revista 13 corectata

58
1 Nr. 13 iunie-iulie-august 2010 ISSN 1843 – 6757 Realizare şi tehnoredactare prof. Nicoletta Huştiuc Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu” G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba

Transcript of revista 13 corectata

Page 1: revista 13 corectata

1

Nr. 13 iunie-iulie-august 2010 ISSN 1843 – 6757

Realizare şi tehnoredactare prof. Nicoletta Huştiuc

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu” G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba

Page 2: revista 13 corectata

2

Mămici, tătici, bunici, vă invităm să citiţi revista noastră! Minunatele ei pagini vă aşteaptă!

-revistă dedicată copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi

deopotrivă frăţiorii mai mari, părinţii şi de ce nu, bunicii-

,,-Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată !” Ion Creangă

Din cuprins :

1. Creaţie în...recreaţie 2. Părinţii trebuie să ştie ! 3. Educator, învăţător, profesor 4. Luna educaţiei 5. Oglinda sporturilor 6. Atelier de vară 2010 7. Drepturile copiilor 8. Musafirii povestesc

9. Pagina din jurnal 10. Ecologie şi armonie 11. Din activităţile noastre 12. Stropi din frumuseţi 13. Jocuri, jocuri 14. Hai să colorăm !

Page 3: revista 13 corectata

3

COPILĂRIA Ed. Mureşan Niculina G.P.P.nr.11 Alba Iulia Ce e copilăria? Mă- ntreb eu dintr- o dată… E simplu! Jucăria mea cea nouă, preferată. E zmeul ce se- nalţă spre cer în zbor Când vânt de primăvară adie uşor. Colegul meu de joacă ce vine cu mult drag Eu, aşteptând în poartă cu- n zâmbet sincer, larg. E o cutie mare, cu multă ciocolată, Şi prăjitura dulce, un munte de- ngheţată. E mama care spune: - Să nu mai faci aşa! Şi blânda ei dojană când am stricat ceva. Şi sfaturi, şi poveţe de la grădiniţă, Pisoiul care fuge când vreau să- i pun fundiţă. E râsul ce răsună cu mare veselie Şi plânsul ce se aude cu ciudă şi mânie. Balonul ce se sparge când cade în tufiş Şi Zâna Măseluţă ce vine pe furiş. Miros de pâine coaptă, la buni în cuptor E tata care cere o mâna de- ajutor. Şi dacă toate- acestea, tu eşti, copilărie, Aş vrea ca viaţa ta să ţină o veşnicie!

Page 4: revista 13 corectata

4

Scrisoarea copilului către părinţi Mânuţele mele sunt încă mici, de aceea nu te aştepta la perfecţiune când fac patul, când pictez sau când arunc mingea. Treaba pe care am făcut-o eu , te rog să nu o faci încă o dată. Voi simţi că nu am făcut faţă aşteptărilor tale. Încearcă să iei partea bună din tot ceea ce fac; bucură-te că m-am chinuit să mă leg singur la pantofiori , chiar dacă n-a ieşit decât un nod. Picioruşele mele sunt încă mici, te rog frumos nu face paşi mari, ca să pot ţine şi eu pasul cu tine. Nu uita că sunt la început de drum. Ai răbdare cu mine. Voi învăţa totul, dar treptat, treptat. Nu mă grăbi, nu mă condamna şi nu te necăji cu mine! Lumea asta are atâtea mistere pentru mine, iar tu trebuie să-mi fii învăţător pe drumul vieţii. Ochii mei sunt încă mici, nu au văzut lumea aşa cum ai văzut-o tu.Te rog, lasă-mă să aflu totul, fără să mă pedepseşti pentru curiozitatea mea. Şi nu mă limita inutil! Nu te enerva când întreb prea mult, prea des şi câteodată acelaşi lucru. Eu nu cunosc lumea din jurul meu şi nici nu am pe altcineva în afar de tine să întreb. Fă-ţi te rog timp şi pentru mine, explicându-mi ce ştii despre lumea aceasta frumoasă şi fă asta bucuros şi plin de dragoste. Nu te teme să-mi fixezi limite şi reguli. Sigur le voi respecta dacă eşti consecvent în aplicarea lor. Însă dacă astăzi spui una şi mâine alta, sigur voi deveni confuz şi nu voi mai ştii ce este interzis şi ce nu. Nu mă compara mereu cu fraţii mei, cu colegii mei sau cu oricine altcineva. Sunt unic şi niciodată nu voi fi la fel ca alţii. Sigur am şi eu ceva special, fă-ţi doar puţin timp şi vei vedea şi părţile mele bune. Eu nu voi fi pentru multă vreme copil, lasă-mă să-mi trăiesc copilăria şi să mă bucur de ea. Nu îmi încărca programul cu tot felul de lucruri care nu sunt pentru vârsta mea. Acum lasă-mă doar să mă joc. Sufletul meu este foarte sensibil, sentimentele mele sunt încă foarte gingaşe. Nu mă face mai mic decât sunt! Fii înţelegător la greşelile mele şi stângăciile care le fac mereu. Dacă mă critici constant voi deveni stingher şi lipsit de încredere în forţele proprii.Gândeşte-te: poţi să-mi critici faptele fără să mă critici ca persoană! Respectă-mi drepturile de copil şi demnitatea. Nu mă umili şi nici nu folosi violenţa verbală sau fizică cu mine. Din asta voi învăţa numai să mă ascund de tine, să mint şi să-mi fie frică. La un comportament pozitiv întotdeauna voi răspunde pozitiv, deci încearcă să fii blând, iubitor şi înţelegător. Păstrează -mi sufletul curat ! Nu mă lăsa să vad şi să învăţ lucruri rele.Tu esti modelul meu. Nu mă minţi, căci o să cred că minciuna este singura cale în viaţă; nu folosi forţa, căci o să cred că forţa este ceva normal în relaţiile cu ceilalţi; nu mă critica, căci astfel voi învăţa să condamn; nu mă respinge, căci voi cred că nu mă doreşti şi as putea începe să te urăsc pentru asta. Ajută-mă să învăţ valorile morale: adevărul, cinstea, încrederea, bunătatea, iubirea. Tu ştii că eu vin de la Dumnezeu şi tot ce vine de la el nu are cum să fie ,,bun de nimic’’. Nu mă face să mă simt vinovat pentru ceea ce sunt şi pentru că nu sunt aşa cum ai visat. Eu sunt copilul tău şi tu eşti părintele meu. Aşa ne-a dat Dumnezeu unul altuia. ACCEPTĂ-MĂ ŞI IUBEŞTE-MĂ AŞA CUM SUNT!

Page 5: revista 13 corectata

5

PARTENERIAT LOCAL PENTRU EDUCAŢIE Program de responsabilitate socială

LUNA EDUCAŢIEI

„Educaţia nu are vârstă, nici anotimp. Are întotdeauna timp pentru tine şi te răsplăteşte pe măsură.”

Perioada 2006-2009 a constituit fundaţia pe care s-a dezvoltat parteneriatul local pentru educaţie care a inclus vocea actorilor locali implicaţi în dezvoltarea activităţilor educative estivale. Ca rezultat al acestui parteneriat, echipa implicată în derularea proiectului a început demersurile în anul 2009 pentru constituirea unui ONG local – Edu Caleidoscop. Asociaţia EDU CALEIDOSCOP are scopul de a promova dezvoltarea comunităţilor prin desfăşurarea activităţilor educativ - formative şi sociale şi de a responsabiliza societatea civilă.

Unul dintre obiectivele Parteneriatului Local pentru Educaţie este sprijinirea reţelei de şcoli creată deja în primii ani ai proiectului pentru a întâmpina nevoile sistemului şcolar local, prin crearea unei platforme de dialog educaţional şi schimburi de experienţă care să conducă la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice implicate în proiect.

„LUNA EDUCAŢIEI” reuneşte 35 de dascăli din 20 de şcoli şi grădiniţe ale judeţului în scopul derulării de activităţi comune pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor copiilor la educaţie, asigurarea educaţiei de calitate pentru fiecare copil.

În cadrul acestui parteneriat a avut loc atelierul cu dascălii din zona Alba-Cugir, cu o agendă pe care s-a regăsit metodologia Asociaţiei Ovidiu Rom pentru atelierele de vară, exemple de bune practici din anii anteriori, modele de prezentări, materiale educaţionale noi.

Făcând mereu un pas înainte vom dori să schimbăm ceva în noi şi apoi la cei din jurul nostru.

Liliana Mursa, preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop, jud. Alba

Page 6: revista 13 corectata

6

Page 7: revista 13 corectata

7

Page 8: revista 13 corectata

8

La ROŞIA MONTANĂ cum era odată...

„Povestea începe simplu...un târg, oameni simpli, muncitori, mici bucurii şi voie bună! Cu toţii păşeau spre târg- ocazie să se întâlnească cu rudele, cu prietenii, să discute, să-şi lase pentru câteva clipe grijile de acasă, să facă puţin negoţ...

Aşa s-a creat o poveste, în care fiecare a scris pagini, iar noi o trăim în fiecare zi... Azi vom încerca să răpim amintiri şi să le dăm culoare prin cei care ne duc tradiţia

mai departe, prin ceea ce a fost şi mai este Târgul de la Roşia Montană!”(I.M) Aceasta a fost vocea celor pentru care suntem datori să luptăm pentru un viitor, dar

şi să le oferim un prezent pe măsură. S-a dat frâu liber creativităţii şi s-au întrecut în a spune legende, copiii de la şcolile

din Roşia Montană. Micii actori de la Şcoala cu clasele I-VIII Simion Balint au pus în scenă legenda

“Vâlva băii”, au dat multă culoare desenelor reprezentând frumuseţile comunităţii şi au arătat frumuseţea portului şi cântecului popular.

Cei mici de la Şcoala Gura Roşiei au arătat că ştiu jocul popular, dar şi mesajul înaintaţilor Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan, Simion Balint.Privindu-i cu atenţie am putut vedea că aduceau cu ei imaginile acelor copii care ieşeau din mină alături de părinţi cu corfele în spate, dar şi ale celor care astăzi se bucură de cele mai bune condiţii de educaţie.

Micii actori şi dansatori şi-au reprezentat cu mândrie delegaţiile venite să recreeze o lume de mulţi uitată, dar mereu vie în inimile celor care rostesc ROŞIA MONTANĂ!

Prof. LILIANA MURSA,

Şc. Gura Roşiei, Roşia Montană, jud. Alba

Page 9: revista 13 corectata

9

Page 10: revista 13 corectata

10

CÂNTECUL OGLINZILOR

Dacă vesel vrei să fii vino aici Dacă vesel vrei să fii vino aici,

Este şcoala minunată Cu oglinda fermecată,

Dacă vesel vrei să fii vino aici!

În oglindă se-mpletesc vise şi flori, În oglindă se-mpletesc vise şi flori,

În excursie plecăm, De natură învăţăm,

În oglindă se-mpletesc vise şi flori.

Pe oglindă strălucesc în vii culori, Pe oglindă strălucesc în vii culori,

Literele, cifrele, Muzicale notele,

Pe oglindă strălucesc în vii culori.

Din oglindă învăţăm şi lucruri noi, Din oglindă învăţăm şi lucruri noi,

Despre noi, despre culori, Despre sporturi uneori,

Din oglindă învăţăm şi lucruri noi.

Dacă vesel vrei să fii vino aici, Dacă vesel vrei să fii vino aici,

Unii pe-alţii ne-ajutăm, Prietenia cultivăm,

Dacă vesel vrei să fii vino aici!

Înv. Elena Morar Şcoala cu cls. I-VIII Zlatna, jud. Alba

Page 11: revista 13 corectata

11

Page 12: revista 13 corectata

12

VALENTELE TERAPEUTICE ALE BASMELOR

Consilier şcolar MURARIU CRISTINA

LIC. PEDAGOGIC CD LOGA, CARANSEBEŞ

Folosirea poveştilor terapeutice cuprinde apecte diagnostice şi terapeutice. Se poate apela la povestea terapeutică pentru a diagnostica relaţiile din sistemul familial al copilului (relaţia părinte-copil, relaţia dintre fraţi). Identificarea membrilor familiei cu anumite personaje oferă informaţii semnificative atât terapeutului, pentru a-şi structura intervenţia, cât şi familiei care începe un proces de vindecare conştientă. În povestea prezentată mai sus, identificarea copilului cu soldăţelul părăsit este relevantă pentru înţelegerea modului în care acesta se simte în relaţia cu părinţii.

Aspectul terapeutic al poveştilor constă în capacitatea acestora de restructurare personală şi familială. Copilul, neavând bagajul verbal, capacităţile de exprimare ale unui adult, foloseşte modalităţi simbolice de a-şi exprima emoţiile şi dorinţele: expresivitatea corporală, desenul, jocul, povestea. Povestea, prin caracterul imaginar al său, este un spaţiu securizant pentru copil.

Personajul principal este cel care se luptă cu obstacolelor, iar victoria acestuia îi poate da încredere copilului în acţiunile sale din realitate. Pe părinţi îi ajută să comunice cu copilul pe propria lui limbă, prin simbol şi metaforă, facilitând trecerea de la un limbaj raţional la un limbaj afectiv, al imaginarului/al inconştientului, depăşind astfel rezistenţele personale şi permiţînd membrilor familiei să reia o cale naturală de comunicare părinte-copil.

În această dinamică sunt foarte importante funcţiile de mediere şi de modelare ale poveştii terapeutice: capacitatea acesteia de a media transferul unor trăsături şi emoţii ale ascultătorului către personaje şi de a oferi libertatea găsirii de soluţii noi.

Este foarte important ca povestea terapeutică să fie cât mai adaptată unei situaţii problematice, unei persoane, pentru a avea efectul terapeutic dorit. Psihoterapeutul pleacă de la basme şi personaje preferate ale clientului, pe care le va modela în funcţie de particularităţile acestuia.

Interesant este faptul că poveştile terapeutice fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, ne exprimăm în metafore. Avem nevoie de ele indiferent de vârstă. Un răspuns care să sintetizeze cele prezentate mai sus poate fi fatul că poveştile terapeutice reprezintă o posibilitate de cunoaştere şi de creştere personală. Alături de multe altele, ne poate ajuta să devenim eroul propriei vieţi.

Page 13: revista 13 corectata

13

DREPTURILE COPILULUI

1.NUME,CETĂŢENIE: JOC CU REGULI(creaţie proprie) Educatoarea:Spune-mi cum te strigă mama! Spune-mi:aşa-i că te cheamă Ioana/Briana/Iuliana/etc? ( copilul întrebat răspunde prin DA/NU) Nu eşti Ioana/Briana/Iuliana etc.? Ba eşti Ioana/Briana/etc.!!!Nu eşti Ioana/Briana/etc.?! În picioare stă doar Ioana/Briana/etc.! Reguli:Educatoarea alege un copil şi îl întreabă.El răspunde cu DA/NU.Când se dă ordinul „În picioare stă doar ….”,ceilalţi copii se aşază pe covor,iar cel care poartă numele spus de educatoare rămâne în picioare.Jocul se reia cu înlocuirea cuvântului subliniat şi a numelui cu altele care se potrivesc. Exemple: un pin-Cătălin Vrei?-Andrei Un fus-Flavius/Darius/Iulius Puii-Bogdi Lin-Călin 2.FAMILIE: Mama,tata,sora mea Şi bunicii de colea, Împreună ne-adunăm Şi-o familie formăm! E dreptul fiecăruia Să aibă familia sa! 3.SECURITATE,PROTECŢIE ÎMPOTRIVA VIOLENŢEI: Ghicitoare: Nu mă bate că sunt mic! Nu mă bate c-o să ţip! N-are nimeni dreptul,frate, Să te bată nici pe ……….. (spate) 4.LA ASISTENŢĂ MEDICALĂ: Eu sunt mare şi voinic Nu mă sperii de nimic! De mă doare un dinţişor Dau o fugă repejor La stomatologul care Vindecă tot ce mă doare; Când mai cad cu bicicleta Strig iute:”tanti asistenta!” Ea vine în graba mare C-un bandaj cu inimioare! -Ai văzut?Nu este greu! Ajutor să ceri mereu Că e dreptul tău,copile Să ai tratament ca mine!

