Legende geografice romanesti

download Legende geografice romanesti

of 9

  • date post

    22-Jun-2015
  • Category

    Education

  • view

    1.603
  • download

    11

Embed Size (px)

Transcript of Legende geografice romanesti

  • 1. n partea de rsrit a judeului Fgra, pe muntele Piatra-Craiului,locuiau pe vremuri o zn cu fiica ei. n judeul Braov, n vrful dealuluiMgura Codlei, se afla, cetatea mprtesei Neagra.Neagra avea un singur fecior,care se ndrgostise de zna cea tnr, cu toate c un om muritor nu trebuia siubeasc o zn, cci moartea i-ar fi fost pedeaps. Fata nici mcar nu voia saud de biatul mprtesei, care se mbolnvi ru de dorul ei. mprteasaNeagra, care era un fel de vrjitoare, ncerc prin fel de fel de farmece s nmoaieinima znei i s o fac s-i iubeasc feciorul, dar totul fu n zadar. Disperat cfiul su se mbolnvea tot mai ru, Neagra hotr s o prpdeasc pe biata fat.ntr-o zi se lu dup ea i ajungnd-o, o prefcu ntr-o stan de piatr. Aceaststnc se poate vedea i astzi, fiind cunoscut sub numele de Piatra Doamnei".

