FILOZOFIAREALITII MULTINIVEL Alexandru A. PopoviciUniversitatea Romno-American, Societatea Romn de Econometrie Aplicatii in economie

CUPRINS1 Introducere ontogenetic 2 Teoria general a nivelelor2.1 Nivele i ierarhii2.2 Interaciunile dintre nivele ierarhiei i n interiorul lor 2.3 Ierarhia nivelelor i interaciunilor umane 3 Aplicaii ale teoriei nivelelor n economie 3.1 Descentralizarea deciziilor n ntreprinderi 3.2 Principiile analizei i modelrii sistemelor multinivel 3.3 Agregarea i socializarea mrimilor economice 4 Concluzii

1 Introducere ontogenetic1965-70 Hegel - Fenomenologia spiritului, tiina logicii 1970-85 Sarte Critica raiunii dialectice (tr. Probl. de metod ), A. Smith, D. Ricardo, K. Marx economie politic G. Gurvitch sociologie; J. Piaget epistemologie 1977-8 Un model stohastic..., 1979-80 red. A.P. Ec. pol. matem. 1983-4 A. Brody, M. Morishima Marx + Leontief + v. Neumann 1985-98 A. Koestler (+tr.), T. Kuhn - istoria, psihologia, filozofia tiinei 1980-98 Sisteme stohastice: fiab. (2 monografii+doctorat), prognoza ec.2000 M. Mesarovi - Teoria sist. ierarhice, multinivel cond. ntrepr. Redactare 4 vol. A.P. filozofia fizicii, biologiei, economiei2013 M. Blaug Metodologia tiinelor economice 2014 C. Menger - Investigaii..., N. Hartmann Problema fiinei...

Recapitulare filogenetic 1) Filozofia tiinelor naturii i a tiinelor socio-umane Diferene intre domeniile tiinifice i nuanrile lor STIINTELE NATURII Deteminism natural - Cauze eficiente - Cunoastere prin explicatie - Fenomene repetabile - Legi (cantitative)STIINTELE SOCIO-UMANE- Actiune libera - Cauze finale - Cunoastere prin intelegere - Fenomene irepetabile - Analogii morfologice/tipologiceSTIINTE ECONOMICESpecificul stiintelor naturii:1) coerenta interna imperfecta; 2) rezultate inductie nu sigure, doar verosimile; 3) metoda deductiva (evidene) presupozitii contestabile; 4) cauzalitatea ext. (explicatie) insuf., cauzalit. interna = intelegere; 5) interpretari necesare (chiar mat.) 6) indeterm. sau det. statistic necesar 7) depend. subiect-ob., cercet.-societ. 8) utilizare cauze finale (variationale)Specificul stiintelor socio-umane:1) coerenta interna si deductia-logice; 2) matematizarea logicii, lingvisticii; 3) exist. legi (macar de succesiune); 4) subiectivism depasit (spre inter-subiectivism) prin axiomatizare; 5) actiuni nu libere, ci conditionate intern (abilitati/cunost.) si extern (mijloace, conditii); 6) experimente posibile (poate nerecomandabile): psihol., ec., soc.; 7) libertatea = determinare interioara = autodeterminare. STIINTE ECONOMICE

Recapitulare filogenetic 2) Filozofia tiinelor economice

1 coala austriaca 1.1 Carl Menger (1840-1921) - Realism stiintific, interactionism (ontologic) + gradualism (metodologic), matematizare (Bhm-Bawerk , Schumpeter vs. Dilthey) 1.2 Ludwig von Mises (1881-1973) - Realism stiintific, apriorism, individualism, dualism metodologic, reductionism (Hayek vs. Mises: interactionism + sinteza + matematizare)2. coala neo-keynesian Joan Robinson (1903-1983) - Realism stiintific, pozitivism, interactionism, matematizare3. coala neo-marxist 3.1 Curente 3.2 Stephen Resnick (1928-2013), Richard D. Wolff (1942-) - Pozitivism mascat, interactionism absolut (fara intreg), reductionism la substructura 3.3 John E. Roemer (1945-) - Realism stiintific, individualism metodologic, interactionism, matematizare => Limite individualism - echilibru general vs.crize ciclice (comport. indiv. variat)

Clasificarea stiintelor si relatiile lor cu filozofiaRaporturile posibile intre spirit si natura (materie)Omul este masura tuturor lucrurilorMicrocosmosul uman este imaginea macrocosmosuluiCerul instelat deasupra mea si legea morala in mine

1) Filozofia stiintelor naturii si a stiintelor socialeFILOZOFIILE TIINELOR SOCIALEFILOZOFIILE TIINELOR NATURIIFILOZOFIA LOGICIIFILOZOFIA MATEMATICII2) Filozofia stiintelor economice3) Filozofia realitatii multinivel

