc conceput şi amenajat în manieră clasică la Chişinău. 41 Instituţie ştiinţifico-didactică, cultural-recreativă şi sanitaro-igienică. 42 Fondat în 1950 ca Grădină Botanică, iar din 1973 cu actualul statut. 43 Înfiinţată în 1977 cu obiective de păstrare, ocrotire şi studiere a speciilor rare de animale şi păsări, incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova. 44 Autorul Descrierii Moldovei (latină, 1716), unde se descriu şi îndeletnicirile poporului în acele timpuri. 45 Autorul Amintirilor din copilărie (1880– 1882). 46 Profesor de chimie agricolă, considerat fondatorul Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Chişinău în 1933, decan al acestei facultăţi până în 1936. A activat la Chişinău până în 1940. 47 Agrochimist, doctor habilitat, profesor, academician. 48 Fondatorul agrologiei biologice din Basarabia. 49 Profesor de agrogeologie la Facultatea de Ştiinţe Agricole din Chişinău, ulterior avansând până la membru al Societăţii Regale Române de Geografie Etc. 50 Savant, ornitolog, academician. 51 Savant, entomolog. 52 Savant, microbiolog şi entomolog. 53 Entomolog, specialist în domeniul protecţiei plantelor. 54 Om de stat şi savant, specialist în domeniul pomiculturii. 55 Fitopatolog de talie europeană, şef al catedrei Protecţia plantelor. 56 Apare din 1921 până în 1940. 57 Revistă ştiinţifică şi practică care apare din 1956.



- 26 -

număr mare de întâlniri profesionale naţionale şi internaţionale, amplifică tendinţa de internaţionalizare a terminologiei agricole, dar totodată crează posibilitatea apariţiei unor confuzii sau a unor noţiuni inadecvate sau nepotrivit utilizate. Aceasta determină necesitatea apariţiei noilor dicţionare şi enciclopedii, care să faciliteze înţelegerea corectă a terminologiei şi a noţiunilor agricole. Dicţionariştii şi enciclopediştii îmbogăţesc patrimoniul naţional editorial pentru inspiraţiile tuturor, oferind opere profesionale şi de înaltă calitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandrescu I.C., M. Oşlobeanu, L. Jianu, P. Piţuc, 1994 - Mica enciclopedie de

viticultură. Ed. „Glasul Bucovinei”, 714 p., Iaşi. 2. Bilteanu Gh. si colab., 1988 - Mica enciclopedie Agricolă.., Bucureşti. 3. Butură V., 1979 - Enciclopedie etnobotanică românească. 281 p., Bucureşti. 4. Chihaia Lăcrămioara, Lucia Cifor, Alina Ciobanu, M. Ciubotaru, Doina Cobeţ,

Eugenia Dima, Cristina Florescu, Maria Teodorovici, C. Teodorovici, 1999, Dicţionar enciclopedic ilustrat. Ed. Cartier, 1808 p., Bucureşti–Chişinău.

5. ***, 1997 - Enciclopedie, Editor I. Colesnic, 570 p., Chişinău. 6. Conea Ana, Irina Vintilă, A. Canarache, 1977 - Dicţionar de ştiinţa solului (cu termeni

corespondenţi în limbile franceză, germană, engleză şi rusă). Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti.

7. Dediu I. I., 2010 - Enciclopedie de ecologie. Ed. Ştiinţa, 834 p., Chişinău. 8. Dicţionar (enciclopedic) de mecanică agricolă, 1972. Red.: Cărare Aurora, Ed. Ceres, 1

volum, 346 p., Bucureşti. 9. Dicţionar de îmbunătăţiri funciare. 1989. Coord.: Pricop Gh., C. Marcu, 2 volume, Ed.

Ceres, Bucureşti: I – 179 p., 1987; II – 238 p. 10. Dicţionar enciclopedic de zootehnie. 1982. red.: Dinu I., Ed. Ceres, 683 p., Bucureşti. 11. Dicţionar enciclopedic român. 1964. Ed. Politică, 4 volume, Bucureşti. 12. Dicţionar Poliglot de Zootehnie. 2000. Coord.: Dinu I., Ed. CORAL SANIVET, 570 p.,

Bucureşti. 13. Dicţionar vitivinicol. 1995. Ed. Semne-94, Bucureşti, Chişinău. 14. Duca Gh., 2010 - Volumul „Republica Moldova”. Ediţie enciclopedică – model de

cooperare şi consens social. În: Ziarul Săptămâna, anul XVI-nr. 37(872), vineri 11.09.2010.

15. Enciclopedia Sovietică Moldovenească. 1972–1988, 7 volume alfabetice şi un volum de sinteză „Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”, Redacţia principală a Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti, Chişinău.

16. Enciclopedia tânărului agricultor pentru elevi de vârstă mijlocie şi mare. 1986. Redacţia principală a Enciclopediei Sovietice Moldoveneşti, 357 p., Chişinău.

17. Eniclopedia geagrafică a României. 1984. Ed. Ştiinţă şi Enciclopeică. Bucureşti. 18. Filipescu C.si colab., 1937–194 - Marea Enciclopedie Agricolă, 5 volume, red.:

Gh.Vodă, Horia Groza, Victor de Mayo, Ed. P.A.S., Bucureşti. 19. Fisher E., 2000 - Dicţionarul plantelor medicinale: prevenire, recunoaştere, vindecare.

Ghid practic pentru cultivare şi utilizarea plantelor medicinale şi aromatice. Ed. Press, 398 p., Bucureşti.

20. Holban D., C. Stănescu, 1999 - Vademecum medical veterinară. Ed. CIVITAS, 589 p., Chişinău.



- 27 -

21. Maximilian C., Doina Maria Ioan, 1984 - Dicţionar enciclopedic de genetică. Ed.

ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti.

22. Mihăiescu G., 2007 - Pomicultura de la A la Z. Ed. ASAB, 462 p., Bucureşti.

23. Nuţă I., 1989 - Dicţionar de termini viticoli. Denumiri pentru soiuri de struguri. Centrul de

Lingvistică, Istorie literară şi folclor, 359 p., Iaşi.

24. Pârvu C., 2002–2003 - Enciclopedia plantelor. 2 volume, Ed. Tehnică, Bucureşti.

25. Pascu Al., A.F. Badiu, 1996 - Dicţionar al culturii sfeclei de zahăr. Ed. Fermierul

Român, 450 p., Bucureşti.

26. Patic M., 2006 - Enciclopedia viei şi vinului. Ed. Tehnica, 1303 p., Bucureşti.

27. Peştean V.-I., 2006 - Oameni de seamă ai ştiinţei agricole româneşti. 3 volume: I – 309

p., Ed. CRONICA, Iaşi, 1997; II – 413 p., Ed. SATYA, Iaşi, 2000; III – 546 p., Ed.

Panfilius, Iaşi.

28. Potlog A., 1979 - Dicţionar practic de agronomie. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,

Bucureşti. 29. Potlog A., V. Velican, 1979 - Dicţionar practic de biologie agricolă. Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti.

30. Preda Milea, 1989 - Dicţionar dendrofloricol. Ed. ştiinţifică şi Enciclopedică, 557 p.,

Bucureşti.

31. Severin V., 2003 - Dicţionar enciclopedic de termini fitopatologici. Ed. Geea, 56 p.,

Bucureşti. 32. Sonea V. şi colab., 1983 - Mica enciclopedie de horticultură. Ed. Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 557 p., Bucureşti.

33. Tudor Despina, 1998 - Dicţionar de medicină veterinară. Ed. Vergiliu, 411 p.,

Bucureşti.

34. Восьмиязычный сельскохозяйственный словарь. 1970. Red.: Manolache C., Teodor

Bordeianu, Gherasim Constantinescu, Grigore Obrejan, 2 volume, 1045 şi 1035 p.,

Praga.

35. Дедю И., 1990 - Экологиченский энциклопедический словарь. Изд-во. Главная

Редакция Молдавской Советской Энциклопедии, Кишинев.

36. Энциклопедия виноградарства. 1986–1987. Главная Редакция Советской

Энциклопедии, 3 тома, 2 200 c., Кишинев.



- 28 -

COMPUSELE CU BIO-. O ABORDARE LINGVISTICĂ (II)

THE COMBINING FORM BIO-. A LINGUISTIC APPROACH (II)

Diana-Andreea BOC-SÎNMĂRGHIŢAN, Alina-Andreea DRAGOESCU

U.S.A.M.V.B. Timişoara, email: [email protected]

Rezumat Lucrarea de faţă analizează forma compusă bio- care este prezentă într-un număr semnificativ de cuvinte ce au legătură cu biologia, agricultura şi ecologia. Numărul ridicat de cuvinte de origine latină şi greacă au susţinut îmbogăţirea limbii şi vocabularului ştiinţific, reprezentând o resursă universală ce ar trebui să fie stăpânită deopotrivă de către studenţii şi specialiştii în domeniu. Cuvinte-cheie: formă compusă, bio-, etimologie, compunere.

Abstract The paper examines the combining form bio- which is present in a significant number of words connected to biology, agriculture, and ecology. The large number of words of Latin and Greek origin have added to the enrichment of scientific vocabulary, representing a universal resource of language that academics and students alike ought to acquire. Key words: combining form, bio-, etymology, compounding.

INTRODUCTION

The present paper is devised as a continuation of a linguistic exploration, published in the previous issue of the Journal, Agir III Nr. 1 (8)/ 2011. The object of this analysis is an extensive corpus of words related to biology, agriculture, and ecology which are based on the combining form bio-. Compounding is a linguistic device of major consequence to the formation of vocabulary, while being elemental to several fields of science. Combing forms like bio- are bound bases borrowed into English from old Greek or Latin that occur with other combining forms, creating compounds and derivatives. Typically, science employs words made up of more than one root or combining form, which generate new meanings. Thus, etymology can be put to use to identify the meaning of compounds which may often be paraphrased (e.g. biogenesis as ‘the creation of life’ or biology ‘the science of life’). The analysis aims to verify that bio- is a combining form of great relevance rather than merely a prefix.



- 29 -

MATERIAL AND METHOD

A corpus of compounds based on the combining form bio- has been inventoried with a focus upon etymological analysis. The main sources that have been used for this purpose are English language dictionaries and the Online Etymology Dictionary, as well as literature in the field of linguistics. The methods used in this research pertain to applied linguistics, namely etymological and morphological analysis.

RESULTS AND DISCUSSION The combining form bio- is present as a first element in all the inventoried words, carrying the meaning of ‘life’ or being otherwise related to living organisms. For this reason, it may be inferred that the classical bound morpheme bio- is a combining form or a prefixoid, rather than merely a prefix. In the context of compounding, it is our contention that etymological tools facilitate the comprehension of the following combining form compounds by science specialists as well as students. - biodiesel < bio- (< Gk. bíos ‘life’) + diesel (< Rudolf Diesel, German mechanical engineer and inventor); - biodynamics < bio- + dynamics (< Gk. dynamikos ‘powerful’ < dynamis ‘power’); - bioenergetics < bio- + energetics (< Gk. energetikos ‘active’ < energein ‘to work, act upon’); - bioengineering < bio- + engineering (< engineer (< engine + -eer (noun-forming suffix) + -ing (a suffix of nouns formed from verbs); - bioenvironmental < bio- + environmental (< environment ‘state of being environed’ (< environ (< O.Fr. environer ‘to surround, enclose, encircle’ (< environ ‘round about’ (< en- ‘in’ + viron ‘circle, circuit’ < virer ‘to turn’) + -ment (suffix forming nouns, originally from French and representing L. -mentum, which was added to verb stems sometimes to represent the result or product of the action) + -al (suffix forming adjectives from nouns or other adjectives, meaning ‘of, like, related to’); - biofeedback < bio- + feedback (< feed (< O.E. fedan ‘nourish, feed, sustain, foster’) + back (< O.E. bæc ‘backwards, behind’); - biofuel < bio- + fuel (< O.Fr. foaile ‘bundle of firewood’ (< V.L. legal term focalia ‘right to demand material for making fire,’ neuter plural of L. focalis ‘pertaining to a hearth’ (< focus ‘hearth’)); - biogenesis – coined by English biologist T.H. Huxley in 1870 from Gk. bios ‘life’ + genesis (< O.E. Genesis, first book of the Pentateuch (< L. genesis, adopted as title of first book of Old Testament (< Gk. genesis ‘origin, creation, generation’ (< gignesthai ‘to be born’);



- 30 -

- biogenic < bio- + genic ‘produced by’ (< genus ‘kind or class of things’ (< L. genus (gen. generis) ‘race, stock, kind; family, birth, descent, origin’ cognate with Gk. genos ‘race, kind’ and gonos ‘birth, offspring, stock’); - biogas < bio- + gas (< Dutch gas probably from Gk. khaos ‘empty space’); - biohazard < bio- + hazard (< O.Fr. hasard ‘game of chance played with dice’ < Sp. azar ‘an unfortunate card or throw at dice’ < Arabic al-zahr ‘the die’); - biology – an indispensable word suggested in 1802 by the German naturalist G. Reinhold Treviranus and introduced as a scientific term in French by Lamarck; < bio- + -logy (< Gk. -logia ‘study of’ from root of legein ‘to speak’) ‘a speaking, discourse, treatise, doctrine, theory, science’; - biologist < biology + -ist (a suffix of nouns corresponding to verbs ending in -ize or nouns ending in -ism, which denote a person who practices or is concerned with something); - bioluminescence < bio- + luminescence (< L. lumin-, lumen ‘light’ + -ence, a suffix which is usually attached to verbs to form abstract nouns of state or quality); - biolysis < bio- + -lysis, a scientific/ medical suffix meaning ‘loosening, dissolving, dissolution’ (< Gk. lysis ‘releasing, setting free’); - biomass < bio- + mass ‘lump, quantity, size’ (< O.Fr. masse ‘lump’ (< L. massa ‘kneaded dough, lump, that which adheres together like dough’); - biome < bio- + -ome which is not a typical suffix, especially used in medicine; - biomechanics < bio- + mechanic ‘pertaining to or involving mechanical labor’ (< L. mechanicus (< Gk. mekhanikos ‘an engineer’ (n.), also ‘pertaining to machines’ (adj.), (< mekhane ‘device’) + -ics, a common suffix of nouns that denote different fields of study, being generally used in the names of sciences or disciplines, meaning ‘matters relevant to’, taken from Fr. -ique < L. -icus < Gk. -ikos ‘in the manner of; pertaining to’); - biometric < bio- + -metric ‘pertaining to the system of measures based on the meter’ (< Fr. métrique < Gk. metron ‘measure’, formed with the adjectival suffix -ic); - biometrics – a term (1902) which followed the earlier biometry (1901), coined by Whewell with a sense of ‘calculation of life expectancy’ formed with the aid of suffix -ics, usually corresponding to adjectives ending in -ic or -ical; - biomorphic < bio- + Gk. morphe ‘form, shape, outward appearance’, connected to the name Morpheus, alluding to the god of dreams in Ovid, son of Sleep, ‘the maker of shapes’ (< Gk. morphe ‘form’); - bionics is a portmanteau word coined in 1959 by Jack E. Steele from bi(o)- + electronics, making use of the same suffix -ics typical in the names of sciences; Leonardo da Vinci’s flying machines and ships may be seen as early examples of engineering drawing on nature; other encyclopedias explain the word’s etymology otherwise, as possibly originating from the Greek word bion ‘unit of life’ + suffix -



- 31 -

ic ‘like’, ‘in the manner of’, ‘like life’ (CEE); nonetheless, the overall meaning of the word makes us draw the conclusion that the word is a portmanteau; - bioprocess < bio- + process < L. processus ‘process, advance, progress’ < stem of procedere ‘go forward’ (which also gave the verb to proceed); - biopsy < Fr. biopsie, coined by French dermatologist Ernest Besnier < Gk. bi- combing form of bios ‘life’ + opsis ‘appearance, sight’; - bioregion < bio- + region < O.Fr. region < L. regionem (nom. regio) ‘direction, boundary, district, country’ < regere ‘to direct, rule’ (which also gave regal); - biorhythm < bio- + rhythm < L. rhythmus ‘movement in time’ < Gk. rhythmos ‘measured flow or movement, rhythm’; - biosphere < bio- + sphere < L. sphaera ‘globe, ball, celestial sphere’ < Gk. sphaira ‘globe, ball’; - biota < N.L. < Gk. biota ‘way of life’; - biotechnology < bio- + technology < Gk. tekhnologia ‘systematic treatment of an art, craft, or technique’ originally referring to grammar (< Gk. tekhno- < tekhne ‘art, skill, method’) + -logia (< root of legein ‘to speak’, meaning ‘the character or department of one who speaks or treats a certain subject’); - bioterrorism < bio- + terrorism, which in turn is made up of noun terror (< O.Fr. terreur < L. terrorem ‘great fear, dread’) + -ism (suffix forming nouns of action, state, condition, doctrine < Fr. -isme < L. -isma < Gk. -isma); - biotic < Gk. biotikos ‘pertaining to life’ < biotos < bios ‘life’ and the adjectival suffix -ic < Fr. -ique < L. -icus, which represents Gk. -ikos ‘in the manner of, pertaining to’; - biotin < Gk. biotos ‘life’ + chemical suffix -in < N.L. -ina, which is used in especially in chemical and mineralogical nomenclature as a noun suffix; - biotope < bio- + Gk. topos ‘place’; - biotype < bio- + -type, a combining form carrying the meaning of ‘type’ or ‘form’, as in archetype (OED). The analyzed compounds are generally made up of the combining form bio- and another word (e.g. bioterrorism) or a suffix (e.g. biotic), but also another combing form (e.g. biotype). Another case is that of portmanteau or blend words carrying a telescopic meaning (e.g. bionics, a blend from bio- + -electronics, or bionic, composed of bio- + -electronic, which reveals its entire meaning). Derivatives also prove that bio- is not merely a prefix, having a key function in short words such as biotin or biotite. All these instances demonstrate that bio- is a meaningful combining form rather than a prefix. Although the combining form bio- seems to be designed to take an initial position in a compound, it sometimes also takes a final or middle position (e.g. -biosis meaning ‘a way of living’, as in parabiosis or -biotic ‘a mode of living’, as in endobiotic). However, in the vast majority of cases, bio- is a preposed form, being postposed in only two instances that have been inventoried. An interfixed vowel such as the Greek thematic vowel -



- 32 -

o-, or the Latin thematic -i- sometimes serves to facilitate the combination. This vowel is usually attached to the final base in Greek-derived forms (e.g. -ology). If the final base begins with a vowel, although traditionally the mediating vowel has been avoided, it is often kept in recent coinages and may sometimes also be accompanied by a hyphen (bio-active, bio-analysis, bio-energy). It may be concluded that bio- is indeed a combining form displaying huge productivity, as it combines with a wide range of bound roots, words, and other combining forms to make up new words.

CONCLUSIONS As it has been seen, the English language is significantly enriched by means of compounding and derivation, based on combing forms such as bio-. Combing forms and compounds extant within the vocabulary of such scientific areas of research essentially originate in the major sources English language has borrowed from, especially Latin and old Greek. The newly created words are of relevance to students, researchers, and others interested in the fields of biology, agriculture, and ecology, while word history or etymolgy are also an essential tool. Therefore, being aware of this linguistic resource is of assistance to students in comprehending such words and employing them appropriately in academic environment.

BIBLIOGRAPHY

1. Carstairs-McCarthy, A., 2002 - An Introduction to English Morphology. Words and

Their Structure, Edinburgh University Press, Edinburgh;

2. Collins English Dictionary, 2003 - Online: http://www.thefreedictionary.com;

3. Columbia Electronic Encyclopedia, 2004 - Online: http://www.reference.com; (CEE)

4. Harper, D., 2009 - Online Etymology Dictionary. Online:

http://www.etymonline.com; (OED) 5. Random House Dictionary, 2011 - Online: http://dictionary.reference.com;

6. Soukhanov, A. H., 2008 - The American Heritage Dictionary of the English

Language. Houghton Mifflin, Boston.



