PSIHOLOGIA CONDUCĂTORULUI AUTO Prof Eugen Golgotiu

1 INTRODUCERE I NOŢIUNI GENERALE

Etimologic noţiunea de bdquopsihologierdquo are ca termeni componenţi cuvintele greceşti

bdquopsicherdquo ndash suflet şi bdquologosrdquo ndash cuvacircnt altfel spus psihologia se ocupă cu studiul

comportamentului mental cuprinzacircnd intenţiile (gacircndurile conexiunile dintre ele) şi

răspunsul comportamental exprimat prin atitudini fizice urmare a proceselor de gacircndire

Psihologia nu se referă explicit la constituţia anatomică a creierului sau a sistemului

nervos Psihologia se opreşte asupra modului de procesare a informaţiilor care sunt deţinute

de creier şi a fenomenologiei descifrării mecanismului gacircndirii consideracircnd conştiinţa ca

fiind alcătuită pe trei niveluri după cum urmează

bull conştiinţa imediată

bull conştiinţa transcendentă (bazată pe experienţe anterioare)

bull conştiinţa comună tuturor fiinţelor (umane)

Psihologia diferă de ştiinţele sociale (sociologie antropologie sau ştiinţe politice) prin

simplul fapt că studiază comportamentul individului singur sau icircn relaţie cu un grup şi nu

comportamentul de grup ca entitate de studiu sau a relaţiilor dintre acestea Psihologia apare

ca o ramură a ştiinţei de sine stătătoare icircn anul 1879 cacircnd Wilhelm Wundt se autointitulează

bdquopsihologrdquo şi organizează primul laborator de cercetare icircn domeniu

Psihologia modernă dezvoltată ca ştiinţă de sine stătătoare foloseşte drept instrumente de

cercetare metode psihologice şi statistice icircn care sunt incluse şi testele standard (IQ abilităţi

etc) precum şi teste concepute pentru situaţii şi domenii specifice Icircn această categorie a

testelor specifice se icircncadrează studiile ce se dezvoltă icircn domeniul psihologiei conducătorului

auto a testării capacităţilor şi studiului factorilor de risc cu legături directe icircn

accidentologie

După ce s-a definit psihologia ca fiind bdquostudiul ştiinţific al comportamentului şi proceselor

mentalerdquo detaliind se defineşte

bull Comportamentul ca fiind esenţialmente o manifestare observabilă a

organismului uman dacă se discută despre psihologie umană

bull procesele mentale ca fiind fenomene ce se desfăşoară la nivelul creierului

activitate ce nu poate fi observată direct

Exemple de procese mentale

bull visele

bull procesul memorării

bull procesul creaţiei artistice ştiinţifice etc

Icircn literatura de specialitate sau icircn alte domenii se poate icircntacirclni denumirea prescurtată a

cuvacircntului bdquopsohologierdquo prin logo-ul bdquopsirdquo sau cea de a 23-a literă a alfabetului grecesc bdquoΨrdquo

Faptul că bdquopsirdquo este o disciplină ştiinţifică este dovedit de metodele de lucru foarte

riguroase ce folosesc din plin matematica sau statistica atacirct pentru studiul comportamental

cacirct şi pentru a studia procesele mentale Aceste metode ştiinţifice permit descifrarea predicţia

(anticiparea) şi chiar manipularea icircntr-o oarecare măsură a subiecţilor studiaţi

Psihologia este o ştiinţă tacircnără cu un cacircmp foarte larg de studiu Cu cacirct se diversifică

domeniile cercetate cu atacirct se lărgesc oriyonturile conoaşterii icircn domeniu

Psihologia bdquoacademicărdquo se concentrează exclusiv pe cercetare avacircnd ca scop icircnţelegerea

fenomenelor psihologice icircn cazuri sau situaţii particulare cuantificabile Aceste cercetări sunt

preluate de alţi psihologi ce lucrează icircn domeniul psihologiei bdquoaplicate ce foloseşte

rezultatele cercetării icircn practică pentru a obţine rezultate ce vor valida sau infirma datele

obţinute icircn urma cercetărilor

Această abordare distinctă nu icircnseamnă şi excluderea reciprocă a celor două sisteme

acestea putacircnd convieţui icircn cadrul aceleiaşi cercetări

Psihologia contemporană se caracterizează prin faptul că abordează acelaşi subiect din

unghiuri diferite cu metode diferite Principalele sisteme de abordare a problemelor se

clasifică după cum urmează

1 Psihologia cognitivă ca fiind o structură cu ajutorul căreia se caută icircnţelegerea

modului de gacircndire şi mai puţin aspectul aplicativ Această bdquoramurărdquo a psihologiei are ca

obiecte de studiu percepţia icircnvăţarea rezolvarea problemelor mecanismul decizonal atenţia

limbajul şi emoţiile Psihologia cognitivă se axează pe un sistem de gacircndire o şcoală

cunoscută ca bdquocognitivismrdquo ce are la bază modelarea informaţiilor despre procesul de

gacircndire pozitivismul şi psihologia experimentală

2 Psihologia clinică şi consilierea psihologică reprezintă o aplicare directă a psihologiei

pentru icircnţelegerea modului icircn care se pot face tratamentele psihologice icircn cazul problemelor

mentale sau de comportament Icircn mod tradiţional psihologia clinică se asociază cu consilierea

psihologică şi psihoterapia

3 Psihologia educaţiei este concentrată pe studierea proceselor mentale care au loc icircn

procesul educaţional al dezvoltării activităţii cerebrale modul icircn care subiecţii icircnvaţă percep

mediul şi mecanismele complexe care generează procesul icircnvăţării

4 Psihologia concentraţională tratează problemele specifice legate de persoanele care

au suferit condamnări se ocupă de problemele specifice legate de universul concentraţional

şi caută rezolvări problemlor legate de readaptarea persoanelor eliberate la viaţa icircn societate

5 Psihologia sănătăţii este specifică icircnţelegerii proceselor psihologice icircn cazul bolilor

mentale şi nu nimai se ocupă de relaţiile pacient-doctor doctor-familie precum şi a

impactului psihologic al asistenţei socio-medicale

6Psihologia mediului industrială organizaţională se ocupă de problemele psihologice

ale forţei de muncă psihologia clienţilor a consumatorului icircn general incluzacircnd aplicarea

psihologiei icircn procesele de recrutare şi selectare a forţei de muncă a educării acesteia

probleme legate de stresul la locul de muncă Se foloseşte psihologia icircn procesul de proiectare

a produselor

7 Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care tratează şi se ocupă de modul de

funcţionare a creierului şi de structura acestui proces Psihologia cognitivă este vizată icircn

primul racircnd

8 Psihologia socială are ca principal obiectiv icircnţelegerea influenţelor reciproce

biunivoce icircntre individ şi societate modul de formare a atitudinilor şi stereotipurilor

comportamentele atacirct individuale cacirct şi de grup

II NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERCEPŢIE

Definiţia percepţiei ansamblul mecanismelor fiziologice şi psihologice a căror

funcţie generală este de a capta informaţii din mediul exterior sau informaţii privind

organismul icircnsuşi

Percepţia este sinonimă cu senzaţia chiar dacă s-a icircncercat o diferenţiere Icircn general

modalitatea de percepţie senzorială se referă la investigaţiilor fiziologice şi mai puţin icircn

cazul cercetărilor psihologice

Organismul uman este dotat cu cinci simţuri Aceste sisteme de percepţie au la bază

receptori bdquodispozitiverdquo de detecţie a parametrilor funcţionali ai organismului temperatură

poziţie presiune sanguină cocncentraţie de zahăr etc sunt numai cacircteva exemple Aceşti

senzori fac parte din sisteme de reglaj automate trimiţacircnd semnalele la unul sau mai multe

astfel de sisteme Aceşti senzori nu produc senzaţii perceptibile decacirct icircmpreună cu alte

sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele

cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz

a) Senzaţiile tactile

Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile

- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii

- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite

de celelalte

- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali

- frig ndash senzori speciali puncte specifice

Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu

s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe

suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate

senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se

exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial

Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul

durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la

nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)

Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de

percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de

greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a

percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să

aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd

Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de

valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul

că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi

apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul

o mărime de referinţă cunoscută

b) Auzul

Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea

umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt

definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub

formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei

sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea

sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem

mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin

intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)

Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte

de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra

echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare

Sunetul se caracterizează prin trei parametri

- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute

ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite

- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de

bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată

cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat

(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de

intensitate

- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter

specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv

Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea

inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =

110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este

Io = 10-12 Wm2

Mărimile caracteristice acusticii sunt

Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un

sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte

Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata

Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la

pătrat

Pa = (Pro)2 [W]

Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W

Pragul maxim dureros Pam =102 W

Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB

LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)

Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB

LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB

Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa

raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este

Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]

Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB

LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2

Exemple de niveluri de intansităţi acustice

bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă

bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive

bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv

bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale

Psihologia văzului

Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo

furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi

Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn

impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală

Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se

va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii

- culori spectrale

- culori de absorbţie

Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt

considerate bdquoculori purerdquo

bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă

bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă

bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă

bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă

bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă

bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă

Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe

obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită

culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori

Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz

Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine

orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA

RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

Exemple de procese mentale

bull visele

bull procesul memorării

bull procesul creaţiei artistice ştiinţifice etc

Icircn literatura de specialitate sau icircn alte domenii se poate icircntacirclni denumirea prescurtată a

cuvacircntului bdquopsohologierdquo prin logo-ul bdquopsirdquo sau cea de a 23-a literă a alfabetului grecesc bdquoΨrdquo

Faptul că bdquopsirdquo este o disciplină ştiinţifică este dovedit de metodele de lucru foarte

riguroase ce folosesc din plin matematica sau statistica atacirct pentru studiul comportamental

cacirct şi pentru a studia procesele mentale Aceste metode ştiinţifice permit descifrarea predicţia

(anticiparea) şi chiar manipularea icircntr-o oarecare măsură a subiecţilor studiaţi

Psihologia este o ştiinţă tacircnără cu un cacircmp foarte larg de studiu Cu cacirct se diversifică

domeniile cercetate cu atacirct se lărgesc oriyonturile conoaşterii icircn domeniu