1) Filozofia tiinelor naturii i a tiinelor socio-umane 2.1 Probleme ontologiceTransformism (Thales, Lamarck)Fixism (Parmenide, Cuvier)Evolutionism (Heraclit, Darwin)b) relatia fiintare-devenireInteractionism (Aristotel, Hegel)P1P2Pn...Holism(Parmenide)a) relatia parte-intreg

2 Teoria general a nivelelor2.1 Nivele i ierarhii; COSMOLOGIEInteraciunea ntreg-pri (Holon)Nivele2.2 Interaciunile dintre nivele ierarhiei i n interiorul lor

Istoria teoriei nivelelor si a sistemelor ierarhice FILOZOFIAAristotel materie-forma, gen-specie-individ Stoici: Zenon din Citium - Marc Aureliu Hegel (Stiinta logicii, 112), A. Comte,Curs de filozofie pozitiva,1830) A.N. Whitehead (Conceptul de natura, 1920) N. Hartmann (Problema fiintei spirituale, 1933)STIINTAFizica: A. Popovici (1951), J.-P. Vigier (1961) Biologie, sociologie: L. von Bertalanffy (Teoria generala a sistemelor [deschise],1968).FILOZOFIAB. Russell, A.N. Whitehead (Principia Mathematica, 1910) A.N. Whitehead (tiina i lumea modern, 1925) H.A. Simon (Arhitectura complexitii, 1962),STIINTAG. Danzig, P. Wolfe (1960) descomunerea optimizarii liniare J. Kornai, T. Liptak (Planificarea pe dou nivele,1965) M. Mesarovi (Teoria sistemelor ierarhice, multinivel, 1970)Teoria sistemelor ierarhiceTeoria nivelelor

2.3 Ierarhia nivelelor i interaciunilor umane E. Durkheim: nivelele inferioare mai inerte, nivelele superioare (mai complexe) mai libere. Pascal: omul intre doua infinituri (microcosmos si macrocosmos). Th. de Chardin: complexitatea creste exponential, cu marimea obiectelor (dinspre microcosmos), cu un maxim pt. om si antroposfera [apoi scade, tot exponential, spre macrocosmos].Combinatii chimice bio-umane = 109 atomi Cosmosul = 1080 atomi Corp uman = 1022 atomi ultra-organizati Cm3 de aer = 1018 atomi dezorganizatiControlul parametrilor pe nivele Exemplu: 1 nivel = 10 par. liberi, 106 controlati => Corp uman = 3 nivele = 1022 atomi = 10*(10* 106 )3 de atomi

Stiinta si cunoasterea individuale si socialeCunoastere individuala = 1 intreg (holon) = omul + obiectul + instrumentul = = 3 componente-intregi (holoni) Gandim nu cu creierul, ci cu tot corpul. Structuri initiale (devenite) => interactiune (proces) => structuri finale modificate (armonizate).Cunoasterea proces individual + + social (nivele superioare) + + natural (nivele inferioare)Obiectivari subiect: minte-trup, subiect-obiect, multiplicare obiecte, empatie cu obiect uman, organizare si exprimare rezultate (structuri simbolice, opere)Subiectivizare (umanizare) obiect => Armonizare structurala subiect-obiectCunoasterea sociala: discutie critica, comparare cu norme => intreg dinamic

Probleme epistemologice: a) relatia om-natura1) Natura cunoasterii2) modalitatea cunoasterii: a) imposibil, b) necesar, c) posibil; 3) natura adevrului posibil: a) absolut (necondiionat), b) relativ (condiionat), c) relativ convergent (spre absolut); 4) metoda stabilirii adevrului: a) inductiv (de la fapte la adevr), b) deductiv (de la adevr la fapte), c) inductiv-deductiv iterativ (prin repetarea cuplului, pn la obinerea rezultatului satisfctor).Opiunile mele: Cunoastere posibil, relativ convergent, inductiv-deductiv iterativ

2.2 Probleme epistemologice: b) relatia cu obiectul5) Relatia subiect-obiect:6) Relaia dintre teorie i obiect: a) realism (dependena univoc a teoriei de obiecte), b) constructivism (dependena univoc a obiectelor de teorie), c) relaionism/interactivism (dependena reciproc ntre teorie i obiecte)Opiunile mele: subiect i obiect active, relaionism/interactivism

Probleme epistemologice: c) construirea unei teorii7) Metode empirice (inductive) : Opiunea mea: Stiintele (naturale & sociale) = explicatii (prin cauze exterioare) + intelegere (prin cauze interioare).

