Parte Scrisa Si Corectata -Instalatii Gaz

S.C. SANORAMA S.R.L. Cluj-NapocaAtelier de Proiectare Instalatii in ConstructiiTel/Fax: 0264-443575Mobil: 0744-499-066

Proiect nr. 01/2009

Anexa 21.FISA PROIECTULUI

DOSAR PRELIMINAR NR. 01/2009INSTALATIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE A:

beneficiar: STIR ANGELA

abonat:…………………………………………………………………………………………………………………………

judet: Cluj

localitate: Cluj-Napoca

adresa: str. Caransebes, nr. 7A

executant:……..……………………………………………………………………………………………………………….

contract nr.:……………..……………………………………………………………………………………………………...

sediul executantului:………….……………………………………………………………………………………………….

INSTALATORI AUTORIZATI

PROIECTARE Numele si prenumele: ing. BLAGA SERGIUAutorizatia: grad: I D nr. 405080006Eliberata de: A.N.R.G.N.-BUCURESTIAngajat la: S.C. SANORAMA S.R.L.Domiciliat in: Cluj-Napoca, str. Madach Imre, nr. 50Data ultimei vize: 24.05.2008Semnatura:……………………………………………

EXECUTIE:Numele si prenumele: ……………………………………………………….………..Autorizatia: grad: ………………………………………………………………………Eliberata de: ……………………………………………………………………………Angajat la: ………………………………………………………………………………Domiciliat in: …………………………………………………………………….……...Data ultimei vize: …………Semnatura:……………………………………………

1


Proiect nr. 01/2009

Anexa 3

2.DOSAR DEFINITIV NR. 01/2009INSTALATIA DE UTILIZARE GAZE NATURALE A:

beneficiar: STIR ANGELA

abonat:…………………………………………………………………………………………………………………………

judet: Cluj

localitate: Cluj-Napoca

adresa: str. Caransebes, nr. 7A

executant:……..……………………………………………………………………………………………………………….

contract nr.:……………..……………………………………………………………………………………………………...

sediul executantului:………….……………………………………………………………………………………………….




2


Proiect nr. 01/2009

3.BORDEROUcu continutul Proiectului nr. 01/2009

A.PIESE SCRISE

1.Fisa proiectului (anexa 2) pag.12.Fisa proiectului definiv (anexa 3) pag.23.Borderou pag.34.Declaratia proprietarului pag.45.Declaratia beneficiarului pag.46.Declaratia instalatorului autorizat pag.47.Memoriu tehnico- justificativ pag.58.Breviar de calcul diametre pag.119.Caiete de sarcini(1-5)10.Aprob. nr. 202251594/24.02.2009

B.PIESE DESENATE

Plan de situatie lg 1/2Plan parter lg 2/2Schema izometrica lg 2/2Detaliu P.R. Existent lg 2/2

intocmit,ing. Blaga Sergiu

3


Proiect nr. 01/2009

4.Declaratia proprietarului,

Subsemnatul ……………………………………………………………., proprietarul imobilului/apartamentului din localitatea …………………………., str…….………………, nr……., bloc…….., scara……., etaj….., ap……, declar urmatoarele:sunt de acord cu executarea instalatiei de utilizare si a bransamentului de gaze naturale la acest imobil/apartament conform prevederilor Normelor de proiectare si executare a lucrarilor de gaze naturale, in baza cererii ……………………………….………………………………………………………………………………………………….............................................................recunosc dreptul de proprietate a unitatii de distributie a gazelor naturale asupra bransamentului, contorului si a oricaror aparate ce vor fi instalate la bransament si consimt ca unitatea respectiva sa foloseasca in exclusivitate constructia destinata postului sau statiei de reglare-masurare a gazelor naturale.

Semnatura ……………………………

Domiciliat in localitatea ………………………………..Str……………………………………………..nr……….bloc…………, scara……...., etaj……….., ap……..…Data ……………………..

5.Declaratia beneficiarului,

Subsemnatul …………………………………………………………., beneficiar al aprobarii nr……………………….. pentru utilizarea gazelor naturale la imobilul/ apartamentul din localitatea ……………………………….., str……………….………….. nr……., bloc…….., scara……., etaj….., ap……, locuit de mine si familia mea, declar urmatoarele:-am luat la cunostinta ca valabilitatea aprobarii sus mentionata inceteaza in cazul in care, in termen de ……… luni dupa data avizului tehnic al dosarului preliminar, nu voi executa, receptiona si pune in functiune legal instalatia de utilizare, unitatea de distributie are libertatea sa acorde cota de gaz altui beneficiar;-am luat act ca furnizarea gazelor va incepe numai dupa ce voi incheia abonament pentru furnizarea gazelor si voi indeplini conditiile prevazute in abonament;-orice modificare ulterioara a instalatiei de utilizare o voi executa numai cu avizul unitatii de distribuire, prin instalator autorizat.

Semnatura ……………………………Data ……………………..

6.Declaratia instalatorului autorizat,

Subsemnatul instalator autorizat …………………………………………………., domiciliat in localitatea …………………………………….., str…………………..………. nr…….., declar ca, pe baza planurilor anexate de unitatea de distributie, am executat, marit, separat, revizuit, instalatia de utilizare gaze naturale la imobilul/apartamentul din localitatea ….………………………………………….., str………..…………………………, nr……., bloc……., scara…….., etaj ……., ap……

Instalatia este terminata si corespunde prevederilor Normativului pentru proiectarea si executia instalatiilor de gaze naturale.

Semnatura ……………………………

Constatarea si avizul compartimentului de control………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………………………………………..

Instalatia care face obiectul prezentului dosar este executata conform prescriptiilor tehnice din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de gaze naturale si poate fi pusa in functiune.

Delegat de control,

…………………………………………………………………….

Data:…………….

4


Proiect nr. 01/2009

MEMORIU TEHNIC PRIVIND NECESARUL DE GAZE NATURALE, SOLUTII SI INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA INSTALATIEI DE UTILIZARE

Nota: Proiectul prezent este valabil doar insotit de procesele verbale de predare primire incheiate intre S.C. SANORAMA S.R.L.(proiectantul de specialitate) si proiectantul general, sau dupa caz beneficiar. In cazul lipsei proceselor verbale sus amintite prezentul proiect nu poate fi folosit in scopul realizarii vreunei lucrari de constructii, instalatii sau de alta natura, el fiind in proprietatea S.C. SANORAMA S.R.L.

a) Obiectivul si descrierea generala a lucrarilorDosarul preliminar s-a intocmit in baza aprobarii SC. E-ON GAZ ROMANIA S.A. nr.

202251594/24.02.2009(anexate) pentru urmatorii receptori:

Receptori care se demonteaza:- 1 buc. Soba x 0.60mc/h-demontat di=1x0.60mc/h=0.60mc/h- 1 buc. Soba Plita x 0.40mc/h-demontat di=1x0.40mc/h=0.40mc/h Total: =1.00mc/h

Receptori care se instaleaza:- 1 buc. Masina de gatit x 0.67mc/h-proiectat di=1x0.67mc/h=0.67mc/h- 1 buc. Centrala termica(turbo)x 3.29mc/h-proiectat di=1x3.29mc/h=3.29mc/h Total: =3.96mc/h

In conformitate cu prevederile regulamentului privind categoria de imporatanta a constructiilor, potrivit HGR 766/21.11.1997, instalatia de gaz tratata de prezentul proiect se incadreaza la categoria C ( importanta normala). In acest sens, prin grija beneficiarului lucrarii, proiectul va fi verificat de verificator atestat in instalatii gaze naturale pentru cerinta A.

Instalatia de utilizare este alcatuita din ansamblul de conducte, armaturi si accesorii montate in incinta, in aval de robinetul de bransament, de la capul robinetului pina la cosul de evacuare a gazelor arse.