- 33 -

UNITĂTI DE MĂSURĂ A CAPACITĂŢII ŞI VOLUMULUI

ROMÂNESTI

ROMANIAN UNITS OF MEASUREMEN T OF CAPACITY AND VOLUME

Georgeta RAŢĂ, Mircea-Ionuţ PETROMAN, Cornelia PETROMAN

U.S.A.M.V.B. Timişoara, email: [email protected]

Rezumat

Unităţile de măsură a capacităţii şi volumului, unităţile de măsură a lungimii, unităţile de măsură a masei şi unităţile de măsură a suprafeţei utilizate, de-a lungul secolelor, în cele trei provincii istorice româneşti (Moldova, Muntenia şi Transilvania) – atât în agricultură cât şi în diferitele meserii – surprind prin marea lor diversitate şi prin lipsa unei standardizări care s-a manifestat nu numai între provincii, ci şi în interiorul fiecăreia dintre acestea. Larga lor utilizare a dus, în timp, la apariţia unor expresii idiomatice dintre cele mai sugestive care dăinuie chiar dacă unitatea de măsură la care fac referire a căzut în desuetudine. Cuvinte cheie: unitate de măsură, capacitate, volum, România

Abstract The units of measurement of capacity and volume, the unit of measurement of length, the units of measurement of mass and the units of measurement of area used, along the centuries, in the three historical Romanian provinces) Moldavia, Wallachia, and Transylvania) – both in agriculture and in the different trades – are surprising due to their huge diversity and to the lack of standardisation that has been obvious not only among the different provinces, but also within each of the provinces. Their wide usage has produced, in time, some of the most suggestive idiomatic expressions that still function despite the fact that the unit of measurement they refer to have disappeared long ago. Key words: unit of measurement, capacity, volume, Romania

INTRODUCERE

Unitățile de măsură pot fi grupate, indiferent de zona geografică şi de

spaţiul cultural în care sunt utilizate în unităţi de măsură a capacităţii şi volumului, unităţi de măsură a lungimii, unităţi de măsură a masei şi unităţi de măsură a suprafeţei.

În lucrarea de faţă facem o prezentare a unităţilor de măsură a capacităţii şi volumului utilizate pe teritoriul actual al României de-a lungul timpului. Trebuie să precizăm încă de la început, că aceste unităţi de măsură, nefiind standardizate, variau adeseori între cele trei țări române medievale (Moldova, Muntenia, Transilvania), iar uneori chiar în cadrul aceleiași țări.



- 34 -

MATERIAL ŞI METODĂ Am analizat, din punct de vedere etimologic (adică din punctul de vedere al

originii), cu ajutorul celor mai complexe dicţionare de limbă română contemporană, 32 cuvinte care desemnează unităţi de măsură a capacităţii şi volumului româneşti şi care apar atât în cărţile de specialitate cât şi în literatura beletristică.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Vechile unități de măsură românești, nefiind standardizate, variau

adeseori între cele trei țări române medievale (Moldova, Muntenia, Transilvania), iar uneori chiar în cadrul aceleiași țări.

Aceste unităţi de măsură pot fi grupate în unităţi de măsură a capacităţii şi volumului, unităţi de măsură a lungimii, unităţi de măsură a masei şi unităţi de măsură a suprafeţei.

Sunt unităţi de măsură a capacităţii şi volumului româneşti următoarele 32 de unităţi: balercă (< ucr. barylka) “(reg.) butoiaş, conţinutul unui butoiaş” [DEX’98, DLRM]; baniţă (< bg. banica) “unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile românești) în jurul a 21-34 l, dublă; vas special (făcut din doage) care are această capacitate” [DEX’98]; bărbânţă (< magh. berbence) “(înv.) vas din doage, de forma unui butoiaș, folosit pentru păstrarea diferitelor produse (lapte, brânză, miere etc.); (ist.) dare în natură, măsurată cu un asemenea vas” [NODEX]; bute/butie (< lat. buttis) “butoi, conținutul unui butoi” [DEX’98, DLRM]; butoană (< butoi + -oană) “(reg.) butoi” [DLRM]; butoi (< bute + -oi) “vas de lemn făcut din doage, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea lichidelor, a murăturilor etc., bute, conținutul unui astfel de vas” [DEX’98, DLRM]; căldare (< lat. caldaria) “vas mare tronconic sau cilindric, prevăzut cu o toartă la partea superioară, folosit pentru păstrarea și transportul materialelor lichide, pulverulente sau granuloase, găleată; conținutul unei căldări” [DEX’98]; câblă (< sl. kŭbilŭ < germ. Kübel) “vadră, măsură de capacitate pentru grâne, folosită în Moldova (sec. XV-XVIII) și egală cu o găleată sau patru ferdele” [DEX’98]; ciutură (< lat. *cytola) “vas din doage cercuite, cu care se scoate apă din fântână; găleată de lemn; conținut al unui asemenea vas” [NODEX]; cofă (< bg., scr. kofa) “vas de formă (relativ) cilindrică, făcut din doage de brad, cu o toartă, în care se ține la țară apa de băut, doniță, conținutul unui astfel de vas” [DEX’98]; dimerlie/dimirlie/ghimirlie/ghimirliu (< tc. demirli) “(reg.) baniță (pentru cereale)” [DEX’98]; doniţă (< scr. dojnica) “vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa, cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile, șiștar; conținutul unei donițe” [DEX’98]; dram (< ngr. drami) “veche unitate de măsură pentru greutate (…) și pentru capacitate” [DEX’98]; dublă/dublu (<



- 35 -

dublu[-decalitru]) “măsură de capacitate pentru cereale egală cu un dublu-decalitru, baniță” [DEX’98]; dublu-decalitru “dublă” [S]; fârtai (< mag. fertály) “(reg.) sfert” [DEX’98], “litră” [S]; felderă/ferdelă (< săs. fyrdel) “(reg.) măsură de capacitate pentru cereale, egală cu circa 20 de litri, conținutul acestei măsuri” [DEX’98]; găleată (< lat. galleta) “vas de lemn, de metal etc. de forma unui trunchi de con cu baza mare în partea superioară, cu toartă, folosit pentru transportul (și păstrarea) unor lichide, unor materiale granulare sau pulverulente etc., conținutul acestui vas, căldare; veche măsură de capacitate pentru lapte, cereale etc., a cărei valoare a variat în timp, pe regiuni și pe substanțe, conținutul acestei măsuri” [DEX’98]; hârdău (magh. hordó) “vas făcut din doage de lemn, dintre care două pot fi mai lungi și găurite, servind ca toarte, întrebuințat la păstrarea sau la transportarea lichidelor, ciubăr; conținutul vasului descris mai sus” [DEX’98]; juma/jumate/jumătate (< Origine necunoscută) “(eliptic) măsură de capacitate sau de greutate reprezentând o doime dintr-un litru sau dintr-un kilogram” [DEX’98]; litră (< ngr. litra) “(pop.) măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram, vas care are această capacitate, conținutul acestui vas; măsură de capacitate sau de greutate folosită în trecut, egală cu circa o treime de litru sau de kilogram, vas care avea această capacitate, conținutul acestui vas” [DEX’98]; mierţă (< mag. mérce) “veche unitate de capacitate pentru cereale folosită în trecut în Moldova și în Transilvania, care a variat în timp și după regiuni” [DEX’98]; oca/ocă (< tc. okka) “veche unitate de măsură pentru capacități și greutăți, egală cu circa un litru (sau un kilogram) și un sfert; p. ext. cantitate de marfă, de obiecte etc. egală cu această unitate de măsură; vasul cu care se măsoară” [DEX’98]; oboroc/obroc (< sl. uborok) “(În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) danie; măsură de capacitate de 44 sau de 22 de ocale, folosită în trecut, vas mare de formă cilindrică, larg la gură, făcut de obicei din scoarță de tei, care servește ca unitate de măsură pentru cereale sau pentru păstrarea și transportul acestora, conținutul acestui vas; coș de nuiele fără fund cu care se prind peștii” [DEX’98]; pintă (< mag. pint, pol., slov. pinta < germ. Pinte) “(înv. şi reg.) măsură de capacitate egală cu un litru; cantitatea de lichid pe care o conţine” [DAR]; poloboc (< Origine necunoscută) “vas făcut din doage cercuite, cu capetele mai înguste decât mijlocul, în care se păstrează vinul, butoi; conținutul unui astfel de vas” [NODEX]; secter “şiştar” [S]; stânjen (< bg. stă(n)žen) “unitate de măsură pentru volumul lemnelor așezate în stivă, egală cu opt steri” [DEX’98]; şaflic “căldare, găleată” [S]; şinic “(înv. și reg.) măsură de capacitate pentru cereale sau pentru alte produse agricole, vas, măsură cu care se toarnă boabele în coș la măcinat sau cu care se ia vama la moară; cantitatea de grâu corespunzătoare unui șinic” [S]; şistar/şiştar (< sl. šestarŭ) “vas (din doage) cu gura mai largă decât baza, prevăzut cu toartă și folosit pentru mulsul laptelui, doniță; conținutul unui astfel de vas” [NODEX]; şofei (< germ. Schaff) “căldare” [DER]; vadră (< sl.



- 36 -

vĕdro) “veche unitate de măsură a capacității, folosită pentru lichide, echivalentă cu circa zece ocale (astăzi cu circa 10 litri); vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fântână, în care se păstrează sau cu care se transportă diferite lichide” [DEX’98]. Se mai foloseau bota, chiupul, ciubărul etc., vase care nu erau percepute ca unităţi de măsură a capacităţii şi volumului (adică nu se foloseau în sintagme de tipul “un chiup de…”), tina (adică vadra), termen absent în dicţionarele de limbă română contemporană, dar prezent la Şăineanu (1908), cartul, ciubărul, pârlăul, putina, şaful, şiroada, tocul etc. – menţionate ca sinonime ale unităţilor de măsură mai sus menţionate, dar nedefinite în dicţionarele de limbă română contemporană.

Este interesant de remarcat că o parte din aceste unităţi de măsură a capacităţii şi volumului utilizate în spaţiul cultural românesc au dus, în timp, la apariţia unui număr important de expresii de o plasticitate rară: (plouă de) toarnă cu ciutura = plouă foarte tare, plouă cu găleata (DEX’98); a aduce a butoi = a mirosi a butoi [NODEX]; a aprinde butoiul cu pulbere = a dezlănțui un război, a provoca o catastrofă (DLRM); a băga / pune (pe cineva) în cofă = a întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie), a înfunda (DEX’98); a băga / pune (pe cineva) în cofă = a pune în încurcătură pe cineva, a dezorienta; a-și demonstra superioritatea față de cineva într-un domeniu de activitate (NODEX), a întrece pe cineva (prin pricepere, prin viclenie), a surclasa (A); a căra cu baniţa = a căra foarte mult (DEX’98); a duce cu cofa = a amăgi (DER); a face (ceva) cu jumătate de inimă / cu inima pe jumătate = a face fără curaj, fără hotărâre, fără avânt (DEX’98); a face (ceva) pe jumătate = a nu duce (ceva) până la capăt (DEX’98); a fi butoi fără fund = a fi alcoolic / beţivan (A); a fi o balercă = a fi o femeie de moravuri ușoare, amatoare de petreceri și alcool, o prostituată bătrână (A); a fi un poloboc = a fi un om gras (DEX’98); a lega (pe cineva) bute = a lega strâns, încât să nu poată face nici o mișcare; a imobiliza complet; a lega burduf; a lega cobză; a lega fedeleș (NODEX); a ploua (sau a turna) cu găleata = a ploua foarte tare, torențial (DEX’98, NODEX); a ploua / turna cu cofa (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, torențial (DEX’98); a ploua tare (NODEX); a prinde (pe cineva) cu ocaua mică = a prinde (pe cineva) cu o minciună, cu o faptă necinstită [DEX’98, NODEX, A]; a prinde cu cofa = a descoperi minciunile cuiva (DER); a pune (sau a ascunde, a ține etc.) ceva sub obroc = a feri ceva de văzul lumii, a ține ascuns, a ascunde bine ceva [DER]; a se face bute (de mâncare) = a mânca foarte mult; a se ghiftui; a se face burduf de mâncare (NODEX); a se învârti ca un coi în căldare / într-o găleată (obs.) = a se foi de colo-colo, a se agita fără rost (A); a turna (pe cineva) la hârdău / la hârdăul lui Petrache = a băga (pe cineva) la închisoare, a aresta (pe cineva) (DEX’98); a umbla cu jumătăți de măsură = a fi nehotărât, a nu fi ferm; a nu duce un lucru până la capăt (A); a vorbi ca din butoi = a avea vocea răgușită, a vorbi răgușit (DEX’98, NODEX, DLRM); a vorbi cu glas dogit / gros / răgușit (A); a vorbi cu jumătate de glas / gură = a vorbi cu glas scăzut, fără



- 37 -

convingere sau entuziasm (DEX’98); când e brânză, nu-i bărbânță = când ai una, îți lipsește alta [DLRM].

CONCLUZII

Analiza unităţilor de măsură a capacităţii şi volumului româneşti arată o extraordinară varietate a variantelor inter-regionale (moldoveneşti, munteneşti şi transilvane) şi intra-regionale – atât din punctul de vedere al denumirilor, cât şi din punctul de vedere al “mărimii” efective a acestor unităţi (baniţa, de exemplu, este o unitate veche de măsură de capacitate pentru cereale, de valoare diferită după epoci și regiuni, dar în general egală cu 20 ocale (adică 0,215 hl în Moldova, 0,339 hl în Muntenia)” [DER]) sau al materialelor din care sunt confecţionate (lemn, metal, nuiele, plastic). O analiză mai aprofundată ar putea arăta şi cât de diverse sunt materialele măsurate cu ajutorul acestor unităţi de măsură: cereale, fructe, lână, legume, lemn, lichide (apă, lapte, ţuică, vin, etc.) etc. Cu câteva rare excepţii în care nu se cunoaşte originea denumirii acestor unităţi de măsură (juma/jumate/jumătate, poloboc), termenii prezentaţi mai sus provin din limbi ca bulgară, germană, latină, maghiară, neo-greacă, polonă, sârbo-croată, slavonă, slovacă, turcă, ucraineană sau din dialectul săsesc – mărturie a istoriei frământate a poporului român şi a multiplelor contacte culturale pe care românii le-au avut, de-a lungul secolelor, cu popoarele vecine. Producţiile româneşti sunt rare (butoană, butoi, dublă/dublu). O ultimă remarcă: majoritatea covârşitoare a acestor unităţi de măsură a capacităţii şi volumului au fost – şi încă mai sunt, unele dintre ele – folosite în spaţiul rural şi în agricultură.

BIBLIOGRAFIE

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică din Bucureşti, 1958 - Dicționarul limbii

române moderne. Bucureşti: Editura Academiei. (DLRM) 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, 1998 - Dicționarul explicativ

al limbii române. Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic. (DEX’98) 3. Bulgăr, Gh. & Constantinescu-Dobridor, Gh.,2002 -.Dicționar de arhaisme și

regionalisme. București: Editura Saeculum Vizual. (DAR) 4. Ciorănescu, A., 1958-1966 - Dicționarul etimologic român. Tenerife: Universidad de la

Laguna. (DER) 5. Noul dicționar explicativ al limbii române, 2002 - Bucureşti: Editura Litera Internațional.

(NODEX) 6. Popa, M. D., Stănciulescu, A., Florin-Matei, G., Tudor, Anicuţa, Zgăvărdici,

Carmen & Rodica Chiriacescu, Rodica, 1993-2009 - Dicționar enciclopedic. Bucureşti: Editura Enciclopedică. (DE)

7. Seche, M. & Seche, Luiza, 2002 - Dicționar de sinonime. Bucureşti: Editura Litera Internațional. (S)

8. Șăineanu, L.., 1908 - Dicționarul universal al limbei române. (DULR) 9. Volceanov, G., 2007 - Dicţionar de argou al limbii române. Bucureşti: Editura

Niculescu. (A).



- 38 -

STADIUL PRIVIND INFLUENŢA TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI ASUPRA RECOLTEI LA LENS CULINARIS L.

ÎN CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE DE LA TIMIŞOARA

STAGE OF TECHNOLOGY'S INFLUENCE ON YIELDS FROM LENS CULINARIS L., SOWING CLIMATIC CONDITIONS IN

TIMIŞOARA

Sebastian MOLDOVAN, Gheorghe DAVID

U.S.A.M.V.B. Timişoara email: [email protected]

Rezumat

Cercetările s-au axat pe comportarea a trei genotipuri de linte, provenite din două ţări: soiurile româneşti Oana şi populaţia De USAMVBT şi soiul Laura din Spania. În cadrul acestei cercetări, s-a organizat o experienţă trifactorială, organizată după metoda parcelelor subdivizate, cu trei repetiţii, în care factorul A la reprezentat genotipul, cu trei graduări a1 - soiul românesc Oana, a2 – soiul Laura, din Spania, a3 – populaţia De USAMVBT, factorul B – nivelul de fertilizare, cu trei graduări: b1 - N0P60K60, b2 – N20P60K60, b3 – N40P60K60, iar factorul C – distanţa dintre rânduri, cu două graduări: c1 – 12,5 cm şi c2 – 25 cm. Dintre nivelurile de fertilizare, s-au remarcat, cu producţii foarte încurajatoare şi demne de luat în seamă, variantele: N20P60K60 şi N40P60K60, care s-au diferenţiat pozitiv în ambele variante de cultivare respectiv la distanţa între rânduri de 12,5 cm şi 25 cm. Cea mai mică recoltă s-a înregistrat la populaţia De USAMVBT, de 893 kg/ha, semănată la distanţa între rânduri de 12,5 cm în varianta N0P60K60. În câmpul experimental de la Staţiunea Didactică Experimentală a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, experienţele au fost organizate pe un sol de tip cernoziom cambic, freatic umed (gleizat slab), decarbonatat slab, pe depozite loessoide-prăfos, luto-argilos. Cuvinte cheie: Genotipuri de linte, niveluri de fertilizare, distanţa între rânduri.

Abstract Research focused on the behavior of three lentil genotypes, from two countries: Romanian Oana varieties and the USAMVBT varieties population and the Laura variety of Spain. In this research, we organized a tree factorial experience, organized by the subdivided parcels method, with three repetitions, the genotype was factor A, three graduations a1 - Romanian variety Oana, a2 - variety Laura, from Spain, a3 - population USAMVBT, factor B - level of fertilization, three graduations: b1 - N0P60K60, b2 - N20P60K60, b3 - N40P60K60 and factor C - distance between rows, with two graduations: c1 – 12,5 cm and c2 - 25 cm. Among the fertilizing levels, very encouraging and worthy of attention productions, were observed the following variants: N20P60K60 and N40P60K60, which were both positively differentiated in variants of distance growing between rows of 12,5 cm and 25 cm. The lowest recorded harvest population USAMVBT, 893 kg / ha. sown at 12.5 cm distance between rows in N0P60K60 variant. In the experimental field of Teaching Experiment Station, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Banat, experiments were conducted on a chernozem soil type drafts, moist phreatic (poorly gleyed) poorly decarbonate, chernozem on loessoid-dusty, clayish-loamy deposits. Keywords: lentil genotypes, fertilization levels, the distance between rows.




- 39 -

INTRODUCTION

Lentil beans provide energy and nutrients, having in their composition many biological compounds beneficial for the human body. They have a huge content of high quality protein and healthy carbohydrates (starch). Lentil beans contain also a lot of ballast material (fiber), which helps digestion.

Used as green mass, lentils are a very complex feed, while having a great importance in agrophytotechnical terms, being a very valuable ameliorative plant for soil and a good run for almost all plants, but different for autumn straw cereals.

Straw and chaff result after threshing derive a valuable forage with protein content (14-15%), carbohydrates (35%), the rest being made of carbohydrates, fiber, fat, etc.

The goal of the research was to emphasise the impact of fertilisation and the distance between rows on yield and quality parameters of Oana variety, the variety of Spanish origin – Laura, USAMVBT population, to expand in culture and obtain cost-effective crops.

In the research area mentioned above, respectively in the University Teaching Station area of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Banat, Timisoara, located in the Banato-Crisana Plain, the subunit plain interfluve Berecsău Bega-Timis, lentils benefit from favorable climatic conditions.

In the experimental field of Teaching Experiment Station, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Banat, experiments were conducted on a chernozem soil type drafts, wet phreatic (poorly gleyed) poorly decarbonate, the loess powder, clay. The research aims of improving crop technology, to make contributions in determining the appropriate reference varieties to extend the culture of lentils.