Psihologia bdquoacademicărdquo se concentrează exclusiv pe cercetare avacircnd ca scop icircnţelegerea

fenomenelor psihologice icircn cazuri sau situaţii particulare cuantificabile Aceste cercetări sunt

preluate de alţi psihologi ce lucrează icircn domeniul psihologiei bdquoaplicate ce foloseşte

rezultatele cercetării icircn practică pentru a obţine rezultate ce vor valida sau infirma datele

obţinute icircn urma cercetărilor

Această abordare distinctă nu icircnseamnă şi excluderea reciprocă a celor două sisteme

acestea putacircnd convieţui icircn cadrul aceleiaşi cercetări

Psihologia contemporană se caracterizează prin faptul că abordează acelaşi subiect din

unghiuri diferite cu metode diferite Principalele sisteme de abordare a problemelor se

clasifică după cum urmează

1 Psihologia cognitivă ca fiind o structură cu ajutorul căreia se caută icircnţelegerea

modului de gacircndire şi mai puţin aspectul aplicativ Această bdquoramurărdquo a psihologiei are ca

obiecte de studiu percepţia icircnvăţarea rezolvarea problemelor mecanismul decizonal atenţia

limbajul şi emoţiile Psihologia cognitivă se axează pe un sistem de gacircndire o şcoală

cunoscută ca bdquocognitivismrdquo ce are la bază modelarea informaţiilor despre procesul de

gacircndire pozitivismul şi psihologia experimentală

2 Psihologia clinică şi consilierea psihologică reprezintă o aplicare directă a psihologiei

pentru icircnţelegerea modului icircn care se pot face tratamentele psihologice icircn cazul problemelor

mentale sau de comportament Icircn mod tradiţional psihologia clinică se asociază cu consilierea

psihologică şi psihoterapia

3 Psihologia educaţiei este concentrată pe studierea proceselor mentale care au loc icircn

procesul educaţional al dezvoltării activităţii cerebrale modul icircn care subiecţii icircnvaţă percep

mediul şi mecanismele complexe care generează procesul icircnvăţării

4 Psihologia concentraţională tratează problemele specifice legate de persoanele care

au suferit condamnări se ocupă de problemele specifice legate de universul concentraţional

şi caută rezolvări problemlor legate de readaptarea persoanelor eliberate la viaţa icircn societate

5 Psihologia sănătăţii este specifică icircnţelegerii proceselor psihologice icircn cazul bolilor

mentale şi nu nimai se ocupă de relaţiile pacient-doctor doctor-familie precum şi a

impactului psihologic al asistenţei socio-medicale

6Psihologia mediului industrială organizaţională se ocupă de problemele psihologice

ale forţei de muncă psihologia clienţilor a consumatorului icircn general incluzacircnd aplicarea

psihologiei icircn procesele de recrutare şi selectare a forţei de muncă a educării acesteia

probleme legate de stresul la locul de muncă Se foloseşte psihologia icircn procesul de proiectare

a produselor

7 Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care tratează şi se ocupă de modul de

funcţionare a creierului şi de structura acestui proces Psihologia cognitivă este vizată icircn

primul racircnd

8 Psihologia socială are ca principal obiectiv icircnţelegerea influenţelor reciproce

biunivoce icircntre individ şi societate modul de formare a atitudinilor şi stereotipurilor

comportamentele atacirct individuale cacirct şi de grup

II NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERCEPŢIE

Definiţia percepţiei ansamblul mecanismelor fiziologice şi psihologice a căror

funcţie generală este de a capta informaţii din mediul exterior sau informaţii privind

organismul icircnsuşi

Percepţia este sinonimă cu senzaţia chiar dacă s-a icircncercat o diferenţiere Icircn general

modalitatea de percepţie senzorială se referă la investigaţiilor fiziologice şi mai puţin icircn

cazul cercetărilor psihologice

Organismul uman este dotat cu cinci simţuri Aceste sisteme de percepţie au la bază

receptori bdquodispozitiverdquo de detecţie a parametrilor funcţionali ai organismului temperatură

poziţie presiune sanguină cocncentraţie de zahăr etc sunt numai cacircteva exemple Aceşti

senzori fac parte din sisteme de reglaj automate trimiţacircnd semnalele la unul sau mai multe

astfel de sisteme Aceşti senzori nu produc senzaţii perceptibile decacirct icircmpreună cu alte

sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele

cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz

a) Senzaţiile tactile

Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile

- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii

- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite

de celelalte

- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali

- frig ndash senzori speciali puncte specifice

Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu

s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe

suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate

senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se

exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial

Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul

durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la

nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)

Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de

percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de

greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a

percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să

aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd

Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de

valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul

că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi

apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul

o mărime de referinţă cunoscută

b) Auzul

Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea

umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt

definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub

formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei

sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea

sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem

mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin

intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)

Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte

de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra

echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare

Sunetul se caracterizează prin trei parametri

- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute

ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite

- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de

bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată

cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat

(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de

intensitate

- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter

specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv

Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea

inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =

110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este

Io = 10-12 Wm2

Mărimile caracteristice acusticii sunt

Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un

sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte

Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata

Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la

pătrat

Pa = (Pro)2 [W]

Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W

Pragul maxim dureros Pam =102 W

Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB

LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)

Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB

LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB

Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa

raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este

Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]

Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB

LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2

Exemple de niveluri de intansităţi acustice

bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă

bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive

bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv

bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale

Psihologia văzului

Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo

furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi

Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn

impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală

Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se

va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii

- culori spectrale

- culori de absorbţie

Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt

considerate bdquoculori purerdquo

bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă

bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă

bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă

bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă

bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă

bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă

Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe

obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită

culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori

Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz

Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine

orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA

RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

3 Psihologia educaţiei este concentrată pe studierea proceselor mentale care au loc icircn

procesul educaţional al dezvoltării activităţii cerebrale modul icircn care subiecţii icircnvaţă percep

mediul şi mecanismele complexe care generează procesul icircnvăţării

4 Psihologia concentraţională tratează problemele specifice legate de persoanele care

au suferit condamnări se ocupă de problemele specifice legate de universul concentraţional

şi caută rezolvări problemlor legate de readaptarea persoanelor eliberate la viaţa icircn societate

5 Psihologia sănătăţii este specifică icircnţelegerii proceselor psihologice icircn cazul bolilor

mentale şi nu nimai se ocupă de relaţiile pacient-doctor doctor-familie precum şi a

impactului psihologic al asistenţei socio-medicale

6Psihologia mediului industrială organizaţională se ocupă de problemele psihologice

ale forţei de muncă psihologia clienţilor a consumatorului icircn general incluzacircnd aplicarea

psihologiei icircn procesele de recrutare şi selectare a forţei de muncă a educării acesteia

probleme legate de stresul la locul de muncă Se foloseşte psihologia icircn procesul de proiectare

a produselor

7 Neuropsihologia este o ramură a psihologiei care tratează şi se ocupă de modul de

funcţionare a creierului şi de structura acestui proces Psihologia cognitivă este vizată icircn

primul racircnd

8 Psihologia socială are ca principal obiectiv icircnţelegerea influenţelor reciproce

biunivoce icircntre individ şi societate modul de formare a atitudinilor şi stereotipurilor

comportamentele atacirct individuale cacirct şi de grup

II NOŢIUNI GENERALE DESPRE PERCEPŢIE

Definiţia percepţiei ansamblul mecanismelor fiziologice şi psihologice a căror

funcţie generală este de a capta informaţii din mediul exterior sau informaţii privind

organismul icircnsuşi

Percepţia este sinonimă cu senzaţia chiar dacă s-a icircncercat o diferenţiere Icircn general

modalitatea de percepţie senzorială se referă la investigaţiilor fiziologice şi mai puţin icircn

cazul cercetărilor psihologice

Organismul uman este dotat cu cinci simţuri Aceste sisteme de percepţie au la bază

receptori bdquodispozitiverdquo de detecţie a parametrilor funcţionali ai organismului temperatură

poziţie presiune sanguină cocncentraţie de zahăr etc sunt numai cacircteva exemple Aceşti

senzori fac parte din sisteme de reglaj automate trimiţacircnd semnalele la unul sau mai multe

astfel de sisteme Aceşti senzori nu produc senzaţii perceptibile decacirct icircmpreună cu alte

sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele

cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz

a) Senzaţiile tactile

Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile

- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii

- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite

de celelalte

- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali

- frig ndash senzori speciali puncte specifice

Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu

s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe

suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate

senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se

exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial

Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul

durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la

nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)

Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de

percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de

greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a

percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să

aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd

Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de

valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul

că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi

apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul

o mărime de referinţă cunoscută

b) Auzul

Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea

umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt

definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub

formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei

sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea

sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem

mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin

intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)

Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte

de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra

echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare

Sunetul se caracterizează prin trei parametri

- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute

ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite

- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de

bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată

cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat

(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de

intensitate

- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter

specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv

Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea

inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =

110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este

Io = 10-12 Wm2

Mărimile caracteristice acusticii sunt

Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un

sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte

Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata

Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la

pătrat

Pa = (Pro)2 [W]

Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W

Pragul maxim dureros Pam =102 W

Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB

LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)

Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB

LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB

Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa

raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este

Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]

Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB

LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2

Exemple de niveluri de intansităţi acustice

bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă

bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive

bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv

bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale

Psihologia văzului

Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo

furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi

Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn

impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală

Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se

va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii

- culori spectrale

- culori de absorbţie

Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt

considerate bdquoculori purerdquo

bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă

bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă

bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă

bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă

bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă

bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă

Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe

obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită

culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori

Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz

Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine

orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA

RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

sisteme dacă este cazul alarmacircnd conştientul prin senzaţii specifice de rău sau de bine Cele

cinci simţuri care produc senzaţii sau percepţii sunt pipăit gust miros auz văz

a) Senzaţiile tactile

Cercetări au evidenţiat patru categorii de senzaţii tactile

- contactul ndash stimulare vibro-tactilă fără alte senzaţii

- durerea ndash punctele de pe suprafaţa pielii ce produc durere sunt specifice şi diferite

de celelalte

- căldura ndash punctele specifice de pe suprafaţa pielii ce au senzori speciali

- frig ndash senzori speciali puncte specifice

Fiziologii au detectat la nivelul pielii şi alţi senzori care nu au o funcţie precisă sau nu

s-a reuşit detectarea acesteia Deasemeni s-a constatat o răspacircndire inegală a senzorilor pe

suprafaţa corpului sunt zone cu foarte mulţi senzori cum ar fi macircna şi zone puţin dotate

senzorial cum ar fi spatele zonele de o parte şi de alta a şirei spinării Sensibilitatea se

exprimă prin praguri pragul absolut şi pragul diferenţial

Pragul absolut reprezintă mărimea stimulării corect apreciate Icircn practică pragul

durerii apare la o presiune de 30 gmm2 aplicată pe buricul degetelor şi de numai 02 gmm2 la

nivelul corneei oculare (Weler Fechuer)

Fiziologul Ernest Weler face primele cercetări legate de pragul diferenţial relativ de

percepţie icircn sec XIX ajungacircnd la concluzii interesante Pentru a percepe o diferenţă de

greutate este nevoie ca diferenţa dintre greutăţi să fie de cel puţin 25 De exemplu pentru a

percepe diferenţa dintre o greutate de 100 g şi o alta mai mare aceasta din urmă trebuie să

aibă minim 1025 g iar pentru 300 g 3075 raţionacircnd la fel pentru 400 g 410 g ş amd