Instalatia de utilizare se compune din:- instalatia utilizare de presiune joasa , care se monteaza aerian, situata intre Postul de Reglare existent si

rampa de alimentare a aparatelor de utilizare.Pentru dimensionarea instalatiilor de utilizare, in breviarul de calcul s-au insumat debitele nominale ale

receptorilor.La executia instalatiei de utilizare constructorul va utiliza instalator autorizat.

b) Masurarea consumului de gaze naturalePentru debitul aprobat beneficiarului, Qi =3.96 mc/h s-a prevazut masurarea consumului de gaz cu 1

contor tip G4, avand Qmax.=6.00 mc/h, existent. Acesta se mentine pe pozitia existenta pe peretele imobilului la limita de proprietate conform planselor anexate prezentei documentatiii.c) Alegerea traseelor. Conditii de amplasare si echipare a conductelor instalatiei de presiune joasa

Traseele instalatiei de utilizare vor fi rectilinii, urmarind pe cit posibil stilpi, grinzi si pereti.La alegerea traseelor, conditiile de siguranta au prioritate fata de orice alte conditii.Este interzisa trecerea conductelor prin (art. 8.20 - Norme tehnice privind proiectarea si executarea

sistemelor de alimentare cu gaze naturale): spatii neventilate sau inchise cu rabit sau alte materiale; trecerea conductelor de gaze naturale avand imbinari fixe sau demontabile prin debara, camara si altele

asemenea, daca acestea nu sunt ventilate; cosuri si canale de ventilare; puturi si camere pentru ascensoare; incaperi cu mediu corosiv sau cu degajari de noxe; incaperi cu umiditate pronuntata; incaperi in care se pastreaza materiale inflamabile; closete; subsoluri tehnice si canale tehnice; ghene sau nise comune mai multor nivele, in care sunt montate conducte pentru alte instalatii, inclusiv sub

deschiderile inferioare ale acestora;

5


Proiect nr. 01/2009

poduri neventilate ale cladirilor; locuri greu accesibile in care intretinerea normala a conductelor nu poate fi asigurata; depozite sau incaperi de depozitare, cu respectarea prevederilor Normativului de siguranta la foc a constructiilor

P118.Se va evita trecerea conductelor prin camere de dormit neprevazute cu aparate de utilizare a gazelor.Conductele instalatiilor interioare de utilizare se amplaseaza aparent, in spatii uscate, ventilate, luminate

si circulate, cu acces permanent, inclusiv in subsolurile care indeplinesc aceste conditii(art. 8.19 - Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale).

Conform art. 6.11 din Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale prin proiectul instalatiilor de gaze naturale pozate subteran, se prevad masuri de etansare impotriva infiltratiilor de gaze naturale, la trecerile subterane ale instalatiilor de orice utilitate(incalzire, apa, canalizare, cabluri electrice, telefonice, CATV etc.) prin peretii subterani ai cladirilor racordate la sistemul de distributie de gaze naturale.

De asemenea, se etanseaza toate trecerile conductelor prin planseele subsolurilor, pentru evitarea patrunderii gazelor naturale la nivelurile superioare, in caz de infiltrare a acestora in subsol.

Pentru evacuarea eventualelor infiltrari de gaze naturale din subsoluri se va asigura ventilarea naturala a acestora prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, intre incaperile din subsol, precum si prin legarea subsolului cladirilor la canale de ventilare naturala special destinate acestui scop, in afara ventilatiilor naturale prevazute pentru anexele apartamentelor sau cladirilor(art. 6.12 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale).

Distantele minime intre conductele de gaze naturale si elementele celorlalte instalatii vor fi cele prevazute de art. 8.25 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Trecerea conductelor de gaze prin pereti sau plansee se va face prin tub de protectie. In tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protectie pentru instalatii interioare se fixeaza rigid si etans de elementele de constructie si depasesc fata finita a acestora cu 50 mm la pardoseli, respectiv 10 mm fata de pereti si plafoane.

Fixarea conductelor pe elementele de constructie, stalpi sau estacade se va face cu bratari si console la distanta de 1,5 -5,0m, in functie de diametrul conductei, la distanta de 20 -30 mm fata de elementele constructiei. Distantele maxime intre doua reazeme vor fi conf. tabel 6 din Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

In instalatiile de utilizare, conductele de gaze se vor monta deasupra conductelor altor instalatii.Conductele orizontale se vor monta numai in partea de sus a peretilor la o distanta convenabila de

plafon, deasupra usilor si ferestrelor.d) Armaturi de inchidere in instalatiile de utilizare presiune joasa

In instalatiile de utilizare se vor monta(conf. art. 8.27 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale) robineti de inchidere la vedere, in locuri ventilate si accesibile in urmatoarele puncte:

- inainte de contor. In instalatiile cu un singur contor, daca distanta dintre robinetul de incendiu si contor nu depaseste 5 m, robinetul de contor tine loc de robinet de incendiu;

- pe fiecare ramificatie importanta a instalatiei;- pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru,

laboratoare etc;- la baza fiecarei coloane, in cladiri cu peste 5 nivele;- inaintea fiecarui arzator:

2 robinete montate pe conducta, pentru cazul arzatoarelor si aparatelor de utilizare, care nu au robinet de manevra propriu sau in cazul celor care racord flexibil.1 robinet pentru cazul arzatoarelor si aparatelor care au racord rigid si au robinet de manevra propriu.

e) Materiale, arzatoare si aparate utilizateSe vor folosi la executie tevi din otel cu grosimea minima a peretelui impusa prin art.9.5 din Normele

tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, tinind cont de tabelul 9.Pentru contorizarea debitelor de gaze se vor folosi contoare volumetrice STAS 6681-78, respectiv

Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale art. 4.1 ampalsate conform planselor anexate.

Materialele, arzatoarele si aparatele folosite vor fi insotite de certificat de calitate.f) Conditii pentru executarea instalatiilor de utilizare a gazelor presiune joasa, asigurarea aerului necesar arderii si evacuarea gazelor arse.

6


Proiect nr. 01/2009

Toate incaperile in care se monteaza aparate de utilizare a gazelor naturale, se prevad cu suprafete vitrate, sub forma de ferestre, luminatoare cu geamuri, usi cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane vitrate cu suprafata minima totala de:

0,03 mp pe mc de volum net de incapere, in cazul constructiilor din beton armat; 0,05 mp pe mc de volum net de incapere, in cazul constructiilor din zidarie.

Geamurile au grosimea de maxim 4 mm fara armare.Pentru cazul in care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de constructie speciala

(securizat, termopan etc) se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioara de sensibilitate 2 % CH4 in aer, care actioneaza asupra robinetului de inchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzatorului. In cazul utilizarii detectoarelor suprafata vitrata poate fi redusa la 0,02 mp pe mc de volum net de incapere.

In prezentul proiect suprafetele minime ale ferestrelor au fost prevazute pe panurile anexate prezentei documentatii, care respecta prevederile art. 8.3 al Normelelor tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Se vor folosi numai aparate de utilizare la care este asigurata evacuarea gazelor arse(racordate la cos) exceptie fac bucatariile la care se folosesc aragaze sau resouri, caz in care se prevad orificii spre exterior, acestea avind sectiunea minima de 25 cmp pentru fiecare mc de gaz instalat.