5.EDUCAŢIE: Te-ai întrebat oare,vreodată De ce învaţă lumea toată? Am să îţi spun acuma eu: E dreptul meu şi dreptul tău! Din cărţi înveţi ca să fi bun; Poveştile multe îţi spun! Când eşti micuţ îţi spune mama Povestea cu „Albă-ca-Zăpada” Dar într-o zi ,copilul meu, Vei spune: cititul nu e greu! Prin el ,tu poţi s-ajungi la lună Să-ncerci să faci lumea mai bună!

Dir.prof. Gabriela Berbeceanu G.P.P. nr. 4 Deva, jud. Hunedoara

Page 14: revista 13 corectata

14

Rolul jocului în perioada şcolară

Inst. Rusu Claudia Mirela

Şc. cu cls. I-VIII „Anghel Saligny” Focşani

Continuare din nr. 12

În cadrul jocurilor bine orientate şi gândite, copiii înaintează la început în rezolvarea sarcinilor cu ajutorul ipotezelor, al admiterii pe plan mintal a diferitelor posibilităţi de acţiune. Cu timpul, ei devin capabili să explice, să argumenteze, să dovedească adevărul judecăţilor lor. În cadrul jocului copilul este solicitat să gândească înainte de a acţiona, să raţioneze şi să relaţioneze cu ceilalţi.

Jocul, în perioada şcolară mică, este indispensabil oricărei activităţi intelectuale. Mai ales la clasele mici, el este o punte de legătură între perioada preşcolară şi cea şcolară. De aceea este recomandat ca în perioada şcolară mică jocul să ocupe un loc principal în activităţile instructiv-educative. Elemente ale gândirii intuitive concrete, cu caracter practic, specifice preşcolarului, mai apar încă în gândirea şcolarului mic. În procesul de învăţământ se dezvoltă operaţiile de gândire absolut indispensabile oricărei activităţi intelectuale: analiza şi sinteza, comparaţia, abstractizarea şi generalizarea, clasificarea şi concretizarea logică. Gândirea devine mai productivă, ca rezultat al creşterii gradului de flexibilitate şi mobilitate, al utilizării diferitelor procedee de activitate mintală.

Un aspect la fel de important în dezvoltarea copilului îl constituie transformările produse la nivelul limbajului şcolarului mic. Până la intrarea în şcoală, limba este asimilată în practica vorbirii. În şcoală însă ea devine obiect de învăţământ organizat, sistematizat. Alături de forma orală, un rol important în dezvoltarea conştientă a limbajului îi revine limbajului scris, atât ca mijloc de comunicare, cât şi ca instrument de gândire, de asimilare a cunoştinţelor. Jocurile matematice, exerciţiile şi problemele au drept scop dezvoltarea limbajului matematic, atât prin explicaţiile date de învăţător, cât şi prin gândirea şi explicarea acţiunilor din cadrul acestora. Copilul asimilează mult mai uşor termenii în cadrul jocului, decât prin simpla prezentare a acestora.

Transformări importante în dezvoltarea copilului din perioada şcolară se produc şi în dezvoltarea memoriei. Şcolarul mic reţine în general mai uşor formulele, culorile, întâmplările, decât definiţiile, explicaţiile. Uneori ele memorează mecanic, nu logic, memorează cuvinte, nu idei, pune pe acelaşi plan ideile principale cu cele secundare. Prin intermediul jocului copilul este determinat să memoreze voluntar, intenţionat, logic. Calităţile memoriei (volumul, mobilitatea, rapiditatea, trăinicia, promptitudinea la memorare, conservare, reactualizare) pot fi modelate, educate şi perfecţionate la niveluri de performanţe superioare.

Într-o foarte strânsă legătură cu gândirea şi limbajul se află imaginaţia. Cu cât copilul este mai evoluat pe plan mintal, cu cât posedă mai multe noţiuni şi un vocabular activ mai bogat, cu atât imaginaţia lui va avea mai multe elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea, pentru a se dezvolta prin intermediul jocului.

Imaginaţia este o condiţie (o cauză) a gândirii şi totodată un rezultat al ei. La începutul şcolarităţii mici imaginaţia prezintă un conţinut redus, dar odată cu înaintarea în vârstă şi ca rezultat al muncii şcolare, ea devine mai bogată, capătă caracter critic şi manifestă aspecte creative.

Jocul are un rol important în dezvoltarea motivaţiei copilului pentru şcoală. Aceasta din urmă se constituie ca o sinteză de factori externi (observarea şi imitarea de către copil a modelelor exterioare)) şi interni (dorinţa copilului de a deveni şcolar), susţinută de multiplele lui cunoştinţe despre şcoală şi ocupaţia de şcolar.

Uneori, folosirea excesivă de către adult a mijloacelor motivaţiei externe poate să conducă la efecte negative. Motivaţia internă activează procesul de asimilare a cunoştinţelor într-un mod continuu. Ea se naşte atunci când învăţătorul asigură stimularea şi menţinerea într-o permanentă stare a vioiciunii şi curiozităţii cognitive a copilului, mai ales prin intermediul jocului. La vârsta şcolarităţii mici copiii au trebuinţa de explorare, de informare, de documentare. Valorificând această „deschidere“ în cadrul jocului, învăţătorul îi poate cultiva ataşamentul faţă de şcoală şi învăţătură, dragostea şi interesul pentru cunoaştere.

Afectivitatea şcolarului mic este influenţată atât de sarcinile de învăţare obişnuite, propriu-zise, cât şi de relaţiile interpersonale din cadrul colectivităţii şcolare. Jocul ajută la dezvoltarea emoţiilor şi sentimentelor intelectuale, precum şi a emoţiilor morale şi estetice. Învăţarea organizată raţional prin joc oferă copilului perspectiva reuşitei, devine atrăgătoare, plăcută, contribuind la ataşamentul faţă de munca intelectuală şi faţă de şcoală. Conţinuturile învăţării devin prin joc, pentru copil, mai interesante. Apare curiozitatea intelectuală, dorinţa de a afla, de a cunoaşte cât mai mult.

Copiii trebuie sprijiniţi – iar jocul vine în sprijinul cadrelor didactice – pentru a înţelege şi a-şi însuşi corect conţinutul noţiunilor şi normelor care stau la baza sentimentelor morale. Este necesar să lise explice, la nivelul lor de înţelegere, apelând la situaţii practice de viaţă şi la joc, ce înseamnă, din punct de vedere moral, binele, frumosul şi adevărul, curajul şi laşitatea, cinstea şi necinstea.

La începutul micii şcolarităţi volumul atenţiei este încă redus, copiilor fiindu-le greu să prindă simultan, în câmpul atenţiei, explicaţiile verbale şi tablourile intuitive, acţiunile pe care le fac ei şi cele întreprinse de colegii lor, desfăşurarea propriu-zisă a acţiunii şi rezultatul ei. Toate acestea pot fi educate prin intermediul jocului. Şcolarii mici, prin diverse jocuri bine alese, nu vor mai întâmpina greutăţi în a-şi consolida voluntar atenţia de la ceea ce este superficial, imediat, situativ, spre ceea ce este esenţial, la obiect.

Page 15: revista 13 corectata

15

JOCURI DE TEAM BULDING

ŞTAFETA ŞCHIOAPĂ Desfăşurare joc: membrii fiecărei echipe, legaţi de câte un picior împreună, vor trebui să parcurgă o distanţă între A şi B cât mai repede, având obiectivul de a umple un recipient cu apă –în A-, pe care o vor aduce pe rând cu un pahar –din B.

HARTA Desfăşurare joc:într-un perimetru dat, fiecare echipă are ca temă să ascundă foarte bine 10 obiecte, după care să întocmească o hartă care să conţină detaliile zonei şi locul unde sunt ascunse obiectele, harta trebuie să fie cât mai fidelă conţinând toate indiciile necesare găsirii obiectelor; după aceasta hârţile sunt schimbate aleatoriu între echipe urmând a găsi obiectele; - timpul total este compus din timpul necesar întocmirii hărţii + timpul necesar găsirii obiectelor (obiectele pot constitui părţile unui întreg care să fie executat ulterior.

PIERDUŢI ÎN NOAPTE Desfăşurare joc: este un exerciţiu în care membrii echipelor mai puţin unul sunt legaţi la ochi, aflându-se în zona comună cu încă o echipă. Fiecare „ghid” – copilul ne legat la ochi – va trebui să-şi conducă echipa întru-un loc „ sigur” - un perimetru în formă de U- folosind ca limbaj doar bătăi din palme.

RÂUL DE FOC Desfăşurare joc: membrii o două echipe vor trebui să traverseze un râu fără a atinge apa care este deosebit de toxică şi periculoasă; deplasarea fiind făcută cu ajutorul unor pietre; fiecare participant are o piatră a sa, pe care poate sta nelimitat fără a putea să o dea altui coechipier; totodată este permis a folosi „piatra” altuia dar nu mai mult de trei secunde; respectând aceste reguli, vor trebui să traverseze râul şi atingerea malului opus trebuie făcut de toţi membrii echipei odată cu recuperarea pietrelor din apă orice încălcare a regulilor duce la întoarcerea la mal a celui din culpă şi la reluarea traversării.

Prof. Olar Simona, G.P.N. Vinerea

Page 16: revista 13 corectata

16

CARACTERUL SERBĂRILOR ŞCOLARE Învăţarea în şcoală presupune interacţiunea complexă dintre cunoştinte, valori, atitudini şi comportamente. Activităţile educative bine organizate şi bine motivate oferă posibilitatea valorificării acumulărilor elevului pe parcursul unui an şcolar. Dar educaţia şi instrucţia elevilor nu se realizează doar în orele de curs, la disciplinele prevăzute de programa şcolară. Activitatea de modelator a dascălului se continuă prin activităţile extraşcolare , activităţi care sunt îndrăgite de elevi. Aceste activităţi au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor. Contactul cu publicul trezeşte în copii dorinţa de a invinge dificultăţile întâlnite, de a-şi învinge timiditatea, le cultivă spiritul de iniţiativă, de dependenţă în acţiune. Prin interpretarea rolurilor elevii se identifică afectiv cu viaţa eroilor respectivi. Trebuie să ii determinăm pe elevi să înţeleagă că trăsăturile personajelor pozitive, respectate şi îndrăgite pot fi dobândite de oricine prin muncă, prin respectarea în toate împrejurările a unor reguli de comportare. Dascălul are rol primordial. El trebuie să aleagă cu mare grijă textele literare pentru serbare. Acestea trebuie să aibă un mesaj clar atât pentru ,,actori’’, cât şi pentru spectatori. De asemenea, dascălul trebuie să ţină cont de talentul elevilor, de atenţia şi de memoria acestora. Se pune accent pe dezvoltarea percepţiilor, pe formarea gustului estetic, pe cultivarea unor aptitudini emoţionale pozitive faţă de operele dramatizate. Elevii sunt puşi în situaţia să aleagă un model de comportare din rândul personajelor pe care le interpretează. Serbările şcolare contribuie la stimularea interesului pentru lectura particulară care constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea conduitei intelectuale, îmbogăţirea cunoştintelor şi a limbajului, folosirea intonaţiei potrivită fiecarui semn de punctuaţie. Cadrul în care se desfăşoară serbările, precum şi costumaţia ,,actorilor’’, contribuie la crearea climatului afectiv propice interpretării rolurilor. Cu această ocazie se valorifică activităţile desfăşurate în unele ore de educaţie plastică şi abilităţi practice. Tot cu ocazia serbărilor şcolare se valorifică şi rodul orelor de educaţie muzicală (interpretarea de cântece) sau a celor de educaţie fizică (paşi de dans). După semnificaţia mesajului pe care îl transmit, serbările şcolare pot fi grupate în:

• serbări de început sau de sfârşit de an şcolar (Serbarea Abecedarului, Rămas bun doamna învăţătoare, Aspecte din viaţa de şcolar);

• serbări ce prezintă tradiţii şi obiceiuri (Tradiţii şi obiceiuri de iarnă, Tradiţii de Paşti, Sărbătoarea secerişului);

• serbări ocazionale (8 Martie, 1 Iunie – Ziua copilului); • serbări care evocă personalităţi ale neamului nostru (Mihai Eminescu, I. L. Caragiale); • serbări cu tematică patriotică (1 Decembrie, 24 Ianuarie, Ziua Independenţei, Ziua Eroilor). Serbările şcolare au un caracter stimulator, atât pentru elevi cât şi pentru părinţi. Munca în

echipă, colaborarea cadru didactic, elevi şi părinţi este o condiţie importantă în realizarea obiectivelor propuse.

Prof. Munteanu Mihaela Şcoala cu cls. I-VIII ,,David Prodan” Săliştea, jud. Alba

Page 17: revista 13 corectata

17

Metode interactive in educarea limbajului copilului preşcolar

Continuare din numărul 12

Ed. Dan Sanda, ed. Sandiuc Adriana

Grǎdiniţa P.P. nr. 4 Deva, jud. Hunedoara 2.Diagrama Venn

Diagrama Venn este o metodǎ interactivǎ care se aplicǎ cu eficienţǎ in activitǎţile de povestiri, observǎri, jocuri didactice, convorbiri pentru sistematizarea unor cunoştinţe sau pentru restructurarea ideilor extrase dintr-o poveste. Etape: 1.Comunicarea sarcinei de lucru Intre personajele din poveşti : Scufiţa roşie si Alba ca zǎpada existǎ asemanǎri si deosebiri .

2.Activitate in pereche si in grup Se completeazǎ diagrama individual apoi se lucreazǎ in perechi. Intre copii are loc schimb de informaţii, argumente, aprecieri, analize comparative. 3. Activitate frontalǎ Se adreseazǎ intrebǎri referitoare la asemanǎrile si deosebirile dintre cele douǎ poveşti si personajele lor.