Această proporţie numită şi raportul lui Weler este constatat pe o anumită plajă de

valori şi se extinde şi la alte fenomene perceptive Practica şi cercetările au evidenţiat faptul

că psihicul uman lucrează cu mărimi relative şi nu cu mărimi absolute ce nu pot fi

apreciate cu exactitate şi deci nu pot fi folosite efectiv deoarece ar trebui să existe tot timpul

o mărime de referinţă cunoscută

b) Auzul

Organul receptor al undelor sonore este urechea Vibraţiile audibile pentru urechea

umană se situează icircntre 15 Hz şi 20000 Hz Frecvenţele sonore sub prima valoare sunt

definite ca infrasunete iar peste valoarea maximă ultrasunetele Sunetele se propagă sub

formă de ondulaţii ale mediului purtător ( gazos aer lichid sau solid) sub acţiunea energiei

sonore produsă de bdquoemiţătorul de zgomoterdquo ce consumă o energie oarecare pentru producerea

sunetelor Acestea ajung prin intermediul urechii la timpan care cu ajutorul unui sistem

mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin

intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)

Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte

de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra

echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare

Sunetul se caracterizează prin trei parametri

- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute

ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite

- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de

bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată

cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat

(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de

intensitate

- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter

specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv

Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea

inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =

110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este

Io = 10-12 Wm2

Mărimile caracteristice acusticii sunt

Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un

sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte

Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata

Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la

pătrat

Pa = (Pro)2 [W]

Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W

Pragul maxim dureros Pam =102 W

Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB

LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)

Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB

LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB

Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa

raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este

Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]

Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB

LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2

Exemple de niveluri de intansităţi acustice

bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă

bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive

bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv

bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale

Psihologia văzului

Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo

furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi

Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn

impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală

Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se

va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii

- culori spectrale

- culori de absorbţie

Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt

considerate bdquoculori purerdquo

bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă

bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă

bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă

bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă

bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă

bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă

Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe

obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită

culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori

Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz

Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine

orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA

RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

mecanic (nicovală-ciocan) transformă vibraţiile timpanului icircn impulsuri nervoase prin

intmermediul cililor celulelor nervoase din urechea internă (organul lui Corti)

Nu se va intra icircn detaliile fiziologiei urechii aceasta putacircnd fi consultată icircn orice carte

de anatomie şi fiziologie umană De subliniat faptul că urechea interna are şi rolul de a pătra

echilibrul corpului fiind responsabilă şi pentru senzaţiile de deplasare

Sunetul se caracterizează prin trei parametri

- frecvenţa ndash perceput ca icircnălţime sau tonalitate Frecvenţele joase sunt percepute

ca tonalităţi joase iar frecvenţele icircnalte sunt percepute ca sunete ascuţite

- intensitatea sonoră sau presiunea acustică este funcţie de distanţa de sursă şi de

bdquoputereardquo sursei de zgomot Senzaţia de creştere a intensităţii sonore creşte odată

cu creşterea presiunii acustice sau a intensităţii sonore Cercetările au arătat

(Motos rsquo61) că urechea umană este sensibilă la doar 325 de trepte diferenţiale de

intensitate

- timbrul percepţia icircn totalitate a sunetului parametru care poate avea caracter

specific fiecărei persoane icircn funcţie de sensibilitatea sistemului auditiv

Unitatea de măsură pentru intensitate sonoră (Io) este 1 bel = 10 Wcm2 (icircn cinstea

inventatorului telefonului Graham Bell) cu subdiviziunea sa cea mai folosită decibelul 1dB =

110 bel Bariera auditivă a intensităţii sonore la 1000 Hz este

Io = 10-12 Wm2

Mărimile caracteristice acusticii sunt

Presiunea acustică (amplitudinea acustică se măsoară icircn Pascali (Pa) cu un

sonometru) Pragul minim de percepţie Pro se defineşte

Pro = 210-5 (Pa) unde 1Pa = 110-5bar = 110-6 ata

Puterea acustică Pa se măsoară icircn bdquoWrdquo (Watts) ridicacircnd presiunea acustică la

pătrat

Pa = (Pro)2 [W]

Pragul minim de percepţie Pao = 10-12 W

Pragul maxim dureros Pam =102 W

Nivelul puterii acustice (LP) măsurat icircn dB

LP (dB) = 10log PaPao unde (Pao = 10-12 W)

Pragul dureros Pamax = 102 W sau icircn dB

LPmax = 10log 10210-12 = 10log (1014) = 140 dB

Intensitatea acustică (I) se măsoară icircn Wm2 definită ca puterea acustică Pa

raportată la unitatea de suprafaţă Intensitatea acustică a pragului de percepţie Io este

Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]

Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB

LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2

Exemple de niveluri de intansităţi acustice

bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă

bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive

bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv

bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale

Psihologia văzului

Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo

furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi

Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn

impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală

Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se

va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii

- culori spectrale

- culori de absorbţie

Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt

considerate bdquoculori purerdquo

bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă

bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă

bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă

bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă

bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă

bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă

Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe

obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită

culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori

Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz

Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine

orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA

RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

Io = Pao1m2 = 110-12 [Wm2]

Nivelul intensităţii acustice (LI) se măsoară icircn dB

LI [dB] = 10log (IIo) unde Io = 110-12 Wm2

Exemple de niveluri de intansităţi acustice

bull LI = 120 ndash 140 dB ndash senzaţie dureroasă

bull LI = 90 ndash 120 dB ndash pericol de afecţiuni auditive

bull LI = 60 ndash 90 dB ndash mediu sonor nociv

bull LI = 40 dB ndash nivelul unei conversaţii normale

Psihologia văzului

Senzorul văzului ochiul reprezintă cea mai importantă sursă de bdquoinformaţiirdquo

furnizate creierului Se estimează că 80 din totalul informaţiilor primite provin de la ochi

Globul ocular este un sistem optic foarte perfecţionat care transformă informaţia vizuală icircn

impulsuri nervoase ce ajung la creier unde sunt prelucrate formacircnd percepţia vizuală

Percepţia culorilor are un rol foarte important icircn procesul de conducere şi de aceea se

va detalia acest sitem perceptiv Culorile sunt clasificate icircn două categorii

- culori spectrale

- culori de absorbţie

Culorile spectrale de bază monocromatice au o lungime de undă fixă şi sunt

considerate bdquoculori purerdquo

bull violet - 450 nanometri [nm] lungime de undă

bull albastru - 500 nanometri [nm] lungime de undă

bull verde - 530 nanometri [nm] lungime de undă

bull galben - 580 nanometri [nm] lungime de undă

bull oranj - 600 nanometri [nm] lungime de undă

bull roşu - 700 nanometri [nm] lungime de undă

Culorile percepute prin absorbţie sunt culori percepute prin reflexia luminii de pe

obiecte deci culorile neabsorbite de acesta Cu alte cuvinte dacă un obiect are o anumită

culoare aceasta este vizibilă deoarece el absoarbe celelalte culori

Teoria tricromatică a lui Young şi Helmholtz

Young (fizician englez) demonstrează la icircnceputul secolului XIX că se pot obţine

orice nuanţe de culori plecacircnd de la trei culori de bază ndash roşu verde albastru RVA

RVA este principiul care stă la baza construcţiei receptoarelor TV color

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

Perceperea formelor Forma este definită ca o structură unică neanalizată care ni se

impune Filozofii şcolii greceşti din jurul lui Pitagora considerau cercul patratul şi

dreptunghiul de aur [ xl 2= iar ( )51+= xL ] ca bdquoentităţi divinerdquo

Legile care stau la baza percepţiei secvenţiale de ansmblare a formelor (ochiul percepe

fracircnturi pe care le asamblează după anumite tipare ndash subrutine) sunt

- legea proximităţii ndash punctele apropiate tind să fie văzute cu uşurinţă ca aparţinacircnd

unui grup cu un sens anume (Ex constelaţiile cereşti)

- legea similarităţii ndash puncte sau părţi similare tind să fie văzute ca aparţinacircnd unui

icircntreg (petele de aceeaşi culoare)

- legea simetriei ndash percepţia imaginii prin completarea imaginii apelacircnd la simetrie

Procesul percepţiei oculare se face sacadat prin fixare Sacadele sunt salturi ale

cacircmpului vizual care au ca funcţie trimiterea privirii icircnaintea ţintei Acestea au durate de 20

ms (milisecunde) pacircnă la 80 ms In felul acesta percepţia imaginii este continuă deoarece

pragul minim de perceptie viteza de prelucrare a imaginilor la nivelul creierului stabilită

expermental este de 100ms

Pentru o percepţie vizuală normală fixările durează icircn medie 250 ms timp icircn care se

estimează că se percepe corect informaţia

Ca o aplicaţie a acestui mod de percepţie este cinematograful Icircn timpul proiecţiei

imaginile se succed cu 24 de cadre pe secundă ceea ce icircnseamnă 40 msimagine sub pragul

de percepţie stabilit experimental la 100 ms icircn televiziune se lucrează cu 25 de cadre pe

secundă

Percepţia spaţială este caracteristică amplasării ochilor icircn faţă la distanţă relativ mare

unul de altul icircntre 5 şi 8 cm Această amplasare dă senzaţia de adacircncime imaginii percepute

cu posibilitatea de a aprecia mai mult sau mai puţin corect distanţa pacircnă la un anumit obiect

sau poziţionarea relativă a mai multor obiecte (persoane) icircntre ele Această proprietate a

vederii este fundamentală icircn procesul de conducere a unui automobil Icircn nici o altă activitate

umană (exceptacircnd poate pictura) vederea spaţială nu are o mai mare importanţă Imaginile

obţinute de ochiul stacircng şi de ochiul drept sunt uşor diferite din cauza punctului diferit de

observare Creierul interceptează aceste informaţii icircn final determinacircnd o percepţie

tridimensională a obiectelor o viziune icircn spaţiu şi posibilitatea aprecierii distanţelor De fapt

procesul este mult mai complex Creierul analizează distanţele dintre cele două imagini

dimensiunile poziţia ambelor mişcarea rezultatul fiind vederea binoculară spaţială

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

2 NOŢIUNI DE PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER I PSIHOLOGIA TRAFICULUI RUTIER GENERALITĂŢI

O definiţie general acceptată a psihologiei conferă acestei ştiinţe puterea de a determina

cum se poate modifica o acţiune negativă trecută icircntr-o acţiune pozitivă Etapele de urmat

sunt simple ca enunţ

bull găsirea motivului pentru care are loc acţiunea icircn primul ricircnd

bull modificarea comportamentului icircn al doilea racircnd

Extrapolacircnd la psihologia traficului rutier a conducătorului auto se poate spune că

aceasta din urmă se referă la cunoştinţele acumulate despre cum se comportă participanţii la

trafic şi modificarea acestui comportament icircn funcţie de cerinţele de moment şi a tendinţelor

de lungă durată

Studiile au evidenţiat faptul că una din principalele cauze ale accidentelor este

agresivitatea la volan Cauza principală a agresivităţii pe şosele (reage rood) ar fi

sentimentele de frustrare care conduc cercetările spre domeniul afectivităţii umane pentru a

determina

bull Ce simte o persoană icircntr-un anumit moment este important pentru icircnţelegerea

acestor sentimente a modului de a reacţiona

bull Dacă s-ar cunoaşte mai multe despre ce sentimente au oamenii s-ar icircnţelege mai

bine comportamentul conducătorilor auto icircn trafic

bull Oamenii ar trebui să nu conducă dacă sunt furioşi sau frustraţi şi ar trebui să-şi lase

furia icircn altă parte şi nu pe şosea

Psihologia traficului rutier studiază comportamentul foarte diferit al unor persoane cu un grad

foarte diferit de instruire ce participă la trafic Foarte mulţi dintre participanţii la trafic nu-şi

dau seama in totalitate de consecinţele modului in care se comportă pe străzi sau pe şosele