Volumul incaperii curente in care se instaleaza aparate consumatoare de gaze trebuie sa fie de cel putin 18 mc. Pentru bucatarii, bai si oficii din constructii noi, volumul minim va fi de 7,5 mc, respectiv 5 mc pentru bucatariile din constructiile existente, cu conditia sa fie respectat raportul 15 mc volum interior de incapere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale,conform art. 8.2 din Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Cind volumul incaperii este mai mic decit cel prevazut la art. 8.2 din Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale sunt admise numai aparate legate la cos, cu urmatoarele conditii:

accesul aerului necesar arderii si aprinderea aparatelor de utilizare, sa se faca din exteriorul incaperii (coridoare, vestibul etc) sau direct din exteriorul cladirii;

folosirea unor aparate de utilizare cu aprindere din exteriorul cladirii, asigurate impotriva stingerii prin blocarea admisiei gazului in cazul stingerii flacarii, fie prin constructia aparatului, fie prin dispozitive de protectie.Pentru incalzirea spatiilor centrala termica se monteaza in bucatrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt

nivel unde nu blocheaza calea de evacuare a persoanelor, cu respectarea conditiilor impuse de Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

In incaperi cu volum mai mic de 18 mc si in bai, indiferent de volumul acestora, nu sint admise:- aparate de utilizare pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;- aparate de utilizare pentru incalzire centrala sau locala prevazute cu arzator atmosferic si rupere de

tiraj, chiar daca au termostat de cos(art. 8.4 - Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale).

Fac exceptie la art.8.2, 8.3, 8.4 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aparatele de utilizare care au atestare/agrement tehnic, sau aviz ISCIR pentru functionare in alte conditii, la care prin tubulatura etansa se asigura accesul din exterior al aerului necesar arderii si evacuarea in exterior sub presiune a gazelor de ardere – cazane cu focar etans si tiraj fortat.

Pentru toate aparatele de utilizare a gazelor naturale, racordate la cos sau cu o flacara libera, se va asigura accesul aerului necesar arderii si evacuarea in exterior a gazelor de ardere, complet si fara riscuri astfel incit in atmosfera incaperii sa nu se depaseasca concentratia de noxe admisa de normele de protectia muncii si normele de protectia mediului.

Accesul aerului direct din exterior prin goluri la partea inferioara a incaperii se va prevedea in toate cazurile in care raportul "V"( in mc) al incaperii si debitul nominal de gaze "Q" (in mcN/h) al aparatului instalat are valoare mai mica de 30.

Sunt exceptate bucatariile din locuinte cu incalzire centrala in care nu exista alte aparate de utilizare, la care se admite accesul aerului dintr-o incapere vecina prin realizarea unui gol spre aceasta incapere, cu conditia satisfacerii regulii V/Q egal sau mai mare cu 30 in care "V" este volumul bucatariei plus a incaperii respective. Daca si in incaperea vecina, spre care este prevazut golul, sunt instalate aparate de utilizare, raportul dintre suma volumelor celor doua incaperi si suma debitelor aparatelor de utilizare din aceste incaperi va trebui sa satisfaca relatia:

Vi = Vi1+ Vi2

Vi

7


Proiect nr. 01/2009

Qn = Qn1 + Qn2 ; -------- 30 Qn

In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita sau in cazul timplariilor etanse cu garnituri de cauciuc, se realizeaza prize de aer direct din exteriorul constructiei.

Suprafata golului pentru accesul aerului de ardere intr-o incapere in care se utilizeaza gazele naturale se determina prin produsul debitului instalat in incaperea respectiva si coeficientul de 0,0025 mp/mc/h. Golul pentru accesul aerului se prevede la partea inferioara a incaperii si fara dispozitive de inchidere sau de reglaj. Este interzisa opturarea golului de acces al aerului de ardere.

La centrale termice accesul aerului se face conform prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala I13.

La centralele termice cu tiraj fortat si camera de ardere etansa nu este necesara asigurarea golurilor pentru accesul aerului in incapere.

In cazul asigurarii aerului de ardere prin canale, sectiunile canalelor de aer se calculeaza luind in considerare rezistentele aeraulice ale acestora.

In incaperile in care se instaleaza aparate cu flacara libera, independent de volumul lor, se prevad canale de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere conf. STAS 6729 sau STAS 6724. Canalele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere se racordeaza la partea superioara a incaperilor, cit mai aproape de plafon si nu se prevad cu dispozitive de inchidere sau reglaj. Dimensionarea se face conform prevederilor STAS 6793; STAS 6724 si anexa 13 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Pentru bucatariile constructiilor existente, construite fara canale de ventilare si in care sunt instalate aparate cu flacara libera, se admit practicarea in peretele exterior sau in tocul ferestrei, la partea superioara a incaperii, a unui gol pentru evacuarea gazelor de ardere, conf. detaliilor tip.

Cosurile de fum din cadrul constructiilor noi executate din zidarie de caramida se captusesc la interior cu tuburi rigide din aluminiu sau otel inoxidabil, agrementate tehnic pentru evitarea patrunderii gazelor de ardere in incaperi(art. 8.35 - Norme tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale).

Racordarea a doua sau mai multe aparate consumatoare de gaz, la acelasi cos de fum se va face la inaltimi diferite, iar sectiunea canalului de fum sa poata prelua debitele de gaze arseinsumate ale tuturor aparatelor racordate la acesta(art. 8.37 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale).

Evacuarea gazelor de ardere de la cazanele din centralele termice care nu se incadreaza in prevederile din tabelul din anexa 13 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, se va fac pe baza respectarii prevederilor Normativului I 13.

Conf. art. 8.38 - legarea la cos prin burlane de tabla metalica, rigid sau flexibil, se admite in urmatoarele conditii:

- sectiunea burlanului este cel putin egala cu sectiunea racordului de iesire din aparatul de utilizare.- portiunea verticala sa aiba cel putin 0,4 m la iesirea din aparatul de utilizare;- distanta de la cos pina la aparatul de utilizare sa fie mai mica de 3 m;- panta catre cos sa fie minim 8 %, daca distanta depaseste 1m;- imbinarea si racordarea la cos, se executa cu asigurarea etanseitatii.Este interzisa:-trecerea burlanelor dintr-o incapere in alta, cu exceptia burlanelor etanse inbinate prin sudura;-montarea dispozitivelor de inchidere sau obturare a sectiunii de iesirea gazelor de ardere la aparatele

de consum individual(sobe, masini de gatit, radiatoare etc);-evacuarea gazelor de ardere in podurilor caselor;-evacuarea gazelor de ardere direct prin peretii exteriori ai cladirilor, cu exceptia aparatelor de utilizare,

omologate sau cu atestat/agrement tehnic, prevazute din fabricatie cu astfel de evacuare conform prevederilor Ghidului de proiectare, executare si exploatare a centralelor mici GP 051;

-racordarea aparatelor de utilizare a gazelor naturale la canalele de fum aferente focarelor, alimentate cu alt tip de combustibil(lemn, pacura, carbune etc) cu exceptia aparatelor de utilizare care au fost construite pentru alimentarea mixta(gaze naturale – combustibil lichid / solid).

g) Racordarea aparatelor de utilizare si arzatoarelor si executarea imbinarilorIn instalatiile de utilizare se vor monta numai aparate si arzatoare avizate conform prevederilor ISCIR in

vigoare. Toate aparatele de utilizare si arzatoarele vor respecta prevederile art.8.7 -8.12 din Normelor tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Aparatele de utilizare si arzatoarele se racordeaza rigid la instalatiile interioare. Aparatele de utilizare al caror debit nominal este sub 3,0 mc/h, precum si arzatoarele industriale independente utilizate la aparate mobile

8


Proiect nr. 01/2009

pot avea si racorduri flexibile la instalatia de utilizare conf. art.8.14 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Racordurile flexibile trebuie sa fie atestate/agrementate tehnicpentru utilizarea in instalatii de gaze naturale si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-presiunea nominala pentru care a fost construit racordul, sa fie egala sau mai mare decit presiunea instalatiei de gaze naturale la care se racordeaza

