Dragl cititorule cregtin,

DacI ai triit o minune mijlocitl de Sfintul loan Gur[ de Aur,te ruglm s[ ne trimili mS.rturia ta pe adresa:

Str. Bahluiului nr. 1, Sector 1, Bucuregti,071281sau

editu r a@ meteo ryres s. roBunul Dumnezeu, Maica Domnului gi Sfingii

si-1i rlspliteasci striduinla!Editura

PfiS[ORUIs AIsUHGAII.

0lflryA SFAHIIIUIsUI IOAH GURA be AUR

rrrroR mlPUBlISHIilGI-ILI

l#

A. Pascu

mFFe

Cuprins

CuvAnt-inainte........... ........r................ 5

Parteal - in Antiohia1. O cetate de aur .....................9

2. implralii secolului al IV-lea..... ......:......15

3. Un h{ig al credingei ................:.............1e

4. Cregtinismul sirian .............22

5. Viala monahali si sfhnta invllituri ... .......................26

7. O noui rdspundere: preofia ...,...............37

8. A-f, pune sufletul pentru ceilal1i........................... 41

Partea a ll-a - La Constantinopol9. fuhiepiscop al Constantinopolului ........49

10. Ordine in Constantinopo1.......... .........52

11. Cdnd pistori sunt lupii.... ....................56

12. Problema vlduvelor bogate......... .........59

13. Cine intoarce sabia de sabie va pieri............,..........63

14. Flcind ordine in Efes....................i.......,................67

15. Minia impdrltesei Eudoxia...... ...........70

16. Fralii Lungi............................ .............73

18. Un proces mincinos.... ......83

.,ffiE. tr

144 Viafa Sflntului Ioan Guri de Aur

20. Viermele cel neadormit al urii ....'...'....90

21. Ndoilea exi1.............. .......s7

22.Mtuwsindu-Lpe Hristos... ...'.........101

P artea a III-a - Mogtenirea24. Despre Liturghi.a Sfdntului loan Gard de.dur........ti3

27. Sfin$i ne ascult[... ..........727

28. Sfintul loan GurI de Aur gi romdnii... ................,L29.

Epi1og........................... ........L37

Bibliografie se1ectivI...... .......739

I

II

l

i

I

I

PARTEA I

Antiohia

t. O cetate de aur

,,Lui Hristos ii este drag oras,ul acesta mai mult decit

toate gi din pricina strEmo,silor nogtri, 9i din pricina virtulii

voastre. DupI cum, intre Apostoli, Sfintul Petru a fost cel

dintii care a predicat pe Hristos Fiu al lui Dumnezeu, tot

aga, intre orage, dupl cum am spus 9i mai sus, ora9u1 nostru a

fost cel dintdi care 9i-a pus pe frunte, ca Pe o cununi

minunati, numele de crestin."l

Se spune cI locu1 nagterii are o mare influenli asuPra

viefi fieclrui om, mai mult sau mai pu]in sesizabil, prin

tradilie, culturl gi civilizalie, prin mediul natural. $i epoca

conteazi; nu e acelagi lucru a tr[i inainte sau duPi Domnul

Hristos, a trii intr-o epoci frdmdntatd" de tdzboaie sau in

pace. $i nu oricine poate inmlnunchea intr-un buchet tot

ce au mai bun epoca gi locul in care s-a niscut, fhcdndu-l sI

dlinuiasci peste veacuri. Sfhntul Ioan Hrisostom, clruia

i-a rdnduit Dumnezeu s[ trdiasci intr-una dintre cele mai

I Sfann l Ioan Gurr de Aw, ,Omilia a III-a", in Omiliile la statui, Edltunlrrstitutului Biblic gi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine (ln contlnuut;IilllMBOR), Bucuresti, 2007, p. 62.

In

l0 Via[a SfAntului Ioan Guri de Aur

vestite cetlfi de culturl greacd.din epoca sa, Antiohi a, are-ugit. Prin scrierile lui, putem arunca o privire asupra a ceea

ce a insemnat, in Imperiul Roman de Rlserit, orasul sflu de

bagtini.

