1

UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA “ DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

DEPARTAMENTUL DE RELAȚII INTERNAȚIONALE , ȘTIINȚE POLITICE SI STUDII DE SECURITATE

Specializarea ȘTIINȚE POLITICE

PARTIDE POLITICE

Lucrare de seminar

Formarea Partidelor Politice după 1989

Autor

Alexandra Dinu

Profesor îndrumător

Bogdan Gheorghiță

Formarea Partidelor Politice după 1989

1

2

Tranziţia politică din România s-a produs prin înlocuirea sistemului politic comunist bazat pe un partid unic, cu un sistem politic democratic modern, bazat pe pluripartidism şi pe alegeri libere, în care toate instituţiile statului, politice şi administrative au fost reconstruite pentru a se adapta noului sistem de putere.Astfel, au început să apară partidele ce au fost închise în timpul lui Ceaușescu.

După Revoluția din 1989, perioada de tranziție de la comunism la democrație a fost

gestionată, în mare parte, de partide cu vocație social-democrată. Partidul Social Democrat

actual se consideră continuatorul mișcării social democrate de dinaintea instaurării de către

sovietici a regimului comunist, prăbușit apoi în 1989.

Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică

românească după căderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Român (17

ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democrației românești interbelice.

Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reușit, însă, să obțină și o legitimitate

electorală aptă de a-l face să exercite o influență semnificativă asupra actului de guvernare.

După o alianță temporară cu Convenția Democrată Română(CDR), PSDR s-a aliat cu Partidul

Democrat(PD) în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianță,

Uniunea Social Democrată(USL) a participat la guvernare în cadrul coaliției CDR-USD-

UDMR, dar existența sa a fost de scurtă durată. După eșecul acestei guvernări, dezamăgit de

colaborarea cu PD și confruntat cu riscul de a nu mai intra în Parlament, PSDR a decis în

2001 fuziunea cu PDSR și formarea Partidului Social-Democrat (PSD).1

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării

Naționale(FSN), rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în

mișcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, care l-a ales în

funcția de președinte pe Ion Iliescu. Deși a câștigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în

pragul destrămării. Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei

încercări de așezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru

România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-

democrației moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în

care diferențele de viziune au determinat divizarea FSN. Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi”

au câștigat în urma votului iar Petre Roman a devenit președintele FSN. Grupul celor care au

pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins și a format un nou partid, Frontul Democrat al

Salvării Naționale. La prima Conferință Națională a noului partid, care a avut loc în 27-28

iunie 1992, s-a hotărât susținerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidențiale. Susținătorii

moțiunii „Viitorul- Azi”, deși au reușit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile

parlamentare din 1992. Ulterior, FSN și-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).2

1 Partidele Politice din România 1862-1994, Enciclopedie – Ion Alexandru,Ion Mamina, Ion Bulei, Ioan Scurtu, Editura TIPOMOLDOVA, pag 355

2 Partidele Politice din România 1862-1994, Enciclopedie – Ion Alexandru,Ion Mamina, Ion Bulei, Ioan Scurtu, Editura TIPOMOLDOVA, pag 356

2

3

În 28 decembrie 1989, în Bucureşti, după 41 de ani de când a fost interzis, Partidul

Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat își sărbătorea reapariţia, tot în zilele acestea îşi făcuse

apariţia şi Partidul Democrat. Cazul Partidului Democrat este diferit în contextul în care s-a

format, nu mai ţine de imaginea lui Ion Iliescu, ci de o aripă nouă, tânără cea a lui Petre

Roman. Gruparea Partidului Democrat a adunat, în special, oameni din domeniul tehnic care

nu au deţinut funcţii în partid. Programele lor politice au avut mereu un caracter reformist

spre deosebire de Partidul Social Democrat.3

Ceva mai târziu, este reinfiinţat şi un alt partid istoric,  Partidul Naţional Liberal. Putem vedea cum societatea românească, începe încet să evolueze. Acestea sunt semne mici ale democraţiei. Perioada decembrie 1989, începutul anilor 1990 a fost dedicată “naşterii” sau „renaşterii” unor partide ce au fost închise pe parcursul anilor de comunism.Partidul Națiomal Liberal a reapărut în viaţă în ianuarie 1990 după ce fusese interzis de regimul comunist în 1974. Un grup de vechi liberali format din Radu Câmpeanu, I. V. Săndulescu şi Dan Amadeo Lăzărescu şi-au asumat reînfiinţarea acestui partid cu merite indiscutabile în dezvoltarea României moderne. La conferinţa din martie 1990 Radu Câmpeanu este confirmat preşedinte al partidului, secondat de vicepreşedinţii I. V. Săndulescu, Sanda Tătărescu Negropontes, Dan Amadeo Lăzărescu şi Nicolae Enescu.4