-lungimea maxima 1 m si diametrul minim 10 mm, la instalatii de utilizare cu presiune joasa-lungime maxima 20 m si diametru maxim de 50 mm, la instalatii industriale cu presiune pana la 2 bar;-trasee la vedere, fara sa treaca dintr-o incapere in alta;-masuri de evitare a contactului cu corpuri calde;-masuri de evitare a agatarii, strivirii sau deteriorarii;-masuri de protectie la intemperii, daca este cazul.Imbinarea tevilor in executie aparenta se face cu ajutorul fitingurilor sau prin sudura conf. art.10.1 -

Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. Pentru imbinarile filetate etansarea se face cu fuior de cinepa in combinatie cu vopsele sau paste destinate acestui scop, benzi de teflon sau alte materiale atestate/agrementate tehnic. Schimbarile de directie, ramificatiile, reductiile vor fi executate conf. art. 10.28-10.34 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. Protectia instalatiei de utilizare se fa face prin vopsire conform Fisei tehnologice de protectie anticoroziva pe baza de vopsele conf. STAS 8589 - galben inchis.h) Verificari si probe de rezistenta si etanseitate instalatiei de utilizare

Instalatia de utilizare se va supune la verificari de rezistenta si etanseitate de catre executant pe parcursul realizarii lucrarilor. Probele de rezistenta si etanseitate a instalatiilor de utilizare se efectueaza de catre executant in prezenta delegatului operatorului licentiat de distributie la terminarea lucrarilor in vederea receptiei.

Incercarile se fac cu aer. Conditiile si metodele de lucru vor respecta Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. Imbinarile instalatiei de utilizare si racordul care nu au fost probate cu aer se vor verifica cu un produs spumant sub presiunea gazelor din conducta.i) Receptia tehnica si punere in functiune a instalatiilor de gaze naturale

Pentru receptia instalatiei de utilizare, instalatorul autorizat al constructorului va prezenta dosarul definitiv care contine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificarile survenite.

Probele de rezistenta si etanseitate se vor executa de constructor prin instalatorul autorizat in prezenta delegatului S.C. E-ON GAZ ROMANIA S.A.. Daca se considera necesar, la receptia si punerea in functiune a instalatiilor, va fi convocat si proiectantul. Dupa efectuarea probelor, pentru lucrarile care au satisfacut controlul calitatii se va incheia un proces verbal de receptie tehnica, conform anexei nr. 5 din Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, care se va anexa la dosarul definitiv.

La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se va urmari comportarea regulatoarelor, arzatoarelor si aparatelor de utilizare, verificindu-se stabilitatea si aspectul calitativ al flacarii, atit cu toate arzatoarele si aparatele consumatoare in functiune cit si cu un singur arzator in functiune (cu debitul cel mai mic din instalatie).

La fiecare arzator si aparat se verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere, atit la functionarea individuala a arzatoarelor si aparatelor cit si la functionarea simultana a tuturor arzatoarelor si aparatelor, in cazul racordarii la acelasi cos de fum a mai multe aparate consumatoare de gaze.

Aparatele consumatoare de gaze racordate la cos se vor pune in functiune numai dupa ce beneficiarul va prezenta dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificare si curatire a cosurilor de fum printr-o unitate abilitata.

In cazul functionarii defectoase a evacuarii gazelor arse se va proceda la amanarea punerii in functiune, pina la remedierea canalelor sau cosului de fum si la sigilarea robinetelor arzatorului sau aparatului de utilizare.

Conform art. 13.14 din Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale la punerea in functiune a oricarei instalatii de utilizare, delegatul operatorului sistemului de distributie are obligatia:

-sa monteze contorul de gaze naturale;-sa verifice incheierea contractului de furnizare gaze;-sa instruiasca consumatorul pentru folosirea corecta a instalatiei de utilizare;-sa incheie cu consumatorul si instalatorul autorizat pentru executie procesul verbal de deschidere,

conform anexei;-sa predea consumatorului instructiunile privind modul de utilizare corecta a gazelor naturale, conf.

anexei 9 - Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.j) Protectia, siguranta, igiena muncii; prevenirea si stingerea incendiilor

In timpul executiei, probelor si punerii in functiune a instalatiilor de utilizare se vor respecta masurile de siguranta, tehnica securitatii muncii, PSI, specifice instalatiilor de utilizare, astfel:

1. Legea Nr. 90/1996 a protectiei muncii;

9


Proiect nr. 01/2009

2. Norme republicane de protectia muncii aprobate de Ministerul muncii si Ministerul Sanatatii cu nr. 34/60 din 1975;

- Capitolul VII - Unelte de mina - Capitolul XIII -Mijloace individuale de protectie(echipamente) - Capitolul XVIII - Prim ajutor in caz de accidentare3. Norme unice de protectia muncii in foraj - extractie titei, gaze si transport - distributie gaze aprobate de

Ministerul Petrolului cu nr. 74-82 - Capitolul 1/1 - Dispozitii generale - Capitolul 9/1-2 Distributia gazelor naturale4. Instructiuni de protectia muncii specifice activitatii de distributie a gazelor naturale editia 1979 - Capitolul II B.- Instructiuni specifice la punerea in functiune a instalatiilor de utilizare. - Capitolul II.I - Instructiuni specifice activitatii de constructii montaj.5. Decretul 328-66 privind circulatia pe drumuri publice6. Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale7. Norme tehnice privind exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.8. Legea nr.212- 97 privind apararea impotriva incendiilor.9. Norme de prevenire si stingere a incendiilor la exploatarea constructiilor si instalatiilor privind unitatiile

M.M.P.G.-Subramura Petrol si Gaze.10. Normativ departamental privind stabilirea distantelor din punct de vedere P.S.I.11. Normativ republican pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii

incendiilor.12. Masuri de prim ajutor in caz de accidente si arsuri (Culegere de lectii Editura medicala 1981)In afara masurilor de protectia muncii si PSI cuprinse in actele normative enuntate mai sus, executantul

va lua toate masurile organizatorice si de siguranta necesara la efectuarea unor eventuale lucrari colaterale care pot interveni pe parcursul executiei instalatiei de utilizare ce fac obiectul prezentului proiect pentru prevenirea accidentelor sau incendiilor la locul de munca.




10


Proiect nr. 01/2009

BREVIAR DE CALCUL JUSIFICATIV PRIVIND ALEGEREA DIAMETRELOR

In cazul instalatiei de utilizare de presiune joasa, proiectata, alimentata prin regulator de presiune pentru debit mic cu actionare directa ce deserveste arzatoare de uz casnic STAS 995-86 si masini de gatit tip aragaz sau alte aparate similare cu presiunea nominala de 20.00 mbar caderea de presiune disponibila pentru dimensionare s-a luat 5.00mbar care s-a folosit pentru acoperirea tuturor pierderilor de presiune(frecare in conducte, rezistente locale, armaturi, contoare, etc.).

In conformitate cu Normele Tehnice Pentru Proiectarea si Executarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale art.5.11 pentru instalatia de utilizare proiectata, lungimea de calcul s-a luat egala cu 1,2 ori lungimea fizica a instalatiei.

Determinarea diametrelor este aratata in tabelul de mai jos si au fost stabilite cu ajutorul tabelului nr. 4.1, 4.2 pentru calculul conductelor de gaze cu presiune incat la toate aparatele de utilizare sa se poata asigura debitele nominale de gaze aprobate la presiunea nominala de utilizare:joasa din Normele Tehnice Pentru Proiectarea si Executarea Sistemelor de Alimentare cu Gaze Naturale astfel:

Rezulta pierderile totale de sarcina(presiune) pe fiecare ramura a instalatiei sunt mai mici de 5.00 mbar.Tronsonul cel mai defavorizat este 1-A-B-C-D, cu o pierdere de presiune de 3.999 mbar.