MATERIAL AND METHODS

For lentils culture tree factorial experience was organized by the

subdivided parcels method, with three repetitions, the genotype was the factor A, three graduations a1 - Oana Romanian variety, a2 - variety Laura, from Spain, a3 - USAMVBT population, factor B - level of fertilization, three graduations: b1 - N0P60K60, b2 - N20P60K60, b3 - N40P60K60 and factor C - distance between rows, with two graduations: c1 – 12,5 cm, c2 - 25 cm. The plant was run wheat growing.

The establishment of this experience, genotypes studied are: Oana variety, Laura variety and provenance the USAMVBT.

It is worth mentioning that all varieties and populations lentils belong to the species studied Lens culinaris microsperma. Sowing was done in the second decade of March, the distances between rows was 12,5 cm and 25 cm, with a density of 250-270 germinal seeds / m2 and sowing depth was 4-5 cm.



- 40 -

During vegetation biometric measurements were made concerning: plant height, number of ramifications per plant, number of pods per plant, number of grains per pod.

Yield results were calculated at 13% moisture, according to the setting method of the experiments in the field, and biometric measurement results were interpreted through the analysis of the statistic set of variations.

RESULTS AND DISCUSSION

The fist table presents the results of the harvest. In the studied area, the results obtained and harvest limits ranged from 893

kg / ha recorded in the variant population USAMVBT N0P60K60 the distance between rows of 12,5 cm and 2030 kg / ha in variant N20P60K60 variety Oana, the distance between rows of 25 cm.

In average, on the three levels of fertilization, the crop was 12% higher in variety Oana (1805 kg / ha) compared to the variety Laura (1603 kg / ha). USAMVBT population, less adapted to the area, crop variety Oana was below 40%, respectively 1082 kg / ha.

Increasing the distance between rows from 12,5 cm to 25 cm is motivated, increase the harvest, averaged over the three varieties of 25% returning a very significant difference over 339 kg / ha.

Table 1. Production of lentils from USAMVB Timisoara

Factor A Distance

between rows Cultivar Fertilisation rate

12,5 25

Average productio

n % Difference Significa

nce

N0P60K60 1580 1878 1729 100 - N20P60K60 1713 2030 1872 108 143 Oana N40P60K60 1653 1972 1813 105 84 N0P60K60 1336 1743 1540 89 - 189 00 N20P60K60 1425 1871 1648 95 - 81 Laura N40P60K60 1405 1837 1621 94 - 108 N0P60K60 893 1158 1058 61 - 671 00 N20P60K60 961 1254 1108 64 - 621 00

De USAMVB

T N40P60K60 941 1216 1079 62 - 650 000 Dl 5% = 154 kg/ha; Dl 1 % = 283 kg/ha; Dl 0,1% = 627 kg/ha.



- 41 -

Averages of factor B

Dl 5% = 54 kg/ha ; Dl 1 % = 104 kg/ha ; Dl 0,1% = 292 kg/ha. Averages of factor C

Specification 12,5 cm 25 cm Average production 1323 1662 % 100 125 Difference - 339 Significance xxx

Dl 5% = 33 kg/ha ; Dl 1 % = 60 kg/ha ; Dl 0,1% = 135 kg/ha

Figure 1 shows the evolution of the volume of 1,000 beans depending the level of fertilization and the distance between rows, the highest value was in the lentils cultivar Oana, in the variant fertilized with N40P60K60 and the distance between rows 25 cm.

MMB g - 12,5 cm 25,78 26,57 27,03 25,31 26,17 26,68 24,93 25,64 26,13

MMB g - 25 cm 26,53 27,25 27,87 25,92 26,81 27,34 25,53 26,29 26,78

Level of fertilization N0P60K60

N20P60K6

0

N40P60K6

0

N0P60K60

N20P60K60

N40P60K60

N0P60K60

N20P60K60

N40P60K60

Cultivar Oana Laura De USAMVBT ¯X¯ 12,5 cm 26,46 26,05 25,56 ¯X¯ 25 cm 27,21 26,69 26,20

% 100 98,28 96,45

2323,5

2424,5

2525,5

2626,5

2727,5

28

12,5 cm 25 cm 12,5 cm 25 cm 12,5 cm 25 cm

Oana Laura De USAMVBT

N0P60K60 N20P60K60 N40P60K60

Figure 1 shows the evolution of the volume of 1,000 beans depending on cultivar on fertilization rate and the distance between rows

Specification N0P60K60 N20P60K60 N40P60K60 Average production 1442 1543 1504

% 100 107 104 Difference - 101 63

Significance x x



- 42 -

CONCLUSIONS 1. Lentils (Lens culinaris L.), found in the studied area present favorable climatic conditions, which yields results from more than 1100 kg / ha achieved. 2. Among the genotypes studied was noted that the average crop variety Oana on fertilization levels under study and distance between rows exceeded 1800 kg / ha. 3. Variety of Spanish origin - Laura, may be taken into consideration, both to diversify the structure of varieties and crops made in this area. 4. Nitrogen fertilizer applied at doses of N20 and N40, the fund was poorly capitalized P60K60 lentils, due to the good potential soil fertility has been investigated and reduced to the requirements of this element species. 5. Increasing the distance between rows from 12,5 cm to 25 cm is motivated, increase the harvest, averaged over the three varieties of 25% returning a very significant difference over 339 kg / ha.

ACKNOLEDGEMENT The results of the present study are part of a doctoral thesis titled “Research concerning the expansion of cultivation of lentil and chickpea through the adaptation of cultivation technologies in the area between the rivers Timiş and Caraş”, financed by the European Social Fund through the Pilot Programme for the Support of Scholarship PhD Students Research, Contract POS DRU/6/1.5/S/21 of the Banat University of Agricultural Science and Veterinary Medicine in Timişoara (Timiş County, Romania), under the guidance of the distinguished Professor Gheorghe David.

BIBLIOGRAFIE

1. Bîlteanu Gh., 2003 - Fitotehnie, Iaşi, Ed. Ion Ionescu de la Brad, vol. I;

2. Borcean I, David Gh., Borcean A., 2006 - Techniques for culture and protection of

cereals and legumes, Timişoara, Ed. de Vest;

3. David Gh., Pîrşan P., Imbrea Fl., 2006- Tehnologia plantelor de camp -Cereale,

leguminoase pentru boabe şi plante tehnice, Timişoara, Ed. Eurobit;

4. Muntean L.S., Borcean I., Axinte M., Roman Gh., 2003 - Fitotehnie, Iaşi, Ed. Ion

Ionescu de la Brad;

5. Pîrşan, P., 1998 - Leguminoase pentru boabe, Timişoara, Ed. Mirton.



- 43 -

EFECTUL ROTAŢIEI CULTURILOR ŞI AL FERTILIZĂRII MINERALE LA GRÂU ÎN CONDIŢIILE UNUI CERNOZIOM

CAMBIC DIN CÂMPIA BANATULUI

EFFECT OF MINERAL FERTILIZATION AND CROP ROTATION OF WHEAT IN TERMS OF A CAMBIC

CHERNOZEM IN THE BANAT PLAIN

Cosmin DRAGOŞ, Iacob BORZA, Ionel GAICA

Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicina Veterinară a Banatului Timişoara,Romania e-mail: [email protected]

Rezumat

Rotaţia culturilor şi fertilizarea sunt factori decisivi în obţinerea unor recolte constant ridicate. Introducerea în agricultură a asolamentelor raţionale şi fertilizării eficiente, reprezintă şi o condiţie a protejării mediului (sol, apă, recolte). Cercetările s-au desfăsurat pe un cernoziom cambic în Câmpia Banatului şi au urmărit eficacitatea rotaţiei culturilor şi a fertilizării la cultura de grâu. Cernoziomul cambic pe care s-au efectuat cercetările are în stratul arat o textura luto-argiloasă, pH 6,65, DA 1,02g/cm2, PT, 62,08% , rezerva de humus prezintă valori mari 32,80 t/ha. Recolta a crescut de la 2033 kg/ha în monocultură până la 5221kg/ha în varianta cu fertilizare N120P 60 K60, în cadrul rotaţei grâu – soia – porumb -lucernă. Cuvinte cheie: grâu, rotţia, fertilizarea

Abstract Crop rotation and fertilization are key factors in obtaining consistently high yields. Introduction in agriculture of crop rotation and efficient fertilization, is a condition of protecting the environment (soil, water, crops). The research was conducted on a cambic chernozem in Banat plain and followed the effectiveness of crop rotation and fertilization on wheat crop.The cambic chernozem on which research has been conducted show a layer-clay loam texture, pH 6.65, 1.02 g/cm2 AD, TP, 62.08%, shows high levels of humus reserve 32.80 t / ha.The yield increased from 2033 kg / ha in monoculture until 5221kg/ha in N120P 60 K60, fertilization variant, in the wheat-soybean-corn-alfalfa rotation. Key words:wheat, crop rotation, fertilization

INTODUCRERE

Rotaţia, reprezintă primul pas în elaborarea unei tehnologii moderne de cultura a plantelelor, de care depinde în bună măsură recolta obţinută, ca urmare a efectelor multiple pe care le are asupra însuşirilor solului, a combaterii buruienilor, bolilor şi dăunătorilor.



- 44 -

Datorită ponderii mari a porumbului şi grâului, în ţara noastră s-a extins foarte mult sistemul de agricultură cu rotaţii simple (2 ani), fără participarea îin asolament, a plantelor leguminoase şi furajere. Deasemenea, s-a renunţat tot mai mult la fertilizarea organică extinzându-se într-o proporţie mare fertilizarea minerală.

MATERIAL ŞI METODĂ

Experienţa s-a urmarit în cadrul S.D. a U.S.A.M.V.B. Timişoara. Soiul de

grâu folosit a fost ALEX, intens cultivat în zona, soi cu posibilităţi de producţie de până la 7000-8000 kg/ha.

Rotaţiile practicate sunt: 1) grâu -monocultură; 2) grâu- porumb; 3) grâu- soia; 4) grâu-soia-porumb-lucernă; Dozele de fertilizanţi sunt N0 , N60, N 60 P 60, N120 P60, N120P 60 K60 , obţinute

din azotat de amoniu, îngrăşăminte complexe 20-20-0 si 15-15-15. Experienţa este de tip bifactorială cu următoarele graduări:

Factorul A- rotaţia culturilor A1- monocultură A2- rotaţie de 2 ani ( grâu-porumb) A3- rotaţie de 2 ani (grâu –soia) A4- rotaţie de 4 ani( grau-soia-porumb-lucerna) Factorul B- fertilizarea B1- N0 B2- N60 B3- N 60 P 60

B4- N120 P60 B5- N120P 60 K60


Regimul climatic al zonei este caracterizat prin mediile multianuale ale temperaturii şi precipitaţiilor înregistrate la staţia meteorologică Timişoara.

În anul agricol 2008/2009 sub aspectul regimului termic a fost înregistrată o abatere medie de +1,9 faţă de media multianuală (10,40C), iar în anul agricol 2009/2010 temperatura medie a fost de 11,9 0C înregistrând o abatere medie de +1,5 0C faţă de media multianuală (10,40C).



- 45 -

C0

-20

0

20

40

2008/2009 15 12 7.1 3.6 -1 1.4 6.6 15 18 20 23 23

2009/2010 19 12 7.5 3.2 -0 2.8 6.7 12 17 21 23 23

normala 17 11 6 1.3 -1 0.6 5.7 12 17 20 22 21

IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII

Fig.1. Temperaturile medii lunare, anuale şi multianuale [0 C]

Staţia meteorologică Timişoara

IX X XI XII I II III IV V VI VII VIII

2008/2009 51.5 17.5 53.1 55.1 27.3 24.3 48.4 22.8 44.8 112 40.4 28.4

2009/2010 4.8 80.4 106 84.5 65 76.5 32.9 56.6 118 131 25 81.8

normala 40.3 38.9 48.2 49.8 39.8 36 36.7 48.7 64.6 76.1 63 49.8

0

50

100

150mm

Fig. 2 Precipitaţiile medii lunare, anuale şi multianuale [mm],

Staţia meteorologică Timişoara

Sub aspect pluviometric în anul agricol 2008-2009 s-a înregistrat doar 479,3mm cu 150,7 mm precipitaţii mai puţine faţă de media multianuală de 630mm. Cantitatea de precipitatii de pe toata perioada de vegetaţie a asigurat minimul necesar de peste 400 mm precipitatii. În anul agricol 2009-2010 s-a înregistrat 862.3mm precipitaţii. Faţă de media multianuală se evidenţiază o abatere în plus cu +270mm.

Solul pe care a fost amplasată experienţa este un cernoziom cambic gleizat, a cărui fertilitate este bună fiind dată de următoarele caracteristici:



- 46 -

Tabel 1.a

Caracteristicile fizice hidrofizice şi chimice ale cernoziomului cambic gleizat de la SD Timişoara ORIZONTURI UM Ap Atp Am A/B Bv B/C C/B C Cca Ccag2

Adancimi cm 13 28 48 57 74 87 100 125 148 200

Nisip grosier (2.0 – 0.2 mm )

% 0,5 0,4 0,2 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,7 0,4

Nisip fin (0.2 – 0.02)

% 31,4 32,6 30,8 32,8 32,8 31,5 38,3 38,3 32,1 34,9

Praf (I + II) ( 0.02-0.002 mm)

% 33,1 26,8 28,1 28,1 26,3 28,5 28,5 29,7 23,8 22,4

Argila coloidala ( sub 0.002)

% 36,0 40,2 40,9 40,6 39,7 39,7 31,7 31,7 43,4 42,3

Argila fizica (praf II +arg col)

% 49,3 51,8 52,8 52,5 52,3 51,1 47,4 47,5 52,9 52,8

TEXTURA TT TT TT TT TT TT TT LL TT TT

Densitate specifica ( Ds)

g/cm3 2,69 2,73 2,75 2,75 2,75

Densitate aparenta ( Da)

g/cm3 1,02 1,58 1,35 1,43 1,39 1,34

Porozitate totala (Pt)

% 62,08 43,22 50,90 48,00 49,21 51,27

Coef de ofilire (CO)

% 12,65 14,12 14,37 14,26 14,08 13,95

Capacitate de camp (CC)

% 23,45 23,72 23,76 23,74 23,71 23,68

Capacitate totala (CT)

% 60,86 26,66 37,70 33,57 38,24 38,26



- 47 -

Tabel 1.b Caracteristicile fizice hidrofizice şi chimice ale cernoziomului cambic gleizat de la SD Timişoara

ORIZONTURI UM Ap Atp Am A/B Bv B/C C/B C Cca Ccag

2

Capacitate de apa utila (CU)

% 10,80 9,60 9,42 9,48 9,62 9,73

pH in apa 6,65 6,76 6,72 6,99 7,51 7,53 7,78 8,10 8,28 6,30

Carbonati ( CaCO3)

% 0 0 0 0 0 4,60 5,30 13,10 16,70 8,10

Humus % 3,40 3,23 2,30 1,70

Rezerva humus (50)

to/ha 32,80 80,29 49,68 162,77

P mobil ppm 32,6 30,1 27,5 30,1 35,5 36,8 29,6 28,1 28,1 28,1

K mobil ppm 215 240 215 225 218 238 221 203 203 203

Baze de schimb (SB)

me/100 25,19 26,66 23,90

H schimbabil (SH)

me/100 15,10 14,30 15,80

Gr saturatie in baze (V)

% 83,96 84,82 85,14



- 48 -

- reacţia solului este slab acida între 0-48 cm, neutră între 48-57 cm, slab spre moderat alcalină între 57-200cm; - conţinutul de carbonat de calciu Ca CO3 este absent între 0-74 cm,

mijlociu între 74-100 cm şi mare între 100-148 cm ; - rezerva de humus în primii 50cm prezintă valori mari ; - indicele de azot în Ap prezintă o stare de aprovizionare mijlocie ; - conţinutul în P asimilabil în Ap prezintă o stare de aprovizionare mijlocie - conţinutul în K asimilabil în Ap (sau 20 cm) prezintă o stare de

aprovizionare bună; - textura este luto-argiloasă medie (TT) între 0-200cm; - densitatea aparentă (DA) prezintă valori foarte mici între 0-13 cm, mari

între 13- 28 cm, mijlocii între 28-87 cm ; Tabel 2

Rezultatele de producţie la grâu ca efect al rotaţiei şi fertilizării minerale

Doza de îngrăşăminte Spor de productţe Rotaţia

N0

N60

N60P60

N120P60

N120P60K60

MEDIA

% Kg/ha

Monocultura

2033

2263 2791 3276 3385 2749

Mt Mt Mt

Grâu –porumb 3156

3954 4311 4481 5088 4198

152 1449 ***

Grâu-soia

3631

3866 4304 4569 4951 4264

155 1515 ***

Grâu-soia-porumb-lucernă

3543

3876 4393 4706 5221 4347 158 1598 ***

DL5%=203.4 DL1%=308 DL0,1%=494,8

Media kg/ha 30

90 3489 3949 4258 4661

% Mt 112 127 137 150 Spor Prod. Kg

/ha Mt 399 859 1167 1570

Mt *** *** *** DL5%=460 DL1%=622 DL0,1%=827 Rotaţia culturilor Faţă de monocultură, în cadrul rotaţiilor folosite s-au obţinut producţii superioare cu 52-58%.

Rotaţia simplă de 2 ani grâu – porumb a adus un spor de producţie de 1449 kg/ha (52%) faţă de varianta martor cu grâu în monocultură. Sporuri de producţie mai mari s-au obţinut în cadrul rotaţiei de 2 ani grâu –soia, 1515kg/ha (55%) şi în



- 49 -

cadrul rataţiei de 4 ani grâu-soia-porumb-lucernă 1598kg/ha (58%) asigurate statistic. Fertilizarea Faţă de varianta martor , nefertilizată, s-au obţinut producţii superioare cu 399-1570 kg/ha. În varianta fertilizată numai cu azot în doza de 60kg/ha sporul de producţie a fost de 399 kg/ha (12%). În varianta de fertilizare cu N60P60 s-a înregistrat un spor de producţie de 859 kg/ha (27%), în varianta de fertilizare cu N120P60 sporul de producţie obţinut a fost de 1167 kg/ha, iar în varianta de fertilizare N120P60K60.

CONCLUZII

Rotaţiile practicate au adus sporuri de producţie cuprinse între 52-58% faţă de monocultură. Astfel într-o agricultură modernă care are ca scop o creştere atât cantitativă cât şi calitativă a producţiei, rotaţia culturilor este o necesitate. Cele mai mari sporuri de producţie s-au înregistrat în rotaţiile cu leguminoase, grâu-soia şi rotaţia grâu-soia-porumb-lucernă, arătând necesitatea diversificării rotaţiilor practicate în agricultura României, unde o mare pondere o are rotaţia grâu -porumb. Cea mai eficientă varianta de fertilizare a fost N120P60K60 care a adus sporuri de producţie în toate rotaţiile faţă de martor.