Sfhntul Ioan GurI de Aur s-a niscut in anul 345. inwemea nasterii sale, oragul Antiohia (numit astdziAntakya) era unul dintre cele mai insemnate orase dinImperiul Roman de Risd.rit, al doilea dupi Alexandria, ri-valul siu. Pentru frumuselea gi civiliza$asa, era supranumit,,Oragul de Aur" sau ,,Perla Orientului". in acele vremuri,Imperiul Roman avea graniga risiriteani pe fluviul Eufrat.

Oragul fusese infiin{at inspre anul 300 i.Hr. de genera-lul lui Alexandru cel Mare, Seleucos I Nicator, satrap alBabilonului gi apoi rege al siriei, din 305 pini in 281 i.Hr.El a denumit orasul dupi tatil sLu, Antiochos. Construitla rlscrucea drumurilor comerciale antice ce legau Anatoliade Mesopotzmia 9i Iudeea, pe malul riului Orontes, peatunci navigabil, a devenit capitala regatului seleucid si uncentru important al culturii elenistice (culturl ce se situ-eazd., cronologic, intre epoca lui A1exandru cel Mare, mortin 323 i.Hr., si moartea reginei Cleopatra, in anul 30 i.Hr.

Antiohia si Alexandria, cele mai dezvoltate orase,aveau si cele mai vestite gcoli.1 Orasul era construit pevalea bogatl a riului Orontes, La 22 km de coasta MiriiMediterane; avea amfiteatre, bii 9i edificii grandioase.

1 in Alexandria, a funcgionat o gcoali catehetici, o universitate, ,,Musion,,,s,i existau doui biblioteci. $coala cateheticd a fost prima gcoali crestini. bineorgarizatd' si a fost deschisr inci din secolul al ll-lea. Aici s-au format mariscriitori crestini, printre care origen, clement Alexandrinul, Dionisie celMare, Teognost, Petru, Didim cel Orb, Atanasie cel Mare etc. Metoda deinterpretare a Scripturilor diferea de cea din Antiohia, dupi cum vom vedeamai departe.

O cetate de aur 1l

Clima mediteraneeand, era- imbldnzitd. de altitudine. Era

Iocuitl in acele wemuri de 200.000 de blrbali (in afar[ de

f-emei, copii 9i sclavi).

Ora;ul este cucerit de Pompei in anul 64 d.Ht.9i devine

capitalaprovinciei romane Siria. Sub domnia lui Tiberius,

se dezvoltl, avdnd 500.000 de locuitori gi fiind a1 treilea

orag ca mlrime din Imperiul Roman, dupi Roma gi

Alexandria. Ulterior, fiecare implrat roman igi va lisa

amprenta aici prin construcgii grandioase: Domilian

construiegte terme 9i un templu al lui Asclepios, Traian -un pod nou, terme gi un circ, apoi reconstruiegte oragul,

grav avariatin urma seismului din 115 d.Hr., ca gi Hadrian:

centrul comercial, cu marile sale coloane, e refhcut in mare

parte, drumul central, larg de noui metri, porticurile ele-

gante, templele. Marc Aureliu restaureazd templele 9i

construiegte Nymphea, o fintAnl bogat impodobitl, 9i

multe altele.

in secolul al Il-lea, pe misurl ce se inmullesc conflicte-

le Imperiului Roman cu Imperiul Part 9i apoi cu Imperiul

Sasanid, oragul devine adesea resedingi imperiah 9i sediul

unor tnrpe numeroase rbazd'pentru numlrulmare de cam-

panii romane in Mesopotamia. in252, sasanizii invadeazd.

Siria gi distrug pargialoragul, deportind o Parte din popu-

lagie. Oragul e reconstruit in cdliva ani 9i 19i recdgtigl repede

importanla. Este de remarcat atmosfera de revoltl din

oras, care, adesea, i-a {hcut pe implralii romani si ia m[-suri punitive impotriva populagiei.

inci dinainte de secolul al IV-lea, in orag locuiau popu-

lagii diferite, fiecare cu limba, religia, cultura gi civilizagia'

ei: greci, anatolieni, sirieni, iudei, romani. Yiala oragului

era orgrnizat[ in buni misur[ inci dup[ mentalitatea

12 Via{a Sfintului Ioan GurdL de Aur

pigini, cu teatre, hipodrom, locuri de distraclie, bii publi-ce, favorizdnd imoralitatea. Inevitabil, populafile s-auinfluenfat reciproc, ceea ce a dus la aparigia sincretismuluireligios, dar gi a numeroase tensiuni sociale, culturale sau

religioase. in secolul alIY-lea,cind Alexandria pirea cI isipierde din importanga politic[ 9i culturali, Antiohia erainci centrul de rezistenld al lumii greco-romane in {a[aprimejdiei pergilor.