11


Proiect nr. 01/2009

CAIET DE SARCINI 1PRIVIND MASURILE DE PROTECTIA MUNCII SI

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR (PSI)

Pentru prevenirea accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale, aparitiei si stingerea incendiilor la executarea, exploatarea si intretinerea lucrarilor de gaze, se vor respecta prevederile proiectului, conditiile impuse prin acordurile si avizele emise la elaborarea proiectului(care fac parte integranta din proiect) precum si prevederile urmatoarelor acte normative:

A. In domeniul PROTECTIEI MUNCIINormele generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei sociale

nr. 578/DB/5.840 din 20/26 noiembrie 1996.Norme departamentale de protectie a muncii in foraj-extractie, titei, gaze si transport distributie gaze

aprobate de Ministerul Petrolului prin Ordinul 74 din 1982.Instructiunile de protectie a muncii specifice activitatiii de distributie a gazelor naturale emise de

I.R.I.D.G.N. Tg.-Mures in 1979.Cap. A. – Instructiuni specifice activitatii de exploatare si intretinere a sistemului de distributie:a) Lucrarile de sapatura in spatii carosabile sau spatii verzib) Transportul de materiale si a personalului de executiec) Controlul, revizia si manevrarea vanelor de sectorizare din camined) Masuri comune formatiilor de lucruf) Lucrari de sudura electrica si autogena a conductelor de otelg) Lucrari de montaj a conductelor si bransaamentelorh) Lucrari de izolare a conductelor in statii fixe si pe santierei) Lucrari de montaj si punere in functiune a statiilor si PRM-urilorj) Probe de presiune ale instalatiilor de gazek) Intretinerea si exploatarea instalatiilor electrice si de automatizarer) Lucrari pentru instalatii de incalzire iarnas) Intreruperea temporara a furnizarii gazelorCap. B. – Instructiuni specifice la punerea in functiune a instalatiilor de utilizare:Cap. I. Instructiuni activitatii de constructii montajTransportul, manipularea si sudarea conductelorSapaturiIzolarea, montarea si sudarea conductelorLucrari specialeLucrari de instalatii de utilizareCap. N. Dispoziti generaleNorme unice de protectia muncii pentru activitatea de gospodarile comunala, elaborate de C.P.C.P.,

aprobate prin Hotararea C.P.C.P. nr. 1 din 30 ianuarie 1981Norme de igiena localitatilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 623/1973.Norme de protectie a muncii la lucrarile de constructii-montaj aprobate de M.C.I. cu Ordinul nr. 7N/70.Norme generale de protectie a muncii impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si

instalatiilor(Decretul nr. 290/1977).VIII.Decretul 297/1977 privind regimul materialelor explozive in economie.Ordinul 73/1982 al Ministerului Petrolului privind unele masuri organizatorice pentru intarirea disciplinei

in respectarea normelor de protectia muncii.Decretul 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatatea si intretinerea instalatiilor, utilajelor

si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in unitatile cu foc continuu.Ordinul nr. 2/1982 al Ministerului Petrolului privind masuri de protectia muncii.B. In domeniul PSIDecret nr. 232/1974 republicat 1978 privind prevenirea si stingerea incendiilor;Legea 40/18.12.1990 privind organizarea si functionarea Ministeruului de Interne(cap. IV – Atributii

privind prevenirea si stingerea incendiilor);Decret nr. 290/16.08.1977 privind Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si

realizarea constructiilor si instalatiilor(inclusiv normele generale);H.G.R. nr. 51/05.02.1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a

incendiilor;

12


Proiect nr. 01/2009

H.G.R. nr. 486/23.09.1993 privind cresterea sigurantei in exploatare a constructiilor si instalatiilor care reprezinta surse de risc mare;

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructiiNorme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul Ministrului de Interne si al

Ministrului Lucrarilor Publice si al Amenajarii Teritoriului nr. 381/1219/MC/1994;Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului – Indicativ

P 118-83;Indreptar departamental de zonare a spatiilor cu pericol de explozie al Ministerului Industriei

Petrochimice, ed. 1987;Norme P.S.I. pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ 300;Norme de prevenire si stingere a incendiilr si de dotare cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile

Ministerului Petrolului, ed. 1990 (Ordinul nr. 869/30.12.89 al Ministerului Petrolului);Cap. II. Organizarea si desfasurarea activitatii de preveniresi stingere a incendiilr si de dotare cu

mijloace tehnice de stingere in unitati2.1. Prevederi generale: art. 34-372.7. Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locul de munca: art. 127-131Cap. III. Constructii civile3.1. Cladiri si incaperi administrative, culturale si cu alte utilizari: art. 149-1623.3. Garaje auto: art. 170-187Cap. IV. Constructii industriale4.2.1. Ateliere. Prevederi generale: art. 306-3094.2.5. Ateliere electrice, de prelucrari mecanice si tinichigenire: art. 351-3674.2.6. Ateliere de vopsitorie si finisaje: art. 368-3834.2.6.2. Pregatirea, manipularea si pastrarea vopselelor: art. 384-3964.2.6.3. Pregatirea suprafetelor pentru vopsit: art. 397-3994.2.6.4. Vopsitul cu pensula: art. 4004.3. Standuri si proba de rodaj: art. 496-509Cap. V. Depozite5.1. Norme generale pentru toate depozitele: art. 510-5355.3. Depozite de recipiente transportabile cu gaze comprimate si lichefiate: art. 563-3745.6. Depozite de carbid si var nestins: art. 586-602Cap. VI. Instalatii aferente constructiilor si proceselor tehnologice6.1. Instalatii electrice de forta si paratraznet, galerii si canale de cabluri, instalatii pentru eliminarea

electricitatii statice: art. 631-6556.4. Sisteme si instalatii de incalzire: art. 688-6946.4.1. Centrale termice: art. 695-7186.4.3. Sisteme de incalzire locala: art. 727-739Cap. VII. Mijloace pentru transport si manipulat7.1. Autovehicule aflate pe parcurs: art. 801-807Cap. VIII. Sudarea si taierea oxiacetilenica8.1. Generaliitati: art. 874-8858.2. Sudarea si taierea cu gaze: art. 902-9478.3. Sudarea si taierea electrica: art. 948-957Cap. IX Mijloace de protectie, avertizare si stingere a incendiilorCap. X. Ordinea interioara10.1. Cai de acces si evacuare: art. 1018-102510.2. Colectarea, depozitarea si arderea deseurilor si reziduurilor combustibile si a ambalajelor: art.