BIBLIOGRAFIE

1. Marinca C., Dumitru M., Borza I., Tărău D., 2009 - Solul şi fertilitatea relaţia cu

sistemele agricole din Banat, Ed. Mirton Timisoara;

2. Vlad H., Borza I., 2011 - Solurile judeţului Arad starea actuală şi posibilităţi de

restaurare a fertilităţii Ed. Agroprint, Timisoara;

3. Ciulcă S., 2006 – Metodologii de experimentare în agricultură şi biologie, Ed

Agroprint, Timiţoara;

4. Pîrşan P., David Gh., Imbrea Fl., 2006 – Fitotehnie, Eurobit;

5. Pîrşan P., 2003 - Tehnologia plantelor de camp, Editura Agroprint, Timisoara.



- 50 -

MODELE STATISTICE PRIVIND INFLUENŢA UNOR INDICI CHIMICI AI SOLULUI ASUPRA LUMBRICIDELOR

(OLIGOCHAETA: LUMBRICIDAE) ÎN CONDIŢII DIFERITE DE FERTILIZARE

STATISTICAL MODELS REGARDING THE INFLUENCE OF SOME

CHEMICAL INDICES OF SOIL ON EARTHWORMS (OLIGOCHAETA: LUMBRICIDAE) IN DIFFERENT TYPES OF

FERTILIZATION

Mădălina IORDACHE1, Iacob BORZA1, Irina ORIOL2

1Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicina Veterinară a Banatului Timişoara, România; 2UEM Reşiţa,Romania

email: [email protected]

Rezumat Datele publicate în această lucrare reprezintă o parte a unei cercetări mai vechi, iar unele rezultate obţinute prin această cercetare au fost deja publicate [6]. Prezentul studiu constă în aflarea modului în care unii indici chimici ai solului influenţează dinamica lumbricidelor în sol în condiţiile fertilizării chimice şi organice, la culturile de grâu şi porumb, pe un faeoziom argic (SRTS 2003). Studiul a mai intenţionat să identifice câteva modele statistice de influenţă a indicilor chimici studiaţi asupra lumbricidelor din sol în condiţiile diferite de fertilizare. Studiul statistic s-a realizat prin metodele corelaţiei şi regresiei. Cuvinte cheie: râme, grâu, porumb, gunoi de grajd, azot, fosfor, potasiu

Abstract The data published in this paper represent a part of an older research, and some results obtained by this research have been already published [6]. The present study consist of finding out how some chemical indices of soil influence the earthworms, in chemical and organic fertilization, in wheat and maize cultures, in a luvic phaeozem soil (SRTS 2003). Also, the study aimed to find out several models statistically assured of the influence of some chemical indices of soil on earthworms in conditions of different fertilization. The statistical study was made by regression and correlation methods. Key words: earthworms, wheat, maize, cattle manure, nitrogen, phosphorous, potassium.

INTRODUCERE

Deoarece organismele din sol creează baza existenţei pentru regnul vegetal

şi animal şi închid circuitul substanţelor în natură, dezvoltarea acestui aspect al cunoaşterii ştiinţifice necesită în primul rând o cercetare sistematică aprofundată a tuturor organismelor ce trăiesc în sol. În ultimii ani, au fost făcute progrese îmbucurătoare în acest domeniu ca şi în acela al fiziologiei organismelor din sol. Dacă activitatea de transformare şi descompunere exercitată de organismele din sol este oprită sau tulburată în desfăşurarea ei normală, atunci apar stagnări în



- 51 -

circuitele biogeochimice ale ecosferei, care trebuie să se repercuteze, între altele, asupra aprovizionării societăţii omeneşti cu hrană şi îmbrăcăminte [3, 5].

Cunoştinţele asupra relaţiilor dintre condiţiile staţionale climatice, fizice şi chimice şi modificarea numărului, variaţiilor sezoniere, activităţii vitale, relaţiilor din cuprinsul comunităţii şi activităţii organismelor din sol sunt utile pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului [4].

Râmele sunt esenţiale în compostare şi în procesul de convertire a materiei organice moarte în humus, care este vital creşterii unor plante sănătoase, asigurând în acest fel continuitatea ciclului fertilităţii solurilor prin formarea complexelor argilo-humice menţionate de mai mulţi cercetători [1, 2, 3, 4].


Cercetările privind efectul fertilizanţilor organici (gunoiul de grajd în doza de 20 t/ha) şi al celor minerali (îngrăşăminte chimice în doza N120P120) asupra dinamicii lumbricidelor din sol, sub aspectul efectivului de indivizi şi al biomasei, s-au realizat în cadrul a două experienţe cultivate cu grâu şi porumb, pe un sol de tip faeoziom argic (SRTS 2003) din judeţul Arad. Suprafaţa fiecărei parcele experimentale a fost de 100 m2. Descrierile pedologice ale profilului de sol şi clasificarea solului s-a realizat în conformitate cu Sistemul Român de Clasificare a Solurilor (SRTS 2003) de către OSPA Arad [7]. Extracţia lumbricidelor din sol s-a realizat cu soluţie de formaldehidă 2%, în conformitate cu prevederile standardului ISO 23611-1/2006 (Calitatea solului – Extragerea nevertebratelor din sol, partea 1: Sortarea manuală şi extracţia cu formaldehidă a râmelor) [8].


În tabelul 1 sunt prezentate valorile medii ale indicatorilor efectiv de lumbricide şi biomasă de la nivelul celor două culturi (grâu şi porumb) şi respectiv pentru cele două tipuri de fertilizare (N120P120 şi gunoi de grajd 20 t/ha).

Fertilizarea chimică a influenţat negativ atât efectivul cât şi biomasa lumbricidelor în ambele culturi.

Fertilizarea organică a favorizat activitatea lumbricidelor exprimată ca efectiv şi biomasă, care au crescut semnificativ.



- 52 -

Tabel 1

Valorile medii privind efectivul de indivizi şi biomasa lumbricidelor Mean values regarding the earthworm number and biomass

Planta de cultură/Varianta experimentală Efectiv lumbricide

(indivizi/m2) Biomasa

(g/m2) Martor 22 6,70 Fertilizare chimică (N120P120) 5,67 3,26 Grâu Fertilizare organică (gunoi de grajd 20 t/ha) 35,33 10,58 Martor 12,33 3,71 Fertilizare chimică (N120P120) 2,67 1,81 Porumb Fertilizare organică (gunoi de grajd 20 t/ha) 17,67 5,42

În tabelul 2 sunt prezentate valorile indicilor agrochimici ai solului care au

fost monitorizaţi în paralel cu dinamica lumbricidelor. Tabel 2

Valorile indicilor chimici ai solului corespunzători fiecărei variante experimentale

Varianta experimentală/ Planta de cultură pH Humus

(%) IN

(%)

P mobil (ppm)

K mobil (ppm)

Martor 5,31 2,69 1,70 65 143 Fertilizare chimică (N120P120) 5,20 2,56 1,76 70 158 Grâu Fertilizare organică (gunoi de grajd 20 t/ha) 5,39 2,80 1,82 59 165

Martor 5,65 2,45 1,87 42 162 Fertilizare chimică (N120P120) 5,55 2,30 1,91 65 175 Porumb Fertilizare organică (gunoi de grajd 20 t/ha) 5,95 2,90 2,04 48 173

Analiza statistică privind influenţa fertilizării chimice şi organice asupra indicilor chimici ai solului şi asupra dinamicii lumbricidelor.

Conform valorilor care indică gradul de omogenitate (tabel 3), cele mai omogene sunt datele caracteristicilor humus (5,11%), indice de azot (5,22%) şi potasiu (6,82%). În consecinţă, s-a analizat influenţa acestora asupra râmelor.



- 53 -

Tabel 3

Media, abaterea standard şi gradul de omogenitate al datelor privind efectivul de lumbricide şi biomasa acestora în variantele martor ale câmpului experimental

Analiza influenţei indicilor chimici ai solului asupra efectivului de

lumbricide în condiţiile fertilizării chimice. Prin metoda excluderii factorilor independenţi rând pe rand s-a ajuns la

concluzia că trei dintre factorii chimici au o influenţă semnificativă asupra dinamicii numerice a lumbricidelor: IN, P şi pH. Analiza varianţei ANOVA (tabelul 4) a confirmat acest rezultat pentru toate cele trei cazuri (Fcalculat > Ftabelar), cu o probabilitate de 95%. Legătura directă şi puternică dintre factori a fost demonstrată şi de coeficientul de corelaţie (R), coeficientul de determinaţie (Adjusted R Square) şi de coeficientul Durbin-Watson (tabelul 5).

Tabel 4

Analiza varianţei (ANOVA) privind influenţa indicilor chimici ai solului (IN, P, pH) asupra numărului de lumbricide în cazul fertilizării chimice cu N120P120

Model Sum of Squares df Mean Square F Sig. F

Regression 660,667 3 220,222 40,040 4,07 ,000a Residual 44,000 8 5,500 - - - 1

Total 704,667 11 - - - - a. Predictors: (Constant): IN, P, pH b. Dependent Variable: Număr lumbricide

Analyzed factor Mean Std. Deviation Homogeneity degree (%) Număr lumbricide Biomasă lumbricide

17,1667 9,845

5,98052 10,42235

34,83 -

pH 5,4800 ,18623 15,75 P 53,5000 12,59762 23,54 K 1,5250E2 10,40673 6,82 Humus 2,5700 ,13145 5,11 IN 1,7850 ,09311 5,22



- 54 -

Tabel 5

Influenţa indicilor chimici ai solului asupra numărului de lumbricide în cazul fertilizării chimice cu N120P120

Change Statistics Model R R

Square

Adjusted R

Square

Std. Error of the Estimate R Square

Change F

Change Sig. F

Change

Durbin-Watson

1 ,968a ,938 ,914 2,34521 ,938 40,040 ,000 2,475 a. Predictors: (Constant): IN, P, pH b. Dependent Variable: Număr lumbricide

Analiza influenţei indicilor chimici ai solului asupra biomasei lumbricidelor în condiţiile fertilizării chimice.

Analiza varianţei ANOVA (tabelul 6) a arătat că biomasa lumbricidelor nu

este în mare măsură influenţată de factorii incluşi în analize, fapt care poate fi pus pe seama existenţei altor factori care ar putea conduce la o asemenea concluzie, neincluşi în cercetarea de faţă, dar care ar putea avea o influenţă mai mare (de exemplu factorii climatici sau vârsta indivizilor identificaţi la nivelul solului).

Tabel 6

Analiza varianţei (ANOVA) privind influenţa indicilor chimici ai solului (IN, P, pH)

asupra biomasei lumbricidelor în cazul fertilizării chimice cu N120P120

Model Sum of Squares Df Mean Square F Ftabelar, 5 % Sig. F A 1 2 3 4 5 6


Total 708,289 11 - - - - Regression 221,220 2 110,610 2,044 4,26 ,185b Residual 487,069 9 54,119 - - - 2 Total 708,289 11 - - - - Regression 66,506 1 66,506 1,036 4,96 ,333c Residual 641,783 10 64,178 - - - 3 Total 708,289 11 - - - -

a. Predictors: (Constant): IN, P, pH b. Predictors: (Constant): IN, pH c. Predictors: (Constant): IN d. Dependent Variable: Biomasa lumbricidelor



- 55 -

Coeficienţii de regresie (R) denotă existenţa unei legături relativ slabe între factorii independenţi (pH, IN, P, K) şi biomasa lumbricidelor (tabel 7).

Tabel 7

Influenţa indicilor chimici ai solului asupra biomasei lumbricidelor în cazul fertilizării

chimice cu N120P120

Change Statistics Model R R Square Adjusted

R Square Std. Error of the Estimate R Square

Change F

Change df1 df2 Sig. F Change

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 ,561a ,315 ,057 7,79037 ,315 1,224 3 8 ,363 2 ,559b ,312 ,160 7,35654 -,002 ,026 1 8 ,877

a. Predictors: (Constant): IN, P, pH b. Predictors: (Constant): IN, pH

Analiza influenţei indicilor chimici ai solului asupra efectivului de lumbricide în condiţiile fertilizării organice.

S-a folosit metoda excluderii treptate din studiu a fiecărui factor de interes,

rând pe rand şi astfel au rezultat următoarele modele posibile de influenţă (table 8):

- modelul 1: include studiul influenţei factorilor independenţi Humus, IN, K; - modelul 2: include studiul influenţei factorilor independenţi IN, K; - modelul 3: include studiul influenţei factorului independent IN. -

Tabel 8

Influenţa indicilor chimici ai solului (humus, K, IN) asupra numărului de lumbricide în cazul fertilizării organice

Change Statistics

Model R R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the

Estimate R Square Change

F Change df1 df2 Sig.

F Change

Durbin-Watson

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 ,945a ,893 ,853 3,60555 ,893 22,299 3 8 ,000 - 2 ,945b ,893 ,869 3,40829 ,000 ,042 1 8 ,842 - 3 ,936c ,876 ,863 3,47872 -,017 1,418 1 9 ,264 2,575

a. Predictors: (Constant): IN, K, Humus b. Predictors: (Constant): IN, K c. Predictors: (Constant): IN d. Dependent Variable: Număr lumbricide



- 56 -

Coeficienţii de corelaţie (R) şi coeficienţii de determinaţie (R Square) pentru toate cele trei modele analizate arată că legătura dintre factorii incluşi în studiu şi numărul de lumbricide este puternică şi directă. Acelaşi lucru este demonstrat şi de coeficientul Durbin-Watson (tabelul 8).

Relaţia dintre valorile statisticii testului Fisher este Fcalculat › Ftabelar (tabelul 9) pentru toate cele 3 modele, ceea ce înseamnă că numărul de lumbricide este în proporţie de 95% influenţat de variaţia factorilor humus, IN şi K.

Tabel 9

Influenţa indicilor chimici ai solului asupra numărului de lumbricide în cazul fertilizării organice


A 1 2 3 4 5 6


Total 973,667 11 - - - - Regression 869,119 2 434,559 37,409 4,26 ,000b Residual 104,548 9 11,616 - - - 2

Total 973,667 11 - - - - Regression 852,652 1 852,652 70,459 4,96 ,000c Residual 121,015 10 12,101 - - - 3

Total 973,667 11 - - - - a. Predictors: (Constant): IN, K, Humus b. Predictors: (Constant): IN, K c. Predictors: (Constant): IN d. Dependent Variable: Număr lumbricide

Analiza influenţei indicilor chimici ai solului asupra biomasei lumbricidelor în condiţiile fertilizării organice.

Prin metoda excluderii factorilor independenţi rând pe rând s-au obţinut

trei modele relevante (tabelul 10): - modelul 1: include studiul influenţei factorilor independenţi IN, K, P; - modelul 2: include studiul influenţei factorilor independenţi IN, K; - modelul 3: include studiul influenţei factorului independent IN.



- 57 -

Tabel 10

Analiza varianţei (ANOVA) privind influenţa indicilor chimici ai solului (IN, K, P) asupra biomasei lumbricidelor în cazul fertilizării organice



Total 85,670 11 - - - - Regression 76,597 2 38,299 37,989 4,256 ,000b Residual 9,073 9 1,008 - - - 2

Total 85,670 11 - - - - Regression 75,550 1 75,550 74,650 4,965 ,000c Residual 10,121 10 1,012 - - - 3

Total 85,670 11 - - - - a. Predictors: (Constant): IN, K, P b. Predictors: (Constant): IN, K c. Predictors: (Constant): IN d. Dependent Variable: Biomasa lumbricidelor

În baza relaţiei testului F s-a găsit că Fcalculat > Ftabelar pentru cele trei modele, deci biomasa lumbricidelor este în mare măsura influenţată de factorii IN, K şi P cu o probabilitate de 95%. Coeficienţii de corelaţie (R), coeficienţii de determinaţie (R Square) şi coeficientul Durbin-Watson demonstrează acelaşi lucru (tabel 11).

Tabel 11

Influenţa indicilor chimici ai solului (IN, K, P) asupra biomasei lumbricidelor în cazul fertilizării organice

Change Statistics

Model R R Square Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate R Square

Change F

Change Sig. F

Change

Durbin-Watson

A 1 2 3 4 5 6 7 8

1 ,946a ,895 ,855 1,06201 ,895 22,652 ,000 2,656 2 ,946b ,894 ,871 1,00406 ,000 ,045 ,838 2,719 3 ,939c ,882 ,870 1,00601 -,012 1,039 ,335 2,626

a. Predictors: (Constant): IN, K, P b. Predictors: (Constant): IN, K c. Predictors: (Constant): IN d. Dependent Variable: Biomasa lumbricidelor



- 58 -

CONCLUZII

În condiţiile faeoziomului studiat s-a constatat că unii indici agrofizici şi agrochimici ai solului s-au corelat pozitiv cu prezenţa lumbricidelor în sol.

Valorile pentru pH, humus şi indicele de azot al solului au influenţat pozitiv numărul de lumbricide, spre deosebire de valorile fosforului şi potasiului care au avut o influenţă negativă sau nesemnificativă.

În ceea ce priveşte influenţa comună a unor indici ai solului asupra dinamicii lumbricidelor, în fertilizarea chimică, studiul statistic a evidenţiat faptul că următorii indici chimici ai solului au exercitat o influenţă simultană pozitivă, şi anume pH-ul, şi indicele de azot, fosforul, cu un coeficient de corelaţie semnificativ (R =0,968).

În cazul fertilizării organice cu gunoi de grajd s-a constatat în urma analizelor statistice că valorile solului privind pH-ul, humus-ul şi indicele de azot au o influenţă pozitivă asupra dinamicii numerice a lumbricidelor. În ceea ce priveşte acţiunea simultană a unor indici chimici ai solului, s-au evidenţiat două posibilităţi, ambele favorabile prezenţei lumbricidelor: o influenţă simultană pozitivă a humusului, indicelui de azot şi potasiului (R =0,945); o influenţă simultană pozitivă a humusului şi indicelui de azot (R =0,945).

ACKNOWLEDGEMENTS Publicarea acestei lucrări a fost susţinută financiar din fondurile contractului de

cercetare tip PN II-RU-PD, nr. 109/02.08.2010, cod PD-591.

BIBLIOGRAFIE

1. Bossuyt, H., Six, J., Hendrix, P.F., 2005 – Protection of soil carbon by microaggregates within earthworm casts. Soil Biol. Biochem. 37, 251-258;

2. Brown, G. G., Barois, I., Lavelle, P., 2000 – Regulation of soil organic matter dynamics and microbial activities in the drilosphere and the role of interactions with other edaphic functional domains. European Journal of Soil Biology 36, 177-198;

3. Coq, S., Barthès, B. G., Oliver, R., Rabary, B., Blanchart, E., 2007 – Earthworm activity affects soil aggregation and organic matter dynamics according to the quality and localization of crop residues – An experimental study (Madagascar), Soil Biology & Biochemistry 39 (2007) 2119-2128;

4. Edwards C.A., Bohlen P.J. (1996): Biology and Ecology of Earthworms. 3rd

Edition. Chapman and Hall, London;

5. Eliade, Gh., Ghinea, L., Ştefanic, Gh., 1983 – Bazele biologice ale fertilităţii solului, Ed. Ceres, Bucureşti;

6. Iordache, Mădălina, Borza, I., 2010 - The influence of some chemical indices of soils on earthworm abundance (Oligochaeta: Lumbricidae) in conditions of organic and mineral fertilization, USAMV „Ion Ionescu de la Brad” Iasi, Revista Lucrari stiintifice. Seria Agronomie, ISSN 1454-7414, vol. 53, Nr. 1/2010, pag. 106-111;

7. ***Arhiva OSPA Arad; 8. ***ISO 23611-1/2006: Calitatea solului–Prelevarea nevertebratelor din sol, partea 1: Sortarea

manuală şi extragerea cu formaldehidă a lumbricidelor; 9. ***Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor - SRTS 2003, I.C.P.A. Bucuresti.



- 59 -

APRECIERI ASUPRA INDICILOR SINECOLOGICI ALE UNEI PAJIŞTI DE AGROSTIS CAPILLARIS L. ŞI ANTHOXANTUM

ODORATUM L.

APROACH REGARDING SINCOLOGIC INDEXIS AGROSTIS CAPILLARIS L ŞI ANTHOXANTUM ODORATUM

GRASSLAND

Carmen DURĂU, Alexandru MOISUC, Veronica SĂRĂŢEANU, Marinel HORABLAGA, Otilia COTUNA

Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicina Veterinară a Banatului Timişoara,Romania


Rezumat

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu ecologic a unei pajişti edificate de Festuca rupicola L. si Agrostos capillaris L. Inventarierea vegetaţiei s-a făcut timp de trei ani cu ajutorul metodei dublului metru. Pe baza indicilor sinecologici analizaţi putem concluziona că pajiştea analizata din punct de vedere al indicelui sinecologic pentru temperatura are un caractermicro-mezoterml, iar cracterul acido-neutrofill a reiesit din analiza indicelui sinecologic pentru reacţia solului. Cuvinte cheie: pajişte,indici sinecologici, acidofil,micro- mezoterm

Abstract This work presents a ecological study of grassland edified by Agrostis capillaris L si Anthoxantum odoratum L.The inventory of the vegetation was realised for three years with the help of the quadrate point method. In conclusion we can say point of view temperature sinecologic index of Agrostos capillaris L si Anthoxantum odoratum L.grassland vegetation is micro – mezoterm charcter and the acido – neutrofilus character is revealed from soil rection sinecological index analysis. Key words: grassland, sinecological indexs acido –neutrofilus, micro-meyoterm

INTRODUCERE

Pajiştile dominate de Agrostis capillaris prezintă cea mai mare

importanţă pentru regiunile de deal atât datorită suprafeţei mari pe care o ocupă , cât şi a valorii economice a furajului produs. (BĂRBULESCU şi colab.,1987). Pajiştile de Agrostis capillaris L.,sunt răspândite atât în etajul gorunului cât şi în partea inferioară a etajului fagului, ocupând atât terenuri plane, cât si versanţii cu inclinare mică şi medie, uneori pe terasele mai înalte ale luncilor (POPESCU şi colab. 2001).