3. Metoda Frisco Definiţie : Metoda Frisco este o metodǎ de rezolvare a unei probleme de cǎtre participanţi pe baza interpretǎrii unui rol specific. Obiectivul : Identificarea unor probleme complexe si rezolarea lor prin strategii eficiente si accesibile nivelului de inţelegere al copilului. Descrierea metodei : Metoda Frisco se axeazǎ pe rolurile interpretate de copil in funcţie de preferinţele fiecǎruia şi de capacitǎţile pe care le impune rolul. Etape : 1.Identificarea / extragerea problemei 2.Repartizarea rolului in funcţie de profilul psihologic al copiilor. C= conservator ( neschimbatul ) E = exuberant ( visǎtorul ) O = optimistul ( realistul ) P = pesimistul ( nemultumitul )

3. Dezbaterea problemei Toti copiii participǎ la dezbatere. 4. Sistematizarea ideilor si a concluziilor.

• Scufita rosie • Bunica • Lupul • Vanatorul • Mama

Asemanari Alba ca zapada Personaje Mama vitrega Pozitive si Pitici Negative Vanatorul Formula de Printul Inceput si de Sfarsit

Page 18: revista 13 corectata

18

Educaţia ecologică la preşcolari

,, Învăţaţi-i pe copiii voştri , ceea ce i-am învăţat noi pe ai noştri că pământul este mama noastră. Tot ceea ce I se întâmplă pământului, va ajunge să li se întâmple şi copiilor acestui pământ. Noi ştim cel puţin atât : nu pământul aparţine oamenilor, ci omul aparţine pământului. Omul este firul care ţese drama vieţii şi ceea ce-I face pământului îşi face lui însuşi.” Sieux Seattle Civilizaţia umană are un rol foarte important în evoluţia ecosistemelor de pe planeta noastră şi de aceea omul trebuie să fie conştient de imensul rol pe care îl are, să fie educat în spiritul respectului pentru mediul înconjurător, pentru ca el să conştientizeze faptul că nu este stăpânul naturii, ci parte a ei. În acest context, educarea copiilor în vederea însuşirii unei concepţii ecologice unitare, a devenit tot mai necesară astăzi, când se înregistrează o influenţă crescută a omului asupra naturii. Se impune, aşadar, să pornim cu studiul impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător încă de la grădiniţă, este momentul să ne ocupăm şi de educaţia ecologică prin care îi învăţăm pe copiii noştri de ce şi cum trebuie protejată natura. În cunoaşterea mediului înconjurător de catre preşcolari, un rol deosebit îl avem, noi, educatoarele, care prin ansamblul de activităţi educative, îmbogăţim orizontul de cunoştinte al copiilor, favorizând acumularea de cunoştinte ecologice, întelegerea de către copii a efectelor secundare şi negative ale activităţii omului asupra mediului. Trebuie să nu mai repete greşelile generaţiilor trecute. Ştiind faptul că la vârsta preşcolară se pun bazele primelor cunoştinţe, priceperi, deprinderi în ceea ce priveşte cunoaşterea a mediului înconjurător şi a relaţiei dintre om şi acesta, având convingerea că pot să trezesc interesul copiilor pentru tot ce-i înconjoară şi să le formez o atitudine pozitivă faţă de mediu, am planificat şi derulat proiectul educaţional „Copacii, prietenii noştri”. Contactul nemijlocit al copiilor cu aceste activităţi au sporit eficienţa demersului educaţional, dat fiind cunoscută marea disponibilitate a celor mici în a descoperi şi asimila tot ceea ce le stârneşte curiozitatea. Activităţile cu conţinut ecologic şi-au găsit finalitatea în comportamentele dobândite de copii : de a fi mai buni şi mai sensibili faţă de mediu, de a fi mai protectori, de a acţiona mai disciplinaţi şi mai responsabili, mai plini de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor reguli. Activităţile din proiect au îmbrăcat aspecte practice, provocând trăiri emoţionale prin care copiii au fost puşi în situaţia de a acţiona, de a reacţiona şi de a manifesta atitudini. Pot spune că, în urma derulării acestui proiect cu caracter ecologic, copiii au înţeles că îngrijirea mediului implică din partea noastră desfăşurarea unor acţiuni practice care să contribuie la evoluţia plantelor şi a animalelor, iar protejarea mediului presupune apărarea lui de acţiunile dăunatoare care pun în pericol viaţa plantelor, a animalelor şi a omului. Prin participarea la aceste activităţi ,copiii au înţeles rolul pe care îl au în mediu, ce acţiuni sunt capabili să efectueze. În concluzie, e bine ca omul de mâine să ştie ce este bine şi ce este rău în raporturile cu ,, natura mamă”, pentru a acţiona în consecinţă.

Educatoare Balan Doiniţa G.P.N Nr.2 „Lizuca „ Fălticeni

Jud. Suceava

Page 19: revista 13 corectata

19

Povestea firului de iarbă - Şi eu sunt important!

Era o zi călduţă, la început de primăvară. Zăpada se topise şi mici pârâiaşe de apă se prelingeau prin grădini,pe lângă case, pe poteci. Soarele strălucea

timid. Prin aer plutea un miros de pământ reavăn.M-am gândit să merg la plimbare, să mă mai dezmorţesc după o iarnă atât de lungă, să simt parfumul primăverii. Am mers, am tot mers, până am ajuns la marginea unei păduri. Obosită, m-am aşezat pe o buturugă şi am ascultat glasul pădurii, foşnetul crengilor, murmurul apelor,ciripitul păsărelelor, toate m-au fermecat. Când am coborât privirea , lângă buturugă am văzut un fir de iarbă ce mă privea

cu ochi de rouă. Era de un verde crud şi strălucea în razele soarelui. M-am aplecat să-l rup , să-l strivesc între degete, să-i simt mirosul plăcut. Cum l-

am atins, un glăscior subţirel mi-a strigat: ---Stai, opreşte-te! Nu mă rupe! Abia am răsărit! Sunt primul fir de iarbă din

padure. Ştii câţi au nevoie de mine? Aşteaptă şi vei vedea: M-a mirat faptul că un singur fir de iarbă, atât de neînsemnat, atât de mic, poate fi important pentru cineva. Nu l-am mai rupt. Am stat şi l-am privit , gândindu-mă la ceea ce mi-a spus….Langă noi s-a oprit o păsărică. Ciripind a vrut să ciugulească firul plăpând de iarbă , dar acesta i-a strigat: --Stai, opreşte-te, nu mă rupe! Ce vrei să faci? --Vreau să te duc la cuibul meu. Trebuie să le pregătesc puişorilor mei un culcuş moale…. şi tu eşti tocmai bun pentru mine. --Dar…eu,…abia am răsărit. Sunt primul firişor de iarbă din pădure! Tu ştii câţi au nevoie de mine? Păsărica l-a privit cu ochii ei de mărgele şi după ce l-a ascultat cu atenţie a plecat mai departe să caute altceva pentru cuibul său. ....Poate va găsi un fir de fân, poate un puf moale, ori o crenguţă… …..Glasul ei răsuna vesel şi parcă întreaga natură a prins viaţă. Nici nu a plecat bine păsărica, şi lângă noi au apărut un iepuraş, un ieduţ şi un mieluţ ţopăind fericiţi că au scăpat de frigul iernii. De cum au zărit firul de iarbă, s-au şi repezit să-l mănânce. ----Staţi, staţi! De ce vă tot grăbiţi? Eu sunt doar un singur fir de iarbă iar voi sunteţi trei. Tot nu vă ajunge şi mulţi mai au nevoie de mine!!! Clipind din ochişorii lor mari şi blânzi, cei trei prieteni se uitau speriaţi unii la alţii, apoi plecară mai departe săltâd veseli. Nu a mai trecut mult şi pe lângă mine au trecut doi copilaşi ce râdeau fericiţi pentru că au găsit o mulţime de ghiocei. Au zărit şi ei firul de iarbă. Fetiţa s-a aplecat să-l rupă. Voia să-l pună lângă ghiocei şi să-l ducă mamei în dar. Imediat firul de iarbă a glăsuit: ---Stai , te rog, nu mă rupe! Uite, sunt primul firişor de iarbă din pădure….De-ai ştii câţi au nevoie de mine!!! Ascultători, copiii au plecat spre casă fericiţi că vor face mamei o bucurie. Tocmai când mă hotărâsem şi eu să plec, am văzut o furnicuţă apropiindu-se care vorbi cu mult respect firului de iarbă: ---Bine te-am găsit, firule de iarbă! Îţi mulţumesc că ne-ai adus primăvara! Acum te rog să mă ridici cât mai sus, să pot vedea cât mai am de mers până la muşuroi. Am ostenit cu povara-n spate.... Furnicuţa se urcă uşor pe firul de iarbă şi privi în departare.Am privit şi eu şi am rămas uimită. Poiana înverzise de parcă un covor fermecat se aşternuse deodată la picioarele mele. Era de un verde smarald presărat cu stropi de soare. Erau păpădiile ce înveseleau toată poiana. Era minunat! Toate vietăţile pădurii erau fericite: mieluţul şi ieduţul păşteau iarba crudă, iepuraşul ţopăia vesel, păsărica aduna fire de iarbă pentru cuibul puişorilor ei. O mulţime de gândăcei, albine şi, fluturi zburau de colo, colo sub căldura razelor de soare, ...iar cei doi copilaşi, împreună cu colegii de la grădiniţă luau bucăţi de pământ cu iarbă cu rădăcină cu tot. Ei s-au gândit că ar putea să facă şi în curtea grădiniţei o mică poieniţă la fel de frumoasă. --Acum vezi cât de important este chiar şi un firişor de iarbă ? Vezi câtă lume are nevoie de mine? Acum, când suntem mii şi mii de fire de iarbă, putem fi şi mai folositori şi toată lumea este mulţumită. O picătură, ca o lacrimă, strălucea pe firul de iarbă în lumina lunii. Se înserase. Am plecat spre casă cu gândul la discuţia ce am avut-o cu firul mic şi plăpând cu gândul că….. …“ SĂ OCROTEŞTI CU BUNĂTATE, ÎN CALE-ŢI ORCE VIETATE, ORICÂT DE FĂR-DE-NSEMNĂTATE, ŞI-ORICÂT DE MICĂ AR FI EA”… … nu sunt vorbe goale….

Ed. Mariana Bădulescu-Grăd.nr.1 Slănic Prahova

Page 20: revista 13 corectata

20

Vacanţa, cel mai frumos anotimp! Pâna a venit vara am visat cu ochii deschişi...Am visat munţi şi păduri, ape repezi şi cântec de păsărele, am visat răcoarea de sub brazi. Din oraşul nostru supraîncalzit ne temeam să nu visăm prea frumos! Cu inima plină de speranţă ne-am întalnit în gara Galaţi, pregătiţi pentru un drum de 16 ore spre îndepartatul Bihor. Drumul lung si obositor cu o escala în Bucureşti a fost repede uitat când am zărit tabăra ! Nici măcar in visele noastre cele mai frumoase nu am crezut că există un aşa colţ de rai! Tabăra Şuncuiuş-Bihor este aşezată pe o creastă de munte iar pe dedesupt curge Crişul Repede. Râul cântă zi şi noapte pentru cei ce ştiu să-l asculte...De la el am aflat că munţii Pădurea Craiului ascund comori nebănuite pe care ni le va dezvălui dacă ştim să apreciem frumuseţile naturii. Cred că le-am apreciat corect deoarece înca din prima zi am urcat muntele şi am văzut o peştera deosebită, Peştera Vântului. În celelalte drumeţii am vizitat Peştera Valea Crişului, Peştera Ungurul Mare şi Peştera Urşilor. Fiecare dintre ele este unică, are frumuseţea ei aparte, iar drumeţiile ne-au dezvăluit nouă, copii crescuţi în oraş, rugi de mure din care ne-am ospătat cu bucurie, flori multicolore, umbră deasă, urcuşuri şi coborâşuri cu peripeţii. Nu putem uita clipele petrecute acolo, prietenii pe care ni i-am făcut, focul de tabără sau serile distractive organizate de domnul director şi de doamnele învăţătoare . Întrebarea care ne-a frământat tot anul a fost: unde vom merge vara aceasta? Tocmai am aflat răspunsul! Un nou colţ de rai ne aşteapta: Arieşeni, jud. Alba, venim! Ce mai, vacanţa, e cel mai frumos anotimp!

Institutor: Stănuţa Grigorică Şcoala Gimnazială Nr.12 „Miron Costin”

Galaţi

Page 21: revista 13 corectata

21

Page 22: revista 13 corectata

22

Copiii GPN nr. 13 Raza de Soare Galaţi au susţinut sacoşa bio in cadrul Proiectului Idei verzi-Sacoşa bio, confecţionand astfel de sacoşe. Poezia, creaţie proprie, le-a făcut munca mult mai uşoară şi frumoasă şi i-a ajutat să transmita mesajul, pentru un mediu mai curat, şi celor din jur. 1. Când am fost eu la plimbare Am văzut doar pungi uşoare, Care chiar zburau de zor, Peste tot in pas uşor. Şi, vai, unde ajungeau, Multe mai îmbolnăveau. Ape, case şi copaci, Buburuze şi brotaci. 2. Dar eu sunt ecologist Şi sunt foarte fericit, Îi învăţ pe cei din jur Să păstreze mediul pur. De-o sacoşă-am auzit, Bio-i spun şi-s multumit. Ştiu c-abia ea s-a născut, Vreau şi eu să o ajut. 3. Sacoşică, draga mea, De-acum eu te-oi ajuta. Chiar şi tata, mama mea, Vor fi toţi de partea ta. Să creşti mare si frumoasă, Chiar aici la mine-n casă. Plasticul să-nlocuieşti, De poluare să ne pazeşti. Plastic nu vom mai lua

Pe tine te-om căuta.

(Poezia se poate adapta dupa un cantec cunoscut, personal am folosit Zi de sărbătoare) Iată şi câteva modele cu care au participat la expoziţia de sacoşe bio.

Ed. Maria Melania Grosu, GPN nr. 13 Raza de Soare Galaţi

Go

Page 23: revista 13 corectata

23

aria Melania Grosu u Ed. Maria Melania GrosuGPN

Page 24: revista 13 corectata

• • • • • Eminescu se îndepărtează pentru a lumina

dorinţele cele moarte. -Poemul "Mioriţa" circulă pe baza comunicării, adică nu a fost scrisă, din motive personale. -Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt când a zis: "De mă voi scula, prea mulţi am să popesc şi eu!" Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu. -Călin, îşi ţinea nevasta de mână, care avea părul lung de fericire. -Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte oameni invidioşi. -Moromeţii făceau pârtie pe salcâm ca să se dea cu sania. -Eminescu descrie faptele care se petrec la plural, care demonstrează ca tot timpul sunt mai multe descrieri. -Ciobanul îi spuse nevestei lui:"Dragă Mioară..." -Moromeţii plecase în excursie să vânda cerealele. Pagina creată de înv. Maricica Popov, Şc. Nr. 18 Galaţi

J Ce îşi face omul cu mâna lui se numeşte lucru manual. J Hai să definim o definiţie. J Degustători de vin sunt consumatori de bere. J Pe o astfel de suprafaţă apar mai multe mori. J Dacă reţin eu bine minte eşti pe o cale de neîntoarcere înapoi. J Eşti plictisită de plictiseală. J Firele se ard şi se încălzesc înapoi. J Se va relua controlul. J Auziţi ce vă aud urechile. J Am o muscă care vede ce vorbiţi. J Uniformă cu burta goală. J Să meargă să va alerge. J De reţinut este va fi faptul că sunteţi nişte rebeli. J Să desenăm cu acelaşi culoare pe orizontal. J Sunt pe zero. J Eşti un porc în reluare.

Şcoala Gimnazială Nr 18

1

Page 25: revista 13 corectata

25

STIMULAREA GÂNDIRII CREATOARE

LA ELEVI

“Sensul existenţei şi datoria fiecărui om este creaţia” (M.Eliade) Creativitatea înseamnă îndrăzneală condiţionată de libertate interioară; înseamnă curajul de a fi altfel decât

ceilalţi; este un moment al învăţării, dar şi unul al descoperirii; este o sinteză aptitudinală, dar şi atitudinală. Creaţia este o formă a activităţii umane care presupune realizarea unui produs nou, original, valoros şi util

pentru societate, sau a unui produs nou măcar pentru individ care a ajuns în mod independent la crearea lui. Capacitatea de a crea a fost multa vreme considerată ca fiind „un dar” divin, sau innăscut, că s-ar datora întâmplării, însă studiile psihologice arată că în fiecare dintre noi există un potenţial creatv, care educat, poate fi valorificat la maxim, concretizat în diverse domenii ale activitatii umane.

Dezvoltarea creativităţii este posibilă numai prin educaţie. „Omul nu poate deveni om decât prin educaţie.“, spunea Kant. Şcoala este cea care trebuie să pregătească oamenii pentru viaţă. Încă din clasele primare, modernizarea învăţământului este privită prin prisma integrării rapide a adolescentului în viaţa socială, dar pentru a putea să se adapteze viitoarei societăţi, în sistemul educaţional trebuie stimulată şi formată creativitatea. Potenţialul creativ cunoaşte o dinamică specifică de-a lungul dezvoltării ontogenetice şi îmbracă nuanţe individuale de la o persoană la alta. Educarea gândirii creative este posibilă la orice vârstă. Vârsta micii şcolarităţi se caracterizează printr-un remarcabil potenţial creativ. Dacă acesta nu este fructificat, pierderile sunt mari,iar recuperările sunt parţiale.