Partidul Național Liberal a obţinut circa 7% din voturi în 1990 devenind un partid demn de luat în calcul şi obţinând din postura de partid de opoziţie, poziţii de conducere în birourile permanente ale celor două Camere. Tactica a fost de menţinere a unui anumit dialog politic cu FSN şi nu de opoziţie totală. Nemulţumiţi de strategia politică a partidului, tinerii acestuia, exponenţi ai noii clase de oameni de afaceri, s-au desprins în mai 1990, înainte de alegeri, punând bazele PNL -„Aripa Tânără”.5

Un alt partid care a fost fondat imediat în anul 1990 a fost Partidul România Mare cu iniţiativa lui Corneliu Vadim Tudor şi a lui Ion Barbu. Amândoi au fost membrii ai Securităţii, servindu-l, în acelaşi timp, şi pe fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu.Partidul România Mare (PRM, în trecut și Partidul Popular România Mare - PPRM), a fost membru al fostului grup europarlamentar Identitate, Tradiție, Suveranitate. Partidul are și o organizație de tineret, „Organizația de Tineret a Partidului România Mare (OTRM). Oficioasele partidului sunt săptămânalul Revista România Mare și ziarul Tricolorul.Partidul România Mare se declară a fi de centru-stânga, de orientare națională și afirmă că militează pentru înfăptuirea pe cale pașnică a României Mari, în hotarele ei istorice. În comunitatea științifică internațională, Partidul România Mare este considerat a fi extremist și rasist. 6

3 http://www.pntcd.ro/ , accesat in data de 05.06.2015, ora 10:30

4 Partidele Politice din România 1862-1994, Enciclopedie – Ion Alexandru,Ion Mamina, Ion Bulei, Ioan Scurtu, Editura TIPOMOLDOVA, pag 3225 . www.pnl.ro , accesat in data 01.06.2015 , ora 14:45

6 http://prm-central.ro/ , accesat in data de 04.06.2015 , ora 11:00

3

4

Partidul Democrat Agrar din România a fost fondat la începutul anilor 1990, pe 29 ianuarie, prin Decizia nr. 22, de către Victor Surdu, un fost director de cooperative agricole de producţie. Acest partid a fost constituit drept voce politică a oamenilor agrari socialişti. Alături de Victor Surdu, la conducerea partidului mai erau şi Nicolae Ştefan, Vintilă Rotaru, Ion Stanciu, oameni reprezentativi în vechiul regim deoarece ocupau funcţii de conducere în Ministerul Agriculturii.Partidul a încetat să existe în 1998, odată cu fuziunea cu Partidul Noua Românie, condus de Virgil Măgureanu, fostul șef al Serviciului Român de Informații, noua formațiune numindu-se Partidul Național Român.7

Partidul Conservator (PC), fostul Partidul Umanist Român (PUR), este un partid politic

din România, actualmente în opoziție.Partidul Conservator a fost fondat în 1991, după căderea

comunismului, sub numele de Partidul Umanist Român (PUR).Partidul Conservator declara

ca împărtășește și promovează valorile și principiile democratice validate în timp, pe de o

parte libertatea, proprietatea, toleranța, responsabilitatea, egalitatea de șanse, solidaritate, ce

definesc omun în raporturile sale cu sine, cu semenii săi, iar pe de altă parte, sprijină

suveranitatea, separația puterilor în stat, piața liberă, statul de drept, ce definesc raporturile

între cetățeni și stat și sprijina educatia religioasa obligatorie in scoli.Partidul Conservator

susține eliminarea lucrurilor greșite, a disfuncționalităților, a mentalităților învechite, a

oamenilor incompetenți sau rău intenționați, dar în același timp sprijină modelele pozitive,

lucrurile care au funcționat si funcționează bine, oamenii de valoare.8

Ultimul partid mai mare şi important care a fost înfiinţat în acea perioadă este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Cazul acestui partid este destul de interesant deoarece a fost fondat de fostele elite comuniste de origine maghiară. Deşi, în ciuda, compoziţiei sale neobişnuite, din punct de vedere doctrinar, a avut un comportament ordonat ce a fost marcat de legăturile interne strânse în jurul scopurilor etnice. Identitatea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România este reprezentată de neasocierea cu celelalte partide comuniste născute şi de abordarea unei identități anticomunistă şi liberală.Maghiarii din România reprezintă una dintre cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa. Conform datelor oficiale ale recensământului din 2002, 6,6% din populaţia României - în număr de 1.434.377 persoane - se consideră de etnie maghiară. Una dintre sarcinile majore ale UDMR este, în continuare, afirmarea respectului faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale comunităţii maghiare din România în cadrul ordinii constituţionale. În prezent, formaţiunea maghiară are ca prioritate promovarea Legii educaţiei naţionale adoptate de guvernul din care face parte, lege care conţine o serie de prevederi importante pentru comunitatea maghiară.9