MATERIAL ŞI METODĂ Observaţiile s-au efectuat pe aria lacalităţii Fîrdea situată pe dealurile

Surducului. Dealurile Surducului sunt situate la poalele munţilor Poiana Ruscă,



- 60 -

fiind delimitate la est de pârâul Bega-Luncani, iar la nord terasele râului Bega. Limita sudică, spre Poiana Ruscă, urmăreşte aliniamentul localităţilor Crivina, Hăuzeşti, Gladna , Zolţ, Tomeşti; limita este formată, în continuare, de valea râului Saşa, până la Crivina de Sus. Contactul cu muntele se face printr-o puternică denivelare şi printr-o serie de depresiuni de contact. Observaţiile s-au efectuat în perioada 2008-2010 pe o pajişte de Agrostos capillaris L si Anthoxantum odoratum L. si Pajiştea permanenta analizată este situată, la altitudinea 389 m, expoziţie sudica. Covorul ierbos al pajiştii de Agrostis capillaris L. si Anthoxanthum odoratum L analizat este instalată în imediata vecinătate a pădurii. Vegetaţia s-a determinat prin metoda dublului metru. Daget Ph, Poissonet J. (1971).


Pajiştea analizată din punct de vedere al compoziţiei floristice , realizează o acoperire de 90%, iar pe lângă speciile edificatoare menţionăm gramineele: Lolium perenne L., Fetuca pratensis L. Poa pratensis L., iar dintre leguminoase Trifolium pratense L. Grupând speciile pe familii botanice a rezultat că Poaceaele au ponderea cea mai mare 28,5% din numărul total de specii, urmate fiind de Asteraceae si Rosaceae fiecare cu 14,2 % , fig..1.

02.5

57.510

12.515

17.520

22.525

27.530

Poacea

e

Campan

ulacea

e

Cypera

ceae

Fabac

eae

Asterac

eae

Rosace

ae

Plantag

inacea

e

Junca

ceae

Apiacea

e

Scrophular

iacea

e

Ranuncu

lacea

e

Caryophila

ceae

%

Fig.1. Structura pe familii botanice a plantelor din pajiştea identificată de Agrostis capillaris L şi Anthoxantum odoratum L



- 61 -

0

5

10

15

20

25

30

%

%

% 3,57 17,85 28,57 28,57 3,57 10,71

U0 U2 U2,5 U3 U3,5 U4

Fig. 2. Procentul de specii din numărul total în funcţie de factorul umiditate

Stabilind pentru fiecare din speciile participante în covorul vegetal indicii sinecologici pentru umiditate, putem sune că cele mai numeroase specii sunt speciile xeromezofit- mezofite (28,57%), respectiv speciile mezofite care deţin acelaşi procent (28,57%).

Tabel .1

Indicele sinecologic pentru umiditatea a vegetaţiei pajiştii de Anthoxanthum odorathum L.,si Agrostis capillaris L.

Val

:indiv Nr.

specii % Acop%

2008 Acop

T Acop%

2009 Acop

T Acop%

2010 Acop

T U0 3 3,57 4,5 0 1 0 1 0 U2 5 17,85 11 22 13 26 13 26 U3 16 57,14 65 195 68 201 69,5 208,5 U4 5 14,28 9 36 7 28 7 28

29 89,5 253 89 255 90,5 262,5 ISU 2,82 2,86 2,90

Cele mai puţine specii din numărul total de specii inventariate (29 specii) sunt speciile amfitolerante (U0) faţă de factorul umiditate, cum ar fii:Hieracium aurantiacum L Antoxanthum odorahtum L., Phragmites australis (Cav) Trin ex Steud. Indicele sinecolgic pentru umiditate (ISU) al pajiştii de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L., calculat pentru anul 2008 exprimă un caracter xeromezofit –mezofit, evoluând în anul 2010 spre un caracter mezofit, (tabele 1.)



- 62 -

Acest lucru se expilcă prin faptul că speciile participante în covorul vegetal al pajiştii de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L., îşi modifică acoperirea de la un an la altul .

Astfel mezofitele (U3) au o acoperire de 65. % în anul 2008 , iar in anul 2010 acestea işi măresc acoperirea 69.5% .

Acestea sunt completate de speciile xeromezofite U2, a căror acoperire creşte de la l1% în anul 2008, la 13% în anul 2010.

Stabilind indicii sinecologici pentru temperatură a speciilor participante în covorul vegetal al pajiştii de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L, s-a stabilit că din numărul total de specii (29 specii), cele mai multe au fost speciile mezoterme (T3), 35,71%, cum ar fii Crepis bienis L, Filipendula vulgaris Moech., Prunus spinosa L,.iar un procent apropiat au avut speciile amfitolerante.32,14%, (fig. 3).

0

5

10

15

20

25

30

35

40

%

% 32,14 3,57 3,57 35,71 3,57 25

T0 T2 T2,5 T3 T3,5 T4

Fig.3. Procentul de specii din numărul total în funcţie de factorul umiditate

Pe baza acoperirilor realizate de speciile participante în covorul vegetal al pajişti de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L, sa putut calcula indicele sinecologic pentru taemperatură (IST).

Tabel. 2

Indicele sinecologic pentru temperatura a vegetaţiei pajiştii de Anthoxanthum odorathum şi Agrostis capillaris

Val : indiv

Nr. specii %

Acop% 2008

Acop T

Acop% 2009

Acop T

Acop% 2010

Acop T

T0 9 32,14 23 0 22 0 18 0 T2 1 3,57 4,5 9 4 8 3 6 T3 11 39,28 55 177 57 171 62 186 T4 8 28,57 7,3 29,3 6,8 27,2 7,8 31,2

29 89,8 215,3 89,8 206,2 90,8 223,2 IST 2,39 2,29 2,45



- 63 -

Astfel în anul 2008 indicele sinecologic pentru temperatură al pajiştii de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L este 2.39, iar în anul 2010 este de 2.45., aproape neodificat , î stabilind astfel caracterul micro – mezoterm al pajiştii (tab.2.). Desi acoperirea (%) speciilor mezoterme (T3) s-a modificat de la 55% în anul 2008 la 62 % în anul 2010 (fig.3), un rol hotărâtor au speciile microterme (T2) care au stabilit practic caracterul acestei pajişti.

Tabel 3 Indicele sinecologic pentru umiditatea a vegetaţiei pajiştii de

Anthoxanthum odorathum şi Agrostis capillaris Val

:indiv Nr.

specii % Acop%

2008 Acop T Acop%

2009 Acop T Acop%

2010 Acop T R0 12 39,28 30,5 0 27,5 0 26,2 0 R2 1 3,57 2 4 2 4 1,8 3,8 R3 4 14,28 22,3 66,9 23 69 25 75 R4 11 39,28 32,1 128,4 35 140 35,5 142 R5 1 3,57 2,5 12,5 2 10 2 10

89,4 211,8 89,5 223 90,5 230,8 ISR 2,36 2,49 2,5

Calculând indicele sinecologic pentru reacţia solului (ISR) al pajiştii de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L, a reieşit că , în anul 2008 acesta a fost de 2.36, în anul 2010 ajungând la 2.5, conferind pajiştii un caracter acidofil cu o tendinţa în anii următori spre un caracter acido – neutrofil (tab.3). lucru explicat prin acoperirile (%) realizate de speciile participante în covorul vegetal al pajiştii de Agrostis capillaris L. şi Antoxanthum odorahtum L .

CONCLUZII

Astfel pe baza celor arătate mai sus putem spune că pajiştea are caracter xeromezofit –mezofit, evoluând în anul 2010 spre un caracter mezofit,, fapt explicat prin acoperirea ridicată pe care o au speciile amfitolerante. Astfel pe baza celor arătate mai sus putem spune că pajiştea are caracter caracterul micro – mezoterm Deşi speciile slab acide neutrofile (R4) au avut acoperirea cea mai mare caracterul pajiştii este acidofil cu o tendinţa în anii următori spre un caracter acido – neutrofil, indicele sinecologic pentru reacţia solului fiind 2.36 în anul 2008 şi 2.46 în 2010.

BIBLIOGRAFIE

1. Bărbulescu C. Motcă Gh. 1987 - Pajiştile de deal din România, Editura Ceres, Bucureşti.

2. Daget Ph, Poissonet J., 1971 - Une méthode d'analyse phytologique des prairtes, Annales Agronom.,22(1)

3. Popescu Gh., 2001 – 4. Pajştile din nordul Oltenei, Editura Universitatea Craiova ISBN 973-8043-74-8, pp.157-

159,



- 64 -

STUDII PRIVIND REGENERAREA IN VITRO LA SPECIA CALENDULA OFFICINALIS L.

STUDY CONCERNING IN VITRO REGENERATION TO

CALENDULA OFFICINALIS L. SPECIES

Cristina ZEPA (CORADINI), Valeriu TABĂRĂ, Dorica BOTĂU, Alexandru LAZĂR, Irina PETRESCU

U.S.A.M.V.B.Timişoara,Romania, email: [email protected]

Rezumat

.. Studiul efectelor hormonului de crestere in mediul de cultura este important atat la plantele comerciale, dar în special la plantele medicinale, printre care si specia Calendula officinalis L. Au fost investigate efectele tipului de hormoni asupra obtinerii de regeneranti de Calendula officinalis L. S-au studiat efectele acidului indol-3-acetic (AIA), acid 2,4-diclor fenoxiacetic (2,4-D), acidul benzil amino-purinic (BAP) şi acidul naftalenacetic (ANA), asupra explantelor de gălbenele în mediu Murashige şi Skoog (MS). Patru tipuri de medii de cultura au fost folosite, cu diferie concentratii ale urmatorilor regulatori de crestere ANA/BAP, AIA/BAP si 2,4 D. Lăstarii şi calusul s-au format cel mai eficient pe mediul MS suplimentat cu 1 mg/ l ANA si 0.1 mg/ l BAP, dar pe mediul MS suplimentat cu 2 mg/ l 2,4 D, procentul de calus a fost mai puţin. La Calendula officinalis L. toate explantele folosite au avut evolutie pozitiva in vitro, iar calusul de galbenele regenereaza lastari cand este transferat pe mediu proaspat cu auxine si citochinine; pe acelasi mediu lastarii formeaza radacini. Lăstarii transferati pe mediu MS suplimentat cu 0,5 mg/ l ANA si 0.5 mg/ l BAP, respectiv 0,5 mg/ l AIA si 0.5 mg/ l BAP au produs radacini, iar plantele astfel obtinute au fost transferate in sol. Rezultatele obtinute sugerează faptul că protocoalele de regenerare a plantelor de Calendula officinalis L. pot fi folosite pentru a oferi obţinerea unei biomase mari într-un interval scurt de timp. Cuvinte cheie: Calendula officinalis L., explante, regenerare in vitro

Abstract The study of hormone effects of increase in the crop environment was important both for comercial plants, and specially to medical plants, such as Calendula species. It had been investigated the effects of hormone type on regenerator getting of Calendula species. It were studied the effects of indole-3-acetic acid (AIA), 2,4- dichlorophenoxiacetic acid (2,4-D), 6-benzyl amino purine acid (BAP) and naphtaleneacetic acid (ANA), on marigolds explants in Murashige and Skoog environment (MS). Four types of environments of crop were used, with different concentrations of the following regenarators of increasing ANA/BAP, AIA/BAP and 2,4 D. The shoots and callus formed the most efficient on MS environment with 1 mg/1 ANA and 0.1 mg/ 1 BAP, but on MS environment supplement with 2 mg/1 2,4 D, the callus percentage was smaller. To Calendula all explants used had in vitro evolution, and marigolds’ callus generated shoots when it was transfered on fresh environment with auxins and cytokinins; on the same environment the shoots formed the roots.The shoots transfered on MS nevironment supplemented with 0,5 mg/ l ANA and 0.5 mg/ l BAP, respectively 0,5 mg/ l AIA and 0.5 mg/ l BAP had produced roots, and the plants obtained were transfered in the soil. The results obtained had suggested that the regeneration protocols of Calendula plants could be used to offer the getting of a big biomass in a very short time. Key words: Calendula officinalis L., explants, regeneration in vitro



- 65 -

INTRODUCERE

Specia Calendula officinalis L. este producătoare de substanţe biologic active, cu multiple întrebuinţări in industria cosmetica si farmaceutica.

Galbenelele (Calendula officinalis L.), sunt plante medicinale cu o adevarata sursa de vitamina C, substante proteice, substante amare, avand un placut miros balsamic. Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian.

Studiile fitofarmaceutice ale diferitelor extracte de galbenele au aratat proprietatile antiinflamatorii si antivirale de interes terapeutic.

Programul de ameliorare a speciei vizeaza imbunatatirea continutului de substante biologic active, producerea materialului saditor sanatos, precum si obtinerea unei largi varietati coloristice la soiurile ornamentale

Tehnicile in vitro ofera posibilitatea realizarii acestor obiective in timp scurt, cu eficienta maxima; ele asigura inducerea variabilitatii somaclonale si selectia formelor rezistente la factori nefavorabili.

Cercetări referitoare în acest domeniu au fost efectuate de către: Klouchek-Popova E., Popov A., Pavlova N., Krusteva S., (1982); Botău Dorica, (2003); Botău Dorica, Petrescu Irina, (2003); Çöçü S., Uranbey S., İpek A., Khawar K.M., Sarihan E.O., Kaya M.D., Parmaksiz İ. and Özcan S. (2004); Petrescu Irina, Botău Dorica, Şumalan R., (2004); Aboshama H. M. S. (2005); Jimenez-Medina E., Garcia-Lora A., Paco L., Algarra I., Collado A., Garrido F., (2006); Chalabian F, Safavi E., Sharifnia F., (2007); Leal F., Rodrigues A., Fernandes D., Nunes F.M., Cipriano J., Ramos J., Teixeira S., Vieira S., Carvalho L.M., Pinto-Carnide O., (2009); Muley B.P., Khadabadi S.S. and Banarase N.B., (2009).


În vederea efectuării cercetărilor privind regenerarea in vitro a seminţelor

de Calendula officinalis L. s-au utilizat seminţe aparţinând la trei populaţii locale (Haţeg, Caransebeş şi Timişoara).

Mediul de cultura folosit a fost Murashige-Skoog (MS), continand urmatorii regulatori de crestere:

- MS1= 1 mg/ l ANA si 0.1 mg/ l BAP - MS2= 2 mg/ l 2,4 D Ambele variante ale mediului contin zaharoza 30g/ l si pH=5,8. Semintele sterilizate au fost germinate aseptic pe mediu de cultura MS0, iar

plantulele obtinute au folosit ca sursa de explante: cotiledon, meristem apical si hipocotil. S-au executat cate 30 inoculi pentru fiecare varianta a mediului, tip de explant si populatie locala. (fig. 1 a si b).


https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=S.+%c3%87%c3%b6%c3%a7%c3%bc

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=S.+Uranbey

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=A.+%c4%b0pek

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=K.M.+Khawar

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=E.O.+Sarihan

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=M.D.+Kaya

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=%c4%b0.+Parmaksiz

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=S.+%c3%96zcan

http://www.ofis.ir/?tools&q=Chalabian&d=8&b=0

http://www.ofis.ir/?tools&q=Safavi&d=8&b=0

http://www.ofis.ir/?tools&q=Sharifnia&d=8&b=0


- 66 -

a b

Fig. 1 (a si b)– Seminte germinate aseptic pe mediul de cultura MS0 a) Inocularea semintelor de galbenele pe mediu MS0; b) Populatii locale de

Calendula germinate in vitro;

Sursa de explante cotiledon si hipocotil au fost inoculate pe ambele tipuri de de mediu de cultura (MS1 si MS2), iar meristemul apical a fost inoculat doar pe mediu MS1.

Cultivarea s-a facut urmarindu-se formarea calusului si regenerarea de plante.

Calusul a fost subcultivat pe mediu MS1. Alungirea si inradacinarea lastarilor s-a efectuat pe doua tipuri de mediu, cu urmatorii regulatori de crestere:

- MS3= 0,5 mg/ l ANA si 0.5 mg/ l BAP - MS4= 0,5 mg/ l AIA si 0.5 mg/ l BAP


Explantele inoculate pe cele doua variante ale mediului de cultura au

evoluat in mod diferit. (tabel 1). Tabel 1

Evolutia explantelor de Calendula officinalis L. pe cele doua medii de cultura

Mediu de cultura

MS1 MS2 Populaţii locale Tip explant Răspuns (%) Răspuns (%)

cotiledon calus 85 calus 20 meristem apical lastari 75 - Haţeg hipocotil calus 18 calus 3 cotiledon calus 90 calus 26 meristem apical lastari 80 - Caransebeş hipocotil calus 20 calus 7 cotiledon calus 71 calus 3 meristem apical lastari 60 - Timişoara hipocotil calus 10 calus 1

S-au observat fenomene de dediferentiere si formare de calus dupa 15 zile



- 67 -

de cultivare a explantelor cotiledonare pe mediu MS1. (fig.7). La 27 zile calusul cotiledonar a putut fi pasat pe acelasi mediu proaspat, observandu-se diferentierea meristemoizilor.

Fig. 2 - Calus produs din cotiledon Fig.3 –Lastari de Calendula officinalis L.

regenerati din meristem apical

Meristemul apical a generat lastari pe mediu MS1 dupa 22 zile de cultivare. (fig.3).

Hipocotilul a produs calus in cantitate mai redusa, fenomenele de dediferentiere inregistrandu-se dupa 31 de zile de cultivare a acestui explant. (fig.4).

Fig.4 -Calus produs din hipocotil

Din rezultatele obtinute apare evidenta diferenta intre cele 3 populaţii

locale de Calendula officinalis L. în privinţa comportamentului in vitro a diferitelor explante.

Subcultura calusului de Calendula officinalis L. pe mediul MS1 a condus la proliferarea si diferentierea meristemoizilor, cu regenerare de lastari. Capacitatea organogenetica este superioara la populatia locala Caransebes, fata de populatiile locale Hateg si Timisoara. (fig. 5.).



- 68 -

8575

18

0

9080

20

0

7160

1020

3 0

26

70 3 1

0102030405060708090

100

cotil

edon

mer

iste

map

ical

hipo

cotil

cotil

edon

mer

iste

map

ical

hipo

cotil

cotil

edon

mer

iste

map

ical

hipo

cotil

Hateg Caransebes Timisoara

%

MS1MS2

Fig.5 Diagrama raspunsului in vitro a diferitelor explante de Calendula officinalis L. in

functie de populatie locala si mediu de cultura

Din rezultatele obtinute reiese ca prezenta auxinelor (ANA) si a citochininelor (BAP) in mediul de cultura MS induce organogeneza atat la nivelul calusului in subcultura cat si din meristemul apical.

Fig.6 -Lăstar înrădăcinat pe mediul MS3 (populaţia locală Caransebeş)

Lăstarii transferaţi pe MS3 si MS4 au produs rădăcini, iar plantele astfel

obţinute au fost transferate în sol. (fig. 6).

CONCLUZII

La Calendula officinalis L. explantele cu evolutie pozitiva in vitro sunt meristemul apical, cotiledonul si hipocotilul.

Calusul de Calendula regenereaza lastari cand este transferat pe mediu



- 69 -

proaspat cu auxine si citochinine. Pe acelasi mediu lastarii formeaza radacini. Capacitatea organogenetica a fost superioara la populatia locala

Caransebes, fata de populatii locale Hateg si Timisoara.

ACKNOLDGEMENT

Aceasta lucrare a fost publicata cu sprijinul proiectului "Scoala Postdoctorala in domeniul Agrculturii si al Medicinei Veterinare", POSDRU/89/1.5/62371, co-finantat din Fondul Social European prin intermediul Programului Operational Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane 2007-2013.