Metodele circulare (circularitate cauzala si temporala)F. Gonseth (Filozofia deschisa): nu exista concepte primare absolute, nici adevaruri ultime definitive; ele se verifica reciproc si continuu.Metode: inductive (parte intreg)+deductive (intreg parte), iterat.Exemple (sisteme filozice circulare): Leibniz (Teodiceea, Monadologia), Hegel (Fenomenologia spiritului, Stiinta logicii). Metoda relationala (J. Piaget): nu atomism (reductionism), nu holism (Gestalt-ism), ci de la construirea de relatii totalizante, la structuri de ansamblu (totalitati) inteligibile. Metoda regresiv-progresiva structurala (Sartre Critica ratiunii dialectice): de la individ la structuri sociale abstracte (sociologie), de la structuri abstracte la structuri concrete istorice si la omul concret).Metoda progresiva-regresiva temporala (Sartre): de la trecut la prezent si apoi - de la prezent la trecut.Exemple: Hegel (sistem filozofic + istoria filozofiei), Marx (critica istorica a teoriilor economice + teorie structurala + istoria structurii), Toynbee (Un studiu al istoriei - teoria structurala a civilizatiilor istorice, Mama Glia istoria temporala a civilizatiilor).

Consecinte stiintifice ale filozofiei realitatii multinivelLogica formal: logica tipurilor (Russell & Whitehead Principia mathematica, 1912) + + generalizri de la ordinul doi la ordinul n>2 (Gr. C. Moisil - calculul schemelor deductive de diferite ordine, cf. Gentzen) + + logica multivalenta + + logica probabilista.Cunoasterea = interactiune subiect -obiect = = epistemologie + ontologieTeoria optimizarii: programarea bi- si multinivel, numerica, fuzzy, stohastica (ex. S. Dempe Foundations of Bilevel Programming (2002), Sakawa & Nishizaki Cooperative and non-cooperative multilevel programming (2009) Analiza statistica multinivel (ex: H. Goldstein Multilevel Statistical Models (2011), R.S. Smith Multilevel modeling of social problems. A causal perspective (2011)

3 Aplicaii ale teoriei nivelelor n economie 3.1 Descentralizarea deciziilor n ntreprinderi Danzig & Wolfe descomunerea optimizarii liniare (1960) Kornai & Liptak (Planificarea pe dou nivele,1965) M. Mesarovi (Teoria sistemelor ierarhice, multinivel, 1970) 3 tipuri de nivele: esaloane organizationale, etaje decizionale, straturi conceptuale

3.2 Principiile analizei i modelrii sistemelor multinivel Principii de modelare si proiectare (Vernadat, 1996): a) principii structurale: 1) descompunerea funcional treptata (=> esaloane), 2) separarea preocuprilor (=>etaje), 3) modularizarea (=>straturi);b) principii operaionale: 1) generalitatea (model general => model particular), 2) reutilizarea, 3) decuplarea. Standard IEEE: 1) arhitectura (caracteristici invariante ale sistemului), 2) perspectiva (unghi de vedere personal) 3) punct de vedere (convenii, limbaje, unelte, tehnici i metode folosite) = model de referin al unei perspective concrete.=> Perspectiva = 1-n modele corelate cf. punct de vedere. => Arhitectura = puncte de vedere adecvate si perspective coresp.Object Management Group (OMG, 1989) UML (Limbajul Unificat de Modelare a obiectelor informatice), SysML (limbaj de modelare a sistemelor), BPML (limbaj de proiectare a proceselor economice.

3.3 Agregarea i socializarea mrimilor economice Polemica scoli neo-keynesiene: Cabridge SUA (neo-claica: P. Samuelson, R. Solow) vs. Cabridge UK (ricardian - J. Robinson, P. Sraffa) 1960-70Pro-contra agregare fizic, n modelele macroeconomice, a stocurilor de capital (utilaje, cldiri etc.) diferite micro. Substrat epistemologic gradul de generalizare al modelului (de conceptualizare a obiectelor concrete).Substrat ontologic: -omogenizarea reala a elementelor produciei, a fortei de munca, a produselor; - pastrarea sau nu, de intreg (macro) a unor calitati vechi (ale componentelor micro); - aparitia unor calitati noi (emergente) ale intregului Ierarhia modelelor (macro vs. micro): Macro model descriptiv, determinist clasic (variabile cu masuri comune sau nu cu cele micro). Mezzo / micro model explicativ, stohastic, pt. ansamblul componentelor, cu procese reale de convergeta spre marimi medii = explicatie. Micro / infra model inteligibil, determinist, al comportamentului componentelor (prin cauzalitate interna) = intelegere. Rezolvare posibila a problemei agregarii: dubla aproximare (prin siruri converegente din interior si din exterior), ca la cuadratura cercului (si la integrarea prin aproximare), de la nivelele inferioare si de la nivelele superioare.Exemple: A. Popovici Economia politica matematica, 1940 Al. A. Popovici Un model stohastic markovian al formarii ratei generale a profitului (1978)

4 ConcluziiFilozofia realitatii multinivel- nu este o solutie a tuturor problemelor filozofice, stiintifice sau practice;- este un ghid de abordare a fenomenelor complexe (cu interactiuni importante intre intreg si parti), sustinut de metode si tehnici stiintifice elaborate si evoluate; - poate servi ca punct de vedere in abordarea unor teorii opuse sau asemanatoare, prin compararea problemelor si solutiilor;- poate si trebuie dezvoltata in dialog amical sau polemic, cu diverse filozofii ale stiintei si diverse teorii stiintifice.