2. n Munii Vrancei se afl un pisc cu numele Scrile lui Vod".Legenda spune c, ntr-o zi, tefan cel Mare mpreun cu o ceat de otenirtceau prin codri. Ajungnd n golul Verdelui, ntr-o poian mare i frumoas,s-au oprit s se odihneasc.Vod, temndu-se s nu fie atacat pe neateptate dedumani, a plecat s cerceteze mprejurimile. S-a urcat atunci pe creasta munteluiPietrosul, care se ridica chiar n faa poienii unde poposiser.Deoarece munteleera stncos, iar coasta abrupt, otenii au spat nite trepte, pe care Vod a urcatpn n vrf. De atunci, acestui pisc i-a rmas numele de Scrile lui Vod" ichiar i astzi mai putem vedea treptele spate de ostaii lui tefan. 3. Legenda Turnului lui Butu i Ana este o poveste de dragoste. Se spunec pe vremea voievodului Alexandru cel Bun, tria un tnr pe ct de viteaz peatt de chipe i pe care l chema Butu. Fata domnitorului, Ana, ispitit defrumuseea i vrednicia lui Butu, se ndrgosti de acesta i amndoi i jurarcredin venic. Dar, pe cnd se pregteau de nunt, numai iat c vrjmaiinvlir n ar i Butu trebui s plece la rzboi. Soarta a fost potrivnic celor doi,cci Butu pieri n lupt. Dezndjduit c tatl ei hotrse s o mrite cu un boierde ar, Ana se duse i ceru ajutorul unei vrjitoare. Aceasta i promite Anei c vaface vrji i l va aduce napoi pe iubitul su, dar n chip de strigoi. Chemat defarmecele vrjitoarei, Butu apru pe un cal alb ntr-o noapte urt i ntunecat, olu cu dnsul pe Ana i disprur amndoi n mijlocul fulgerelor, zburnd ctremuntele Ceahlu. Plutind nc deasupra muntelui la venirea zorilor, acetia suntprini de cntatul cocoilor. O detuntur nspimnttoare sparge vzduhulprvlindu-se asupra fugarilor, care se prbuesc prefcndu-se n cele doustnci ngemnate. Astfel le-a rmas numele de atunci: Turnul lui Butu. 4. Caraimanul, munte uria - spune legenda - rsare dintre ceilali munintunecat i amenintor. Din el s-a dezlipit o bucat de stnc ce st atrnat caun cimpoi. Este cimpoiul pietrificat al unui vrjitor, Caraiman, care locuia nmunte. Cnd sufla el din cimpoi, toat natura nverzea i nflorea. Familia i eracompus din muli copii ce-l iubeau mult cnd erau mici. Crescnd, au nceput sse certe pentru avere. Caraiman, ca s-i mpace, fcu la captul vieii parte egalfiecruia, iar cearta se ntei i mai mult ntre cei lenei i cei harnici. Printele sentrist i plnse aa de mult, nct lacrimile se scurgeau n ruri pn la mare.Copiii, devenii oameni mari, s-au revoltat mpotriva tatlui i, pe cnd acestadormea, au vrut s-i smulg cimpoiul. Deodat s-a dezlnuit o mare furtunnct nu se mai putea vedea nici cerul, nici pmntul. Caraiman doarme i astzicu cimpoiul la subioar. Este blocul de stnc ce se vede la jumtatea muntelui.Cteodat, pe vreme de furtun, cimpoiul ncepe s se umfle i cnt de rsuntoat valea Prahovei. 5. Povestea spune c ar fi fost o singur bab, pe care o chemaDochia. Adic baba nu era ea, c s vedeti. Ba era fiica unui mprat vestit siera asa de frumoas, c toti fiii de crai o petir, dar ei, nici unul din ei nu iplcea.Azi asa, mine asa, poimine la fel, pn ce unul din ei, nici una, nici alta,porneste cu rzboi mpotriva mpratului, tatl fetei, l bate, l prinde si seapropie de palatul fetei, cci gndul lui nu era altul dect s pun mna pefat. Biata fat, cnd a auzit, de fric s nu cad n mna lui, s-a dus lao vrjitoare si a rugat-o s-o prefac ntr-o bab zbrcit si urt. Si-a luat nisteoi, s-a mbrcat cu nou cojoace, cci era iarn si topenie de frig si si-a luatdrumul spre pdure. A stat fata, adic baba, nu fata! Zic, a stat, pnprimvara, cnd a dat coltul ierbii. n ziua dinti a lui martie a fost asa decald, c baba si-a lepdat un cojoc din cele nou. A doua zi si mai cald, sibaba si-a mai lepdat un cojoc, si asa pn ce si-a dezbrcat toate cojoacele.Da tocmai a noua zi, cnd si-a azvrlit ultimul cojoc, unde ncepe deodat unvnt asa de puternic, nct o nghet pe bab si o prefcu ntr-o stan degheat. Pas-mi-te c-o ajunsese vreun blestem de-al lui bietul tat-su.De-atunci a rmas rostul vremei tot asa schimbcios n cele 9 zile de lanceputul primverii. si tocmai cnd ai zis Doamne-ajut si ti-ai lepdatsurtucul, atunci te pomenesti cu cte un pui de gerulet, ba nc cu cte ozpad, de nici nu stii cum s-l mbraci iarsi mai degrab. De atunci a rmassi vorba c: s te fereasc Dumnezeu de zilele Dochiei! n multe prti semai crede c aceast Dochie ar fi fost fiica lui Decebal si c a fugit n pduresi s-a fcut pstorit, de fric s nu cad n minile romanilor si a mpratuluiTraian.Dup ultima zi a babei, se crede c frigul nu mai are putere, iar oamenii numai au nevoie de foc. De aceea oamenii, n acea zi, curtesc curtile, strng totgunoiul la un loc si i dau foc, iar apoi sar peste el ca s se afume si s fieferiti de orice spurcciune, cci toate spurcciunile ard o dat cu gunoiul. totpentru asta, femeile afum si prin case, cu crp ars. De acum s-a sfrsit si cubabele, si sfnta munc rencepe iarsi cu acelasi dor ca si anul trecut. 6. Cic s-au prbusit odat norii cerului peste Valea Prahovei sis-au pornit dealuri btrne si s-au iezit grlele si s-au curmat drumul ntretar si Ardeal, de nu mai aveau pe unde trece dincolo de munti ciobanii dinValea Brsei, cu turmele lor.Dar ciobanul brsan stie c nu e singur pelumea lui si c romnii sunt multi, ca frunza codrului. Cu glas de buciumcheam n patru prti ale cerului si vin cei de-o limb si vin, si vin mereu.Si attia venir, c din zori de ziu pn la soarele-achindie, le-a fost deajuns s ridice cte un pumn din malul iezit pe vale si s-l arunce ntreVrful cu Dor si Jepi. Curtit-au asa toat Valea Prahovei si apelor le-auasternut pat nou, cu prund si nisip aurit. Apoi, pentru ca altdat s nu mairisipeasc ploile muntele de lut scos din Valea Prahovei, ciobanii grmdirpeste el codrii de lemn tiat si deter foc lemnelor si se prefcu lutul nstnc.Si iat de ce acestui munte i ziser de atunci Piatra Ars. 7. n tara Hategului (jud. Hunedoara), se ncuibaser niste uriasi. Cpetenialor mprti, nainte de moarte, tara la cei doi copii ai lui, un fecior si o fat.Ca s vad fiecare mai bine, ct de mare e partea din mostenire, se urcarpe cte un munte; feciorul pe muntele Retezat, care avea alt nume, fata pevrful Rusca, spre apus de la Retezat. Cnd si-a aruncat fata uriasului ochiispre partea de tar a fratelui ei, i s-a prut aceasta cu mult mai frumoasdect a ei, care era plin de stnci si nu avea attea pduri si poienifrumoase. O prinse o pizm si mnie mare si lund un fier de plug, larunc nspre fratele ei, care era pe cellalt vrf. Fierul nu nimeri pe frate,dar retez vrful muntelui, care rmase retezat, de unde si lu si numele.(Legende geografice romnesti).