BIBLIOGRAFIE

1. Aboshama H. M. S., 2005 - In vitro Direct Plant Regeneration of Calendula

officinalis, L. J. Agric. Sci. Mansoura Univ., 30 (12): 7955 -7964. 2. Botău Dorica, 2003, Research regarding some factors influencing on "in vitro"

Calendula officinalis callus growth, International Symposium "Conventional and nonconventional methods used to improve quality" Timisoara

3. Botău Dorica, Petrescu Irina, 2003, The morphologic variability of Calendula officinalis regenerants obtained in vitro, Analele Universităţii Craiova Vol XXXIII “Agricultură Montanologie, Agroturism, Cadastru funciar ”ştiinţifice agrare, Craiova, p. 73-78.

4. Chalabian F, Safavi E., Sharifnia F., 2007, The study of Type and Concentration of Some Plant Hormons on Organogenesis and Regeneration Rates of marigold (Calendula officinalis L.) on in vitro, Biology Journal of Islamic Azad University ,Garmsar Branch; 2:37-45

5. Çöçü S., Uranbey S., İpek A., Khawar K.M., Sarihan E.O., Kaya M.D., Parmaksiz İ. and Özcan S., 2004, Adventitious Shoot Regeneration and Micropropagation in Calendula officinalis L., Biologia Plantarum Volume 48, Number 3, 449-451

6. Jimenez-Medina E., Garcia-Lora A., Paco L., Algarra I., Collado A., Garrido F., 2006, A new extract of the plant Calendula officinalis produces a dual in vitro effect: cytotoxic antitumor activity and lymphocyte activation, BMC Cancer; 5: 119

7. Leal F., Rodrigues A., Fernandes D., Nunes F.M., Cipriano J., Ramos J., Teixeira S., Vieira S., Carvalho L.M., Pinto-Carnide O., 2009, In vitro multiplication of Calendula arvensis for secondary metabolites extraction, ISHS Acta Horticulturae 812: III International Symposium on Acclimatization and Establishment of Micropropagated Plants, Acta Hort. (ISHS) 812:251-256

8. Muley B.P., Khadabadi S.S. and Banarase N.B., 2009, Phytochemical Constituents and Pharmacological Activities of Calendula officinalis Linn (Asteraceae): A Review, Tropical Journal of Pharmaceutical Research, October 2009; 8 (5): 455-465

9. Klouchek-Popova E., Popov A., Pavlova N., Krusteva S., 1982, Influence of the physiological regeneration and epithelialization using fractions isolated from Calendula officinalis, Acta Physiol. Pharmacol. Bulg.; 8: 63-67

10. Petrescu Irina, Botău Dorica, Şumalan R., 2004, Variability induced by the in vitro culture at Calendula officinalis L., Al II-lea Simpozion Internaţional “Resurse de mediu şi dezvoltare durabilă” Oradea, p. 435.


http://www.ofis.ir/?tools&q=Chalabian&d=8&b=0

http://www.ofis.ir/?tools&q=Safavi&d=8&b=0

http://www.ofis.ir/?tools&q=Sharifnia&d=8&b=0

http://iau-tnb.iau.ofis.ir/default.aspx?journals&journal=Biology+Journal+of+Islamic+Azad+University+%2cGarmsar+Branch

http://iau-tnb.iau.ofis.ir/default.aspx?journals&journal=Biology+Journal+of+Islamic+Azad+University+%2cGarmsar+Branch

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=S.+%c3%87%c3%b6%c3%a7%c3%bc

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=S.+Uranbey

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=A.+%c4%b0pek

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=K.M.+Khawar

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=E.O.+Sarihan

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=M.D.+Kaya

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=%c4%b0.+Parmaksiz

https://springerlink3.metapress.com/content/?Author=S.+%c3%96zcan

https://springerlink3.metapress.com/content/0006-3134/

https://springerlink3.metapress.com/content/0006-3134/48/3/

https://springerlink3.metapress.com/content/0006-3134/48/3/


- 70 -

EFECTUL FERTILZĂRII ASUPRA PRINCIPALILOR

INDICI DE CALITATE A UNOR SOIURI DE GRÂU DE TOAMNĂ CULTIVAŢI ÎN ZONA DEVA-ORĂŞTIE, ÎN ANUL 2010

EFFECT OF FERTILIZATION ON THE MAIN INDICES OF

QUALITY OF WINTER WHEAT VARIETIES CULTIVATED IN THE DEVA-ORĂŞTIE IN 2010

Nadina FUGACIU, Valeriu Tabără

Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului,

Facultatea de Agricultură,Timişoara, Romania, [email protected], [email protected]

Rezumat

Cultura grâului în România rămâne printre cele mai importante culturi agricole. Valoarea de piaţă şi destinaţia acestei producţii este dată de calitatea acestei producţii (Tabără V., 2008). În prezenta lucrare se face o analiză calitativă a producţiei a unor soiuri de grâu de toamnă, realizată în zona Deva-Orăştie sub efectul acţiunii fertilizării, în anul 2010. Sunt analizaţi indicii de calitate şi se face în acelaşi timp o analiză a soiurilor de grâu de toamnăcultivaţi pe suprafeţe semnificative în România. Cuvinte cheie: soi de grau, calitate, proteina, amidon, gluten

Abstract Wheat crops in Romania remains among the most important agricultural crops. Market value and destination of this output is given by the quality of this production (Tabără V., 2008) in the Deva-Orăştie action under the effect of fertilization, in 2010. Quality indices are analyzed and is also an analysis of winter wheat varieties grown in significant areas in Romania.In this paper we make a qualitative analysis of the production of winter wheat varieties, made. Keywords: wheat variety, quality, protein, starc, gluten


Datele prezentului studiu îşi propun diseminarea rezultatelor experienţei din ciclul doctoral pe care îl desfăşor şi este extins pe o perioadă de studiu de trei ani. Datele experimentale sunt orientative sunt obţinute în cel de al doilea an experimental, respectiv anul 2010.

Pentru determinarea indicilor de calitate a grâului au fost analizate trei soiuri de grâu: Ciprian, un soi realizat în Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin din judeţul Timiş; Alex - soi realizat tot în Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin şi Arieşan - soi creat la Staţiunea de Cercetări Agricole Turda. Soiurile de grâu au fost testate în zona Deva-Orăştie, soiurile fiind semănate în cadrul unei experienţe de tip bifactorial. Factorii studiaţi sunt soiul, cu





- 71 -

3 graduări: a1-Ciprian, a2–Alex, b3–Arieşan şi cel de-al doilea factor experimentat fiind fertilizarea cu, 4 graduări: b1-N0P0K0; b2-N60P60K60, b3-N90P90K90, b4-N120P120K120.

Recoltarea experienţelor cu soiuri de grâu s-a executat la maturitatea tehnică.

Pentru a obţine o calitate maximă a producţiei de grâu realizată, s-a monitorizat fluctuaţia calităţii producţiei de grâu obţinute, în funcţie de soiul de grâu şi tipul de fertilizare aplicată.

În laboratorul “Testarea calităţii seminţelor şi a materialului vegetal“, s-au efectuat testele chimice ale materialului biologic, folosind echipament de ultimă generaţie, aparatul AgriCheck Bruins Instruments, utilizat pentru analiza precisă şi rapidă a bobului întreg de cereale cu privire la conţinutul în proteină, amidon şi a conţinutului în grăsime. Laboratorul se află în cadrul Departamentului Tehnologii Agricole al Facultăţii de Agricultură U.S.A.M.V.B Timişoara.


Substanţele proteice constituie parte cea mai importantă a bobului de grâu sub aspectul valorii nutritive şi al calităţii industriei de panificaţie. Conţinutul în proteină din bobul de grâu depinde în mare măsură de soiul de grâu, de tehnologia de cultură (irigat, neirigat, fertilizare) şi de condiţiile pedoclimatice.

Un conţinut proteic ridicat este asociat cu o calitate de panificaţie bună. Dintre factorii tehnologici, fertilizarea influenţează cel mai puternic proteina din bob (Hera şi colab.,1986). Dintre elementele de tehnologie, îngrăşămintele cu azot exercită o acţiune destul de pronunţată asupra conţinutului ridicat în proteine.

Conţinutul boabelor de grâu în substanţe proteice este influenţat de factorii genetici (soiul) şi factorii de vegetaţie.

Pentru soiurile de grâu luate în studiu în condiţiile pedoclimatice ale zonei Deva-Orăştie ale anului 2010, se remarcă următoarele situaţii: media conţinutului de proteină (%) raportată la factorul soi este cu valoarea cea mai mare la soiul Ciprian şi Alex, respectiv 13,8% pe locul următor la o diferenţă relativ mică fiin soiul de grâu Arieşan cu 13,27% medie a conţinutului proteic (Fig.1). Majoritatea soiurilor de grâu comune, din colecţia mondială, conţin în boabele lor între 12 şi 16% substanţe proteice.



- 72 -

13

13,1

13,2

13,3

13,4

13,5

13,6

13,7

13,8

Media cont.P% 13,8 13,27 13,8

CIPRIAN ALEX ARIESAN

Fig. 1: Variaţia mediei conţinutului de proteină (%) în funcţie de soiul de grâu cultivat

(Zona Deva-Orăştie, 2010)

Media conţinutului de proteină (%) raportată la tipul de fertlizare aplicat în condiţiile din zona Deva-Orăştie, în anul 2010, prezintă următoarele carcateristici: pentru o fertilizare de b4-N120P120K120 se remarcă o medie a conţinutului proteic de 15,63%, la o fertilizare de N90P90K90 de 13,90%, respectiv la o fertilizare de N60P60K60 o medie a conţinutului proteic de 13,30 (Fig.2).

Conţinutul boabelor de grâu în azot şi substanţe proteice, este pozitiv influenţat de bogăţia solului în azot. Analizele boabelor de grâu din soiurile Ciprian, Alex şi Arieşan, au demonstrat eficienţa economică a aplicării îngrăşămintelor minerale.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Media cont.P% 11,66 13,3 13,9 15,63

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig. 2: Variaţia mediei conţinutului de proteină (%) în funcţie de tipul

fertilizării aplicat (Zona Deva-Orăştie, 2010) Calitatea conţinutului proteic în funcţie de soiul de grâu cultivat şi

fertilizare se prezintă astfel: pentru soiul Arieşan se înregistrează cel mai mare conţinut proteic (16,3%) la o fertilzare de N120P120K120, valori mai mari sunt deţinute de o aplicare de N120P120K120 pentru soiul Ciprian (15,5%), respectiv la aceiaşi doză de îngrăşăminte minerale pentru soiul Alex (15,1%). Aceste valori ale conţinutuli proteic: 16,3-15,1% sunt considerate ca fiind unele deosebit de bune.



- 73 -

Conţinutul boabelor de grâu în substanţe este pozitiv influenţat de măsura aplicării creşterii fertilităţii solului şi cultivării anumitor soiuri.

02468

1012141618

CIPRIAN 11 13,5 15,2 15,5ALEX 11,2 13,3 13,5 15,1ARIESAN 12,8 13,1 13 16,3

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig.3: Aprecierea calităţii grâului în funcţie de soiul cultivat şi fertilizarea aplicată

pentru indicatorul de calitate “PROTEINĂ”

Principalul glucid al grâului, respectiv ale făinii este amidonul (60-70%). Endospermul bobului de grâu conţine mai mult amidon.

Pentru soiurile de grâu luaţi în studiu în condiţiile pedoclimatice ale zonei Deva-Orăştie ale anului 2010, media conţinutului de amidon (%) raportată la factorul soiul cutivat este mai mare la soiul de grâu Alex: 51,5% respectiv Ciprian: 50,6% şi Arieşan: 50,05%.

49,449,649,8

5050,250,450,650,8

5151,2

Media cont A% 50,6 51,15 50,05


Fig. 4: Variaţia mediei conţinutului de amidon (%) în funcţie de soiul de grâu cultivat

(Zona Deva-Orăştie, 2010)

Media conţinutului de amidon (%) raportată tipul de fertilizare aplicată plantelor de grâu, semănate în condiţiile pedoclimatice ale zonei Deva-Orăştieîn anul 2010, se prezintă astfel: la o fertilizare de tip N0P0K0 se remarcă cea mai mare medie a conţinutuli în amidon de 54,43%, ceea este justificat, întrucât conţinutul de amidon creşte odată cu scăderea conţinutului în proteină la bobul de grâu, fapt demonstrat şi de media conţinutului de amidon de 48,7% la o fertilizare de



- 74 -

N120P120K120, unde de altfel anterior s-a arătat ca la doză de N120P120K120, s-a înregistrat cea mai mare medie a conţinutului proteic (Fig. 5).

4546474849505152535455

Media cont.A% 54,43 51,03 50,23 48,7

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig. 5: Variaţia mediei conţinutului de amidon (%) în funcţie de tipul de fertilizare

aplicat (Zona Deva-Orăştie, 2010)

Conţinutul de amidon (%) al soiurilor de grâu cultivate în funcţie de soiul de grâu semănat şi tipul de fertilizare aplicat, prezintă următoarele situaţii (Fig.6): conţinutul de amidon, cel mai mare înregistrat, este la soiul Ciprian şi Alex (53,3%) la o fertilizare de tip N0P0K0. cea mai mică medie a conţinutului în amidon este remarcată la soiul Arieşan: 47,5% la o fertilizare de N120P120K120.

44

46

48

50

52

54

CIPRIAN 53,3 51,7 49,6 47,8

ALEX 53,3 50,6 49,9 50,8

ARIESAN 50,7 50,8 51,2 47,5

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig.6: Aprecierea calităţii soiului de grâu cultivat în funcţie de soiul ales şi tipul de

fertilizare aplicat pentru indicatorul de calitate “AMIDON”

Între conţinutul total de substanţe proteice şi conţinutul de gluten uscat există o dependenţă: cu cât este mai mare conţinutul proteic al bobului întreg cu atât este mai mare şi conţinutul de gluten. Se consideră bogat în gluten grâul al cărui conţinut total în substanţe proteice depăşeşte 13%. Proporţia proteinelor generatoare de gluten creşte din interior (7,6%) către exteriorul endospermului (16,25%) (Catalog Anual cu Date privind Calitatea Grâului în România, 2008)



- 75 -

Pentru soiurile de grâu luate în studiu în condiţiile pedoclimatice ale zonei Deva-Orăştie ale anului 2010, media conţinutului de gluten (%) raportată la factorul soiul cultivat este mai mare (28,75%) la soiul Ciprian şi Areişan (Fig.7).

27,2

27,4

27,6

27,8

28

28,2

28,4

28,6

28,8

Media cont. G% 28,75 27,75 28,75


Fig. 7: Variaţia mediei conţinutului de gluten (%) în funcţie de soiul de grâu

cultivat (Zona Deva-Orăştie, 2010)

Media conţinutului de gluten (%) raportată la tipul de fertilizare aplicată plantelor de grâu se prezintă astfel: la o fertilizare de tip N120P120K120 se remarcă o medie a conţinutului în glutende 33,33% urmată de 29,66% la o fertizare de tip N90P90K90 şi 29,66% pentru o fertilzare de N60P60K60 (Fig.8).

0

5

10

15

20

25

30

35

Media cont. G% 22,66 28 29,66 33,33

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig. 7: Variaţia mediei conţinutului de gluten (%) în funcţie de tipul de

fertilizare aplicat (Zona Deva-Orăştie, 2010)

Calitatea soiului de grâu în funcţie de soiul semănat şi tipul de fertilizare aplicat pentru indicatorul de calitate conţinutul în gluten (%) în condiţiile climatice ale anului 2010, în zona Deva-Orăştie, se prezintă astfel (Fig.9): conţinutul de gluten (%), cel mai mare înregistrat, este la soiul de grâu Arieşan la o fertilizare de tip N120P120K12, urmează soiul de grâu Alex care un conţinut în gluten mare atât la o fertilizare de tip N120P120K12 cât şi la cea de N90P90K90 (33%). La aplicarea



- 76 -

îngrăşămintelor minerale de tip N120P120K12 răspunde favorabil şi soiul de grâu Ciprian: 32%.

0

5

10

15

20

25

30

35

CIPRIAN 20 30 33 32ALEX 22 27 29 33ARIESAN 26 27 27 35

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig.9: Aprecierea calităţii soiului de grâu în funcţie de soiul de grâu şi tipul de

fertilizare aplicat pentru indicatorul de calitate “CONŢINUT ÎN GLUTEN”

Comportamentul tehnologic al făinurilor de grâu este rezultatul unor interacţiuni subtile şi extrem de complexe care trebuiesc analizate pe baza unor parametri de calitate extrem de specifici: conţinutul de proteină, conţinutul de gluten, indicele Zeleny. Indicele Zeleny este un indice tehnologic important pentru definitzarea reţetelor şi stabilirea modului de panificaţie. Indicele de sedimentare (indice Zeleny <ml>SI)- număr care indică volumul exprimat în mililitri al sedimentului obţinut dintr-o suspensie de făină într-o soluţie de acid lactic (http://www.directiagricolavs.ro). Valorile STAS (Ordin.M.O.691./2003) ale acestui indice tehnologic sunt următoarele:

Tabel 1 Valorile STAS ale indicelui tehnologic Zeleny

WS Sub 20 ml Calitate nesatisfăcătoare WS 20-34 ml Calitate satisfăcătoare WS 35-50 ml Calitate bună WS Peste 50 ml Calitate foarte bună

Variaţia mediei indicelui de sedimentare în funcţie de soiul de grâu cultivat

cea mai ridicată se înregistrează la soiul Ciprian (55,75 ml), urmat de soiul Arieşan cu 56,5 ml (Fig.10).


http://www.directiagricolavs.ro/


- 77 -

44

46

48

50

52

54

56

58

Media WS(ml) 55,75 48,5 56,5


Fig. 10: Variaţia mediei indicelui de sedimentare WS(ml) în funcţie de soiul de grâu

cultivat (Zona Deva-Orăştie, 2010)

Variaţia mediei indicelui de sedimentare în funcţie de tipul de fertilizare aplicat soiurilor de grâu luate în studiu în anul experimental 2010 pentru zona Dev-Orăştie prezintă următoarele particularităţi: la o fertilizare de tip N120P120K120 media indicelui de sedimentare este de 64,66 ml adică conform STAS-ului grâul are o calitate excepţională; pentru dozele de îngrăşăminte de tip N90P90K90 media indicelui Zeleny este de 57 ml, iar pentru N60P60K60 este de 51 ml (Fig.11).

0

10

20

30

40

50

60

70

Media WS(ml) 41,66 51 57 64,66

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig. 11: Variaţia mediei indicelui de sedimentare WS (ml) în funcţie de tipul de

fertilizare aplicat (Zona Deva-Orăştie, 2010) Aprecierea calităţii soiurilor de grâu experimentate, în funcţie de soi şi

tipul de fertilizare aplicat pentru indicatorul de calitate tehnologic al calităţii făinurilor, indicele de sedimentare Zeleny, prezintă următoarele caracteristici: soiul de grâu Arieşan răspunde foarte bine la o fertilizare de tip N120P120K120 având o valoare a indicelui de 70 ml, valoare considerată foarte bună. La aceiaşi doză de azot, răspunde excepţional şi soiul de grâu Ciprian (69 ml), dar acelaşi soi, Ciprian, răspunde foarte bine, la o o doză de azot tip N90P90K90 (65 ml); soiul Alex la o fertilizare de N90P90K90 prezintă o valoare a indicelui de sedimentare de 55 ml, considerată ca fiind foarte bună conform STAS 2003.



- 78 -

0

10

20

30

40

50

60

70

CIPRIAN 38 51 65 69ALEX 34 50 55 55ARIESAN 53 52 51 70

N0P0K N60P60K60 N90P90K90 N120P120K120

Fig.12: Aprecierea calităţii soiului de grâu în funcţie de soiul de grâu şi tipul de

fertilizare aplicat pentru indicatorul de calitate “INDICELE DE SEDIMENTARE (WS)

CONCLUZII

Analiza din punct de vedere calitativ a producţiilor soiurilor experimentate în zona Deva-Orăştie permit formulare unor concluzii importante pentru ceea ce a însemnat producţia soiurilor de grâu din anul 2010:

Condiţiile climatice ale anului 2010 au influenţat pozitiv calitatea panificabilă a soiurilor de grâu: Ciprian, Alex şi Arieşan.