1026-102910.3. Focul deschis: art. 1030-103710.4. Fumatul: art. 1038-104010.5. Masuri pentru sezonul rece: art. 1041-1043Cap. XI. Norme pentru lucrari de constructii-montaj: art. 1055-1075Cap. XII. Marcarea cu inscriptii indicatoare de securitate12.1. Indicatoare de securitate: art. 1076-108112.2. Marcarea conductelor: art. 1082-108512.4. Marcarea cosurilor de fum si a canalelor de ventilatie: art. 108712.5. Marcarea instalatiilor electrice: art. 1088-109412.6. Marcarea spatiilor de depozitare: art. 1095-109912.7. Marcarea aparatelor de masura si control: art. 1100

13


Proiect nr. 01/2009

12.8. Marcarea instalatiilor, utilajelor si locurilor cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie in exploatare: art. 1101

Cap. XVII. Colectarea, transportul si tratarea gazelor naturale si petroliere17.1. Generalitati: art. 1317-132217.7. Distributia gazelor: art. 1382-1408Cap. XX. Norme de dotare pentru prevenirea si stingerea incendiilor20.1. Criterii generale de dotare: art. 1545-154620.4. Instalatii pentru prevenirea incendiilorCap. XXII. Dotarea cu mijloace de prima interventie: art. 1603-1613.Cap. XXIII. Rezerve de materiale si mijloace destinate PSI: art. 1641-1620.H.C.M. nr. 1653/74 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, incadrarea si functionarea

formatiilor civile de pompieri;H.C.M. nr. 2285/69 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la Normele de prevenire si stingere

a incendiilor;Normativ republican pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct de vedere al prevenirii

incendiilor;Normativ I20 pentru proiectarea si executarea instalatiilor de paratraznet pentru constructii;Normativ I7/74 pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumator, cu tensiuni pana la

1000V;Normativ C.58 privind ignifugarea lemnului, produselor din lemn si a materialelor textile;Indrumatorul Inspectoratului pentru prevenirea incendiilor, ed. 1975;Normativ departamental cu stabilirea distantelor din punct de vedere al P.S.I.;STAS 8558/70 – Masuri de siguranta contra incendiilor. Materiale de constructie. Determinarea

incombustibilitatii;STAS 8558/70 – Masuri de siguranta contra incendiilor. Elemente de protectia a golurilor. Usi

rezistente la foc;STAS 8558/70 – Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor necesare;Legea nr. 32/68 privind stabilirea contraventiilor;Decret 400/81;Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.Normele tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor la executarea lucrarilor, se impune o dotare minima a santierului cu:

Stingator portativ cu praf si CO2 – 2 buc.Stingator portativ cu spuma chimica – 2 buc.Topor, tarnacop tip P.S.I. – 4 buc.Lopeti cu coada – 4 buc.Galeata metalica vopsita – 4 buc.Lada cu nisip – 4 buc.Scara 3 m lungime – 4 buc.Rastel din lemn – 4 buc.

Executantul lucrarilor va aplica si alte masuri care vor fi necesare (normele tehnice, de protectia muncii si PSI recomandate de furnizorii de materiale, echipamente si tehnologii) pentru evitarea accidentelor de munca si aparitiei incendiilor.


14


Proiect nr. 01/2009

CAIET DE SARCINI 2PRIVIND IMBINAREA PRIN SUDURA A CONDUCTELOR DIN OTEL

1. Operatii pregatitoare suduriiSe controleaza tevile care urmeaza sa fie imbinate pe tronsoane, daca au marginile deformate sau

ovalizate. Capetele ovalizate sau deformate se corecteaza prin incalzire locala.La tevile cu grosimea peretelui mai mare de 4 mm, se verifica daca s-a facut tesitura (samfrenul) la un

unghi de 30º.Pentru tevile cu grosime de perete pina la 12 mm, apropierea si centrarea este corecta cind distanta

dintre virfurile tesiturilor capetelor celor doua tevi este de 2 mm, la sudarea electrica si pina la 1 mm la sudarea oxiacetilenica pe toata circumferinta tevii, iar suprafata exterioara sau ovalizarile celor 2 capete de teava nu difera una de alta cu mai mult decit 1/4 din grosimea peretelui tevii.

Punctarea se face cu acelasi fel de sudura si cu acelasi fel de material si aparat cu care se face

intreaga sudura, latimea punctelor de solidarizare va fi de 30 mm ca sa reziste la rostogolirea tevii cu 90º pentru aplicarea a inca 2 puncte de solidarizare. Tot acum se fixeaza prin sudura placile de control.

2. Detalii dimensionale pentru imbinari sudate STAS 6662/1974

1. Sudura in V cap la cap; 2. Sudura in L cu manson exterior.

Nr. crt. Denumirea sudurii Simbol Dimensiuni ObservatiiS B c D e

1.Sudura in V pt. tevi cap la cap

3 – 20 55 – 65o 1 … 3 0 - 2 5 + 110

- 4

2.Sudura in L pt. mansoane

peste 2 - 0 … 2 - 5 + 2"b" – are numai valoare de abatere de asamblare

Capetele tevilor ce urmeaza a fi asamblate prin sudare trebuie sa aiba suprafete curate si uscate. Se interzice asamblarea tevilor umede, acoperite cu grasimi, vopsea, praf, noroi etc., sau prezentind exfolieri. Capetele tevilor care urmeaza sa se sudeze precum si zonele invecinate(20 - 30 mm de o parte si de alta a locului de sudare) se vor poliza pina la aparitia Iuciului metalic, respectiv metalul este curat.

Inceperea sudarii va fi permisa numai daca sint realizate conditiile de mai sus.3. Sudare oxiacetilenicaSudarea oxiacetilenica se poate folosi la tevi cu un continut maxim de 1.12 % carbon si grosimea

peretelui tevii pina Ia 8 - 10 mm.Pentru cunoasterea calitatii otelului din care este fabricata teava, se va cere certificat de calitate de la

fumizor sau in lipsa acestuia se vor face probe cu sirma de sudura S sau SA, STAS 1126/1971 si incercari conform STAS 5440/1979. Diametrul materialului de aport va fi ales in functie de grosimea peretelui tevii dupa tabelul de mai jos:

Grosimea peretelui (mm) 3 4-6 6-8 8-10Diametrul sirmei (mm) 3 4 5 5

15


Proiect nr. 01/2009

Becul de sudare se alege conform STAS 4137 dupa grosimea peretelui tevii ce urmeaza a se suda astfel:

Marimea becului (mm) 0 1 2 3 4 5 6 7Grosimea peretelui (mm) 0,5-1 1-2 2-4 4-5 6-9 9-14 14-20 20-30

In mod obisnuit se aleg becuri cu un debit de cca 100 l/h acetilena pentru 1 mm grosime a peretelui tevii.

Dupa luarea masurilor tehnice si de securitatea muncii, se trece la efectuarea cordonului de sudura, intr-un singur strat care la terminare trebuie sa fie bombat, avind latimea de minimum 2-3 mm peste fata conductei si cu marginile racordate la fata conductei, fara prag sau sant. Odata cu terminarea sudurii, sudorul va inlatura placa de control, apoi va aplica marca prin poansonare la cca 20 mm de marginea sudurii in trei puncte decalate la 120º, de o parte si de alta a sudurii executate. Pe timp de ploaie sau vint se vor lua masuri de protectie a sudurii prin paravane sau corturi.

Este interzis a se executa sudura oxiacetilenica pe timp nefavorabil, temperaturi sub –5º C, vint puternic, ploaie torentiala etc. De asemenea, nu este admisa racirea fortata a sudurii executate, cu apa rece, curent de aer, gaze reci etc.


16


Proiect nr. 01/2009

CAIET DE SARCINI 3PRIVIND EXECUTAREA PROTECTIEI ANTICOROZIVE, PRIN VOPSIRE,

A CONDUCTELOR DE OTEL MONTATE AERIAN (SUPRATERAN)

Pentru prevenirea coroziunii conductelor de otel montate aerian, acestea se vor proteja prin grunduire cu grund de miniu de plumb si vopsire cu vopsele pe baza de ulei.

1. Pregatirea suprafetelor conductelor din otel pentru vopsire.Operatiunea de pregatire a suprafetelor conductelor din otel in vederea vopsirii se face in conformitate

cu prevederile STAS nr. 12796/1990 incluzand urmatoarele faze de lucru: pregatirea prealabila, degresarea, curatirea si aplicarea unei protectii temporare. Fazele de lucru se aplica consecutiv si integral pe portiuni limitate de suprafata asigurandu-se:

-indepartarea tunderului format la tratatmentul termic, a ruginei formate in procesele de coroziune, a prafului provenit din particulele ce se depun din aer, a uleiurilor, a acoperirilor vechi cu lacuri si vopsele si a impuritatilor de alta provenienta.