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

II PROCESUL IcircNVĂŢĂRII

Procesul acumulării de cunoştinţe experienţe fapte are două componente icircnvăţarea

şi memoria

Icircnvăţarea este definită de bdquomodificarea continuă şi sistematică a comportamentului icircn

funcţie de experienţa acumulată icircn timp iar memoria desemnează ansamblul structurilor

morfologice şi a proceselor psihice şi electrochimice ce au loc icircn creier icircn timpul procesului

de memorarerdquo

Principalele niveluri de icircnvăţare icircn funcţie de complexitatea cerebrală se clasifică icircn

- deprinderi

- condiţionarea reactivă

- condiţionarea operantă şi icircnvăţarea asociativă

- icircnvăţarea de simboluri

- memoria

Memoria este considerată ce mai simplă formă de icircnvăţare Se memorează efectele

unor acţiuni creierul stabilind o corelaţia cauză-efect corelaţie ce poate fi din ce icircn ce mai

complexe pe măsură ce structura neurală a creierului se amplifică

Icircn cazul conducerii automobilului procesul icircnvăţării icircncepe din timpul copilăriei Icircn

această perioadă se formează primele deprinderi cum ar fi să circuli pe trotuar să respecţi

culoarea semaforului să fii atent la trafic copilul constată că maşinile circulă pe partea

dreaptă a drumului etc

Tot deprinderi sunt icircnsuşite icircn primele lecţii de conducere auto Aşezarea la volan

punerea centurii de siguranţă pornirea motorului schimbarea vitezelor fracircnarea-accelerarea

sunt tot atacirctea deprinderi automatisme care odată dobacircndite nu se uită Exemplul cel mai

elocvent este mersul pe bicicletă sau mersul pe patine care o dată dobacircndit (icircnvăţat) rămacircne

pentru toată viaţa

Condiţionarea reactivă ca mod de icircnvăţare se bazează pe bdquoexistenţa unui răspuns

reflex sau automat care se declanşează la manifestarea unui stimul specific necunoscut altfel

spus pe dobacircndirea condiţionării

Icircn conducerea automobilului condiţionarea reactivă stă la baza procesului de

conducere Astfel icircn momentul icircn care automobilul din faţă fracircnează (se aprind stopurile) icircn

mod reflex (condiţionat) apăsăm şi noi pe fracircnă (sau reducem viteza prin ridicarea piciorului

de pe acceleraţie) fără să ştim precis de ce automobilul din faţa noastră a fracircnat Viteza de

răspuns a condiţionării scade pe măsură ce creşte experienţa (numărul de km parcurşi)

Condiţionarea reactivă se poate modifica (complica) icircn sensul că un stimul deja condiţionat

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

permite condiţionarea unui nou stimul Icircn cazul conducătorilor auto momentul icircn care de

exemplu se aprind stopurile şi simultan semnalizatorul de schimbarea direcţiei Dacă icircn altă

situaţie se aprinde numai semnalizatorul de schimbare a direcţiei automat vom pune fracircnă

chiar dacă stopurile celui din faţă nu se aprind acest tip de condiţionare se numeşte

condiţionare de ordin superior

Este o mare deosebire icircntre bdquoa icircnţelege şi a icircnvăţardquo Conducerea automobilului este un

proces bazat atacirct pe icircnţelegere cacirct şi pe icircnvăţare Toată lumea ştie cum să pornească motorul

icircnvaţă mecanic să icircnvacircrtă cheia de contact dar puţini sunt cei ce bdquoicircnţelegrdquo de ce porneşte

motorul Nu trebuie să icircnţelegi funcţionarea automobilului icircn detaliu pentru a-l conduce este

suficient să icircnveţi să-l conduci corect Acest tip de icircnvăţare se mai numeşte şi icircnvăţare prin

bdquocondiţionare operantărdquo voluntară

Icircnvăţarea presupune efectuarea mentală a unor procese asociative şi cognitive Prin

asocierea mai multor tipuri de cunoştinţe despre un sistem putem intui cognitiv modul icircn care

sistemul funcţionează fără a bdquodesfacerdquosistemul studiat Se asociază lipsa benzinei din rezervor

cu oprirea motorului Indirect am icircnvăţat că motorul funcţionează cu benzină Un exemplu

simplu dar elocvent

Principiul fundamental al icircnvăţăturii după Hull este de forma

COMPORTAMENT = OBIŞNUINŢĂ MOTIVAŢIE

Concluzia este că nu putem icircnvăţa fără motivaţie

Icircnvăţarea de simboluri presupune putere de abstractizare şi icircn acelaşi timp folosirea

condiţionării aparente şi a icircnvăţării asociative Simbolurile guvernează viaţa noastră de zi cu

zi Avem nevoie de simbolul mărcii unui automobil pentru a şti ce marcă este (nu este nevoie

să scrii numele icircntreg şi acesta fiind un simbol de fapt) Simbolurile se icircnvaţă prin imitaţie şi

prin observaţie La vacircrste fragede sau icircn situaţii complexe imităm pentru a ne bdquosalvardquo Icircn

situaţii obişnuite cacircnd nu este vizibil un pericol imediat este dominant fenomenul de icircnvăţare

prin observaţie

La om sistemele de reprezentare se dezvoltă foarte mult astfel icircncacirct ele permit

codificarea şi comunicarea evenimentelor din trecut Se atinge punctul culminant al

nivelurilor de icircnvăţare şi anume memoria Spre deosebire de animale care sunt bdquosclavele

prezentuluirdquo omul folosind memoria poate ieşi din cadrul constracircngerilor temporale

Memoria se icircmparte icircn memorie de lungă durată şi memorie de scurtă durată

Memoria de scurtă durată este caracterizată printr-o capacitate de stocare limitată şi o

uitare rapidă ceva icircn genul fişierelor de memorare temporară al calculatoarelor moderne

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

memorie ce se şterge după o perioadă scurtă de timp sau se şterge de cacircte ori oprim

calculatorul

Memoria de lungă durată are o capacitate foarte mare iar procesul ştergerii (uitării) se

manifestă lent icircn ani sau mai mult Problema care nu a fost pe deplin rezolvată este de a

determina factorii care determină ca o informaţie să intre icircn memoria scurtă sau icircn memoria

de lungă durată Cercetătorii din domeniu (Lieury 1975) arată că factorii ce influenţează locul

de stocare sunt volitivi şi emoţionali Factorii volitivi se manifestă icircn timpul icircnvăţăturii cacircnd

ne impunem să memorăm o informaţie pe o perioadă lungă (tabla icircnmulţirii semnele de

circulaţie) etc Factorii emoţionali conduc la memorarea pe perioade lungi a faptelor şi

situaţiilor care au declanşat emoţii puternice Cu cacirct emoţiile sunt mai puternice cu atacirct durata

memorie legată de aceste emoţii creşte Acest fenomen este valabil pentru ambele tipuri de

emoţii negative sau pozitive S-a mai observat că icircn timp amintirile legate de emoţiile

negative se estompează mai repede decacirct cele legate de emoţiile pozitive Acest fenomen

poate fi socotit ca un mecanism de bdquoprotejare psihicărdquo a persoanei Nu este cazul unor

exemple toată lumea a trăit mai mult sau mai puţin acest fenomen

Icircn timpul conducerii automobilului se folosesc intens ambele tipuri de memorie

Conducerea efectivă a maşinii se bazează pe memoria de lungă durată pe lucrurile icircnvăţate icircn

timpul şcolarizării precum şi pe experienţa proprie acumulată de-a lungul timpului icircn

procesul de conducere Memoria de scurtă durată se manifestă icircn timpul conducerii atunci

cacircnd percepem detalii situaţii specifice irepetabile ce se petrec icircn trafic Ţinem cont de

aceste situaţii pe moment după care ele se şterg din memorie pentru a face loc altor fapte şi

situaţii noi Cine poate spune că a reţinut numerele maşinilor depăşite cu 5 minute icircn urmă sau

marca şi culoarea maşinii văzute icircn retrovizor cacircnd am virat la stacircnga Icircnregistrăm prezenţa şi

acţionăm icircn consecinţă după care imaginea se şterge imediat Secvenţele din trafic care

produc emoţii puternice (accidente evitări icircn ultimul moment) sunt reţinute o perioadă mai

mare de timp intracircnd icircn memoria de lungă durată activă care foloseşte conducerii icircn

siguranţă Dacă cineva a avut de a face cu un tractorist care-ţi taie calea fără să semnalizeze

de cacircte ori va icircntacirclni icircn trafic un tractor automat va fi atent la comportamentul acestuia sau

clasica minge care iese dintr-o curte icircn mijlocul şoselei ce va fi imediat urmată de un copil icircn

fugă şi exemplele de acest fel sunt extrem de numeroase

III PERSONALITATE CONDUCĂTORULUI AUTO

Icircn continuare este prezentat pe scurt modul icircn care personalitate conducătorului auto

influenţează declanşarea desfăşurarea accidentelor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

Accidentele se produc icircn marea lor majoritate din cauza că nu s-a apreciat corect riscul

manevrei anterioare accidentului Trebuie subliniat faptul că icircn momentul icircn care ne suim

icircn maşină ne asumăm un risc calculat Riscul conştient asumat este de patru feluri

bull Riscul fizic ndash manevră icircn conducere sau decizia luată icircn orice altă icircmprejurare

care pericliteză integritatea fizică a persoanei care este implicată icircn actul

decizional sau a persoanelor ce depind sub o formă sau alta de aceste decizii

bull Riscul financiar ndash deciziile icircn timpul conducerii automobilului sunt tot timpul

amendate de acest tip de risc deoarece maşinile costa destul de mult

bull Riscul social ndash deciziile icircn conducere sunt influenţate de multe ori de posibila

dezaprobare din partea societăţii a consecinţelor acesteia subconştientul fiind

direct implicat

bull Riscul etic ndash simţul vinovăţiei icircn urma unor evenimente mai mult sau mai puţin

tragice care pot crea disconfort psihic perioade mari de timp cu riscul cronicizării

sub formă de boală psihică

Aceste tipuri de risc se pot asocia dar legătura e slabă

Persoanele cumpătate care reuşesc in marea majoritate a cazurilor să ia decizia

optimă icircn cazul conducerii automobilului vor acţiona in mod asemănător adică cumpătat cu

risc minim

Momentul asumării riscului şi nivelul acestuia nu poate fi prevăzut şi este determinat

de patru categorii motivaţionale

1 Se aşteaptă anumite avantaje legate de gradul de risc pe care-l presupune o acţiune

dacă se conduce cu viteză (risc) se cacircştigă timp (avantaj) sau manevre periculoase (risc)

pentru a icircndepărta plictiseala actului de conducere pe un tronson monoton de drum un avantaj

discutabil

2 Costurile legate de un comportament riscant comportament gen bdquoce mă costărdquo legat

de icircntreţinerea automobilului (risc dacă nu plătesc suficient pentru icircntreţinere) sau eterna

problemă a alegerii asigurării bdquode ce să arunc banii pe o asigurare dacă nu am avut accidente

pacircnă acumrdquo

3 Beneficiul scontat icircn cazul unui comportament sigur cu riscuri minime exemplu

reducerea primei de asigurare pentru conducere fără accidente (grave)