Conţinutul în proteină al grâului, depinde în mare parte de înzestrarea genetică a soiului, administarea îngrăşămintelor precum şi timpul secetos în perioada dezvoltării boabelor.

Soiurile de grâu Ciprian şi Arieşan s-au remarcat în ceea ce priveşte valoare soiului, ele răaspunzând totodată favorabil la aplicarea dozelor de îngrăşăminte minerale de tip N120P120K120.

BIBLIOGRAFIE

1. Bilteanu Gh., Fitotehnie, Ed. Ceres;

2. Tabără V., 2007 - Calitatea grâului în recolta anului 2006 în România;

3. *** Ordin.M.O.691./2003

4. *** CALITATEA GRÂNELOR RECOLTA DIN 2008, Catalog Anual cu Date privind

Calitatea Grâului în România, 2008

5. *** REVISTA ELECTRONICA DE MORARIT SI PANIFICATIE, 2009

6. http://www.directiagricolavs.ro.


http://www.directiagricolavs.ro/


- 79 -

CERCETĂRI PRIVIND REMANENŢA CIPERMETRINULUI ÎN SOLUL CULTIVAT CU CEAPĂ PRIN ARPAGIC

(Allium cepa L.)

RESEARCH CONCERNING THE REMANENCE OF CYPERMETHRIN IN THE SOIL CULTIVATED WITH ONION

FROM CHIVES (Allium cepa L.)

Viorica COTEANU, Doru Ion PETANEC, Lavinia MICU

Agricultural and Veterinary University of the Banat, Timişoara, Romania 119, Calea Aradului, Timişoara – 300645, România


Rezumat Lucrarea are ca scop prezentarea rezultatelor cu privire la remanenţa cipermetrinului în sol la 24 de ore, respectiv 7 zile de la aplicarea tratamentului cu insecticid (FASTER 10 CE, 0,03%). Pentru identificarea şi determinarea cantitativă a componentelor care constituie reziduul toxic s-a utilizat ca metodă cromatografică cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC), respectiv cromatografia prin repartiţie şi detectie in UV-VIS. Rezultatele obţinute au indicat faptul că remanenţa cipermetrinului la 24 de ore de la aplicarea tratamentului cu insecticid a fost de 0,209 ppm (parti per milion sau mg/kg), iar la 7 zile, cipermetrinul a fost identificat în concentraţia de 0,164 ppm. Cuvinte cheie: remanenţă, cipermetrin, sol, HPLC.

Abstract In this paper we present results concerning the remanence of cypermethrin in the soil 24 hours and 7 days after treatment with insecticide (FASTER 10 CE, 0.03%). In order to identify and measure quantitatively the components of a toxic residue we used the high performance liquid chromatography, i.e. UV-VIS repartition and detection chromatography. Results show that the remanence of cypermethrin 24 hours after insecticide application was 0.209 ppm (parts per million or mg/kg), while 7 cypermethrin was identified in concentration of 0.164 ppm. Key words: remanence, cypermethrin, soil, HPLC

INTRODUCTION

Soil is the substratum on which live and develop plants and animals and

therefore it makes possible human existence. Pesticides applied through the dusting and spraying of crops lay on plants

and on soil surface. A certain amount of the preparation (about 30%) covering plant surface is swept by the wind and washed off by the rain and carried to the soil surface. Besides that, some pesticides are applied directly on the soil to protect plants [5].



- 80 -

No matter the way pesticides reach the soil, they are subjected to such processes as oxidation, root absorption, chemical and biological degradation, and removal due to water movements or, in some cases, to wind erosion [5].

The issue of the remanence of chemicals for plant protection in the environment was subjected to numerous studies. A large number of these studies concern the remanence of pesticides in the soil. Establishing, even for approximate periods of time, their disappearance from the soil allow them to be rationally applied in plant protection and to prevent accumulation.

In this context, our paper aims at presenting results concerning the remanence of cypermethrin in the soil 24 hours and 7 days after applying the insecticide (FASTER 10 EC, 0.03%).

MATERIAL AND METHOD

Research concerning the remanence of cypermethrin in the soil was carried out in 2010 on both the experimental field cultivated with onion from chives (Allium cepa L.) belonging to the Didactic Station of the Banat University of Agricultural Science and Veterinary Medicine in Timisoara and in the laboratory for residue detection of the Cultivation Technology discipline.

The experiment was designed after the randomised block method with three replicas [1]. The area of the treated variant was 6 m2.

In order to estimate the remanence of cypermethrin in the soil we treated with insecticide in usual dose at the beginning of bulb development. The insecticide we used was FASTER 10 EC (Cypermethrin, 0.03%). The solution applied on the soil with a manual pump was prepared at the beginning of the treatment. We used to spray 600 ml of water in which we dissolved 0.18 ml of insecticide.

In order to measure the remanence of cypermethrin in the soil, we observed the following working steps [2, 3]:

- soil sampling for toxic residues and preparing analysis samples; - extracting or separating toxic residues; - purifying extracts; - identifying and measuring quantitatively the components of the toxic

residue. Sampling soil with toxic residues was done 24 hours and 7 days after

treatment application of the insecticide. We sampled 3 times after we removed the superficial soil cover (3-5 cm) and we sampled each time 100 g of soil from the subjacent area over the 0-10 cm depth. The samples were then put into paper bags, labeled, and sent to the laboratories in the shortest time. In order to avoid chemical degradation, the soil samples were kept frozen until laboratory analysis.

Extraction. This is the operation through which the residue is separated from the material or the substratum in which it can be found.

Purifying the extracts. The purifying technique we used was solid adsorbent column purification – Floristil.

Identifying and measuring quantitatively the components of toxic residue. We used the high performance liquid chromatography, i.e. UV-VIS repartition and



- 81 -

detection of insecticides [4]. We used the Bischoff chromatographic liquid and the Borwin soft.


Results concerning the remanence of cypermethrin in the soil are shown in Table 1 and in Figures 1-4 compared to the control (soil not treated with insecticide). For the beginning, we designed a calibration curve for the active substance we tested – cypermethrin (Figure 1).

Figure 1. Cypermethrin: calibration curve

After injecting the soil sample into the chromatograph, we obtained its chromatogramme. Analysing the control chromatogramme (Figure 2), we can see that we could not detect the least concentration of active substance (cypermethrin).

Figure 2. Chromatogramme of the control soil sample

The amount of cypermethrin applied o the soil during the treatment with insecticide (FASTER 10 EC, 0.03%) was 0.214 ppm.



- 82 -

The amount of soil used to measure the remanence of cypermethrin 24 hours after insecticide application was 158.36 g. According to the chromatogramme (Figure 3) we detected a concentration of 1,580,451.429 µg/ml. This value, converted into ppm (parts per million or mg/kg) is 0.209 ppm.

Figure 3 Cypermethrin: chromatogramme of the soil sample 24 hours after treatment

The amount of soil used to measure the remanence of cypermethrin 7 days

after treatment application was 98.05 g. According to the chromatogramme (Figure 4) we detected a concentration of 770,152.238 µg/ml. This value, converted into ppm (parts per million or mg/kg) is 0.164 ppm.

Figure 4 .Cypermethrin: chromatogramme of the soil sample 7 days after treatment

Table 1

Amount of cypermethrin in the soil 24 hours and 7 days after treatment with insecticide (FASTER 10 EC, 0.03%)

Amount of cypermethrin (ppm) Sampling interval

Soil sample Applied on the soil during treatment

(FASTER 10 CE, 0.03%) Found in the soil

Control 0 0 24 hours Cypermethrin 0.214 0.209 Control 0 0 7 days Cypermethrin 0.214 0.164



- 83 -

Analysing the results presented in Table 1, we can see a decrease of the amount of cypermethrin: 24 hours after treatment application, the amount of cypermethrin in the soil was 0.209 ppm, and 7 days after treatment application, the amount of cypermethrin in the soil was 0.164 ppm.

CONCLUSIONS

Analyses of soil samples aiming at measuring the remanence of cypermethrin 24 hours and 7 days after insecticide application (FASTER 10 EC, 0.03%) allow us to draw the following conclusions:

- analysing the chromatogramme of the control shows that there is no trace of the active substance tested (cypermethrin);

- the remanence of cypermethrin in the soil 24 hours after insecticide application (FASTER 10 CE, 0.03%) is, according to the chromatogramme, 0.209 ppm, and 7 days after insecticide application it is, again according to the chromatogramme, 0.164 ppm.

BIBLIOGRAPHY 1. Ciulca, S., 2002 - Tehnică experimentală, Editura Mirton, Timişoara;

2. Drumea, V., Chivu, C., 2000 - Utilizarea unor metode chimice şi biochimice de

relevare în CSS pentru determinarea reziduurilor de pesticide – Probleme de agrotehnică

aplicată, 22, 1, pg. 1-13;

3. Grou, Elvira et. al., 1979 - Metode pentru determinarea reziduurilor de produse

fitofarmaceutice, Editura Ceres, Bucureşti;

4. Jäntschi, L., 2004 - Chimie Fizică. Analize chimice şi Instrumentale, Editura

AcademicDirect, Cluj-Napoca, http://ph.academicdirect.ro;

5. Nicorow, M., 1981 - Pesticidele în lumina toxicologiei mediului, Editura Ceres,

Bucureşti.



- 84 -

CERCETĂRI PRIVIND PREZENŢA CIPERMETRINULUI ÎN BULBUL DE CEAPĂ (Allium cepa L.) CULTIVATĂ ÎN

CONDIŢII DE CÂMP

RESEARCH CONCERNING THE REMANENCE OF CYPERMETHRIN IN ONION (Allium cepa L.) BULBS AND LEAVES

CULTIVATED IN FIELD CONDITIONS

Viorica COTEANU, Doru Ion PETANEC

Agricultural and Veterinary University of the Banat, Timişoara, Romania 119, Calea Aradului, Timişoara – 300645, România


Rezumat Lucrarea are ca scop prezentarea rezultatelor cu privire la prezenţa cipermetrinului în bulbul de ceapă la 24 de ore, respectiv 7 zile de la efectuarea tratamentului cu insecticid (FASTER 10 CE, 0,03%). Pentru identificarea şi determinarea cantitativă a componentelor care constituie reziduul toxic s-a utilizat ca metodă cromatografică cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC), respectiv cromatografia prin repartiţie şi detectie in UV-VIS. Rezultatele obţinute au indicat faptul că la 24 de ore de la aplicarea tratamentului cu insecticid remanenţa cipermetrinului în bulbul de ceapă a fost de 3,585 ppm (parti per milion sau mg/kg, iar la 7 zile, cipermetrinul a fost identificat în concentraţia de 0,038 ppm. Cuvinte cheie: remanenţă, cipermetrin, ceapă, cromatografie

Abstract This paper aims at showing the results concerning the remanence of cypermethrin in the bulbs of onion 24 hours and 7 days after insecticide application (FASTER 10 CE, 0.03). To identify and measure quantitatively the components of toxic residue we used the high performance liquid chromatography, i.e. UV-VIS repartition and detection chromatography. Results show that 24 hours after application of the treatment the remanence of cypermethrin in the onion bulbs was 3.585 ppm (parts per million or mg/kg) and seven days after treatment application, cypermethrin was identified in concentration of 0.038 ppm. Key words: remanence, cypermethrin, onion, chromatography

INTRODUCERE Pesticidele, utilizate în combaterea dăunatorilor şi protecţia plantelor,

reprezintă una dintre sursele de poluare chimică a mediului, cu largi implicaţii în patologia animalelor şi serioase efecte nocive asupra sistemelor biologice [1].

Calea de acumulare a reziduurilor de insecticide în produsele vegetale o constituie fie contactul direct cu planta prin stropire, fie difuzarea acestora din sol în plante ca urmare a administrării de insecticide pe suprafaţa solului. În acest caz,



- 85 -

cantităţile ce ajung în părţile aeriene ale plantei sunt infime, însă cele care rămân în rădăcinile comestibile şi în tuberculi sunt apreciabile [6].

Calitatea şi cantitatea insecticidelor regăsite sub formă de reziduuri în produsele vegetale depinde de specia plantei, de felul compuşilor şi de perioada de timp de la aplicarea lor până la recoltare [7]. Prin urmare, cantitatea de reziduuri din produsele vegetale depinde de: respectarea timpului dintre ultimul tratament şi recoltare; tipul de plantă tratată şi vârsta acesteia; doza şi epoca de aplicare a insecticidului; numărul tratamentelor aplicate; condiţiile climatice; dimensiunile şi gradul de maturare al fructelor; forma de aplicare a insecticidului (praf, muiabil sau emulsie).

În acest context, lucrarea are ca scop prezentarea rezultatelor cu privire la remanenţa cipermetrinului în bulbul de ceapă la 24 de ore, respectiv 7 zile de la aplicarea tratamentului cu insecticid (FASTER 10 EC, 0,03%).


Cercetările privind remanenţa cipermetrinului în bulbul de ceapă au

fost efectuate în anul 2010 într-un câmp experimental aparţinând Bazei Didactice şi de Cercetare a U.S.A.M.V.B.Timişoara, cultivat cu ceapă prin arpagic (Allium cepa L.), cât şi în laboratorul pentru determinarea reziduurilor din cadrul Disciplinei de Agrotehnică.

Experienţa a fost organizată după metoda blocuri lor randomizate, în trei repetiţii [2].

În scopul determinări i remanenţei cipermetrinului în plantele de ceapă, s-a apl icat tratamentul cu insecticid în doza uzuală la începutul formării bulbului. Insecticidul utilizat a fost: FASTER 10 EC (Cipermetrin, 0,03%). Soluţia, aplicată foliar cu ajutorul unei pompe manuale, a fost preparată în momentul începeri i acţiuni i. S-a utilizat norma de stropire de 600 ml apă, iar canti tatea de insecticid util izată a fost de 0,18 ml.

În desfăşurarea procesului de lucru pentru determinarea remanenţei cipermetrinului în bulbul de ceapă, au fost respectate următoarele etape de lucru [3][4]: prelevarea probelor de ceapă (plante de ceapă); extracţia sau separarea reziduului toxic; purificarea extractelor; identificarea şi determinarea cantitativă a componentelor care constituie reziduul toxic.

Prelevarea probelor de ceapă s-a realizat la intervalele de 24 de ore, respectiv 7 zile, de la efectuarea tratamentului cu insecticid. Eşantioanele au fost apoi introduse în pungi de hârtie, etichetate şi transportate la laborator în cel mai scurt timp. Pentru a se evita degradarea chimică, probele de ceapă au fost păstrate în stare înghe ţată până la efectuarea analizelor de laborator.

În vederea identificări i şi determinării canti tative a componentelor care constituie reziduul toxic, s-a utilizat ca metodă cromatografică cromatografia de lichide de înaltă performanţă (HPLC), respectiv



- 86 -

cromatografia prin repartiţie şi detectie in UV-VIS a insecticidelor [5]. S-a uti lizat lichid cromatograful Bischoff, sof t Borwin.

REZULTATE ŞI DISCUŢII Prin analizele efectuate în laborator am dorit să evidenţiem remanenţa

cipermetrinului în bulbul de ceapă la 24 de ore, respectiv 7 zile de la aplicarea tratamentului cu insecticid (FASTER 10 EC, 0,03%).

Pentru început, a fost întocmită curba de calibrare prin injectarea a trei concentraţii diferite din standardul analizat (cipermetrin): 100, 50, 25 µg şi cromatograma probei de ceapă martor (netratată chimic) (fig. 1). În urma analizării acestora s-a constatat că nu a putut fi detectată nici cea mai redusă concentraţie din substanţa activă testată (cipermetrin).

Fig. 1 Cromatograma martorului: bulbul de ceapă

Cantitatea de bulb utilizată pentru determinarea remanenţei cipermetrinului la 24 de ore de la efectuarea tratamentului cu insecticid a fost de 12, 00 grame, iar la 7 zile cantitatea utilizată a fost de 7,96 grame. Conform cromatogramelor, cipermetrinul a fost identificat în concentraţia de 43,03 μg/ml, la 24 de ore (fig. 2), iar la 7 zile în concentraţia de 38,44 μg/ml (fig. 3). Aceste valori convertite în ppm (părţi per milion sau mg/kg) sunt de 3,585 (24 de ore), respectiv 0,038 (7 zile).

Fig. 3 Cromatograma probei bulbului de ceapă – 24 de ore de la efectuarea

tratamentului cu insecticid



- 87 -

Fig. 4 Cromatograma probei bulbului de ceapă – 7 zile de la efectuarea tratamentului cu

insecticid

CONCLUZII Analizele efectuate în laborator, având ca scop determinarea remanenţei

cipermetrinului în bulbul de ceapă la 24 de ore, respectiv 7 zile de la aplicarea tratamentului cu insecticid (FASTER 10 EC, 0,03%) au condus la următoarele concluzii:

- Din analiza cromatogramei martorului rezultă că nu a putut fi detectată nici cea mai redusă concentraţie din substanţa activă testată (cipermetrin).

- Remanenţa cipermetrinului în bulbul de ceapă, la 24 de ore de la aplicarea tratamentului cu insecticid (FASTER 10 CE, 0,03%), conform cromatogramei, este de 3,585 ppm, iar la 7 zile cipermetrinul a fost identificat în bulbul de ceapă în concentraţia de 0,038 ppm.

BIBLIOGRAFIE

1. Alexa Ersilia, 2008 - Contaminanţi în produse horticole şi cerealiere, Editura

Solness, Timisoara; 2. Ciulca, S., 2002 - Tehnică experimentală, Editura MIRTON, Timişoara; 3. Drumea, V., Chivu, C., 2000 - Utilizarea unor metode chimice şi biochimice de

relevare în CSS pentru determinarea reziduurilor de pesticide – Probleme de agrotehnică aplicată, 22, 1, pg. 1-13;

4. Grou, Elvira et. al., 1979 - Metode pentru determinarea reziduurilor de produse fitofarmaceutice, Editura Ceres, Bucureşti;

5. Jäntschi, L., 2004 - Chimie Fizică. Analize chimice şi Instrumentale, Editura AcademicDirect, Cluj-Napoca, http://ph.academicdirect.ro;

6. Popa, G. , et. al., 1986 - Toxicologia produselor al imentare. Editura Academiei Republic ii Socialiste România, Bucureşt i, 90-97;

7. Riviş, A. , 2004 - Contaminanţ i agroalimentari, Editura Eurostampa, Timişoara.


http://ph.academicdirect.ro/


- 88 -

INFLUENŢA FERTILIZARII ORGANICE ŞI MINERALE ASUPRA CONTINUTULUI DE MENTOL DIN MENTA (MENTHA PIPERITA),

ÎN CONDIŢIILE CLIMATICE DIN LOVRIN INFLUENCE OF ORGANIC AND MINERAL FERTILIZATION ON

OIL AND MENTHOL CONTENT OF HERBA FROM MINT (MENTHA PIPERITA L.) IN CLIMATIC CONDITIONS FROM

LOVRIN

Ovidiu PĂTRUI, Valeriu TABĂRĂ

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, România, email: [email protected]

Rezumat

Având în vedere faptul că fertilizarea este una din măsurile care, aplicate corespunzător, duce la creşterea producţiei şi implicit a calităţii acesteia, multe cercetări efectuate în ultimul timp s-au axat pe găsirea unor formule optime pentru aceasta. Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze efectul fertilizării organice şi minerale asupra conţinutului de ulei şi mentol din herba la mentă (Menta piperita L.).Din analiza rezultatelor privind conţinutul de ulei şimentol din herba, se constată că acesta este influenţat mai mult de fertilizarea organică decât de cea minerală.Diferenţele dintre variante privind conţinutul de ulei şi mentol din herba, sunt mai evidente în cazul fertilizării organice. Din analiza rezultatelor privind conţinutul deulei şi mentol din herba la mentă, se constată că în majoritatea variantelor experimentale realizate prin utilizarea fertilizării organice, conţinutul de ulei şi mentol din herba depăşeşte 30%. Cele mai mari valori ale conţinutul de ulei şi mentol din herba la mentă se înregistrează la varianta cu fertilizare organică şi minerală. Cuvinte cheie: mentă, conţinut mentol, herba.