Pentru stimularea gândirii creatoare a şcolarului mic este recomandată utilizarea mijloacelor didactice variate, a unor metode active din rândul cărora să nu lipsească jocul ca metoda cu multiple valenţe , atât în plan informativ cât şi formativ. Invăţarea creativă este o cerinţă impusă de evoluţia societăţii care are nevoie de oameni bine pregătiţi în toate domeniile.

Atribuţiile cadrului didactic sunt sporite şi îi pune pe acestia în faţa unor situaţii dificile, acelea de a crea conflicte ce trebuie soluţionate (prin problematizare), de a selecta raţional mijloacele şi strategiile didactice pentru a promova o învăţare motivată, ritmică, sistematică, fără eforturi inutile, declanşatoare de satisfacţii. Dascălii trebuie să se autoevalueze, să respecte democraţia colectivului de elevi, să pună în balanţă sarcinile reproductive cu cele creatoare, pentru că primele nu crează conflicte puternice ca cele din categoria a doua şi nu au valenţe formative tot atât de bogate ca cele din urmă. Ar trebui renunţat la comportamentul interogativ-abuziv şi provocate, înlesnite interacţiunile comunicative elevi- elevi. Adultul, ca să ştie să pună întrebări lumii înconjurătoare, ar trebui de mic să fie obişnuit cu aceasta.

Stim că imaginaţia cretoare se manifestă pe baza experienţei şi cunoştinţelor elevilor, aceasta constituie, de fapt, sursa de inspiraţie. Acumulare cunoştinţelor trebuie să se facă din timp, încă din perioada preabecedară şi trebuie dusă o muncă susţinută pentru lărgirea orizontului intelectual al elevilor în cadrul tuturor disciplinelor. Astfel prin convorbiri, recitări, memorizări, ghicitori, lecturi, jocuri, observări dirijate a obiectelor din natură, fiecare elev îşi poate forma bagajul său de impresii şi observaţii care îi vor da posibilitatea să-şi desfăşoare mai bine puterea creativă.

Lectura contribuie într-o măsură însemnată la îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor, la formarea unui vocabular nuanţat, la educaţia patriotică şi estetică. Citirea unor cărţi le dezvăluie copiilor sentimente omeneşti de dragoste, ură, prietenie, cinste, omenie şi îi face pe aceştia curajoşi şi fermi, iar eroii din cărţi devin exemple de fapte înalte de viaţă şi caracter, lăsând urme adânci în conştiinţa elevilor. Lectura oferă copiilor posibilitatea de a-şi completa singuri cunoştinţele de a le lărgi şi adânci.

Pentru a-şi îndeplini rolul formativ, lectura cere muncă organizată de îndrumare , învăţătorul are obligaţia să dezvolte gusturile şi înclinaţiile elvilor spre citit, să atenţioneze asupra operelor importante şi să coreleze lectura cu celelalte obiecte de învăţământ si cu evenimente curente.

Dacă vom şti să stoarcem şi ultima picătură de nectar a unui text, vom fi siguri că ne-am înarmat elevii cu acele instrumente de lucru, cu tehnici necesare studiului în şcoală sau, mai târziu, în gândirea creatoare şi nu va fi o surpriză când, în creaţiile lor, vom întâlni desăvârşirea.

Compunerea constituie cadrul cel mai prielnic pentru cultivarea capacităţilor creatoare ale elevilor. Valoarea lecţiilor de compunere constă în faptul că oferă condiţii optime pentru punerea elevilor în situaţii de a exersa în mod sistematic actul exprimării. Aceste ore realizează o sinteză a ceea ce au învăţat elevii la orele de citire-lectură, precum şi la celelalte obiecte de învăţământ, mai ales sub raportul corectitudinii exprimării şi constituie cel mai nimerit prilej de valorificare a experienţei de viaţă a elevilor şi de manifestare a imaginaţiei şi fanteziei lor creatoare. In realizarea compunerilor trebuie folosite modalităţi de lucru diferite care să determine participarea afectivă a elevilor, activitatea creatoare a acestora. De aceea trebuie sporită ponderea compunerilor libere şi copilul trebuie stimulat să spună ceea ce doreşte, ce gândeşte, ceea ce simte. Eficacitatea muncii dascălului este asigurată atunci când copilul simte ca o necesitate verbalizarea stărilor lui.

Utilizarea în cadrul procesului de învăţământ a unor forme de învăţare creatoare, euristică, prin descoperire, prin investigare şi cercetare, facilitează şi uşurează educarea creativităţii.

Înv. DANIELA GAVRILĂ

ŞC. „DUILIU ZAMFIRESCU” FOCŞANI- VRANCEA

Page 26: revista 13 corectata

26

Page 27: revista 13 corectata

27

UCENICI AI PENELULUI

Inst. VELICU FLORICA - Şcoala -190 MARCELA PENEŞ, BUCUREŞTI

CONTINUARE DIN NR. 12

Având în vedere că a lucra în echipă nu este numai o cerinţă a viitorului ci şi a prezentului, activităţile desfăşurate în cadrul redactării revistei contribuie la formarea deprinderilor de a lucra în echipă. Acest tip de activitate în care elevii rezolvă sarcini diferite, contribuind fiecare la editarea articolelor după capacităţile şi posibilităţile fiecăruia, contribuie la creşterea şi asumarea responsabilităţii pentru rezolvarea cerinţelor stabilite de către mine. Ideile, soluţiile noi propuse de unii elevi sunt prelucrate şi comentate după care sunt aplicate. De aceea în grupul redacţional sunt elevi care să nu aibe numai acele capacităţi de a investiga şi prelucra materiale ci şi calităţi de buni manageri, care să-i influenţeze şi pe ceilalţi elevi.

Stabilind grupul redacţional am parcurs prima etapă în munca de elaborarea a revistei şcolare, urmând apoi: alegerea titlului , alegerea şi formularea articolelor, metodele de redactare. Titlul trebuie să trezească interes pentru a înţelege utilitatea elaborării şi redactării ziarului. Pentru copii revista trebuie să capete sensul de “recreaţie” adică lecturând, se destind, se recrează şi se instruiesc. Mai bine spus, revista trebuie să aibe un caracter instructiv, să fie “plină de învăţăminte”. Gama articolelor care să facă parte din revistă pot cuprinde domenii ale activităţii spirituale şi poate fi de întindere şi varietate diferite. Dacă revista se adresează în primul rând elevilor în jurul vârstei de 10 ani trebuie avut în vedere că articolele pe care le citesc contribuie la formarea multilaterală a personalităţii elevilor şi mai precis să-i pregătească pentru a face faţă cerinţelor societăţii. Dar scopul esenţial este de a elabora compoziţii care să prezinte un interes practic imediat şi pe linie formativă de a-i pregăti pentru viaţa de elev. Alegerea articolelor constituie punctul de plecare în pregătirea viitorului număr pentru revistă. Operaţia presupune o confruntare între redactorii care îşi apără ideile ce îşi găsesc sursa în marea varietate a lumii obiective şi subiective.

Prin articolele publicate elevii au căutat să: semnaleze probleme personale sau de interes colectiv; să pună în discuţie probleme privind lumea şi viaţa; să atragă atenţia asupra problemelor puse de un test ştiinţific sau literar; să dezbată subiecte din sfera artei şi a literaturii pentru a contribui la dezvoltarea culturii şi a gustului

pentru frumos al elevilor cât şi a formării deprinderilor de a emite judecăţi care să justifice impresiile şi reflecţiile lor;

să remodeleze liber-creator realitatea prin intermediul modalităţilor artei literare, subiecte ce solicită în primul rând talentul.

Indiferent de natura şi caracterul articolului, etapele pregătirii lui sunt aceleaşi deoarece în elaborarea lui are loc un proces de creare, de compunere. Rezultatul final, adică produsul obţinut se numeşte, de fapt, o compoziţie.

În etapele elaborării unui număr de revistă se decid: caracterul articolelor care vor apare, alegerea subiectului, documentarea în vederea pregătirii articolului, formularea subiectului, corectarea şi analiza lui. Orice articol ales trebuie să trezească, în primul rând, un interes autentic redactorului pentru a mobiliza toate capacităţile şi posibilităţile celui pus în situaţia de a compune. Cu atât mai puţin dacă este un articol impus. De aceea, în alegerea articolelor se va avea în vedere şi persoana care-l va redacta deoarece îşi va exersa deprinderea de a compune ca act instructiv-formativ şi nu ca divertisment. Elevul respectiv trebuie să aibe cunoştinţe suficiente pentru a le utiliza ca informaţii şi argumente pe baza experienţei lui de viaţă, aceasta ajutându-l în tratarea subiectului pentru articolul respectiv.

Activitatea la catedră poate deveni creatoare prin receptivitatea noastră faţă de dimensiunea estetică a relaţiei cu elevii în cadrul diverselor forme de activitate, inclusiv în elaborarea unei reviste. Cadrul didactic ”este arta de a instrui şi educa sensibilizând” (T. Vianu). Rolul nostru creator constă în a îndruma din umbră elevii în descompunerea talentelor în aşa fel încât să dea impresia elevilor că ei înşişi sunt cei ce l-au descoperit.

Page 28: revista 13 corectata

28

SLOGANS ECOLOGIQUES 1. Sauvegarder l’eau, l’air et la terre, toutes les personnes doivent le faire 2. Pour une planète vivante : VOIR, ANALYSER, AGIR 3. Changer le monde, un geste à la fois 4. Aidons notre planète! Réflechissons avant d’utiliser! 5. Réduisons, réutilisons, recyclons ! 6. L’avenir de la planète est entre nos mains.

PROVERBE ECO 1. “Quand le dernier arbre sera abattu, la dernière rivière empoisonnée, le dernier poisson mangé, alors vous découvrirez que l’argent ne se mange pas”.

Prof. Mitrache Ofelia Şcoala “Alice Voinescu” Drobeta Turnu Severin

SOYONS POLIS !

Adaptation d’après la poésie de Jacques Prévert “Soyez polis!”

Il faut être poli avec la Terre

Parce que si on n’avait plus d’arbres Ni d’eau

On ne pourrait pas vivre

Si on n’est pas poli avec la Terre Elle ne sera pas polie avec nous

Et il y aura plein de catastrophes.

Être poli avec la Terre, C’est ne pas la polluer

Faire attention à ce qu’on consomme Utiliser des emballages qui se recyclent

Il faut être poli avec le Soleil

Parce qu’il nous donne Du chaud

Page 29: revista 13 corectata

29

Il nous donne du chaud Pour qu’on se baigne l’été

Pour faire pousser les fleurs Il nous donne envie de boire Pour ne pas nous déshydrater Il nous donne de la détente

Il donne du bleu dans le ciel Il donne à la pluie toutes les couleurs de l’arc en ciel

Il nous donne la nuit Quand la terre lui tourne le dos

Il faut être poli avec le Soleil

Sinon il amène La sécheresse

On risque de mourir de tout De soif

Parce qu’il n’y aura plus d’eau De faim

Parce que tout va mourir autour de nous Et que nous ne pourrons plus manger !

Si on n’est pas poli avec le Soleil

Il va vouloir s’en aller Alors nous aurons froid

Très froid ! On pourrait être changé en glaçon !

Il faut être poli avec la Lune

Parce que c’est l’ancienne amoureuse du Soleil Si on n’est pas poli avec la Lune

Elle va partir Et les étoiles vont pleurer

Et toutes leurs larmes Vont inonder la Terre

Et nous, nous allons être noyés !

Blujdea Carmen, clas aVIIaE Şcoala “Alice Voinescu”

Drobeta Turnu Severin Prof. coord. Mitrache Ofelia

Page 30: revista 13 corectata

30

Folosind îndrumarea pozitivã

Copiii în general, atât cei preşcolari cât şi copiii şcolari,au nevoie de îndrumare şi control. Ei se simt în siguranţã ştiind cã cineva este în control în camera sau în sala unde ei se aflã.Când învãţãtoarea ajutã unul dintre copii sã evite un comportament nepotrivit faţã de un alt copil, toţi cei prezenţi vor şti cã învãţãtoarea nu va îngâdui sã se întâmple ceva similar nimãnui din clasã.Copiii nu pot întotdeauna sã îşi controleze emoţiile, sentimentele şi acţiunile.Este motivul pentru care au nevoie de învãţãtori dedicaţi, care sã îi înveţe sã-şi controleze comportamentul. Disciplinarea nu trebuie confundatã cu pedeapsa. Dicţionarul Webster defineşte disciplina ca ,,un exerciţiu ce dezvoltã auto-controlul sau caracterul cuiva” . Cuvântul ,,disciplinã” vine din latinescul ,,discere”, care înseamnã a învãţa. Copiii sunt într-un proces continuu de învãţare. Ei au nevoie de iubir şi îngrijire dedicatã. Ĩndrumarea pozitivã vorbeşte copilului în avans despre ceea ce se aşteaptã de la el şi despre ceea ce ar trebui sã facã.Spunând copilului care sunt lucrurile pe care ar trebui sã le facã, învãţãtoarea îi aratã şi lucrurile care nu trenbuie sã le facã. Pentru fiecare ,, sã nu,, pe care învãţãtoarea îl foloseşte, existã o madalitate de a scoate în evidenţã şi aspectul pozitiv al instrucţiei sau afirmaţiei. O astfel de abordare pozitivã este cea care trebuie promovatã, dar ea este ceva care nu trebuie sã aparã peste noapte. Trebuie sã ne gândim la la modalitãţi de îndrumare şi control cu efect pozitiv. Secretul dezvoltãrii disciplinei la clasã este planificarea şi pregãtirea temeinicã. Copiii care sunt implicaţi corespunzãtor în învãţare au nevoie de o dozã mult redusã de control. Vor fi prea ocupaţi cu învãţarea a ceva nou. Planificarea fiecãrui minut din lecţie, pregãtirea şi pãstrarea la îndemânã a materialelor ajutãtoare şi abilitatea de a pãstra controlul asupra clasei vor înlesni învãţãtoarei munca într-o atitudine pozitivã. A vorbi în termeni pozitivi înseamnã a lãsa copilul sã înţeleagã cã învãţãtoarea are anumite aşteptãri şi deasemenea aşteaptã un rãspuns din partea lui. Ĩnvãţãtoarea şi copilul câştigã împreunã de pe urma unei bune comunicãri. Ţine cont de urmãtoarele pentru relaţii pozitive şi o mai bunã comunicare : *Spune copilului ce poate şi ce nu poate face. *Stabileşte limite rezonabile. *Oferã exemplul potrivit. *Foloseşte cuvinte pe înţelesul copiilor. *Ĩnainte sã le vorbeşti copiilor asigurã-te cã le-ai captat atenţia. *Fii convingãtoare, evitã mesajele conflictuale. *Aminteşte-ţi mereu cã ascultarea e o parte esenţialã în comunicare. Psihologii spun cã orice comportament îşi are cauze specifice. Comportamentul nepotrivit care are un caracter constant la un copil, ne spune cã ceva rãu se întâmplã în lumea lui. Acest lucru poate fi legat de de viaţa sa în familie, de mediul din clasa în care face parte. Un comportament nepotrivit persistent la un copil va determina întotdeauna învãţãtoarea dedicatã sã persevereze în aflarea cauzelor ce stau în spatele acelui comportament şi în gãsirea cãilor prin care acel copil poate fi ajutat.

Prof. Nicoletta Huştiuc, G.P.N. Vinerea, Cugir, Jud. Alba

Page 31: revista 13 corectata

31

Jocuri pentru descoperirea drepturilor copilului Bingo!

Fiecare elev primeşte o grilă cu 9 căsuţe (3 X 3), apoi citiţi cu voce tare o listă de cuvinte legate de drepturile copilului, pe care jucătorii le vor scrie în căsuţe. Când elevii au completat grila lor, depuneţi într-o cutie cuvintele pe care le-aţi utilizat, apoi amestecaţi-le. Continuarea jocului se face ca la jocul de bingo şi se termină la fel, când un jucător a reuşit să bifeze toate căsuţele figurând pe o linie - orizontal, vertical, în diagonală – a grilei sale.