4 Costurile legate de un comportament sigur cu riscuri minime folosirea unei maşini

mai puţin performante dar mai ieftine cu costuri mai scăzute pentru icircntreţinere chiar dacă

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

apar situaţii neplăcute (mergi prea icircncet şi eşti admonestat vulgar de ceilalţi conducători dar

nu-ţi pasă)

IV ACTUL DECIZIONAL IcircN ACTIVITATEA DE CONDUCERE A

AUTOVEHICULELOR

Conducerea unui automobil presupune existenţa simultană icircn persoana şoferului a mai

multor calităţi native şi dobacircndite

Aceste calităţi sunt

- existenţa unui potenţial intelectual cel puţin la nivel mediu Acest potenţial este

considerat satisfăcător dacă candidatul la un carnet de conducere a absolvit cel puţin 8

clase Icircn unele ţări ştacheta este mai coboracirctă este suficient să fii ştiutor de carte sau

mai ridicată 10 clase sau liceul terminat Vom vedea că adesea potenţialul intelectual

nu este prea bine bdquocacircntăritrdquo de numărul de clase absolvite

- deprinderi motorii normale ce se stabilesc icircnainte de icircnceperea şcolii de conducere cu

ajutorul unor teste la cabinetul de psihologie Este evident faptul că persoanele care nu

au o coordonare motorie şi reflexe deasemeni icircn limite normale nu vor putea conduce

un automobil icircn siguranţă

- o personalitate bine definită psihic normal dezvoltat deoarece automobilul cum am

mai subliniat poate fi folosit ca armă iar permisul de conducere are echivalenţa unui

permis de port-arm Este absolut normal să se ceară maturitate intelectuală

responsabilitate şi stabilitate psihică persoanelor care conduc automobile

- conducătorii auto trebuie să aibă o capacitate de decizie rapidă şi corectă Această

trăsătură este icircn parte icircnnăscută dar icircn mare parte se capătă prin educaţie şi experienţă

Actul decizional care stă la baza procesului de conducere a autovehicului se defineşte ca

fiind un proces complex prin care se tinde spre concretizarea icircntr-un sens bine definit a

viitorului De cele mai multe ori actul decizional icircn conducerea automobilului se bazează pe

rutină (reflexe ritmice) şi experienţă

Sunt icircnsă şi cazuri cacircnd şoferul se confruntă cu situaţii limită Aceste situaţii sunt de

obicei de două feluri

a) situaţia este parţial previzibilă

b) situaţia este total neprevăzută (imprevizibilă)

De obicei decizia se ia pe baza datelor specifice fiecărui caz icircn parte tandemul

om+maşină fiind considerat un tot unitar cu o specificitate foarte ridicată Luarea deciziilor

se desfăşoară icircntr-un ritm impus specific constracircngerilor din trafic (de obicei icircn criză de

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

timp) pe baza unor fragmente de informaţie considerate esenţiale prelucrarea tuturor

informaţiilor ar lua prea mult timp Cu cacirct conducătorul auto prelucrează o cantitate mai mare

de informaţii cu atacirct decizia va fi mai adecvată situaţiei Decizia presupune alegerea unei

strategii ce poate fi ofensivă sau defensivă icircn funcţie de factori absolut subiectivi De

exemplu hotăracircrea de a accelera icircn cazul unei depăşiri riscante este o decizie ofensivă iar

hotăracircrea de a fracircna poate fi calificată ca o decizie defensivă

Cercetările au evidenţiat două tipuri de decizii

1) Decizii certe care au un grad scăzut de incertitudine acestea putacircnd fi clasificate

ca bdquoautomatisme icircn conducererdquo cum ar fi schimbarea vitezelor fracircnarea la culoarea

roşie a semaforului aprinderea farurilor cacircnd se lasă icircntunericul etc

2) Decizii dificil de luat Dificultatea icircn luarea deciziei are la bază mai mulţi factori

cum ar fi

a) prudenţa excesivă poate conduce la luarea unor decizii greşite tocmai din dorinţa de a

nu greşi De exemplu icircn momentul icircn care icircncepe pe neaşteptate o ploaie foarte

puternică o aversă oprim brusc maşina pe partea dreaptă pentru a nu produce un

accident din cauza vizibilităţii reduse Oprirea se face pe carosabil nu icircntr-o parcare

sau icircn afara şoselei Este evident că icircn acest fel am pus icircn pericol traficul deoarece

mai mult ca sigur şoferul din spate nu se aşteaptă la o manevră atacirct debruscă şi poate

intra icircn coliziune cu maşina oprită neregulamentar dar cu bune intenţii

b) Asumarea unor riscuri excesive este o problemă mai delicată Cine hotărăşte dacă

riscul a fost excesiv sau nu De obicei se apelează la un observator independent

pentru a-şi spune părerea după producerea evenimentului (accidentului) Dacă din

contra decizia luată conduce la un final bdquofericitrdquo decizia a fost bună Exemplul clasic

icircl reprezintă depăşirile numite deja bdquoriscanterdquo fără vizibilitate icircn vacircrf de pantă pe

timp nefavorabil Sunt momente cacircnd asumarea unor riscuri excesive sunt ultima

soluţie la o situaţie dată dar trebuie considerat şi faptul că pentru a ajunge icircn această

situaţie limită sa trecut peste mai multe praguri de risc acceptabil care cumulate au

condus la situaţia de criză

Procesul asumării riscurilor excesive poate avea la bază mai multe cauze unele

obiective cum ar fi

- slaba pregătire icircn general sau icircn particular

- slabă pregătire pentru a conduce un automobil icircn siguranţă

- lipsa de experienţă

- labilitate psihică

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

- factori puternic perturbatori cum ar discuţii violente icircn contradictoriu cu pasagerii din

maşină muzică telefonul mobil etc

Alţi factori care să influenţeze tipul decizional

- vacircrsta conducătorului auto

- sexul ştiut fiind că femeile iau icircn cele mai multe cazuri decizii prudente ce implică un

risc minim bărbaţii oscilacircnd continuu icircntre prudenţă şi risc

- şoferi profesionist sau amator experienţa primei categorii conduce la decizii prompte

şi de calit

Actul de cizional icircn timpul conducerii unui automobil trebuie conştientizat

responsabilizat Conducerea preventivă este de fapt decizia optimă pe care o poate lua

orice conducător icircn momentul icircn care se suie la volan De fapt mare parte din siguranţa

traficului se bazează pe această decizie luată de marea majoritate a conducătorilor auto

Aceştia conducacircnd preventiv contracarează tendinţele agresive generatoare de situaţii limita

ale unui număr foarte mic de conducători auto care nu respectă normele elementare de

circulaţie şi ale bunului simţ

3 FACTORII DE RISC IcircN CONDUCEREA AUTOMOBILULUI I STRESUL IcircN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

De ce este condusul unui autovehicul stresant

Rutina conducerii icircn trafic presupune evenimente şi incidente ce se succed continuu

Evenimentele corespund manevrelor obişnuite necesare procesului conducerii vehiculului

cum sunt pornirea oprirea la stopuri urmărirea benzii de rulare schimbarea benzilor

fracircnarea schimbarea vitezelor etc La această activitate de rutină se adaugă incidentele

clasificate ca evenimente neprevăzute cum ar fi depăşiri periculoase ciocnirile evitate icircn

ultimul moment pietoni ce traversează fără a se asigura vehicule

ce-şi schimbă brusc direcţia de deplasare fără asemnaliza etc indiferent din cauza cui se

produce incidentul Evenimentele şi incidentele din timpul procesului de conducere pot

produce dezechilibre psihice de scurtă durată sau de lungă durată (stări de şoc) capabile să

producă sentimente foarte putenice (panică frică surpriză furie) şi ca urmare o gacircndire

iraţională generatoare de accidente

Conducerea are două componente structurale icircn opoziţie componenta previzibilă şi

componenta imprevizibilă Acestea se manifestă icircn acelaşi timp ponderea lor icircn procesul de

conducere fiind icircn continuă modificare Procesele mentale ce se desfăşoară icircn timpul

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

condusului sunt influenţate şi de antagonismul dintre sentimentul de libertate pe care-l oferă

deplasarea cu automobilul unde doreşti cacircnd doreşti şi restricţiile impuse pe timpul

deplasării de regulile de circulaţie Din acest antagonism de multe ori apar situaţiile

neprevăzute

Cercetările de specialitate au identificat un număr mare de aspecte conflictuale ce apar

icircn procesul de conducere aspecte ce devin factori de stres

a) Imobilitatea din timpul conducerii este generatoare de tensiuni atacirct fizice cacirct şi

psihice din cauza restricţiilor impuse mişcărilor corpului a oboselii ce apare din

cauza imobolismului şi a neatenţiei din cauza activităţii rutiniere din timpul

conducerii mai ales pe distanţe mari icircn condiţii de trafic moderat

b) Reglementările şi regulile de circulaţie impuse conducătorilor sunt generatoare

de stres Automobilele şi camioanele au posibilitatea să se deplaseze cu viteze mult

peste cea impusă Tentaţia de a depăşi această limită şi frica de a nu fi prins de

agenţii poliţiei rutiere produc o icircncordare continuă un stres continuu celor ce

icircncalcă legislaţia Impunerea şi respectarea legilor şi regulamentelor sunt o

necesitate obiectivă tocmai pentru a preicircntacircmpina haosul pe şosele Icircn realitate

conducătorii de multe ori inconştient icircn mod repetat au tendinţa de a le icircncălca

mai ales atunci cacircnd prin preajmă nu este nici un poliţist

c) Ambuteiajele rutiere şi icircn general secvenţe icircn circulaţie cacircnd traficul normal este

blocat din diverse motive (accidente fenomene naturale ploi ninsori etc) produc

stări de anxietate legate de icircntacircrzierea la destinaţie Această anxietate generatoare

de stres conduc la adaptarea unor decizii riscante la luarea unor decizii ce pot

genera accidente Stresul este amplificat şi de faptul că şoferul blocat icircn trafic nu

se poate mişca icircn voie accentuacircnd sentimentele de frustrare panică sau chiar

claustrofobie

d) Teama de a nu avea accidente combinată cu teama de a nu strica maşina nu din

cauza ta ci datorită altor conducători auto care nu respectă regulile conducacircnd

periculos sau din cauza factorilor meteo induc o stare de stress permanent

neconştientizat dar care ridică anxietatea şi irascibilitatea la volan cu cocnsecinţe

grave

e) Invadarea intimităţii Spaţiul interior al automobilului este considerat de

majoritatea conducătorilor ca fiind un spaţiu strict personal un teritoriu ce nu

poate fi icircncălcat de nimeni fără acceptul conducătorului Icircn acest spaţiu el bdquoface

legeardquo şi aşteaptă obedienţă din partea pasagerilor şi chiar a celorlalţi participanţi