Abstract Given the fact that fertilization is one of the measures which, properly applied, lead to increased production and hence its quality, more research carried out lately have focused on identifying the optimal formula.This paper aims toto examine the effect of organic and mineral fertilization on oil content of menthol in mint herba ( Mentha piperita L. ).The analysis results of oil and menthol content in herba, it appears that it is influenced more than organic than the mineral fertilization. Differences between the versions on oil and menthol content of herba are more obvious in the case of organic fertilization. The analysis results of oil and menthol content of herba mentor variants are found in most experiments using organic fertilizer, oil and menthol content of herba exceed 30%. The highest values of oil and menthol content in peppermint herba recorded in the variant with organic and mineral fertilizers. Keywords: mint, menthol content, herba

INTRODUCTION

Peppermint (Mentha piperita) is one of the most popular and widely consumed aromatic and medicinal plants by people.The reason that peppermint is so popular is that it spreads a great smell nice, but mostly because it is an excellent




- 89 -

herb tea that gives a great taste. Being a plant originating in northern Europe, is found in spontaneous, instead it is cultivated on large areas in many parts of the world.Peppermint oil contains high levels of essential active menthol.

The volatile oil of peppermint and the other components of the plant have stomahică action, carminative, choleretic, cardiotonic, analgesic.

Menthol is widely used in the preparation of toothpaste and mouth washes because of soft properties, antiseptics and the correction of taste and smell.

Peppermint essential oil is widely used in food, the preparation of liqueurs, candies, which prints an odor and a pleasant,.

Proper fertilization with manure, which is the best fertilizer for mint (especially on poor soils), depending on soil applied doses of 20-40 t / ha (incorporated by plowing), it is very important not only for quality production, but also to maintain and improve the productive potential of soil. Herba and foil production is influenced by the technology applied (especially fertilization) that determines the quality and increase production.

MATERIAL AND METHOD

Experience has been placed in the experimental field of research Lovrin resort. The experimental field was located on a chernozem soil type. The experiments were bifactorial type, to repeat the concluding annual cycle so that the experimental field in the first year we have experience, second year and third year. Variety Columna used in experiments.

FACTOR A - organic fertilization - 20 t / ha

a1: NoPoKo a2: N60P60K60 a3: N90P90K90 a4: N120P90K90 a5: N120P90K90 + foliar fertilization

FACTOR B – unfertilized organic

a1: NoPoKo a2: N60P60K60 a3: N90P90K90 a4: N120P90K90 a5: N120P90K90 + foliar fertilization



- 90 -

RESULTS AND DISCUSSIONS

Volatile oil content results obtained from the production of herba in mint (Mentha piperita L.), under the influence of factor A - organic and mineral fertilizer in the Lovrin conditions are shown in Figure 1.

1,35

1,4

1,45

1,5

1,55

1,6

1,65

1,7

oil content % 1,49 1,57 1,63 1,68 1,59

A1 N0P0K0 A2 N60P60K60 A3 N90P90K90 A4 N120P90K90A5 N120P90K90

+ FF

Fig. 1. Changes in the mean content of volatile oil obtained from the mint herba under

the influence of organic fertilization (factor A), Lovrin

The analysis results shows that there is a high variability of essential oil content of the mint at the 5 herba variants studied. This variability is within the limits, 1.49% oil only organic and mineral fertilized variant 1.68% at 120 N. version. It was found that the volatile oil is formed in the plant, depending on the origin of some genetic conditions, time of harvest, the leaves on the stem position.

Of the five variants studied only two fish oil containing 1.6% (, N90P90K90, N120P90K90).

Of the variants studied, four exceed the oil content of only organic mineral fertilized variant, 1.49%.

Variation of volatile oil content and its components that differ from herba of mint, depending on the time of harvesting their geographical location.

Table1

Influence of organic and mineral fertilization on the yield of mint oil in herba on the climate conditions Lovrin

Nr.crt. A – organic/

mineral fertilizer Crops kg/ha % Diference

kg/ ha Significance

1. a1 N0P0K0 63 100 -

2. a2 N60P60K60 103 163 40 x

3. a3 N90P90K90 154 244 91 xxx

4. a4 N120P90K90 130 206 67 xxx

5. a5 N120P90K90 + FF 108 171 45 x

DL5%= 38 kg/ha; DL 1% = 63 kg/ha; DL 0,1% = 46 kg/ha.



- 91 -

Production for the factor A given product is a result harvest - oil content. The highest oil production under the influence Lovrin organic and mineral

fertilization is achieved in variants N90P90K90 - 154kg/ha oil, N120P90K90 - 130 kg / ha oil, N90P90K90 - 269 kg / ha oil, and N60P60K60 - 218 kg / ha oil.

It appears that the 5 variants studied, only one oil production made more than 150 kg / ha and oil is provided as a very significant statistically.

The smallest production of essential oil of peppermint is recorded on film from mineral fertilized variant only organic N0P0K0 a value of 63 kg / ha and oil is not statistically assured.

The content of volatile oil of herba in mint production under the influence of mineral fertilization on Lovrin conditions are shown in Figure 2.

00,20,40,60,8

11,21,41,6

Oil content % 1,27 1,46 1,52 1,58 1,46

b1 N0P0K0 b2 N60P60K60 b3 N90P90K90 b4 N120P90K90 b5 N120P90K90 + FF

Fig. 2. Influence of mineral fertilization (factor B) on the oil content of herba production

in mint (Mentha piperita L.) in conditions of Lovrin Analysis of oil content under the influence of mineral fertilization, it is

found that will reduce the oil content of mint herba of all variants tested. It is important that some variants of the mint herba studied under the

influence of mineral fertilization have an oil content much more than that of the control variant N0P0K0 - 1.27%.

The high content of peppermint oil in herba influence factor B in terms of Lovrin, N90P90K90 variants is done - and N120P90K90 1.52% - 1.58%.

Of the five variants studied, four of content beyond the peppermint oil in herba, herba oil content of mint N0P0K0 variant studied.

Table 2

Influence of mineral fertilization on the production of mint oil in herba Nr.crt. B

mineral fertilizer Crops kg/ha % Diference

kg/ ha Significance

1. b1 N0P0K0 74 100 -

2. b2 N60P60K60 98 132 24

3. b3 N90P90K90 75 101 1

4. b4 N120P90K90 76 102 2

5. b5 N120P90K90 + FF 91 122 17

DL5%= 39 kg/ha; DL 1% = 65 kg/ha; DL 0,1% = 48 kg/ha.



- 92 -

Analyzing the results of the oil production under the influence of 5 different sowing mineral fertilization of Lovrin conditions shows the following: - production of herba determine the level and volatility of oil production, - production of essential oil of mint is dependent herba in the production of herba, - volatile oil content falls under the influence of sowing mineral fertilization, - differentiate between variants is higher in the production of essential oil of herba in mint planted under the influence of organic fertilization.

Highest yields of volatile oil of herba at spearmint is recorded on the N60 variants with mineral fertilizer - 98 kg / ha oil and N120 + FF -91 kg / ha oil.

Production increases and the differences are statistically uninsured. Herba menthol content in peppermint under the influence of organic and

mineral fertilization of Lovrin conditions are shown in Figure 3. Chief component of the essential oil of peppermint is menthol herbs.After the

parts were removed from menthol oil, oil is marked as (dementolizat corrected).

26

27

28

29

30

31

32

Menthol content % 27,97 28,82 31,27 31,14 30,61

a1 N0P0K0 a2 N60P60K60 a3 N90P90K90 a4 N120P90K90 a5 N120P90K90 + FF

Fig. 3. Menthol content of mint herba at the Lovrin under the influence of organic and

mineral fertilization

Menthol is the most valuable component of the composition of the herba of mint. The analysis results shows that there is a high variability of herba menthol content in peppermint under the influence of mineral fertilization.

This variability is within the limits of the control variant menthol 27, 97% - 31,27% and the variant N0P0K0 N90P90K90.

Of the five variants studied three to one menthol content exceeding 30% (N120P90K90 + FF - 30.61% N120P90K90 – 31,14% and N90P90K90).

The lowest amount of menthol content of the film under the influence of organic and mineral fertilization conditions in Lovrin N0P0K0 are recorded version – 27,97%.

Menthol content in peppermint production of herba under the influence of mineral fertilization is presented in figure 4.



- 93 -

0

5

10

15

20

25

30

Menthol content % 23,82 26,67 27,86 29,49 26,76

b1 N0P0K0 b2 N60P60K60 b3 N90P90K90 b4 N120P90K90 b5 N120P90K90 + FF

Figure 4. Influence of mineral fertilization on the content of menthol in mint foil at the conditions of Lovrin

Analysis of the menthol content in peppermint herba obtained under the

influence of mineral fertilization conditions in Lovrin point out that four of the variants studied have a higher menthol content control variant (23,82%).

The high content of menthol in mint herba on the conditions of Lovrin performed on variants N120P90K90 - and N90P90K90 29,49% - 27,86%.

Under the menthol content in herba of variants are variants 120N 90N – 27,86% menthol, 60N - 26.67% and unfertilised variant – 23,82% menthol. One variation has a menthol content of greater than 27% (N120P90K90 - 29.49%). It is noted that the five variants studied, only four to one over 25% menthol content.

If we compare the content of menthol in the herba mint obtained under the influence of mineral and organic fertilization and menthol content from the herba obtained under the influence of mineral fertilization, we find that under the influence of mineral fertilization, the content of menthol mint in the foil is reduced by 4%.

CONCLUSIONS

Lovrin In the experimental field were recorded good results in oil and menthol content of mint crop in herba.

Climatic conditions during sowing and harvesting have been largely positive influence on the level of harvest of herba to mint.

Volatile oil content and oil production in mint herba influence varies by mineral and organic fertilization.

The variant sown under the influence of organic and mineral fertilization were obtained the highest values of volatile oil content, menthol and oil production.

The level of oil content ranged from 1.49 to 1.68% under the influence of mineral and organic fertilization and 1.26 to 1.58% under the influence of mineral fertilization.



- 94 -

It is noteworthy that mineral fertilization has production decreases the content of volatile oil, menthol and the production of mint oil herba each variant, compared with the content of volatile oil, menthol and mint oil production made under the influence organic and mineral fertilization.

If we compare the content of menthol in the herba mint obtained under the influence of mineral and organic fertilization and menthol content from the herba obtained under the influence of mineral fertilization, we find that under the influence of mineral fertilization, the content of menthol mint in the foil is reduced by 4%.

BIBLIOGRAPHY

1. Bâlteanu Gh., 1993 - Plante medicinale în fitotehnie, Ed. Ceres Bucureşti;

2. Croteau R, Martinkus C, 1979 - Metabolism of monoterpenes: demonstration of

(1)-neomenthyl-b-d-glucoside as a major metabolite of (2)-menthone in peppermint (Mentha

piperita). Plant Physiol 64: 169–175;

3. Muntean L.S. et.al., 2007 – Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane, Ed.

Risoprint, Cluj Napoca; 4. Săulescu N.A., Săulescu,N., 1967- Câmpul de experien ţă.

Ed.Agr os i l v ic ă , Bucureş t i.

Mentha piperita L



- 95 -

INFLUENŢA FERTILIZĂRII ASUPRA RECOLTEI ŞI A CALITĂŢII BOABELOR LA LUPINUL ALB

INFLUENCE OF HARVEST AND QUALITY FERTILISATION

GROUNDS IN WHITE LUPINE

1 Leontina A. BĂBUŢIU, 2 Gheorghe DAVID 1Agency for Payments and Intervention for Agriculture

2Banat University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Timişoara

Rezumat

Cercetările s-au efectuat în zona Gurahonţ, teritoriu situat în provincia climatică după Köppen – c.f.b.x., pe un sol de tip preluvosol stagnogleic moderat, gleizat, cu reacţie slab acidă (pH 5,9), slab aprovizionat cu humus (2,23%) şi azot, fosfor şi potasiu, cu textură mijlociu fină. Rezultatele de recoltă au evidenţiat că fertilizarea lupinului cu azot în doză de N30 a mărit recolta de boabe cu 16%. Mărirea dozei la N60 nu se justifică. Fertilizarea cu fosfor şi potasiu în doze de P40K40a mărit recolta de boabe cu 35%, spor amplificat prin dublarea dozelor la P80K80 la 50%.Conţinutul de proteină al boabelor a fost influenţat favorabil de îngrăşămintele cu azot de la 36,4% (N0) la 38,5% (N60), iar producţia proteică a crescut de la 486 kg/ha înregistrată în varianta N0P0K0 la 942 kg/ha, în varianta fertilizată cu N60P80K80. Cuvinte cheie: lupin alb, fertilizare, recoltă, calitatea boabelor.

Abstract The research was conducted in the Gurahont, territory situated in the province after Koppen climate – c.f.b.x. on soil type stagnogleic preluvosol moderately gleyed, weakly acid reaction (pH 5.9), poorly stocked with humus (2.23% ) and nitrogen, phosphorus and potassium, medium fine texture. The crop results showed that nitrogen fertilization lupine dose of N30 increased grain yield by 16%. Increasing the dose to N60 is not justified. Fertilization with phosphorus and potassium doses P40K40 a grain crop increased by 35%, boosted by doubling dose increase to 50% P80K80.The protein content of grain was positively influenced by nitrogen fertilizers from 36.4% (N0) to 38.5% (N60) and protein production increased from 486 kg / ha variant N0P0K0 recorded in the 942 kg / ha, fertilized with N60P80K80 variant. Key words: white lupine, fertilization, crop, grain quality

INTRODUCTIONS Lupines currently unknown moments of progress and expansion, due to high protein content of grain, which explains the growing world today in an area which has exceeded 1.6 million hectares. White lupine beans contain 34-37% protein, 26.1% mining neazotate mile and 9.2 to 9.4% fat.



- 96 -

Used as a green manure crop in the main or second crop (in stubble) on sandy soils and those with acid reaction, poor crop to produce significant gains.

MATERIAL AND METHODS

The experiments were two-way, with three repetitions, with the following graduations of factors: Factor A - the dose of nitrogen (a1 - N0Mt, a2 - N30, a3 - N60) and factor B - doses of phosphorus and potassium (b1 - P0K0; b2 - P40K40, b3 - P80K80). Seed material was used Medi variety, from the ARDS Orchard (Satu Mare). The plant was run wheat growing. Cultivation of the specific culture of lupins were grown in own field. In the course of vegetation measurements were made on plant height, number of ramnification, number of flowers and pods/plant. At harvest, measurements were made on 1000 grain weight, hectoliter weight and protein content on which the seed production and protein production was calculated.


In the figures 1-4 are the results of measurements during the growing season.

Fig. 1. The plants height (cm) Fig. 2. The number of ramnifications



- 97 -

Fig.3. The number of flowers / plan t Fig.4. The number of pods / plant

The plants height increased with increasing dose of nitrogen on phosphorus and potassium both funds. The number of ramnification had a small fluctuation, being situated between 3 and 4 in all variants.

The number of flowers and number of pods is a big difference, because the abortion of them, in all variations.

The number of of pods was substantially the same in variants fertilized with N30 - 60 per fund and P80K80 P40K40.

Harvest results depending on fertilization are shown in table 1.

Table 1. The crop results obtained in white lupins

Factorul B – Doza de P şi K Mediile factorului A Factorul

A Doza de

azot P0K0 P40K40 P80K80 Recolta

medie kg/ha

% Diferenţa kg/ha

Semnificaţia

N0 1365 1840 2181 1795 100 N30 1665 2196 2415 2092 116 297 XXX N60 1620 2253 2423 2098 116 303 XXX

DL5%= 107 kg/ha DL1%= 153 kg/ha DL0,1%= 221 kg/ha

Averages factor B

Varianta P0K0 P40K40 P80K80 Recolta kg/ha 1550 2096 2339

% 100 135 150 Diferenţa kg/ha 546 789

Semnificaţia XXX XXX DL 5%= 186 DL1%= 265 kg/ha DL0,1%= 383 kg/ha



- 98 -

The results of show the favorable effect of nitrogen fertilizer dose of N30 .. Increasing the dose to N60 is not justified, this dose having inhibitory effect of fertilizers on nitrogen fixing the bacteria. Phosphorus and potassium fertilizers P40K40 doses and increased very significantly P80K80 crop. The mass of 1000 seeds ranged between 335 g and 347 g N0P0K0 variant fertilized with N30-60 variants P80K80. The mass hectoliter, according to fertilization ranged from 72 kg / hl N0P0K0 in version control and 78 kg / hl in N60P80K80 version. The table 2 is shown the influence of fertilization on protein content.

Table 2.

The influence of fertilization on protein content (%)

Factorul B – Doza de P şi K Mediile factorului A Factorul A

Doza de azot P0K0 P40K40 P80K80 % mediu

Diferenţa %

Semnificaţia

N0 36,0 36,6 36,5 36,4 N30 37,1 37,5 37,9 37,5 1,1 XXX N60 38,0 38,5 38,9 38,5 2,1 XXX

DL5%= 0,41 DL1%= 0,57 DL0,1%= 0,78

Averages factor B

Specificare P0K0 P40K40 P80K80

Conţinutul mediu 37,03 37,53 37,76 Diferenţa 0,50 0,73

Semnificaţia X DL 5%= 0,72 DL1%= 0,99 DL0,1%= 1,36

The influence positive nitrogen fertilizers increased protein content from 36.4% (N0) 37.5% in the variant fertilized with N30 and 38.5% in the variant fertilized with N60. Phosphorus and potassium fertilizer have little influence on protein content, with 0.5% and 0.73% P40K40 variant in the variant fertilized with P80K80. The quantity of protein depending on fertilization is shown in table 3.



- 99 -

Table 3.

The content of protein according to the fertilization (%)

Factorul B – Doza de P şi K Mediile factorului A Factorul A

Doza de azot

P0K0 P40K40 P80K80 Cantitatea de

proteină kg/ha

% Diferenţa kg/ha

Semnificaţia

N0 486 673 796 652 100

N30 618 824 915 786 121 134 XXX

N60 616 868 942 809 124 157 XXX

DL5%= 37 kg/ha DL1%= 52kg/ha DL0,1%= 72kg/ha Averages factor B

Varianta P0K0 P40K40 P80K80 Cant. proteină kg/ha 573 788 884 % 100 137 154

Diferenţa kg/ha 215 311 Semnificaţia XXX XXX

DL 5%= 65kg/ha DL1%= 90 kg/ha DL0,1%= 124 kg/ha

The quantity of protein increased with the dose of nitrogen with significant differences. Doubling of P and K is motivated, increase compared to the control The crop grew by 37% and 54% P40K40 variant in the fertilized with 54%.

CONCLUSIONS

1. The fertilization with nitrogen, the average levels of phosphorus and potassium tested is based on the dose of N30. Increasing the dose to N60 is not, increase the harvest is equal to that achieved with the dose of N30.

2. Phosphorus and potassium fertilizers applied P40K40 dose increased to 35% yield. Doubling the dose P80K80 the crop provided an increase of 50%.

3. The content of protein increased with dose from 36.4% nitrogen (N0) to 38.5% (N60). Fosofr and potassium fertilizer have little influence on protein content. 4. Protein of yields over 900 kg / ha were achieved in variants fertilized with N30-60P80K80



- 100 -

BIBLIOGRAPHY

1. Axinte M., Roman Gh., Borcean I., Muntean L.S., 2006 - Fitotehnie, Ed. I. I. de

la Brad, Iaşi.

2. Baicu T., Sesan Tatiana Eugenia., 1996 - Entomologie agricolă, Ed. Ceres,

Bucureşti.

3. Bîlteanu Gh., 1998 - Fitotehnie, Ed. Ceres, Bucureşti.

4. Borcean I, David Gh., Borcean A., 2006 - Tehnici de cultură şi protecţie a

cerealelor şi leguminaselor, Ed. de Vest, Timişoara.

5. David Gh., Pîrşan P., Imbrea Fl., 2006 - Tehnologia plantelor de câmp-Cereale,

leguminoase pentru boabe şi plante tehnice, Ed. Eurobit, Timişoara. 6. Muntean L.S., Borcean I, Axinte M., Roman Gh., 2003 - Fitotehnie, Ed. Ion

Ionescu de la Brad, Iaşi.


Patrimoniul Enciclopediilor Romanesti

Documents

Transcript of Patrimoniul Enciclopediilor Romanesti