Scrabble Jucătorii trebuie să dispună de jetoane reprezentând literele alfabetului şi de o planşetă de joc. Elevii trebuie să formeze cât mai multe cuvinte referitoare la drepturile copilului, într-o limită de timp. Puteţi cere elevilor să schimbe planşetele lor cu cele ale colegilor, din 5 în 5 minute. În felul acesta ei pot să se servească de cuvintele formate de colegii lor: Elevii vor constata numărul mare de cuvinte legate de drepturi şi să descopere alegerile colegilor lor.

Spânzurătoarea Elevii răspund la întrebări despre drepturile copilului. Când se face o greşală, o parte a spânzurătorii sau a omuleţului este desenată. Clasa poate juca împreună sau se pot forma 2 echipe. Câştigă echipa care a reuşit să ţină omuleţul în viaţă cel mai mult timp.

Pietrele din vad Cereţi elevilor să deseneze un picior pe o bucată de carton; picioarele vor fi folosite în loc de pietre. Pietrele vor fi identificate printr-un număr cuprins între 1-10 (numerele se pot repeta). Se scrie câte o întrebare despre drepturi pe fiecare piatră. Scopul jocului este să ajungi să treci pe celălalt mal al “râului”. Pentru a putea trece de pe o piatră pe alta, elevii trebuie să răspundă corect la întrebarea de pe piatra pe care se găsesc. Elevii pot sări pe pietre sau le pot alege. Elevii care dau răspunsuri greşite cad în râu şi sunt eliminaţi din joc.

Cuvertura drepturilor copilului Elevii ar putea să confecţioneze o cuvertură a drepturilor copilului-cu ajutorul unui cearşaf vechi sau o faţă de masă uzată pe care vor trasa pătrate mari-pentru a fi afişată în clasă sau pe coridorul şcolii. Titlul ales de copii va fi plasat în centrul cuverturii şi fiecare careu ar corespunde unui drept sau unei responsabilităţi. Puteţi cere elevilor să formeze grupe şi să încredinţaţi fiecărei grupe realizarea unei parte din cuvertură, care va fi concepută mai întâi pe hârtie şi apoi trecută pe cuvertură. Tehnici folosite: desen pictură, colaje din diferite materiale, etc

Harta murală pentru solidaritatea copiilor de pretutindeni Toţi elevii unei clase ar putea să-şi unească eforturile pentru a crea o hartă de perete colectivă reprezentând globul pământesc. Individual sau în echipă de doi, îşi aleg câte o ţară despre care se vor informa. Elevii vor prezenta apoi clasei cum sunt trataţi copiii în acea ţară, cum este viaţa lor, creând o operă prin tehnica desenului, picturii, colajului, etc.

Copacul drepturilor copilului Puteţi cere elevilor să facă decupaje în formă de păsări, frunze, fructe, globuri, etc., pe care vor picta drepturile copilului, apoi îşi vor agăţa creaţiile într-un copac decupat dintr-un carton de dimensiuni mari, sau de crengile unui arin.

Puzzle cu drepturile copilului Cereţi elevilor să deseneze pe o foaie de hârtie, individual sau în grup, tiparul unui puzzle, apoi să scrie pe fiecare parte câte un cuvânt sau o expresie legată de drepturile copilului. Invitaţi-i să lipească tiparul pe o bucată de carton şi să decupeze cu grijă piesele. Elevii schimbă între ei puzzle şi vor trebui să reconstituie noul joc de puzzle pe care l-au primit. Această activitate demonstrează copiilor că drepturile şi responsabilităţile sunt strâns legate între ele. Este o ocazie de a descoperi ce evocă pentru colegi drepturile copilului, folosind abilităţile de cooperare şi rezolvare de probleme.

Prof. Mitrache Ofelia

Şcoala “Alice Voinescu”

Drobeta Turnu Severin

Page 32: revista 13 corectata

32

SUNTEM PRIETENI (Parteneriat educaţional)

Instit. COSTAN RODICA

Instit. IOSIF DANIELA Grăd. P.P. NR. 4 Deva Jud. Hunedoara

Motto: " Dintre toate lucrurile pe care înţelepciunea le oferă pentru a da omului bucurii, cel mai important este prietenia."

Prietenia a existat dintotdeauna ca nevoie de comunicare, ca o tendinţă de exteriorizare a

gândurilor şi sentimentelor, ca un fel de a nu fi singur. Pornind de la ideea că preşcolarul trebuie scos cât mai mult din atmosfera obişnuită a

grădiniţei pentru a intra în relaţie cu semenii, am iniţiat proiectul "Suntem prieteni", realizat prin îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare şi extraşcolare.

Prin derularea acestui parteneriat urmărim promovarea relaţiilor de prietenie, de colaborare şi de schimb de experienţa între copii şi cadrele didactice.

Parteneriatul se desfăşoară prin vizite reciproce şi în paralele sunt expediate periodic scrisori prin care împartaşim experienţele cele mai interesante, impresii trăite şi curiozităţi.

PĂRŢILE CONTRACTULUI 1. Grădiniţa P.P.Nr.4 Deva reprezentată de Iosif Daniela şi Costan Rodica în calitate de iniţiatori şi doamna directoare Berbeceanu Gabriela în calitate de coordonator. 2. Grădiniţa „Dumbrava Minunată” din Hunedoara reprezentată de Pop Aurelia în calitate de iniţiator şi doamna directoare Huţan Emilia în calitate de coordonator.

SCOPUL PROIECTULUI

- Valorificarea experienţei acumulate. - Promovarea cooperării între copii din cele două unităţi şi cadrele didactice. - Diversificarea activităţilor educative desfăşurate de cele două unităţi. - Cunoaşterea trecutului istoric al localităţilor.

OBIECTIVE

1. Pentru cadrele didactice: - să-şi dezvolte abilităţile de a acţiona în comun cu cadrele didactice din alte unităţi de învăţământ pentru a organiza şi desfăşura acţiuni comune. - să asigure un climat socio-afectiv, de prietenie în timpul derulării proiectului. - să asigure resursele materiale şi umane necesare pentru activităţile planificate. 2. Pentru copii:

- să se împrietenească şi să colaboreze cu ceilalţi copii. - să desfăşoare acţiuni comune pentru atingerea unui scop. - să se familiarizeze cu istoria locală. 3. Pentru părinţi:

- să colaboreze cu cadrele didactce pentru buna organizare a acţiunilor. - să contribuie financiar la asigurarea deplasărilor şi primirea invitaţilor.

Strop din frumuseţile

ţării !

Page 33: revista 13 corectata

33

- să orienteze copii în sensul aprecierii unei prietenii la distanţă.

Prima acţiune s-a desfăşurat în 06.11.2008/cu ocazia Parteneriatului Educaţional "Suntem prieteni".

Copiii de la Grădiniţa P.P. nr. 4 Deva, însoţiţi de educatoarele implicate în parteneriat s-au deplasat la Grădiniţa "Dumbrava Minunată", unde au desfăşurat împreună cu copiii de la grupa mijlocie conduşi de educatoarea Pop Aurelia următoarele :

1. Jocul "Prietenia" în scopul ajutării copiilor să facă cunoştinţă şi să se împrietenească.

2. Activitatea integrată "Toamna"- evaluare.

……ZZIINNAA

TTOOAAMMNNAA

3. Sceneta "Suntem fructe şi legume".

4. Audiţie "Cântece pentru cei mici". Educatoarele de la cele două unităţi au făcut schimb de mape cu lucrări ale copiilor şi fişe

model. Grupa pisoiaşilor – gazde le-au dăruit musafirilor câte-o jucărie de pluş la despărţire. A doua acţiune s-a desfăşurat în 10.12.2008, cu ocazia Parteneriatului Educaţional

"Suntem prieteni". Copiii de la Grădiniţa "Dumbrava Minunată", însoţiţi de educatoarea Pop Aurelia şi

părinţi copiilor s-au deplasat la Grădiniţa P.P.nr. 4 din Deva, unde au desfăşurat, împreună cu copiii gazdă, următoarele:

1. Jocul "Prietenia" pe care l-au învăţat la prima întîlnire.

Page 34: revista 13 corectata

34

NE AMINTIM UNII DE ALTIINE AMINTIM UNII DE ALTII 2. Activitatea integrată „Zâna iarna". 3. Sceneta "Aşa nu". 4. Colinde, colinde e vremea colindelor.

Educatoarele de la cele două unităţi au făcut schimb de mape cu lucrări ale copiilor şi fişe model. Grupa mămăruţelor –gazdă le-au dăruit musafirilor felicitări confecţionate de ei, iar

grupa pisoiaşilor le-au dăruit podoabe pentru pom realizate de ei. A treia acţiune a avut loc în 08.04.2009 cu ocazia desfăşurării Proiectului educaţional „Un

Paşte fericit alătiri de copii!”. Sărbătorile sunt un prilej de bucurie, de împăcare sufletească, lumina sfântă din noaptea învierii

Mântuitorului călăuzindu-ne spre o viaţă mai bună, lipsită de griji. Implicarea copiilor în derularea acestui proiect va conduce la conştientizarea faptului ca tradiţiile

trebuie păstrate şi transmise mai departe. Copiii iubesc aceasta-sărbătoare nu pentru latura ei religioasă, ci mai mult pentru latura laică - venirea iepuraşului cu cadouri. De aceea, cu ajutorul părinţilor vom încerca să sădim în sufletele lor iubire pentru Dumnezeu şi pentru tradiţiile legate de sărbătoarea sfântă a Paştelui.

Acţiunea a fost deosebit de amplă, atractivă, bine organizată şi s-a finalizat cu: - realizarea unui program artistic. - organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor. - înregistrări audio – video. - albume foto. Parteneriatul încheiat cu Grădiniţa “Dumbrava Minunată” din Hunedoara s-a derulat pe operioadă de

doi ani şi a fost un bogat schimb de experienţă între copii şi cadrele didactice din cele două unităţi.

Page 35: revista 13 corectata

35

Talentul la copii Continuare din nr 12

Povestea unui profesor de muzică

Dragi copii, am să vă spun ce traseu a avut unul dintre foştii mei elevi de la copilărie până când s-a hotărât să se facă profesor de muzică, la fel ca şi mine. Îl voi numi Costel pe acesta.

Când a ajuns în clasa a VI-a, Costel s-a dus în vizită la o mătuşă a lui la Bucureşti. Lângă aceasta era o frizerie, iar într-o zi s-a auzit de acolo o muzică noua pentru el. Costel a cerut voie mătuşii să îl duca mai aproape.Cine scotea acele sunte fermecătoare? Un alt copil de aceeaşi vârstă ca şi Costel, dar care mânuia cu îndemanare un acordeon.

Acesta a fost momentul magic şi hotărâtor pentru viitorul acestuia. Întorşi din Bucureşti acasă, Costel a început să îi spună mamei că i-a placut tare mult acordeonul şi ar vrea şi el unul. Mama şi tatăl miraţi au apelat la un acordeonist şi a împrumutat acordeonul chiar dacă era mai mare decât poala băiatului, dar i-au legat curelele la spate ca să poată umfla şi dezumfla burduful acestuia.

Pornind de la solfegiile pe care le facea la ora de muzică, a început să aşeze sunete pe clape care s-au transformat în scurt timp în cântece. Mama auzind şi-a dat seama că e ceva serios şi i-a cumpărat lui Costel un acordeon cu 32 de başi, potrivit pentru vârsta lui..

A căutat un profesor care cu multă plăcere, pricepere şi tact l-a iniţiat pe acesta în tainele acestui instrument cu interpretarea pe note a cântecelor.

Costel a crescut şi i s-a dus vestea printre colegii de vârsta lui. Profesorul de muzică l-a trimis la un festival unde cânta cu vocea cântece din folclor şi se acompania singur cu acordeonul. Se laudă şi astăzi cu Diploma primită atunci.Apoi a ajuns in liceu, unul de cultură generală.

Aici profesorul de muzica l-a integrat în formaţia instrumentală a şcolii. Au urmat spectacole, serbări şcolare la care Costel cânta cu mare plăcere.

Profesoara lui de muzică l-a sfătuit să se pregăteasca pentru Conservator după terminarea Liceului. Aşa a făcut Costel al nostru, băiatul talentat cu mare chemare spre muzică. Acolo a urmat secţia în care sunt formaţi profesorii de muzică, dupa care a revenit acasă lângă părinţii care l-au sprijinit în toate demersurile muzicale, iar acum, ca şi profesor de muzică, descoperă alţi copii talentati pe care încearcă să îi îndrume corespunzător talentului lor.

Aceasta a fost o poveste aproape adevarata a unui copil ca şi voi,, cu mare înclinaţie spre muzică. Daca simţiţi şi voi acest lucru, să vă adresaţi unui profesor de muzică, şi dacă acesta vă spune că sunteţi talentaţi, să îl credeţi, căci ştie el ce ştie...Cu bine, dragii mei copii ! Pe curand!

Silvia Muntean, profesor de muzica Orăştie, jud. Hunedoara

Page 36: revista 13 corectata

36

MATEMATICA DISTRACTIVĂ CONTINUARE DIN NR. 12

4.Avem două zaruri unul alb(A) şi altul roşu(R) . Fiecare zar are şase feţe numerotate (1,2,3,4,5,6).

Scrieţi câteva combinaţii ale celor două zaruri în aşa fel încât suma celor două feţe de deasupra să fie 7. 5.O fetiţă îşi ducea cârdul de gâşte la păşune. O gâscă mergea înaintea altor două, alta între două şi alta

în urma altor două. Câte gâşte erau în cârd? 6.Câte pastile a luat bunica, ştiind că doctorul i-a prescris ca în primele cinci zile să ia câte trei pastile

pe zi, în următoarele trei zile câte două pastile pe zi, iar în următoarele două zile câte o pastilă pe zi şi în ultimele 6 zile câte o jumătate de pastilă pe zi?

7.Când are omul tot atâţia ochi câte zile dintr-un an? 8.Câte tăieturi sunt necesare pentru a împărţi o bucată de pânză lungă de 10m în fâşii de câte 2m? 9.Am desenat un cadran de ceas (fig. a) . Cum se poate împărţi în 6 părţi prin 5 linii, astfel încât suma

numerelor ce reprezintă orele din fiecare parte să dea unul şi acelaşi număr? Fig.a→

10.Andrei este al nouăsprezecelea, dacă se numără elevii de la începutul rândului şi tot al

nouăsprezecelea,dacă se numără de la sfârşit. Câţi elevi sunt în rând? 11.Pătratul încurcat. În pătratul de mai jos s-au amestecat 6 cifre. Ele trebuie puse la loc, astfel încât

totalul vertical şi orizontal al coloanelor, precum şi diagonalelor să fie 18.

10 6 3

8 2 5 9 4 7

12.Pe o casă sunt patru coşuri de fum, pe casa vecină-trei, iar pe casa următoare-două. Ce obţinem în rezultat?

13. Doi pe drum s-au întâlnit şi trei cuie au găsit. Patru se vor întâlni – câte cuie vor găsi? 14. Cum se zice corect: “9 şi 7” va fi 15 sau “9 plus 7” este egal cu 15 ? 15. Un cioban are 12 oi. În afară de 8 oi, restul îi mor toate. Câte oi îi mai rămân? 16. Câte capete are un băţ? Dar 3 beţe şi jumătate? 17. Câte picioare au 2 iepuri, 2 vulpi şi 3 cocoşi? Dar 3 cai, 2 miei şi 5 raţe? 18. Tata cumpără de la piaţă un iepure şi 6 pui de găină. Câte picioare veneau de la piaţă? 19. Vizitând o peşteră, Mihuţ, mare amator de geografie, dar şi de matematică, a numărat 150 de

stalactite şi de stalagmite. Stalactitele erau de o dată şi jumătate mai numeroase decât stalagmitele. Care era diferenţa dintre stalactite şi stalagmite?