-acoperirea cu straturi de conversie care imbunatatesc stratul de vopsea.Pentru pregatirea suprafeselor se utilizeaza utilaje si materiale care sa asigure nivelul calitativ al

suprafetelor prelucrate.Pregatirea suprafetelor pentru vopsire comporta mai multe metode si anume:-degresarea cu solventi organici care consta in curatirea suprafetelor cu o carpa, pensula sau perie

imbibata in solvent (white-spirt), benzina de extractie, etc.. Dupa aplicarea solventului inainte de evaporarea lui, se sterge suprafata degresata cu o carpa curata si uscata. Operatia se repeta pana la indepartarea completa a stratului de grasimi.

-degresarea cu emulsii care are ca scop indepartarea straturilor groase de materii grase prin tratarea suprafetei cu emulsie de detergenti.

-decaparea care are ca scop indepartarea tunderului de pe suprafetele conductelor prin dizolvarea acestora cu decapanti (H2SO4, HCl). Dupa decapare suprafetele se spala cu apa rece pentru a nu rugini.

-curatarea mecanica se face manual sau mecanizat.Curatarea manuala se efectueaza cu perii metalice, razuitoare sau ciocane. Principalele procedee de

pregatire mecanica a suprafetelor de otel sunt:-sablare si indepartarea prafului cu aer comprimat uscat si curat sau cu o perie curata.-sablare usoara prin trecerea rapida a unui jet de sablare pe suprafata de curatit, astfel incat sa se

indeparteze particulele usor detasabile-razuire ingrijita, trecand cu putere pe suprafata de curatat, un razuitor de metal, pana la indepartarea

peliculei detasabile de la laminare, a ruginei si a celorlalte impuritati sau periere energica cu peria de sirma si curatirea suprafetei cu aer comprimat,uscat, curat si cu o perie curata.

Dupa degresare, suprafetele conductelor trebuie sa fie lipsite de orice substante grase uleiuri, unsori, emulsii, uleioase etc.

2. Acoperirea protectoare a conductelor din otel prin vopsireAcoperirea protectoare se stabileste in functie de durata de folosinta a conductelor ce se protejeaza,

de agresivitatea mediului si de durata de viata a protectiei in conformitate cu STAS 10702/1-83.In maximum 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a conductelor din otel trebuie

sa se aplice un strat de grund sau alt preparat pentru protectie temporara care sa nu influienteze asupra calitatii suprafetelor curatate si a cordoanelor de sudura ce se executa ulterior in procesul de montare a conductelor de otel. La conductele din otel se aplica in general sistemul de acoperire prin vopsire cu uscarea peliculelor in aer.

Aplicarea acestui sistem se face in urmatoarele conditii de mediu ambiant:- concentratia cit mai redusa a gazelor agresive- temperatura aerului si a conductelor de protejat intre 5 si 40º C- umiditatea relativa a aerului sub 70%.

Tehnologia de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor componente ale sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie sa corespunda cu prescriptiile stabilite de producatorii acestor materiale. Inainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire si uscarea peliculelor la aer toate rosturile (interspatiile) denivelarile etc. trebuiesc verificate sa fie netede. Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se aplica numai pe suprafete curate, lipsite de apa, praf sau impuritati. Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu lipsit de incretituri, basici, exfolieri, fisuri si neregularitati.

17


Proiect nr. 01/2009

Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementelor de conducta iar nuanta culorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicate.

Numarul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafetele conductelor din otel trebuie sa realizeze grosimea totala minima. Cifra maxima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire este 2 conform STAS 3661.

Verificarea calitatii acoperirilor protectoare se face pe faze de operatii de catre executant in prezenta beneficiarului astfel:

- inainte de aplicarea acoperirii protectoare- in timpul aplicarii acoperirii protectoare, dupa aplicarea acoperirii protectoare.

Vopsirea conductelor din otel destinate vehicularii gazelor naturale se face cu vopsele de culoare galben inchis conform STAS 8589/1970.


18


Proiect nr. 01/2009

CAIET DE SARCINI 4PRIVIND CONDITIILE DE EXECUTIE SI CERINTELE DE CALITATE A

LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE

Realizarea constructiei necesita executarea urmatoarelor categorii de lucrari:A – constructii metalice

A. CONSTRUCTII DIN OTEL

Normative in vigoare:- C 228-88 -Instructiuni tehnice privind sudarea otelurilor cu caracteristici mecanice diferite folosite la

constructia constructiilor metalice hibride.-STAS 767/0-77 -Constructii din otel-Conditii tehnice generale de calitate-C 3-76 -Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

Conditii tehnice de calitate

Elementele componente ce concura la realizarea structurii trebuie sa respecte conditiile tehnice generale de calitate prevazute in prescriptiile si normativele in vigoare; lucrarea incadrandu-se in categoria de executie C (conf. STAS 767/0).

Documentatia tehnica elaborata cuprinde:- desene de ansamblu- detalii- extras de laminatein proiect fiind prevazute elementele necesare realizarii unei lucrari de categoria ceruta (C).

Produsele din otel folosite pentru realizarea lucrarii sunt obtinute din otel de uz general pentru constructii, marca OL 37 si OB 37. Abaterile limita admise la forma si dimensiunile elementelior uzinate se vor incadra in valorile admise in tabelul 1 STAS 767/0-77.

Materialele de adaos pentru sudare se aleg corespunzator marcilor de oteluri folosite la constructii si vor corespunde conditiilor de calitate prevazute in standardele respective: STAS 1125-69; STAS 1126-71 ; STAS 7240-69.

Prescriptii de executie

Toate piesele metalice se vor fasona in atelier, urmand ca pe santier sa fie montate si asamblate prin sudura. De asemene in atelier se va aplica obligatoriu un strat de grund.

Verificarea calitatli

Conditiile de calitate si modul de verificare al constructiei de otel proiectate se incadreaza in masurile cuprinse in Caietul XIX CONSTRUCTII DIN OTEL din "Normativul pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente" indicativ C 56-85 elaborat de INCERC.

Controlul executiei constructiilor sudate din otel face parte integranta din procesul de productie si se organizeaza pe faze. Pentru aceasta lucrare desfasurarea controlului trebuie sa contina cel putin urmatoarele faze:

a) verificarea calitatii materialelor la scoaterea din depozite si inainte de receptia pe faza finala prin confruntarea datelor inscrise de producator in certificatele de calitate cu conditiile de calitate impuse de documentatie;

b) verificarea marginilor libere si a rosturilor ce se sudeaza dupa debitarea si prelucrarea pieselor, in ceea ce priveste realizarea claselor de calitate impuse;

c) verificarea formei si dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate.Fiecare faza de control prescrisa este obligatorie pentru executant si eliminatorie pentru laminate,

piese, constructie sudata.intocmit,ing. Blaga Sergiu

19


Proiect nr. 01/2009

CAIET DE SARCINI 5PRIVIND ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR EXECUTATE PE SANTIER

Pentru asigurarea unei exploatari continue si fara pericol a reteleor de distributie a gazelor naturale se impune respectarea prevederilor normative privind verificarea, receptia si punerea in functiune a acestora. Controlul calitatii executiei lucrarilor de realizare se face in conformitate cu Normele tehnice privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, precum si a legii nr. 10/1995, a legii nr.13/1977, a ordinelor I.G.S.I.C. nr.12/1977 si 20/1984 si a altor norme tehnice si normative in vigoare.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea acesteia.