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

la trafic De fapt este un motiv icircn plus de a fi stresat de comportamentul celorlalţi

participanţi la trafic icircn stracircnsă legătură cu invadarea intimităţii sale

f) Diversitatea foarte mare a conducătorilor auto din toate punctele de vedere

vacircrstă sex pregătire stare emoţională Să nu se neglijeze faptul că licenţa de

conducere a unui automobil este prin extrapolare echivalent cu un permis de port-

armă Starea socială şi materială pune o amprentă foarte uşor de observat asupra

stilului de conducere Regulamentele şi regulile de circulaţie sunt concepute pentru

a putea fi respectate de toţi cei care intră icircn posesia unui permis De aici

responsabilitatea foarte mare pe care o au persoanele care examinează şi acordă

permise de conducere auto Seriozitatea examenelor psihologice este de asemenea

foarte importantă pentru depistarea timpurie a persoanelor inapte psihic să facă

faţă stresului conducerii unui automobil

g) Activităţile colaterale conducerii cum sunt conversaţia cu pasagerii macircncatul

fumatul manevrarea radioului etc disipă atenţia conducătorului mărind gradul de

periculozitate icircn conducere Ca dovadă a importanţei acestor aspecte conflictuale

icircn timpul conducerii s-a interzis icircn toată lumea folosirea telefoanelor mobile Este

permisă folosirea acestora numai după oprirea icircn siguranţă a automobilului

Evident faptul că nu toată lumea respectă această restricţie creşte gradul de

periculozitate a traficului mărind factorul de stress

h) Exagerarea calităţilor icircn conducerea automobilului şi minimizarea propriilor

greşeli crează icircn cazul producerii acestor greşeli a unor sentimente de insatisfacţie

datorată neicircnţelegerii juste din punctul personal de vedere a desfăşurării

evenimentului icircn discuţie Acest comportament produce sentimente de furie şi

frustrare tuturor celor implicaţi mărind gradul de stress

i) Pierderea obiectivităţii icircn cazul producerii unor evenimente rutiere se produce

spun psihologii din tendinţa firească de a căuta vinovatul icircn altă parte Această

lipsă de obiectivitate are tendinţa de a modifica uneori inconştient modul de

relatare a desfăşurării evenimentului rutier insistacircnd pe faptele ce vin icircn sprijinul

afirmării nevinovăţiei personale Subiectivitatea creşte stresul din cauza emoţiilor

negative puternice pe care le crează Creşterea stresului icircn astfel de situaţii poate

conduce la manifestări violente periculoase

j) Actul conducerii automobilului se desfăşoară icircntr-un mediu stresant starada

sau şoseaua Mediul este zgomotos stimulii vizuali mirosuri specifice situaţiile

neaşteptate abundă Mediul este impredictibil neprimitor Devine din ce icircn ce mai

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

dificilă adaptarea care se face cu un consum nervos din ce icircn ce mai mare

condusul devine mai stresant mai periculos

k) Ambiguitatea comunicării cu ceilalţi participanţi la trafic induce stări tensionate

producătoare de stres Este foarte dificil să ghiceşti ceea ce va face maşina din faţa

ta de exemplu semnalizează stacircnga şi o ia la dreapta Acest tip de comportament

cere o concentrare din ce icircn ce mai mare la volan condusul devenind tot mai puţin

o plăcere a vieţii

l) Precaritatea pregătirii noilor conducători auto nu din cauza instructorilor ci

din cauza faptului că lipsa de experienţă icircn conducere nu poate fi suplinită de

sfaturi Mediul icircn care se conduce este din ce icircn ce mai ostil şi stresant depinde de

prea multe variabile iar lipsa de experienţă nu face decacirct să agraveze această

situaţie De exemplu iarna după căderea primei zăpezi nu este recomandat să

circuli una două zile pentru ca cei fără experienţă care sunt un adevărat pericol icircn

astfel de situaţii să se elimine de la sine ori fac accidente ori icircşi dau seama că nu

fac faţă şi se retrag din trafic După această perioadă cei experimentaţi pot circula

icircn relativă siguranţă Toţi aceşti factori determină icircntr-o măsură diferită starea de

stress a şoferului Răspunsul la stres depinde de factori subiectivi cum ar fi

constituţie psihică rezistenţă la oboseală autocontrol şi de o serie de factori

obiectivi care icircnsumaţi determină comportamentul conducătorilor auto

II FENOMENUL CONDUCERII AGRESIVE (furia şoselelor)

Icircn capitolul precedent am trecut pe scurt este drept icircn revistă principalele cauze ale

apariţiei stress-ului icircn timpul conducerii De cele mai multe ori starea de nemulţumire apărută

ca o consecinţă a stress-ului se transformă icircn agresivitate la volan Agresivitatea se manifestă

la icircnceput bdquocu timiditaterdquo cacircteva claxoane gesturi cu icircnţelesuri mai mult sau mai puţin

echivoce admonestări verbale care pot avea un diapazon foarte larg de la sfaturi

bdquoprieteneştirdquo pacircnă la invective greu de reprodus Acest război al nervilor culminează cu

executarea unor manevre foarte riscante (depăşiri icircn zone foarte periculoase mărirea

necontrolată a vitezei de deplasare sau chiar ciocnirea voluntară a vehiculului bdquoincriminatrdquo cu

propriul automobil) Nu de puţine ori pacircnă la sosirea poliţiştilor protagoniştii icircncearcă

rezolvarea diferendului cu ajutorul pumnilor

Cei ce conduc mult au constatat din proprie experienţă ce poate face starea de

nervozitate şi agresivitate Acest fenomen stă la baza multor accidente care nu au o cauză

clară Cercetătorii icircn domeniu au ajuns la concluzia surprinzătoare că acest comportament

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

este o normă culturală dobacircndită prin bdquoeducaţierdquo şi nu este un comportament deviant de la

normal Predispoziţia spre o conducere agresivă se capătă icircncă din copilărie cacircnd copilul ca

pasager urmăreşte reacţiile adulţilor care conduc Acest fenomen este accentuat de vacircrstă

ajunşi icircn pragul maturităţii tinerii suferă de aşa numitul bdquoteribilism juvenilrdquo care se manifestă

şi mai tacircrziu dar sub formă de agresivitate crescută la volan

Gradul de agresivitate este strict determinat de caracteristicile personale ale

conducătorilor (sex educaţie vacircrstă personalitate) şi de factorii sociali cum sunt ocupaţie

locul icircn ierarhia socială succesul icircn viaţa socială

Cercetări recente (James 1998) au scos icircn evidenţă forme specifice ale

comportamentului agresiv comparativ la femei şi la bărbaţi

Norme de conducere icircncălcate Bărbaţi

Femei

Icircntoarcerea ilegală a maşinii 18 12

Nesemnalizarea schimbării benzii de rulare 26 20

Nerespectarea distanţei de siguranţă icircn mers 15 13

Trecerea pe culoarea roşie a semaforului 9 7

Icircnjurături la adresa celorlalţi conducători 59 57

Depăşirea vitezei legale cu 2040 kmh 46 32

Admonestare prin ţipete a celorlalţi conducători 34 31

Ambalare motorului ca semne de răspuns la provocări 12 8

Gesturi insultătoare 28 20

Orbire cu farurile 25 13

Fracircnare violentă pentru pedepsirea urmăritorului 35 29

Tăierea deliberată a drumului cuiva 19 10

Folosirea maşinii pentru a bloca drumul 21 13

Folosirea maşinii ca armă de atac 4 1

Urmărirea unei maşini ca pedeapsă 15 4

Angajarea icircntr-o bătaie cu pumnii 4 1

Diferenţa de procentaj la toate capitolele icircn favoarea bărbaţilor a confirmat faptul că

aceştia conduc mai agresiv Icircn acelaşi timp diferenţele mici icircntre sexe sugerează faptul că un

comportament violent la volan nu este apanajul bărbaţilor Icircn plus femeile au tendinţa să

conducă mai mult icircn oraşe decacirct bărbaţii datorită preocupărilor specifice copii la şcoală

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

cumpărături şi alte activităţi care cer o deplasare zilnică cu multe opriri Pe de o parte este

bine deoarece statistic femeile produc mai puţine accidente

Cercetările au scos icircn evidenţă faptul că stresul produs de conducerea automobilului

are efecte nefaste similare asupra sănătăţii individului ca stresul produs de problemele de la

serviciu sau alte forme (APA Monitor 1996)

Icircn general exprimarea directă a agresivităţii icircn timpul conducerii este reprimată din

cauza fricii de pedeapsă dar stresul rămacircne şi provoacă dezechilibre la nivel fiziologic O cale

a reducerii acestei tensiuni o reprezintă educarea voinţei şi conştientizarea faptului că un

comportament violent nu ajută la rezolvarea problemelor Abordarea cu calm a situaţiilor

neplăcute cu care se confruntă conducătorii auto pe străzi icircn oraşe şi pe şosele ar reduce

drastic numărul de accidente grave Conducerea preventivă trebuie să devină normă de

civilizaţie ce se deprinde din copilărie odată cu celelalte norme bdquode bună purtarerdquo

III EXPERIENŢA ŞI FACTORI DE RISC IcircN ACCIDENTOLOGIA AUTO

Listă principalilor factori de risc legaţi de experienţa icircn conducerea automobilului a

fost icircntocmită pe baza datelor culese din statistici şi a testelor psihologice completate de

conducători auto amatori şi profesionişti scoate icircn evidenţă factori şi combinaţii de factori

care conduc la producerea accidentelor rutiere ştiut fiind că acestea se produc icircntotdeauna din

mai multe cauze Icircn funcţie te manifestarea temporală faţă de momentul producerii

accidentului foctorii de risc se icircmpart astfel

a) Dependenţa de timp (viteza cu care circulă)