20. Ceasul bunicului rămâne în urmă la fiecare 3 ore, câte 2 minute.Bătrânul îşi potriveşte cesul după radio, la ora 21.00. Dacă nu-l mai potriveşte, ce oră va arăta ceasul bunicului după 3 zile?

Problemele şi exerciţiile propuse sunt exerciţii de „gimnastică a minţii” care captează prin frumuseţea conţinutului şi a formei. Departe de a fi simple jocuri astfel de activităţi reprezintă momente de efort concentrat, elevul trebuind pe rând să recepţioneze mesajul şi să îl înţeleagă, să interpreteze datele, să gândească şi să aleagă calea cea mai exactă de a acţiona, să se concentreze la maximum pentru a efectua ce i se cere. Astfel, matematica dezvoltă gândirea creatoare a elevilor, contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, a memoriei, a judecăţii logice, a isteţimii, pregătindu-i pe aceştia să rezolve probleme de viaţă pur şi simplu.

INSTITUTOR: PÂRLEA MĂRIOARA ŞCOALA CU CL.I-VIII NR. 2 URICANI, JUD. HUNEDOARA

3

12 1

2

4

5 6 7

8

9

10

11

Page 37: revista 13 corectata

37

Ghicitori despre .... factorii de mediu

Clubul Copiilor Tg. Cărbuneşti Prof. Ceauşu Silvana-Alisa

De cu zori ni se arată, Ziua toată e cu noi, De la soare vine, iată, Şi cu el dispare-apoi. (lumina) Darnic soarele-o trimite Primăvara pe pământ Trezind gâzele-adormite, Mugurii cu-al ei alint. (căldura) De băut, de îmbăiat Bună-i pentru viaţa noastră, Utilă-i la irigat

Pe planeta cea albastră. (apa) Uşurel şi transparent Ne-nconjoară permanent Eu pe nas îl trag de zor: Fără el îndată mor. (aerul) Are aer, hrană, apă, Grăuncioare de pământ, Când păşeşti îl simţi sub talpă, Plantele-s al său veşmânt. (pământul)

Page 38: revista 13 corectata

38

COPILĂRIA, BUCURIA JOCULUI

O vorbă din bătrâni spune:”copilul care nu se mişcă, nu este vioi, este un copil bolnav”. Eu

vin şi completez ca mişcarea, exerciţiul fizic (sub orice formă şi in orice moment, contribuie la menţinerea şi întărirea sănătăţii.

La vârsta preşcolară copilul simte dorinţa de a se mişca, fiind atras mai mult de activităţile dinamice decât de cele statice.

Este greşit atunci când părinţii, bunicii stopează dorinţa de mişcare liberă a copilului pe motive că transpiră sau "trage aer rece în piept" si ca urmare va răci, se va îmbolnăvi ori se va lovi.

În general, jocurile, prin regulile lor, impun copilului un anumit comportament, deci apasă si pe pedala inhibiţiei, adesea involuntare. Dar există şi jocuri, exerciţii care urmăresc, în mod special, dezvoltarea inhibiţiei voluntare si a autocontrolului asupra reacţiilor motrice. Copilăria si, îndeosebi, preşcolaritatea este vârsta curiozităţii, vârsta sincerităţii, vârsta marilor visuri şi patente creative dar şi vârsta necesitaţii absolute de dragoste şi de libertate în mişcare.

Plecând de la convingerea unei mame care a contribuit, cu dragoste şi grija la realizarea dorinţei de libertate în mişcare a copilului şi la realizarea visului acestuia, doresc să dau un sfat:

Dragi părinţi, nu confundaţi dragostea cu care ii înconjuraţi pe copiii voştri, cu egoismul, cu frustrarea, cu inactivitatea. Iubiţi-i, dar lăsaţi-le libertate de mişcare pentru a vi-i apropia mai mult!

Vă propun câteva jocuri de mişcare foarte îndrăgite de copii.

CURSA CU DOUA SCAUNE

Copiii sunt împărţiţi in doua echipe, egale ca număr, aliniate pe şiruri, înapoia liniei de plecare. In partea opusa a sălii, înaintea fiecărei echipe, se plasează cate doua scaunele cu

speteaza. De speteaza primului se leagă o funda. La comanda educatoarei, primii din fiecare echipa aleargă pana la primul scăunel, dezleagă

funda si o leagă la al doilea. Se întorc la echipele lor, ii ating pe următorii si se aşează la coada şirurilor. Următorii dezleagă funda si o leagă pe primul scăunel s.a.m.d. Echipa al cărei

ultim component termina primul este câştigătoarea jocului

TRANSPORTUL MERELOR

Copiii sunt împărţiţi în doua echipe, egale ca număr, aşezate pe şiruri, înapoia liniei de plecare pe care se aşează cate un cos cu mere. La o distanta de 8—10 m se plasează de asemenea cate un cos gol pentru fiecare echipa. La semnalul educatoarei, primul copil ia un mar din cos si aleargă spre coşul gol unde îl depune. După ce a lăsat mărul revine la loc, îl atinge pe următorul care executa acelaşi lucru s.a.m.d. Echipa care termină prima transportarea merelor este declarată câştigătoare.

INSTITUTOR: RĂDOI ADRIANA-CRISTINA GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, TG-JIU

Page 39: revista 13 corectata

39

Grădinita P.P.Nr.4 Deva

Prof. DANC MIHAELA-ELENA Inst. GROS DANIELA

Preşcolarii grupei mijlocii ” NĂZDRĂVANII ” au încheiat un Parteneriat educaţional cu Palatul Copiilor având ca titlu “ În lumea creaţiei ”. Recent s-a desfăsurat o acţiune din programul de activităţi. LOC DE DESFĂŞURARE: Grădiniţa P.P.Nr.4 Deva-sala de grupă. DENUMIREA ACŢIUNII: Micii artişti plastici FORMA DE REALIZARE: Dactilo-pictură OBIECTIVE: -să-şi însuşească tehnicile de lucru specifice picturii, -să imbine diferite culori pentru a obţine nuanţa cerută, -să manifeste interes pentru activitate. PUBLIC ŢINTĂ:

- preşcolari, cadre didactice, părinţi, conducerea unităţii,profesorul de pictură,alţi invitaţi.

DIMENSIUNEA ACŢIUNII:

- nivel instituţional(local); PARTENERI: Grădinita P.P.Nr.4 Deva, -prof.DANC MIHAELA-ELENA -inst.GROS DANIELA Palatul Copiilor : prof.MÎŢIU CRISTIAN DATA DESFĂŞURĂRII: PROGRAMUL ACŢIUNII: -prezentarea tehnicii de lucru; -dactilo-pictură cu aspecte de primavara -expunerea lucrărilor EVALUAREA ACŢIUNII: -expozitie cu lucrările copiilor

ASPECTE DIN CADRUL ACTIUNII

Page 40: revista 13 corectata

40

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.4 DEVA

FRÂNTURI DIN TIMPUL PROIECTULUI Perioada: 15martie-23 aprilie2010

MOTO:

„Dacă te gândeşti la ziua care va urma,ia-ţi mâncare. Dacă te gândeşti la anul care va urma, plantează un copac. Dacă te gândeşti la secolul care va urma, educă copiii.”

proverb chinezesc

Material realizat de doamna director Gabriela Berbeceanu, cu sprijinul colegelor.

ARGUMENT:

Pădurea este suportul celui mai bogat tezaur de informaţie genetică şi ecologică, de o excepţională valoare pentru ştiinţă. Pădurea a fost şi este strâns legată de fiinţa poporului român. A o păstra cu cumpătare şi a o ocroti e datoria noastră a tuturor. Astăzi, mai mult ca oricând, sunt actuale versurile din marşul ”Ne cheamă pădurea” de Vasile Militaru:

“Veniţi, ai codrilor prieteni, Veniţi la ei, cu suflet viu, Veniţi cât brazii mai au cetini,

Veniţi cât nu e prea târziu! Pădurea e izvor de viaţă

Şi-n ea strămoşii-au mers mereu Ca-ntr-o biserică măreaţă, În care cântă Dumnezeu!”

Educaţia ecologică începută în grădiniţă are semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintre om şi mediul de viaţă care nu este numai al său, ci şi al plantelor şi al animalelor, a tot ce există pe Pământ, iar copiii trebuie să conştientizeze şi să exprime respectul pentru mediul natural de care beneficiem cu toţii şi pe care îl vor moşteni generaţiile viitoare. Deşi interesul şi dragostea copiilor pentru natură, la vârsta preşcolară sunt instinctive, prin formarea unor deprinderi şi comportamente corecte, de protejare a naturii, şi nu numai, educăm copiii în spiritul ecologiei ,iar aceste achiziţii se vor păstra toată viaţa. Beneficiind de faptul că lumea copilăriei, şi implicit a grădiniţei, înseamnă joc, dându-le copiilor nişte exemple de urmat (pe noi înşine!), implicându-ne cu dăruire

Page 41: revista 13 corectata

41

în activităţi de protejare a naturii, le oferim copiilor primul pas spre împlinirea unui ideal sfânt: O VIAŢĂ MAI CURATĂ! „Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară:câmpul, pădurea, râul, marea, munţii, rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte-VIAŢA” C. MIHĂILESCU

Pentru ca grădiniţa noastră să formeze o conduită ecologică corectă,preşcolarii

trebuie să respecte câteva reguli : 1.Sălile de grupă,de mese,holurile şi curtea grădiniţei să aibă un aspect îngrijit; 2.Copiii să aibă o ţinută decentă şi să manifeste un comportament civilizat; 3.Un număr mare de copiii cu rezultate foarte bune la concursuri tematice pe teme ecologice; 4.Realizarea unor lucrări, jucării,etc. din materiale reciclabile; 5.Participarea unui număr mare de copii la acţiuni şi proiecte de mediu; 6.Publicarea în revista unităţii a unor articole referitoare la acţiunile de mediu desfăşurate în grădiniţă; 7.Colectarea unor deşeuri reciclabile(hârtie,carton, PET-uri,etc.); 8.Implicarea unui număr mare de părinţi şi a reprezentanţilor comunităţii locale în acţiunile eco desfăşurate în grădiniţă; 9.Decorarea sălilor de grupă cu afişe şi panouri cu mesaje referitoare la economisirea energiei, a apei şi deşeurilor; 10.Formarea unor deprinderi/abilităţi şi comportamente de educaţie ecologică copiilor, pentru a deveni buni cetăţeni;

Page 42: revista 13 corectata

42

FRÂNTURI DIN CALENDARUL ACŢIUNILOR: 1.”PĂDUREA ŞI SPLENDOAREA EI!” (8-12 martie) -„Pe cărările pădurilor!”:

-„Am învăţat să plantez puieţi de arbori!”: -„Uite, am plantat o floare!”: -„Pot să fiu şi eu copac!”:

Am participat şi noi cu drag, grupa Albinuţelor de la G.P.N Vinerea,

împreună cu prof. Nicoletta Huştiuc, vă mulţumim!

Page 43: revista 13 corectata

43

Mici ecologei

Ed. Maria Pupoieş, Oradea

Bobocei grădinărei, Acum sunt ecologei. Ei învaţă să iubească

Tot ce pe Pământ are viaţă. Primăvara când soseşte,

Natura o-nverzeşte. Este cald, este mişcare

Bucurie şi culoare. Vietăţi mai mari şi mici,

O-ntâmpină cu alai, Cu alai de sărbătoare,

Că e ziuă mare: E ziua Pământului.

La mulţi ani! Pământ iubit, Să fi verde-ntinerit,

Viaţă să ne dăruieşti, Că eşti mama tuturor,

Mama vietăţilor !

Page 44: revista 13 corectata

44

RONŢĂILĂ Şoricelul Ronţăilă Vrea să meargă la piscină. Fiindcă doctorul i-a spus (Aseară pe la apus Când s-au întalnit pe vale), Că arată cam slăbit Şi că ar avea nevoie, Doar un pic, Să şadă întins la soare. Iar la vară, de se poate Să meargă trei luni la mare. Să facă băi de namol. Şi-apoi, Învelit c-un ţol Să mai stea trei luni la munte ; Prin pădure să se plimbe Şi să bea apă de râu Limpede şi sănătoasă. Iar când va veni acasă Să bea ceai de sunătoare În amestec cu cicoare… După-această terapie Ronţăilă o să fie Sănătos şi fericit… Şi nu va mai fi slăbit.

VARA S-au copt cireşii-n livezi Toţi au cercei în urechi ( Aseară-a venit şi luna Să ia şi ea trei perechi) Soarele arde pământul Apele încep să fiarbă Prin grădini şi prin câmpii Încep firele de iarbă Să se plângă Că e arşiţa prea mare. Ar vrea câte-o umbreluţă Să se apere De soare. Toţi copii-s în vacanţă Peste tot e voie bună Păsări dau concerte-n luncă Iar pe lac Oac-oac rasună Toată noaptea, Până-n zori… E Cuptor. S-a strâns şi grâul; Pâinea caldă abureşte Iară vântul se porneşte Să danseze printre trestii. Soare, cald, cine n-ar vrea? La noi vara să tot stea ?

CĂRĂBUŞUL În hăinuţa lui de pluş Ieri, urca un carabuş Pe-o tulpină de porumb. …Ce-i trecuse lui prin gând ? El credea că-acolo sus Stătea soarele ascuns. Şi-ar fi vrut frumos să-l roage De-ar putea

Anu-ntreg, De nu-i prea mult, Pe la noi mereu să stea. Că iarna-i greu, e frig, e ger Cad fulgi mari,mereu din cer… Aşa că urcă şi tot urcă La casa soarelui s-ajungă… O fi ajuns, ce-o fi aflat ?!

Eu nu mai ştiu ce s-a-ntâmplat Educatoare : Chirici Ioana Că m-am mutat în alta ţară Grădiniţa cu program prelungit Unde tot timpul este vară. nr.5, Slatina, judeţul Olt

Page 45: revista 13 corectata

45

Page 46: revista 13 corectata

46

GRĂDINIŢA, UN TĂRÂM DE BASM ŞI POEZIE

Cu toţii păstram amintirea copilăriei ca pe cea mai de preţ avere. Atunci lumea ţi se deschide frumos, ca o carte, şi descoperi minunile care te înconjoară, tu le dai sensuri noi şi le transformi în basme cu cai albi şi zâne înaripate.

Înfiinţată cu aproape 60 de ani în urmă, Grădiniţa cu Program Prelungit Nr.1 din municipiul Tg-Jiu funcţionează intr-o clădire destinata învăţământului preşcolar, fiind amenajată pentru a asigura standardele de securitate şi confort specifice activităţilor cu copiii de vârsta preşcolară. Capacitatea unităţii este de 180 de locuri (copii intre 3 şi 7 ani).

Repartizaţi pe 7 grupe, în funcţie de vârstă, la grădiniţă preşcolarii se vor simţi ca într-o a doua casă, deoarece cadrele didactice specializate şi sălile de grupa îi vor primi cu braţele larg deschise. Cadrele didactice (Rădoi Adriana-Cristina, Ilinca Monica-Cristina, Ionescu Sina, Ciobescu Carmen-Monica, Covercă Tatiana, Priescu Emilia, Ghindă Mariana, Popescu Gabriela, Chivulescu Ana-Letitia, Popescu Ramona-Stefania, Bâcoi Ana-Valeria, Olaru Ana, Pirgaru Georgiana, Nae Oana, îndrumate de doamna director Roşu Marioara), respecta întocmai Curriculum-ul 2008, urmărind totodată şi particularităţile individuale şi de vârsta ale copiilor pentru o dezvoltare complexă personalităţii acestora. În grădiniţa noastră dorim să formăm indivizi care să ştie să răspundă mereu la problemele unei societăţii în continuă schimbare. Procesul de predare-învăţare cuprinde: activităţile pe sectoare în care se urmăreşte dezvoltarea aptitudinilor, dar şi a punctelor slabe ale unui copil, se trece apoi la activităţile comune (educarea limbajului, activitate matematică, educaţie plastică, etc), după care urmează activităţile complementare (fixare si consolidare a noilor cunoştinţe). După amiaza se realizează activităţile de relaxare si de recreere (jocuri individuale liber alese, jocuri cu întreg grupul), educaţie ecologică, rutieră, dar şi o parte din activităţile opţionale. Acestea sunt: dansul modern ( prof. îndrumător Marculescu Carmen) , limba străina (engleza-prof. îndrumător Ilinca Mihaela).