Schimbarea post-decembristă a României nu s-a datorat neapărat unei evoluţii naturale

a societăţii ci pentru că majoritatea acestora au fost impuse prin intermediul coordonării

politice. Coordonarea politică a tranziţiei s-a realizat prin intermediul partidelor politice, care

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Democrat_Agrar_din_Romania , accesat in data de 05.06.2015 , ora 10:458 https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Conservator_(Romania) , accesat in data de 05.06.2015 , ora 11:309 https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Democrat_Agrar_din_Romania , accesat in data de 05.06.2015 , ora 10:45

4

5

indiferent sub ce formă s-au grupat, au impus schimbările instituţionale care au dominat

direcţiile de acţiune. Clasa politică s-a erijat în principalul actor al tranziţiei postcomuniste. În

cadrul clasei politice, cel mai important rol l-au avut întotdeauna guvernanţii şi mai puţin

parlamentarii. Guvernanţii au fost la rândul lor ajutaţi, presaţi, sprijiniţi, direcţionaţi, corectaţi

şi impulsionaţi de o suită extinsă de alţi actori, de la tehnocraţia economica şi administrativă

la intelectuali angajaţi politic, de la societatea civilă românească şi francizele ei occidentale

din România până la diplomaţia străină etc.

Avem toate motivele să credem că şi în continuare, majoritatea schimbărilor

importante din societate se vor realiza tot sub coordonarea clasei politice. A existat în ultima

perioadă o retorică a dominării acestei clase de către capitalul străin sau autohton, dar această

problemă merită dezbătută separat.

Despre societatea civilă românească putem afirma că nu este încă suficient de activă şi

mai ales solidă pentru a putea promova ea însăşi schimbările radicale pe care le propagă,

schimbări aflate într-o reală contradicţie cu realităţile la care populaţia este deja adaptată şi pe

care tinde să le conserve de cele mai multe ori. Clasa politica românească a rămas factorul

activ al transformărilor din societate dar se mişcă într-un context în care trebuie să ţină seama

de doi factori esenţiali de care depind supravieţuirea ei dar şi şansele de realizare ale

obiectivelor tranziţiei: populaţia României şi comunitatea internaţională a lumii occidentale,

considerată dezvoltată şi democratică prin excelenţă. Evaluarea tranziţiei şi a momentelor sale

cheie s-a făcut mai ales prin aprecierile comunităţii internaţionale, asta deoarece, la nivel

intern nu a existat niciodată un acord asupra a ceea ce s-a realizat şi ce nu în cadrul întregului

proces.

În anul 2000, sistemul de partide se decantase suficient de mult pentru ca întregul

peisaj să nu cuprindă mai mult de 5-6 partide importante. Alegerile democratice din anul 2000

au fost cele care au readus la putere PSD (fostul PDSR sau FDSN) în detrimentul pierderii

alegerilor de către CDR. După alegerile din 2000, principalele partide politice din România

erau: PSD, PNL,PD, UDMR şi PRM.

Bibliografie

5

6

1. Partidele Politice din România 1862-1994, Enciclopedie – Ion Alexandru,Ion Mamina, Ion Bulei, Ioan Scurtu, Editura TIPOMOLDOVA

2. http://www.pntcd.ro/ , accesat in data de 05.06.2015, ora 10:303. www.pnl.ro , accesat in data 01.06.2015 , ora 14:454. http://www.pntcd.ro/ , accesat in data de 05.06.2015, ora 10:305. http://prm-central.ro/ , accesat in data de 04.06.2015 , ora 11:006. https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Democrat_Agrar_din_Romania , accesat in data

de 05.06.2015 , ora 10:457. https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Conservator_(Romania) , accesat in data de

05.06.2015 , ora 11:308. https://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Democrat_Agrar_din_Romania , accesat in data

de 05.06.2015 , ora 10:45

6