Biserica Antiohiei a fost intemeiati de Sfingii ApostoliBarnaba, Pavel 9i Petru. De aici, crestinismul s-a rispdnditin toate orasele si satele siriace, mai intii prin populafaelenistici si prin evreii elini, care se stabiliserd,aicicarezul-tat al marii rebeliuni impotriva romanilor din anii 70 sau

130, cind au fost scosi din Ierusalim si Palestina. Se spunec'i, pinI in anul 42, cregtinii se numearl ,,nazarineni" sau

,,girlilccni". Ei au luat numele de ,,crestini" in orasulArrtiohia, dupl cum precizeazd. Sfintul Apostol Luca inFaptele lpostolilol.

Cdnd S{hntul Petru a p5.risit Antiohia, au rLmas si con-duci Biserica Siriei Sfingii Evodie si, apoi,IgnatieTeoforul.Importanga Sfintului Ignatie in istoria patriarhiei dinAntiohia estl atdt de mare, incit, pini in L293,tolipatri-arhii Bisericii Siriace au purtat numele Ignatie.

i., .po., in care s-a niscut Sfdntul Ioan, orasul era sfh-giat de tendinle contrare si de confuzii, rlmAndnd totusi unmare oras. Importanfa sa religioasi crestini se diminuasedin cauza ereziilor gi odatl cu cresterea importanleiConstantinopolului gi a Patriarhiei din Ierusalim.

1 ,,Si, in Antiohia, intdia oarl, ucenicii s-au numit crestini,, (Fapte 11,26).

O cetate de aur I t

Tensiunile gi contradicliile se v[deau in fiecare aspcct

al vieqii sociale. Educalia se dezvoltase atdt de mult, in-cdt Antiohia era consideratd Atena R[slritului. i.r rremeaaceea, retorica era consideratd. mama tuturor stiinfelor,iar cea mai buni 9coali, cea a retorului plgdn Libanius.Antiohienii cultivali, din clasa socialL superioar[, ii frec-ventau pe retori, apreciind, ca nigte adevdraTi cunoscS.tori,

originalitatea argumentafiilor. Episcopii s-au vizut ne-

voigi si-i trimiti pe cei talentagi sI invele arta de a vorbiin public de la Libanius, pentru a putea predica apoi cu-vdntul Domnului intr-un mod care si ajungi la inimileantiohienilor. Dar majoritatea locuitorilor siraci erau

analfabeqi.

$i mai era o problem[. Cregtinii, aproximativ jum[tatedintre locuitori, erau foarte influenlali de mediu 9i partici-pau adesea la s[rbltorile gi ritualurile religioase ale altora,iudei sau chiar plgini, neingelegind c[ adevirul Bisericiieste unic si ireconciliabil cu alte credinge. impotriva aces-

tei situalii a vorbit adesea Sfintul Ioan in predicile sale,

incercind si-i faci pe credinciogi si congtientizeze carac-

terul exclusiv al adev[rului cregtin.

DupI epoca Sfhntului Ioan Guri de Aur, importanla

Antiohiei s-a diminuat treptat, in urma luptelor de cuceri-

re cdrora le cade victiml. Cetatea e distrusi din nou de un

cutremur in 526, care ^

{hcut in jur de 250.000 de victime,

cste cuceriti de pergi in 540, ajunge sub st[pinire sasanid[,

irpoi arab[, pentru ca,in966, si fie recuceriti de bizantini,

apoi, in 1084, din nou de turci. Istoria sa frlmdntatl con-

tinul p6.n[ in secolul al )C(-lea, mai precis pdnl in 7939,

cind, din nou, orasul este preluat de Turcia. El r[minc Ei

in prezent un mlr al discordiei intre cele doutr frlri