- utilizarea unor automobile cu puteri mari ale motorului ce pot depăşi cu uşurinţă

viteza maximă admisă prin lege Acest lucru se icircntacircmplă mai ales cacircnd se

utilizează maşini icircmprumutate sau icircnchiriate cu caracteristici tehnice mult

superioare celor cu care era icircnvăţat conducătorul

- conducerea cu viteze ridicate pe un drum necunoscut conducătorul fiind incitat de

faptul şoseaua este puţin circulat aparent pustie Icircn acest caz se icircntrunesc toate

condiţiiloe pentru un accident grav

- uşurinţă icircn a icircncălca legile de circulaţie mai eles icircn condiţii meteo nefavorabile

sau pe timp de noapte cacircnd şoferii apreciază că nu este cazul să se mai teamă de

radare de intervenţia poliţiei icircn general Această motivare psihologică stă la baza

conducerii cu viteze foarte mari icircn astfel de condiţii motiv pentru care şi

accidentele produse sunt foarte garve

b) Timpul scurs de la obţinerea carnetului de conducere

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

Vechimea icircn conducere este un factor ce variază ca importanţă icircn timp Imediat

după obţinerea carnetului creşte riscul de accidente din cauza lipsei de experienţă

Pacircnă la 5 ndash 7 ani vechime şansele de a produce accidente sunt ridicate din cauza

supraestimării posibilităţilor (teribilismul juvenil dublat de lipsa de experienţă este o

cambinaţie de multe ori fatală) Dacă conducătorul bdquoscapărdquo de această perioadă

urmează o etapă de timp mai lungă de ordinul zecilor de ani cacircnd şansele producerii

de accidente scad datorită experienţei acumulate şi a seriozităţii care vine odată cu

vacircrsta Urmează a treia perioadă icircn care creşte riscul de accidente din cauza

diminuării capacităţilor fizice ale conducătorului auto Odată cu icircnaintarea icircn vacircrstă

scade acuitatea vizuală şi auditivă scade viteza de reacţie scade rezistenţa fizică icircn

general Aceste deficienţe ce apar odată cu vacircrstă sunt compensate icircn parte de

experienţa acumulată de-a lungul anilor icircn conducerea vehiculelor Este cunoscută

remarca celor mai tineri care imediat categorisesc pe cineva care conduce prudent cu

calificativul bdquoconduce bătracircneşterdquo Icircn acelaşi timp nu icircnseamnă că cineva care are 30

de ani de cacircnd are carnet şi a condus numai cacircteva mii de km se poate numi un bdquoşofer

cu experienţărdquo Aceşti conducători intră icircn categoria aşa numiţilor bdquoşoferi de

duminicărdquo care prezintă un grad ridicat de risc icircn traficul bdquoextra-duminicalrdquo pentru

ceilalţi participanţi la trafic prin lipsa de experienţă Este foarte important ca acestă

categorie să realizeze riscul pe care-l reprezintă pentru alţii avacircnd două opţiuni ori

conduc mai mult ori se lasă de şofat Ca o paranteză trebuie precizat că la extrema

cealaltă a şoferilor de raliuri aceştia se antrenează conducacircnd icircn jur de 400 kmzi 7

zile din 7 icircn perioadele premergătoare concursurilor

c) Factori de risc se acumulează icircn perioada parcurgerii traseului

Icircn primul racircnd oboseala ce se instalează după un număr de ore de conducere Se

recomandă pauze la fiecare cel mult două ore de condus Oboseala este icircnsoţită de

somnolenţă Aceasta apare şi datorită monotoniei traseului străbătut Este mai mult ca sigur că

nu te apucă somnul pe un drum de munte sinuos dificil

Starea de oboseală poate fi agravată de consumul de alcool sau de medicamente cu

efecte psihotrope Icircn toate aceste cazuri bdquobunul simţrdquo al conducătorului icircşi spune cuvacircntul

Este de preferat o icircntacircrziere de o oră unui accident grav De subliniat faptul că accidentele de

circulaţie care au drept cauză adormirea la volan se icircncadrează icircntre cele cu consecinţe foarte

grave Există şi aici tot soiul de bdquoteribilismerdquo gen bdquoam condus fără icircntrerupere 24 de orerdquo da

de data aceasta a scăpat ca să povestească dar data viitoare

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

d) Factorii de risc care apar pe perioade scurte de timp şi care de obicei preced

un accident sunt următorii

- viteză prea mare icircn condiţiile date chiar dacă aceasta se icircncadrează icircn limitele

legale (de obicei nu se icircncadrează) Această neadaptare a vitezei apare ca o consecinţă a unui

cumul de factori de risc enumeraţi anterior precum oboseala lipsa de experienţă etc

Conducătorul icircşi asumă un risc prea mare nu mai este icircn stare să aleagă un optim icircn materie

de risc şi pierde

- factori meteo neaşteptaţi ploaie foarte abundentă gheaţă pe şosea un viraj foarte

stracircns pe care nu l-a observat la timp şi multe altele Şi icircn acest caz factorii de risc se

acumulează pe neobservate conducacircnd la bdquoinevitabilrdquo

Folosirea telefonului mobil icircn timpul conducerii este printre ultimii şi unul dintre cei

mai bdquola modărdquo factori de risc Convorbirile telefonice icircn timpul condusului produc o serie de

reacţii (bucurie furie neputinţă etc) care au influenţe imediate asupra siguranţei deplasării

Dacă se conduce icircn oraş unde viteza de circulaţie este mai mică consecinţele nu vor fi prea

grave dar pe şosele la viteze mari manevrarea telefonului mobil icircn timpul conducerii poate fi

fatală atacirct pentru utilizator cacirct şi pentru alţi participanţi la trafic

e) Factori de risc care apar la cacircteva secunde icircnainte de producerea accidentului

bull Lipsă de concentrare Şoferul din diferite motive icircşi icircndreaptă privirea icircn altă

parte părăsind pentru prea mult timp urmărirea traseului pe şosea (stradă)

Această distragere a atenţiei poate avea foarte multe cauze din interiorul

vehiculului propriu sau evenimente de pe drum peisaje reclame etc

bull Tot icircn această categorie se icircnscriu şi manevrele bruşte greu de anticipat de

către ceilalţi participanţi la trafic

Sintetizacircnd se poate spune că nici un accident nu poate fi redus doar la unul din

elementele sale Aceasta se produce datorită unor relaţii defectuoase dintre una sau

mai multe persoane una sau mai multe mijloace de transport şi infrastructura rutieră

Icircntotdeauna se spune bdquoacest accident putea fi evitat dacărdquo acest bdquodacărdquo fiind de

multe ori un fleac cum ar fi o clipă de neatenţie dar icircn marea majoritate a cazurilor a

accidentelor ele sunt urmarea unui cumul de factori de risc care depăşesc din

diferite motive puterea de sinteză de previziune a conducătorului Dacă oricare

din aceşti factori de risc ar fi fost eliminat accidentul nu s-ar fi produs

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

IV AFECTIVITATEA CA FACTOR DECIZIONAL

Statisticile arată că 90 dintre accidentele rutiere sunt datorate comportamentului

inadecvat al factorului uman S-a constatat că bdquofactorul umanrdquo din tandemul om-maşină

influenţează decisiv comportamentul acestui sistem prin doi factori şi anume

- timpul de reacţie

- emotivitate

Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea bdquopericoluluirdquo pe

căi senzoriale pacircnă la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului de obicei mişcări ale

membrelor capului etc Această mărime are valori cuprinse icircntre 025s ndash 1s ca timpi normali

de reacţie Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi gradul de concentrare

de atenţie stare fizică (oboseală somnolenţă) alcoolul vacircrsta antrenament experienţă

intuiţie

Emotivitatea este stracircns legată de procesele afective care sunt definite ca fiind bdquofondul

şi latura energetică a vieţii psihicerdquo Procesele afective ar mai putea fi definite şi ca procese ce

declanşează şi susţin energetic procesele adaptive şi de luare icircn stăpacircnire a ambianţei (Prof

Paul Popescu-Neveanu) S-a constatat că emoţiile anticipează desfăşurarea evenimentelor

Mecanismul exact care stă la baza acestui comportament este foarte greu de descifrat Totul se

petrece ca şi cum am putea privi icircn viitor e drept pentru o perioadă foarte scurtă de timp dar

suficient pentru a vedea bdquoemoţionalrdquo ce se va icircntacircmplă

Din această cauză icircn cazul conducătorilor auto este foarte important ca aceştia să-şi

stăpacircnească emoţiile procesul de autocontrol al acestora fiind dobacircndit prin exerciţiu dar de

cele mai multe ori este un dat al constituţiei psihice al fiecăruia Persoanele care reacţionează

violent la stimuli nevinovaţi (o uşă tracircntită un zgomot mai puternic o apariţie bruscă) trebuie

să se gacircndească de două ori icircnainte de a-şi dori carnetul de conducere auto

Emoţia este definită ca un ansamblu de reacţii cu caracter adaptiv Icircn esenţă emoţiile

mobilizează energetic organismul Acestea emoţiile apar icircn situaţii neprevăzute declanşacircnd

reacţii de alarmă care cer a adaptare rapidă psihomotorie la situaţia nou apărută Icircn mod

paradoxal icircn situaţii limită toate simţurile se ascut percepţia fiind foarte bine focalizată Icircn

acelaşi timp reacţia de răspuns se elaborează icircntr-un timp record aproape fără să ne gacircndim

dovadă a faptului că răspunsul este bazat icircn primul racircnd pe automatisme Avacircnd un

antrenament adecvat şi experienţă icircn domeniul icircn care discutăm de multe ori reacţia automată

este dublată de aprecierea voită (voluntară) a evenimentelor ce se succed hotăracircrea finală

fiind una bdquogacircnditărdquo mai mult decacirct condiţionată de un automatism Ca exemplu să ne gacircndim

ce face un conducător auto cacircnd in faţă icirci apare brusc un obstacol Icircn primul racircnd apasă cu

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

putere pe fracircnă (reacţie automată) după care icircncepe să evalueze situaţia Icircn cazul şoferilor

neexperimentaţi aceştia rămacircn cu piciorul blocat pe fracircnă şi nu mai icircncearcă nici o altă

manevră de evitare Sunt foarte multe cazuri icircn care o simplă mişcare a volanului ar fi evitat

accidentul sau ar fi redus gravitatea acestuia dar nu se icircntacircmplă aşa Spunem că bdquos-a blocat

din cauza emoţieirdquo şi este adevărat Cei ce pot trece de acest bdquoblocajrdquo pot evita accidentele sau

diminua gravitatea lor Acest lucru trebuie icircnvăţat trebuie explicat icircncepătorilor care nu au

icircncă experienţa necesară Din păcate numai expunerea acestor principii nu este suficientă şi icircn

final tot experienţa icircşi spune cuvacircntul

Fiziologic emoţia se manifestă prin modificarea ritmului cardiac (creşterea acestuia)

creşterea tensiunii arteriale creşterea secreţiei salivaro-sudoripară excitarea segmentului

vegetativ şi creşterea nivelului de adrenalină din sacircnge

Componenta emoţional afectivă are două forme de manifestare

- forma latentă ca stare generală de fond

- forma activă ca trăire actuală

Activitatea de conducere a unui vehicul fiind rapid modificabilă din cauza

imprevizibilităţii are un coeficient ridicate de tensiune afectivă de stress tensiune care este

icircntreţinută de conştienţa riscului continuu la care te expui cacircnd te urci la volan Chiar dacă

multă lume spune că a conduce este o plăcere o destindere de fapt aceştia schimbă un stress