Contactul dintre cadre didactice şi părinţii se va baza pe un dialog permanent, direct, prin şedinţe periodice, întâlniri tematice, raport săptămânal cu tot ce a realizat copilul în acea săptămână din punct de vedere al activităţilor, meniul şi o evidentă medicală.

Cu sprijinul comitetelor de părinţi de la cele 7 grupe, al Direcţiei de Patrimoniu, al Primăriei Tg-Jiu, al I.S.J. Gorj, dar şi cu dăruirea întregului colectiv, grădiniţa noastră dispune azi de cele mai bune condiţii de creştere si educare a tinerei generaţii.

Activităţi extracurriculare:

• organizarea de serbări cu ocazia Crăciunului, zilei de 8 Martie, precum şi serbarea de sfârşit de An şcolar; • vizite in Parcul Central, la biserici; • vizite la operele lui C-tin Brâncuşi; • vizite la muzee; • vizionare spectacole de teatru de păpuşi.

Din zecile de generaţii s-au ridicat oameni buni si cinstiţi: educatoare, profesori, doctori, ingineri, cu care

grădiniţa noastră se mândreşte. Aşteptăm cu drag noi „grădinari” şi pe toţi cei care doresc sa ne treacă pragul!

INSTITUTOR: RĂDOI ADRIANA-CRISTINA

GRADINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, TG-JIU

Page 47: revista 13 corectata

47

Page 48: revista 13 corectata

48

Capra cu trei iezi Prof. Danc Mihaela G.P.P nr. 4 Deva, jud. Hunedoara Ca în fiecare zi,sărmana, A plecat s-adune hrana, Pentru iezişorii ei, Dragi,frumoşi şi mititei. Şi de fiecare dată, Se gândeşte cum să facă, Să nu-i păcalească nimeni, Că-i pândesc de mult vecinii. Aşadar mămica capră, Le cânta de fiecare dată : “Trei iezi cucuieţi Uşa mamii descuieţi, Că mama v-aduce vouă Lapte-n ţâţe, Drob de sare în spinare Mălăuaş în călcăuaş Zmoc de flori pe subsiori.” Şi apoi ea la plecare, Le da câte-o sărutare Şi spunea la iezişori Fiţi cuminţi ,dragii mamii puişori. Iar acum eu repejor, Închid uşa în pridvor, Zăvorul să nu-l uitaţi, Repede să încuiaţi. Dar sărmana căprioară, Nici nu s-a gândit c-afară, Lupul cel fără ruşine Ascultă tot ce le spune. Şi abia plecă sărmana, În pădure după hrană, Că la uşă binişor, Fuge lupul repejor. Şi începe a cănta, Cum le cântă lor mama: “Trei iezi......... Iedul mic ascultător, Fuge iute la zăvor, Şi le spune fraţilor:

“Staţi încet,nu vă grăbiţi, Mama încă n-a venit. Glasul mamei e suav, Dulce când ne cântă-n prag. Voi nu ascultaţi deloc, Şi vă repeziţi pe loc, Să deschideti la duşmani, Care ne pândesc de ani. Iar hapsânul lup flămând, Nici nu i-a trecut pri gând, C-o să plece tot asa, Şi nu-şi potoleşte foamea. Supărat nevoie mare, O porneşte la plimbare. Se opreşte la fierar, Să-i ascută dinţii iar. Şi limba dac-ar putea, Că poate numai aşa, Glasul i s-a subţia Şi-şi va potoli foamea. După ce a rezolvat, Glasul şi l-a subţiat, A venit din nou la uşă, Şi-a început să cânte. “Trei iezi......... Iedul mare supărat, Că nu este ascultat, A deschis degrabă uşa, Ca să intre mămicuţa. Iedul mic sărmanul fuge, Şi în horn iute s-ascunde. Iar cel mijlociu de groază, Sub un troc se furişează. Spaimă mare ,deznădejde, Iedul mare viaţa-şi pierde. Vai,sărmanul ce durere, Inima i se sfâşie… Mândru şi cu burta plină, Se aşterne la odihnă. Se foieşte,se întinde Şi-un strănut apoi îi vine. Dar ce se aude oare? Un„noroc”din depărtare.

Stai niţel că vin acum, Şi te-oi pune la ceaun. N-a băgat de seamă lupul, Spaima şi cu neputinşa. Nemilos i-a sfâşiat, Ş-apoi la drum a plecat. Iedul mic ascultător, Nici nu s-a mişcat din horn. Până când deodată aude, Glasul mamei preaiubite. Sfâşiată de durere, Caută să-l mângâie. Şi-i promite lupului, Soarta iezişorului. Pregăteşte ea sărmana, Mâncare pentru pomană. Şi-l invită pe vecin , Să se desfete puţin. Sapă ea o groapă-adâncă Şi în ea pune jeratic. Iar apoi ceară arunca, Multă muncă,multă muncă. Totul este pregătit, Pentru lupul cel vestit. Şi mănâncă şi suspină, Oare cine-o fi de vină? Dar nu mică-i fu mirarea, Când deodată,hop în foc! Şi aşa sărmana capră, Răzbună moartea pe loc. “Arză inima în tine, Lup viclean şi fără milă, Cum a ars şi-n pieptul meu, Şi cum va arde mereu.” Căci se ştie dragii mei, Bun cu bun se răsplăteşte, Rău cu rău se pedepseşte.

Page 49: revista 13 corectata

49

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ, O NOUĂ METODOLOGIE A SISTEMULUI EDUCAŢIONAL

ED. BÎRSAN ILONA GHIZELA ED. URIEŞU MIHAELA EUGENIA

GRĂDINIŢA CU P.P. PRICHINDEL, CUGIR

„Educaţiei îi revine sarcina de a forma la copii deprinderi de bună purtare.” John Locke

Centrarea atenţiei educaţionale pe grupurile vulnerabile este un indiciu al nivelului de civilizaţie

atins de o anumită societate şi aceasta impune căutarea unor noi formule de solidaritate umană, fapt ce are o semnificaţie aparte în societatea noastră.

Educaţia este un drept fundamental al omului (toţi copiii trebuie să aibă dreptul la o educaţie gratuită şi de calitate) ce permite fiecăruia să dobândească cunoştinţele necesare pentru a înţelege lumea de astăzi şi pentru a putea participa în mod activ la aceasta. Ea contribuie la păstrarea valorilor, stă la baza învăţării de-a lungul vieţii, creează încredere, te face mai independent şi totodată conştient de drepturile şi posibilităţile proprii. Ea îl învaţă pe individ cum să se comporte în calitate de cetăţean responsabil şi informat.

Copiii cărora le refuzăm astăzi dreptul la educaţie vor deveni adulţii analfabeţi de mâine. Numeroşi copii sunt excluşi din şcoală deoarece ei aparţin minorităţilor etnice, au culturi diferite sau pentru că provin din familii dezbinate (aici putem vorbi despre tinerele însărcinate, de copiii seropozitivi sau de cei ce suferă de un handicap). Primele victime ale excluderii, copiii străzilor, adesea uitaţi de autorităţile responsabile cu educaţia şi integrarea lor, devin repede obiectul dispreţului întregii societăţi.

Educaţia incluzivă are ca principiu fundamental - un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi - care constituie un deziderat şi o realitate ce câştigă adepţi şi se concretizează în experienţe şi bune practici de integrare / incluziune. Programele de stimulare timpurie a dezvoltării reprezintă o etapă decisivă în realizarea obiectivelor educaţiei pentru toţi. Acestea au o influenţă determinantă asupra formării inteligenţei, a personalităţii şi a comportamentelor sociale. În pedagogia contemporană există o preocupare intensă pentru găsirea căilor şi mijloacelor optime de intervenţie educativă încă de la vârstele mici asupra unei categorii cât mai largi de populaţie infantilă. Educaţia incluzivă este cea mai bună soluţie pentru un sistem educativ care să răspundă nevoilor tuturor elevilor. Ea nu trebuie tratată ca subiect aparte ci ca o nouă abordare a dezvoltării sistemului şcolar. Un aspect primordial este acela de a şti cum să-i asiguri fiecărui elev educaţia optimă în funcţie de aptitudinile şi nevoile sale.

Posibilitatea ca toţi elevii să participe la activităţile clasei este un factor determinant în planificarea acestor activităţi. Diferenţele între fiinţele umane sunt normale, contribuie la îmbogătirea fiecărei societăţi şi trebuie bineînţeles să fie reflectate în şcoli. Şcoala e cea care trebuie să favorizeze participarea şi întrajutorarea prin metode de lucru variate.

Educaţia incluzivă are la bază câteva principii esenţiale : - fiecare elev are dreptul inerent la educaţie pe baza egalităţii şanselor ; - niciun elev nu poate fi exlus din educaţie sau supus discriminării pe

motive de rasă, religie, culoare, sex, limbaj, etnie, dizabilităţi etc ; - toţi elevii pot să înveţe şi să beneficieze de pe urma educaţiei ; - şcoala se adaptează la nevoile elevilor, nu elevii se adaptează la nevoile şcolii ; - diferenţele individuale între elevi constituie o sursa de bogăţie şi diversitate,nicidecum o

problemă. Acceptarea necondiţionată a diversităţii într-un grup şi stimularea toleranţei este o adevărată

provocare pentru educatori. Ei trebuie să încurajeze cooperarea, lucrul în perechi sau formarea de grupuri eterogene, cunoaşterea şi discutarea diverselor obiceiuri, tradiţii, valori. Desigur că rezultatele nu se văd imediat, ci în urma multor activităţi educative având la bază obiective clar precizate şi accesibile copiilor preşcolari.

Page 50: revista 13 corectata

50

Personalitatea educatoarei depinde în mod semnificativ de reuşita programului de incluziune, de la sine-înţeles fiind faptul că familiile participante au o sensibilitate crescută, manifestă neîncredere în egalitatea de şanse, vin cu zestre cultural – intelectuală mai redusă, au potenţial financiar extrem de scăzut, ceea ce face colaborarea şi parteneriatul cu grădiniţa să ajungă de multe ori în impas.

Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoinţă, echilibru, impulsivitate scăzută, capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuţi (afecţiune, blândeţe, entuziasm şi voioşie, expresivitate); ambiţie şi curaj, rezistenţă la stres şi persistenţă în atingerea scopului şi depăşirea piedicilor.

Evaluarea iniţială ne dă nouă, educatoarelor, posibilitatea de a analiza nivelul de cunoştinţe al copiilor precum şi modul de socializare al lor la grupul respectiv, în vederea elaborării unei optime strategii de intervenţie. Unii copii ştiu din familie că nu au voie să se joace cu copii de altă etnie spunând despre ei că nu ştiu să vorbească frumos, că le iau jucăriile, că nu au hăinuţele curate. Discutând cu părinţii în particular am reuşit să-i determin să înţeleagă faptul că trebuie să vină curaţi la grădiniţă, să se comporte civilizat şi să se respecte unii pe alţii.

Prin activităţi educative punând accent pe metodele şi tehnicile interactive, am reuşit să-i învăţ pe copii ce înseamnă toleranţa. La tema de discuţie „Toţi suntem la fel”, unde am avut ca suport intuitiv: reviste, cărţi,albume ilustrând viaţa copiilor din alte ţări, am reuşit să-i familiarizez pe copii cu diversitatea oamenilor (de culoare, de aspect) în general. Le-am relatat întâmplări din viaţa de zi cu zi punându-i în situaţia de a spune şi ei alte întâmplări auzite şi cum ar fi procedat în astfel de situaţii. Nu mică mi-a fost mirarea când am sesizat că anumiţi copii pornesc de la prejudecăţi învăţate în familie. În grupuri de 3-4 copiii au sortat după preferinţă imagini cu copii „diferiţi”, dar pe care i-ar alege ca prieteni. Fiecare grup a motivat alegerea făcută şi a alcătuit o poveste intitulată „Aşa vreau să fie prietenul meu!”. Am sesizat că în urma celor discutate se pot reduce prejudecăţile copiilor prin diminuarea concentrării atenţiei asupra diferenţelor intergrupale şi creşterea atenţiei asupra relevării individualităţilor. Tot împreună cu ei am tras următoarele concluzii: indiferent de rasă, aspect fizic, toţi copiii au aceleaşi drepturi.

Atunci când în grupă s-a petrecut un incident prin care s-a încercat îndepărtarea unui copil dintr-un grup sau o altă situaţie neplăcută, le-am amintit copiilor regulile discutate despre drepturile fiecăruia, despre modul în care trebuie să ne comportăm unii cu alţii. Le-am cerut copiilor să se gândească şi să găsească soluţii la incidentul produs. Am analizat împreună ideile, căutând soluţia cea mai bună pentru toţi. Cei care greşeau îşi schimbau opiniile, acestea devenind pozitive.

Proiectul „Primăvara Europeană” este o acţiune menită să promoveze în rândul copiilor ideea de cooperare şi prietenie, de ajutor şi solidaritate între toţi copiii, indiferent de culoarea lor sau locul unde se află.

Ei au învăţat cu această ocazie că drepturile copiilor sunt aceleaşi pentru toţi. Materialele şi expoziţiile realizate de copii spun totul despre gândurile şi sentimentele lor faţă de copiii lumii. Preşcolarii au desenat „scrisori” cu mesaje pentru toţi copiii Europei, cu care au alcătuit un album intitulat „Gânduri pentru copiii Europei”.

Modelând copiii de la cea mai fragedă vârstă avem avantajul ca anumite prejudecăţi învăţate în

familie să fie diminuate, iar ideea de apartenenţă etnică să nu fie încă formată. Dar, putem spune că munca noastră are succes, dacă se implică şi familia în propria formare a

copiilor. La orice copil, în mod particular la copiii cu cerinţe speciale, gradul de interes şi de colaborare al părinţilor este direct proporţional cu rezultatele şi evoluţia copiilor. Psihopedagogia modernă, centrată pe copil, se bazează pe convingerea că familia este primul educator şi are cel mai mare potenţial de modelare. Rolul nostru foarte important este acela de a sprijini familiile să aibă încredere în resursele proprii, să facă faţă greutăţilor cu care ele se confruntă.

Influenţa familiei în formarea şi dezvoltarea personalităţii umane nu reprezintă o noutate, dar se constată că această influenţă este mai mare decât ne-am imaginat. Nimic nu este mai important decât copilul!. Ceea ce cred părinţii despre viaţa şi implinirea ei va determina felul în care îşi vor creşte copiii.

Educaţia incluzivă încearcă aşadar să-i determine pe copiii cu dizabilităţi (fie ele uşoare sau grave, ascunse sau evidente) să participe la activităţile şcolare zilnice, alături de ceilalţi elevi. De asemenea trebuie identificate orice bariere apar în interiorul şi în afara şcolii care împiedică procesul de învăţare, iar apoi ele trebuiesc reduse sau îndepărtate.

De aceea se poate afirma că, munca, cu copiii trebuie să continue până când nu se vor mai face diferenţieri şi segregări în cadrul grupului, iar părinţii îi vor accepta pe toţi colegii copilului lor.