Verificarea si controlul incepe odata cu achizitionarea materialelor si receptia acestora. In timpul executiei verificarea se face de catre constructor, de catre delegatul permanent al beneficiarului, de catre delegatul operatorului sistemului de distributie si de catre inspectorii de specialitate ai ISCPUAT. Urmarirea calitatii executiei lucrarilor de catre factorii amintiti se face prin personal specializat care va consemana in procese verbale de control toate neregulile constatate precum si modul de solutionare a acestora, cu termene si responsabilitati.

Prima faza a controlului urmareste realizarea tuturor lucrarilor conform proiectului tehnic si utilizarea materialelor si aparaturii prevazute in aceasta. Astfel se vor verifica:

1. Materiale utilizate la executia lucrarilor ,dupa cum urmeaza:se verifica conformitatea dintre prevederile proiectului tehnic si continutul certificatelor de calitate (de

conformitate) care trebuie sa insoteasca materialele si echipamentele achizitionate, destinate punerii in opera in vederea realizarii instalatiilor de gaze

se verifica conformitatea dintre inscrisurile certificatelor de calitate (conformitate) ale materialelor procurate si situatia (calitatea) reala (determinata) a acestora

se va efectua o verificare a tevilor si elementelor de imbinare din punct de vedere al aspectului.Elementele de imbinare sau portiunile de teava necorespunzatoare nu se vor utiliza. Verificarea

aspectului se efectueaza cu ochiul liber, la lumina zilei, de la o distanta de maximum 0.5 m, avand ca scop identificarea eventualelor defecte (zgarieturi, bavuri, umflaturi, goluri de material, incluziuni etc) pe suprafetele exterioare si interioare.

se va efectua o verificare in ceea ce priveste corespondenta materialelor cu prevederile din proiect si cu normele in vigoare (diametre nominale, grosimi de perete, tipul de material etc.)

2. Corecta functionare a dispozitivelor de sudare3. Calitatea sudurilor efectuate conform fisei tehnologice de sudura 4. Respectare distantelor minime de amplasare a conductelor 5. Modul de pozare al conductelor.In cadrul verificarilor se urmareste respecterea prevederilor caietelor de sarcini si a prescriptiilor

tehnice in vigoare, pentru fiecare categorie de lucrare, astfel incat sa se realizeze lucrari de calitatea prevazuta. Din aceasta cauza aceste verificari se vor efectua de catre personal specializat, desemnat in mod expres, prin decizie scrisa, de catre conducatorul unitatii executante.

Inainte de punerea in functiune instalatiile din statia de reglare se supun la verificari si probe de rezistenta si etanseitate.

In vederea pregatirii receptiei executantul trebuie sa curete conductele de impuritati, prin refulare cu aer si sa efectueze verificarile si probele preliminare (de casa) in aceleasi conditii cu verificarile si probele de receptie. Verificarile si probele de rezistenta si de etanseitate se fac de catre executant prin instalatorul autorizat in prezenta delegatului operatorului sistemului de distributie si al beneficiarului.

Receptia si punerea in functiune a lucrarilor de gaze se va face cu respectarea prevederilor din Normele tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. In conformitate cu aceste prevederi, precum si cu cele cuprinse in Legea nr. 10/1995 si H.G.R. nr. 273/14 iunie 1994, receptia lucrarilor de gaze va fi realizata in doua etape:

- receptia la terminarea lucrarilor (preliminara)- receptia finala, la expirarea perioadei de garantieComisia de receptie va fi numita de catre investitor si va fi alcatuita din cel putin 5 membrii, din care

obligatoriu un reprezentant al investitorului, un reprezentant al administratiei publice locale pe teritoriul careia este situata investitia si un reprezentant al operatorului sistemului de distributie. Ceilalti componenti ai comisiei de receptie vor fi specialisti in domeniul distributiei de gaze naturale.

Comisia de receptie examineaza:

20


Proiect nr. 01/2009

- respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente. Examinarea se va face prin:

- cercetarea vizuala a lucrarilor realizate- analiza documentelor continute in cartea tehnica a constructiei- executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatie de

executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii

- referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare

- terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si in documentatia anexa la contract

In cazul in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei comisia poate cere expertize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte teste. La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul verbal de receptie si va inainta in termen de trei zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, amanarea sau respingerea ei. Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin natura lor impiedica realizarea uneia sau mai multe exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc.

In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul verbal de receptie se vor indica in mod expres acele lipsuri care trebuie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele nu vor depasi, de regula 90 zile calendaristice de la data receptiei daca datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen. Un exemplar din procesul verbal de receptie si de punere in functiune va fi anexat la documentatia tehnica si economica a lucrarii, care se va pastra la arhiva tehnica a operatorului sistemului de distributie.

Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.

La receptia finala participa:- investitorul;- comisia de receptie numita de investitor;- proiectantul lucrarii;- executantul. Comisia de recptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele:- procese verbale de receptie la terminarea lucrarilor;- finalizarea lucrarilor cerute de receptia de la terminarea lucrarilor;- referatul investitorului privind comportarea retelei de gaze naturale in exploatare pe perioada de

garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul

verbal de receptie finala, pe care-l va inainta investitorului, in termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de amanare sau de respingere a ei. Procesul verbal de receptie finala incheiat de comisie constituie documentul de atestare al calitatii constructiei.

Se atentioneaza executantul ca, in conformitate cu prevederile legale, confirmarea calitatii de catre organele de control al calitatii nu inlatura raspunderea directa pentru calitate a celor care au organizat si condus procesul de proiectare si executie si nici al celor ce au proiectat si executat direct obiectivul de investitii.

In ceea ce priveste verificarile stipulate la pct. 1…..5 din prezentul caiet de sarcini, in conformitate cu Ordinele I.G.S.I.C. nr. 12/77 si 20/84, documentatiile de executie trebuie sa contina un program pentru controlul calitatii lucrarilor pe santier, program ce se stabileste intre proiectant, beneficiar si executant de comun acord si care indica fazele importante in care se fac verificarile, precum si actele ce se intocmesc cu ocazia verificarilor.

Programul corespunzator prezentei documentatii este prezent in cele ce urmeaza:

PROGRAMPentru controlul calitatii lucrarilor pe santier

In conformitate cu Legea nr.10/1995, Instructiunile I.G.S.I.C. nr. 28/76, Ordinele I.G.S.I.C. nr. 12/1977 si 20/1984, adresa I.C.C.P.D.C. nr. 3556/1985 precum si H.G.R. nr. 261/1994 ; 272/1994 si 273/1994 si normativele tehnice in vigoare, se stabileste de comun acord, prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor pe santier.

21


Proiect nr. 01/2009

Nr. crt.

Lucrarile ce se controleaza se verifica sau se receptioneaza calitativ pentru care trebuie intocmite documente scrise

Documentul scrisce se incheieP.V.=proces-verbal P.V.R.=proces-verbal de receptie calitativa P.V.L.A.=P.V. lucrari ascunse

Cine intocmeste si semneaza B=beneficiar P=proiectant E=executant I=I.S.C.L.P.U.A.T.

Nr si data act

0 1 2 3 41 Predare amplasament P.V. B.P.E.

2Verificarea respectarii distantelor min. de amplasare

P.V.L.A. B.E.

3 Verificarea realizarii marcarii traseului P.V. B.P.E.

4Verificarea altor conditii ce se considera necesare

P.V. I

Nota: Pentru participarea si efectuarea verificarilor la lucrarile specificate in coloana 1 din tabelul de mai sus ce se controleaza sau se receptioneaza calitativ, beneficiarul va face convocarea proiectantul prin adresa scrisa cu cel putin 3 zile inaintea datei programate pentru desfasurarea lucrarii respective (precizata in coloana 1 din tabel).




22

Parte Scrisa Si Corectata -Instalatii Gaz

Documents

Transcript of Parte Scrisa Si Corectata -Instalatii Gaz