(provocat de problemele zilnice de la serviciu de exemplu) cu un alt tip de stress care prin

faptul că acaparează emoţional volitiv şi motor estompează cealaltă sursă de tensiune

Stările emoţionale ce apar icircn timpul conducerii sunt surpriză alertă frică spaimă

stupoare bucurie icircncacircntare După cum se poate constata paleta trăirilor emoţionale la volan

este foarte largă Icircn acelaşi timp trebuie subliniat faptul că toate aceste trăiri au influenţe

negative asupra siguranţei circulaţiei Efectul nu depinde de felul frăirii dacă este pozitivă

sau negativă ci de intensitatea şi durata acesteia Se apreciaază că 20 din accidentele

datorate factorului uman au la bază emoţii puternice explozive cu efect dezorganizant

Literatura de specialitate adoptă o scară a emoţiilor pe trei niveluri

- hipoemotivi aceştia au tendinţa de a subaprecia pericolul real şi icircn consecinţă

sunt tentaţi icircn a-şi asuma riscuri inutile

- normoemotivi persoanele din această categorie se comportă icircn limite normale

apreciind cu justeţe valoarea riscului icircntr-o situaţie dată Aceste persoane

echilibrate sunt recomandate pentru conducerea autovehiculelor

- hiperemotivii sunt persoane care supraapreciază periculozitatea unei situaţii intră

icircn panică uşor şi iau decizii eronate sub imperiul emoţiilor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

O altă formă de emotivitate mai puţin evidentă este anxietatea care se manifestă

prin retragerea icircn sine tema de nou de imprevizibil scade stăpacircnirea de sine scade

capacitatea de mobilizare apare deruta icircn acţiuni Toţi aceşti factori sunt defavorizanţi

sporind riscul de producere a accidentelor de orice fel inclusiv cele de circulaţie

Un alt factor emotiv important este rezistenţa la frustraţii Aceast tip de emoţie apare

deoarece icircn procesul conducerii automobilului există momente de insatisfacţie cum ar fi

timpul petrecut aşteptacircnd icircntr-o intersecţie sau la o trecere la nivel cu cale ferată sau timpul

pierdut icircn traficul blocat Frustrarea apare şi cacircnd eşti depăşit de un alt vehicul sau cacircnd

constaţi stupiditatea altor conducători Factorii de mediu pot induce această stare dublată de

starea de panică cum ar fi circulaţia pe ceaţă ploaie abundentă etc Dacă conducătorul

reuşeşte să-şi păstreze bdquocalmulrdquo icircn astfel de situaţii scade semnificativ riscul de producere a

accidentelor

Cercetările icircn domeniu au definit ca parametri ai afectivităţii gradul de maturizare

emoţională avacircnd următoarele trepte

- maturizarea emoţională perfectă

- maturizarea emoţională normală echilibru emoţional (cel mai important pentru un

bun conducător auto)

- maturizarea emoţională medie

- imaturizare emoţională apar tendinţe şi manifestări ale unei lipse de maturizare

emoţională

- uşoară imaturitate emoţională

- conduită afectivă adolescentină

- conduită afectivă copilărească

- infantilism

De remarcat icircncă o dată faptul că un bun conducător auto trebuie să fie pe scara

emotivităţii la mijloc pentru a putea realiza justa valoare a riscului fără a intra icircn panică

acesta fiind pe scurt profilul unui şofer sigur

Factorul atenţie are mai multe aspecte sub care poate fi abordat şi anume

- cantitativ de fapt gradul de concentrare al subiectului defineşte cantitatea de

informaţii pe care aceasta o poate decela din mediu

- calitativ se referă la acumularea informaţiei pe care o primeşte fineţea detaliilor

viteza cu care reuşeşte să deceleze detaliile

- icircn relaţie cu percepţia aceasta percepţia se defineşte ca fiind un proces psihic prin

care obiectele si fenomenele din mediul icircnconjurător ce acţionează nemijlocit

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

asupra organelor de simţ sunt reflectate icircn totalitatea icircnsuşirilor lor ca un icircntreg

unitar percepţia fiind de fapt imaginea ce rezultă icircn urma acestei reflectări Este

evident faptul că percepţia este icircn stracircnsă legătură cu atenţia aceasta din urmă

determinacircnd de fapt calitatea percepţiei O percepţie corectă a desfăşurări

evenimentelor ce ne icircnconjoară conduce la luarea unor decizii corecte privind

comportamentul nostru pe viitor icircn condiţiile date Deciziile corecte sunt de fapt

baza unui comportament corect icircn trafic

- icircnvăţarea atenţia se educă Sunt tehnici speciale de concentrare care sporesc

calitatea şi cantitatea informaţiei culese din mediu icircn unitate de timp Icircnvăţarea

este stracircns legată de experienţă Practic cu fiecare kilometru parcurs experienţa

conducătorului auto se icircmbogăţeste acesta icircnvaţă sa fie mai atent icircnvaţă la ce să

fie atent formacircndu-şi o scară valorică prioritară a fenomenelor şi situaţiilor ce

merită atenţie

- motivaţia este de fapt tot o formă de ierarhizare a priorităţilor privind zonele şi

fenomenele cărora le acordăm o atenţie mai mare Motivaţia depinde de

priorităţile stabilite anterior procesului percepţiei Icircn fincţie de starea mediului

icircnconjurător la un moment dat se stabilesc priorităţile şi motivarea ordinii icircn care

ne concentrăm atenţia asupra unui fenomen sau altuia

- memoria are o importanţă foarte mare icircn procesul concentrării atenţiei Atunci

cacircnd se icircntacirclnesc fenomene sau situaţi prin care subiectul a mai trecut acesta icircşi

aminteşte tipul de reacţie acţionacircnd fără a mai pierde timpul cu analiza Atenţia

icircndreptată asupra fenomenelor şi situaţiilor cunoscute va scădea prioritate avacircnd

fenomenele şi situaţiile noi

Toate aceste aspecte ce influenţează atenţia pot fi icircnglobate şi definite ca realizacircnd

flexibilitatea atenţiei ce este de fapt o icircnsuşire structurală ce integrează proprietăţi de

mobilitate şi supleţe icircn capacitatea de deplasare eficientă voluntară cu finalitate adaptivă

Studiile au evidenţiat patru tipuri de erori datorate lipsei de atenţie

1 Erori datorate inerţiei şi rigidităţii icircn percepţia schimbării Inerţia şi rigiditatea se

manifestă de fapt la nivel mental Icircn momentul icircn care sunt observate schimbări

acestea sunt ignorate situaţia şi faptele date fiind asimilite unor situaţii şi fapte trăite

memorate de multe ori asemănătoare a căror rezolvare estre cunoscută De fapt icircn

ansamblu situaţia pare cunoscută dar mici detalii (observate sau nu) fac diferenţa iar

decizia luată pe baza experienţei anterioare poate fi falsă cu consecinţe grave mai

ales cacircnd este vorba despre conducerea unui automobil

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

2 Erori datorate lentorii cu care se acţionează (reacţionează) Incetineala icircn luarea

deciziilor este icircn parte datorată lipsei de concentrare lipsei de atenţiei şi icircn parte

vitezei de reacţie la stimuli Viteza de reacţie depinde de factori obiectivi cum ar fi

vacircrsta condiţiile de mediu (timp ploios ceaţă icircn general vizibilitate redusă)

mascarea de către alte vehicule arbori case etc Factorii subiectivi sunt gradul de

oboseală consumul de alcool sau medicamente cu efecte psihotrope droguri stare

generală proastă datorită unor boli (gripă raceală infecţii toxico-alimentare)

3 Erori de precizie Deciziile luate se bazează pe un număr prea mic de factori ce

influenţează desfăşurarea evenimentelor Datorită lipsei informaţiei precizia aprecieri

evenimentului este scăzută consecinţa fiind o decizie cu un grad scăzut de eficienţă

chiar periculoasă icircn unele cazuri

4 Erori ce se datorează neatenţiei Este clar că icircn momentele de neatenţie la volan o

serie de detalii nu sunt percepute situaţia este greşit apreciată cu consecinţe mai mult

sau mai puţin grave

V PASAGERUL DIN MAŞINĂ

1 Pasagerul poate fi cel mai bun prieten şi icircn acelaşi timp cel mai rău duşman

- pasagerul trebuie să accepte stilul de conducere al şoferului

- pasagerul nu trebuie să dea naştere la conflictele sa se abţină din a critica stilul de

conducere al celui sau celei de la volan Disputele verbale desigur sunt cel mai rău

lucru pe cere-l poate face un pasager punacircnd icircn pericol viaţa sa si a celor din maşină

- fiecare conduce cunoscacircndu-şi limitele ce impun un anumit stil de conducere

personificat de aceea nu este bine sa critici stilul de conducere chiar dacă nu-ţi place

- pasagerii trebuie să icircnveţe să fie de ajutor conducătorului auto cacircnd acesta icircl cere

2 Foarte mare atenţie la biciclişti Aceştia sunt frustraţi geloşi de multe ori needucaţi ei

nu icircncearcă să icircnţeleagă psihologia conducătorului avacircnd impresia că dacă ei te aud şi te văd

(mai ales noaptea) şi cel de la volanul maşinii icircl vede concluzie cu deznodămacircnt fatal uneori

pentru biciclist

3 Pietonii Şi unii şi alţii ar trebui sa fie mai icircnţelegători mai curtenitori icircn relaţia directă

ca participanţi la tarfic

Străzile sunt făcute pentru maşini nu pentru pietoni pentru aceştia sunt făcute trotuarele

Toată lumea ar trebui să experimenteze cacirct mai multe mijloace de transport pentru a le

icircnţelege specificitatea

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor

Numărul celor ce icircncalcă grosolan legea este foarte mic Dar din cauza

acestei minorităţi care nu poate fi ignorată toţi ceilalţi participanţi la trafic

trebuie să fie foarte atenţi şi să conducă preventiv

Examen Acesta va cuprinde trei mici disertatii pe o tema data ca in exemplul următor

1 Dezvoltati ideile cuprinse in paragraful de mai jos Exemplificaţi

Educatia conducătorilor presupune mai mult decacirct să fie

- educaţi nu numai icircn sensul de a avea o diplomă

- o persoană (cu grade universitare) care nu ştie ce se icircntacircmplă cacircnd fracircnezi brusc pe

gheaţă este la fel de periculoasă ca un biciclist sau un căruţaş care nu ştie să citească

sau care nu ştiu nici un semn de circulaţie

- şoferii trebuie să-şi păstreze calmul dacă constată comportamente anormale la alţii şi

să icircncerce să evite o confruntarea

Conducerea autovehiculelor se face icircn primul ricircnd cu bun simţ iar acesta se

dobacircndeşte greu şi se pierde uşor