Page 51: revista 13 corectata

51

Inteligenţa şi sistemul educativ în China Interviu cu Shan Shan

Ne întrebăm după ce reguli a fost creat sistemul românesc de învătământ şi dacă este el

(sistemul) bun pentru minţile şcolarilor noştri. Nu de multe ori auzim că “românii sunt foarte deştepti”. Bun, în ce sens deştepţi ? ….şi, mai mult decât atât, în comparaţie cu cine sunt românii “mai” deştepţi? Şi dacă întreb , mi se răspunde că românii au luat multe premii şi medalii. Bun. Iarăşi întreb: multe premii şi medalii în comparaţie cu cine? A făcut cineva o statistică a numărului de locuitori ai României şi a pus o medalie pe cap de locuitor?

Sau a comparat cineva numărul de premii luate de România cu o altă ţară care se încadrează în aceleaşi tipare socio-demografice? Hm….mi-e greu să cred. Fireşte, dacă vom compara premiile României cu cele ale Republicii Moldova sau Vatican (spre exemplu), fireşte că noi vom avea mai multe (sic). Analizând ţarile de mărimea României (Franţa, Germania, etc.) nu putem spune că stăm cu mult mai bine decât alţii. Consider că a spune : “românii sunt foarte deştepti “ în comparaţie cu restul populaţiei lumii este câtuşi de puţin exagerat.

De ce mulţi dintre români au locuri de muncă mai bine sau mai puţin bine plătite în străinătate? Nu fiindcă ar fi “mai deştepţi” ca alţii, ci pentru că, poate, în România nu se câştigă atât de mult (sau poate nu se câştigş deloc, ţinând cont de prezentul economic al tării) iar ei (românii) luptă să-şi menţină (sau ţină )postul respectiv cât mai mult timp. De aceea sunt destoinici şi poate că muncesc chiar mai mult decât au facut-o la ei in ţară.

China este şi ea un exemplu de inteligenţă. Peste tot in lume auzi că “populaţia chineză este foarte inteligentă”. Mulţi pun asta pe seama orezului (cică ar avea proprietăţi de dezvoltare a

inteligenţei, cine ştie). De fapt, inteligenţa respectivilor chinezi vine din foarte multă practică şi foarte mult studiu (încă de la vârsta de doi ani, după cum bine mi-a povestit Shan Shan, colega mea de master, originară din China). Deoarece resursele naturale sunt limitate, Guvernul Chinez inveteşte în unica resursă ce o are: creierul uman. Astfel, se pune mare un mare accent pe educaţie . Încă de la grădiniţă (adică de la vârsta de 2,

3 ani) copii sunt puşi să înveţe la modul serios. Astfel, la gradiniţă ei invaţă literele latine (care sunt aceleaşi cu cele ale alfabetului românesc, pronunţarea lor diferenţiind : ex. Litera B - o citesc “ba”, litera R este citită “j”, etc.). Acest alfabet cu litere latine îi ajută pe micii şcolari să

poată înţelege şi pronunţa literele chinezeşti ( de exemplu , care înseamnă “om” are în paranteză modul de pronunţare “ren” care se citeste “jen”). Cu alte cuvinte, alfabetul latin ajută la învăţarea celor peste 3000 de ideograme chinezeşti. Mi-am întrebat colega ce faceau chinezii înaintea preluării alfabetului latin şi mi-a spus că învăţau literele din auzite, aşa cum spunea profesorul la şcoală. Deci la grădiniţă învăţăceii sunt familiarizaţi cu alfabetul latin, o parte a literelor chinezeşti, informaţii din geografie, istorie şi nu în ultimul rând , limba engleză. Acest program zilnic ţine de la orele 9 dimineaţa până la orele 5 după-amiaza.

Să vedem ce se întâmplă în şcoala primară. Programul începe la 7.30 cu jumatate de oră de citire în limba chineză sau în limba engleză, după caz. De la 8 la 12 urmează patru ore de studiu, cu câte 5, 10 minute pauză între materii. La orele 10 există o pauză de 30 de minute dedicate special exerciţiilor fizice. Între orele 12.30 -14.30, copii au pauza de masă. Aici cei mai mulţi mănâncă la cantina şcolii sau merg la fast-food-uri. Unii care stau aproape de casă pot să meargă acasă pentru prânz. După pauza de masă urmează între două şi patru ore de studiu. În general copii termină cursurile zilnice la orele

Page 52: revista 13 corectata

52

5 după-masa (să avem în vedere că ei sunt la şcoală de la orele 7.30 dimineaţa). După şcoală, unii părinţi îndreaptă copii spre alte cursuri extraşcolare (artistice, sportive, culturale sau de perfecţionare a cunoştinţelor învăţate la şcoală). Astfel, ei merg la alte şcoli sau centre unde plătesc aceste lecţii suplimentare. În mod normal, un şcolar în clasele primare termină orele de studiu zilnice la 8 seara când ajunge acasă. Aici, după cina, îşi scrie temele. Colega mea mi-a vorbit de o oră , maximum două de scriere a temelor. La orele 10 merg la culcare, urmând ca după 9 ore de somn să pornească din nou la şcoală. Sistemul acesta continuă până la terminarea liceului, abia în facultate fiind programul mai lejer. În China există mai multe sisteme de învătământ, şcoala primară durând cinci ani la unele şcoli sau şase la cele mai multe. În clasa I se recapitulează cunoştinţele dobândite la grădiniţă, adăugându-se noi litere şi operaţii matematice. Istoria este un obiect foarte important şi se pune un mare accent. În clasa a IIa se adaugă operaţiile de înmulţire şi împărţire, se cer copiilor să creeze compuneri şi se învaţă o limbă straină (engleza). Până în clasa a IV a toţi elevii trebuie să ştie foarte bine alfabetul , calculele de scădere, adunare, înmulţire, împărţire, ecuaţii, extragerea din radical şi ridicarea la putere. Ultimii doi ani din şcoala primară reprezintă practica celor învăţate în cei 4 ani de studiu: copii trebuie să fie capabili în a rezolva dificile exerciţii de matematică , să cunoască istoria Chinei, să poată scrie şi citi fluent să compună eseuri, rezumate, comentarii. Până a ajunge la facultate este o întreagă competiţie între elevi deoarece şcoli prestigioase în China sunt foarte puţine şi fiecare şcolar luptă să ajungă pe locurile cele mai bune. La sfarşirea fiecarui an şcolar, elevii au de susţinut un examen de verificare a cunoştinţelor la nivel naţional. Iata cum se “seamănă” inteligenţa în statul chinez. Sociolog Victoria Baltag Interviu cu Shan Shan, University of Birmingham, MA in “Film, History and television”

Page 53: revista 13 corectata

53

De ce?

Mă-ntreabă o pasăre stingheră: - De ce copacii-s pustiiţi? - De dorul surorilor tale, Ei plâng şi suferă tăcuţi! Se-ntreabă vântul într-o doară: - De ce sunt codrii atât de goi? - De dorul razelor solare Răspunde trist un vrăbioi. Dansează ploaia fericită Săltând sprinţară pe alei

Şi prinde-n dansul ei sălbatic Tristeţea crengilor de tei.

- Te-treb pe tine, drag copile, Stii oare tu de unde vine Tristetea-aceasta lângă tine? -De la acea mare teroare Ce se numeşte : POLUARE!

Drăgan Alexandra -clasa a II a B Liceul Teoretic ,,Marin Preda’’ Turnu-Măgurele Prof. Roşu Mitina

PĂDUREA Frumoasă e pădurea În timp de primăvară , Cu zile însorite Ce ne îmbie-afară. Frumoasă e pădurea , Cu cânt de păsărele Cu zile însorite, Cu nopţi calde, cu stele. Veniţi ,veniţi, dragi prieteni Să zburdăm şi să cântăm; Bucuria primăverii, Cu toţi să ne arătăm. (poezie creata de Dan Sanda, ed. la G.P.P.nr. 4 Deva, jud. Hunedoara) S.O.S. NATURA Lumea celor mici ca mine Într-un gand s-au adunat Câmpia, pădurea şi parcul De gunoaie au scăpat. -Ce frumoasă e natura! Iarba-i verde, încântătoare; Haideţi, hai ,veniţi cu toţii, Că e zi de sărbătoare.

Oameni mulţi şi veselie Grătarele sfârâiesc; Dar după plecarea lor Munţi de gunoaie zăresc. Haideţi, copii, înca-o dată, Natura s-o curăţăm ! Celor mari, adulţi, copiii, Înc-o lecţie să le dăm. (poezie creata de Dan Sanda, ed. la G.P.P.nr. 4 Deva, jud. Hunedoara) Cântec popular:,,Codrule, Măria Ta!”

(din zona Clujului) Codrule, Măria Ta, Te rog ,nu te supăra, Dacă-ţi rup o creangă ţie, Să mi-o pun la pălărie. Tu eşti mândru şi rotat Pentru o creangă nu-i păcat Eşti bogat şi roditor Le dai roade tuturor. Copilaşilor, frăguţe, Roşioare şi micuţe Şi le dai la fiecare, Apă rece din izvoare.

Page 54: revista 13 corectata

54

Carte nouă, carte vouă !!!

A apărut de curând auxiliarul didactic destinat tuturor cadrelor didactice, cu specialitatea

învăţătoare şi educatoare, care urmează s susţină examene de

definitivat, gradul II sau titularizare. Cartea conţine texte literare, extras din programele

şcolare şi comentarii originale. Răsfoiţi şi folisiţi cu folos ,,Comori din literatură”.

Eventuale comenzi puteţi face la adresa [email protected]

Cărţi surori ca două flori

Autoarele au folosit la grupă caietele auxiliare de exerciţii grafice, pentru fiecare nivel în parte

şi mulţumesc celolalte colege care le-au susţinut şi folosit ideile prin aceste caiete

şi utilizarea lor la grupă. Caiete de exerciţii grafice simple, acesibile

copiilor de 3-4 şi 5-6 ani.

Autoare, prof. Nicoletta Huştiuc prof. Simona Olar

Page 55: revista 13 corectata

55

„SĂ DĂRUIM PĂMÂNTULUI TOT CE-I MAI FRUMOS!“

EXPOZIŢIE-CONCURS EDUCATOARE: FERARU LENUŢA GRĂDINIŢA CU P.N. BEREŞTI- SASCUT JUD. BACAU

Motto: „ Copiii învaţă bunătatea de la NATURĂ, iar răutatea de la oameni.“

( NICOLAE IORGA)

Pe 22 aprilie, am dorit şi noi, preşcolarii grupei mari să ne alăturăm celor care sărbătoresc

Ziua Pământului! Şi cum puteam face acest lucru mai bine decât prin mânuirea penelului. Activitatea

noastră s-a concretizat în organizarea unei expoziţii-concurs cu titlul: „Să dăruim Pământului tot ce-i mai

frumos!“

Scopul concursului a fost marcarea Zilei Internaţionale a Pământului prin activităţi artistico-

plastice specifice vârstei preşcolare şi educarea acestora în spiritul respectării valorilor şi calităţii mediului

înconjurător.

Obiectivele urmărite în cadrul concursului au fost:

• Dezvoltarea creativităţii artistico-plastice prin desfăşurarea unor activităţi menite să formeze o

atitudine responsabilă în vederea ocrotirii mediului înconjurător ;

• Responsabilizarea preşcolarilor cu privire la protecţia mediului;

• Prezentarea creativă a frumuseţilor şi bogăţiilor Pământului;

• Dezvoltarea spiritului de competiţie.

Concursul nostru s-a desfăşurat pe două secţiuni: creaţie plastică (desen, pictura) şi

colaj. Folosindu-se de creioane colorate, culori cerate, carioca, acuarele şi pensoane, de hârtie colorată,

foarfece şi lipici, copiii s-au întrecut în a dărui Pământului cele mai frumoase şi preţioase daruri, făcute de

mânuţele lor mici şi gingaşe. Pe fond muzical, toţi au lucrat cu drag, îmbinându-se perfect activitatea

ludică, constructivă, creativă şi educativă.

La final, am expus lucrările pe holul grădiniţei, să poată fi admirate sau „criticate“ de toţi

doritorii. Juriul a evaluat lucrările, a desemnat premianţii (Premiul I, Premiul II, Premiul III şi menţiune, la

ambele secţiuni) şi apoi, am trecut la partea cea mai frumoasă: petrecerea!

Page 56: revista 13 corectata

56

CETATEA ÎN FORMĂ DE STEA

Alba Iulia, loc ce musteşte de istorie şi care

trezeşte în suflet mândrie, bucurie, admiraţie şi respect....

Şi pentru că istoria e atât de aproape de noi, nu puteam trece pe lângă ea fără să o cunoaştem cât mai bine, fără să admirăm această minunată zidire a Omului. Dragostea de locurile natale, de istoria

acestui neam se poate clădi în sufletele copiilor încă de la o vârstă fragedă. Tocmai de aceea,

colectivul Grădiniţei cu program prelungit nr. 9 din Alba Iulia, a iniţiat în anul şcolar care tocmai s-a

încheiat, un program de parteneriat cu G.P.P. nr. 7 Sebeş, având ca titlu ”Să ne cunoaştem istoria”. Sub acest generic s-au desfăşurat mai multe activităţi prin intermediul cărora copiii celor două grădiniţe au văzut cu ochii lor curioşi de omuleţi, frumoasa Cetate cu toate minunăţiile ei: zidurile impunătoare ale Cetăţii Alba Carolina, o minunăţie din secolul al XVIII- lea, Castrul Roman, minunatele Porţi ale Cetăţii, care acum au o nouă faţă, ca şi Cetatea de altfel, care se află într-un amplu proces de reabilitare. Bucuria copiilor afost cu atât mai mare, cu cât locurile vizitate au fost mai interesante şi au fost cu adevărat pe placul lor. Nu mai puţin atractive au fost şi vizitele la Sala Unirii, Muzeul Unirii, Catedrala Reîntregirii sau impunătoarea statuie ecvestră a primului întregitor al neamului, Mihai Viteazul. Vizitarea acestor edificii a avut loc în mai multe etape, tocmai pentru a da posibilitatea copiilor să înţeleagă semnificaţia fiecăruia în parte. Sădind în sufletul copiilor dragostea pentru istorie şi pentru locurile natale, mândria că s-au născut în aceste locuri, cu siguranţă, peste ani vor şti să preţuiască aceste locuri minunate cu toată frumuseţea şi grandoarea lor. Şi vom şti că am avut şi noi un rol în acest lucru.... Director, Prof. Luduşan Maria

G.P.P. nr. 9 Alba Iulia

Strop din frumuseţile

ţării !

Page 57: revista 13 corectata

57

... cu liniştea verii în suflete şi în priviri ...

La revedere, prieteni dragi!

Mulţumim colaboratorilor!

Nr. 14

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor acestora:

soc. Victoria Baltag, ed. Mariana Bădulescu, ed. Doiniţa Bălan, prof. dir. Gabriela

Berbeceanu, ed. Ilona Bîrsan, prof. Silvana Ceauşu, ed. Ioana Chirici, inst. Rodica Costan,înv. Sonian Crâsnic, prof. Mihaela Danc, ed. Sanda Dan, prof. Alina David,

ed. Lenuţa Feraru, inst. Daniela Gavrilă, inst. Stănuţa Grigorica, inst. Daniela Gros,ed. Maria Melania Grosu,

inst. Daniela Iosif,prof. Ofelia Mitrache, prof. Maria Luduşan, înv. Elena Morar, prof. Silvia Muntean,

prof. Mihaela Munteanu, cons. şc. Cristina Murariu, ed. Niculina Mureşan, prof. Liliana Mursa, prof. Simona Olar, inst. Mărioara Pârlea, înv. Maria Peter,

înv. Maricica Popov, ed. Maria Pupoieş, inst. Adriana-Cristina Rădoi,inst. Claudia Rusu, ed. Adriana Sandiuc, înv. Mirela Surugiu,

ed. Mihaela Urieşu, inst. Florica Velicu

Vă aşteptăm în numărul următor!

Page 58: revista 13 corectata

58

BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

1843 – 6757

ISSN 1843 – 6757 Biblioteca Naţională

a României