Parisul Haussmannian

8/10/2019 Parisul Haussmannian

1/3

catedra de istoria & teoria arhitecturii i conservarea patrimoniului

ANUL II - 2004-2005: ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Prof.dr.arh. Ana Maria Zahariade

PARISUL HAUSSMANNIANNote de curs redactate de Celia Ghyka, Vera Marin si AM Zahariade

Bibliografie de baza :CAS!", #ean, $ANN!%A&, $hili''e, Formes urbaines : de lilot a la barre

ZA(A%&A)!, AM, Locuinta in opera lui Horia Creangain Centenar Horia Creanga

DIAPOZITIVE PARISUL HAUSSMANNIANScurta evolutie a Parisului prin imainiH!tel priv"* ti' de locuinta 'ri+ilegiata care sta la baza ti'ologiei locuinteiburgheze de-ocratizarea locuintei nobiliare urbane./ in tesut co-'actcu'lare 'e 012 laturi./ 032 tracturi, curti din care una de onoare./ s'atiu derece'tie1re'rezentare saloanele, cultura 4saloanelor5 ca feno-en al +ietiisociale666., zona de 4a'arta-ente5 ale do-nului, doa-nei666, ca-ere

co-unicante * li'sa dega7a-entelor etc6Preluarea#imitarea acestui mo$ $e viata in locuinta %ur&e'a'lan.:transfor-area34de-ocratizarea53 a'aritia i-obilului de a'arta-ente i-obilulde ra'ort.Operatiile &aussmannieneImo%ilul &aussmannian ca ve&icul al sistemului $e restructurare aorasului('lanuri si sectiunea 8ani-ata53 ierarhizare sociala 'e inalti-e de laconsierge, a't de lu93'iano nobile/ cha-bres de bonne.3 -asca unitara a $arisului -arii burghezii a secolului al "&"3lea3 trecerea i-obilului 'rin di+ersele stiluri care se succed de la eclectis-ulBeau9 Arts, 'ina la -odernis-

3 -asca unitara indiferent de stil accentuarea orizontalitatii * 'ara'etii de fierfor7at.

;e Corbusier, rue Nurgesser et Colli in V $arisului

-asca unitara si iluzia de continuitate a frontului si fatadei

Leonar$o )enevolo:4Haussmann da Parisului masca marii burghezii asecolului al XIX-lea56

Haussmann;?@23?0. * alsacian, 'refectul lui Na'oleon &&& :& se incredinteaza sarcina de a transfor-a ca'itala rantei dintr3un oras-edie+al cu cartiere e9cesi+ 'roletare, inca'abil sa -ai faca fata 'roble-elorsec6"&" oras cu strazi intortocheate, ce au 'er-is baricadele de la ;?? 3*taie -ai ales in cartierele de la ;?? . intr3un oras -odern, al -arii burghezii,al noii 'uteri ca'italiste6

D%BAN&SM %!GD>AE% : nu +a cauta sa re+olutioneze societatea urbana,ci sa ada'teze orasul +echi la noua societate industriala si ca'italista *ada'tare la conditiile econo-ice, 'olitice, -orfologice aale societatii


2/3




industriale, care a'are in sec6 "&"6 S3a 'utut inta-'la 't ca a beneficiat de&M$ 2= ani . si a dez+oltat astfel o -etoda de gestiune urbana a'licandteoria cheltuielilor 'roducti+e utilizarea e9cedentelor 'entru dobanzi ale unor

i-'ru-uri considerabile si 'e 'ter-en lung. orasul de+ine 'ro'riul sauantre'renor- confisca terenurile te-'roar- da afara saraci-ea din $aris >a Banlieue %ouge.- antre'rize de constructii F siste- finaciar adec+at sco'ului i-'ru-uturi.- regula-ente de cnstructieretea dubla : stra'ungerile si i-'lantarile de edificii -onu-entale * gari, edif6'ublice i-'.

O)IE*TIVE UR)ANISTI*E MA+ORE ,;6 punerea in sistem a $iverselor tipuri $e operatii ur%ane legate denoile

e9igente igienice si functionale si de noua estetica06 revalori'area monumentelor si noilor ec&ipamente ur%ane'rin izolare

de tesut si 'er-itand legaturi +izuale de >a Concorde la Madeleine.26 o circulatie e-icienta: din gara in gara, din cartier in cartier6 un nou proiect estetic: aduce imainea mo$ernitatiis'atiu si lu-ina.

in locul insalubritatii si a i-aginii -edie+ale +etusteSe -ace prin,

Strapuneri#taieturi ra$icale .les perces haussmanniennes/0 care

$emolea'a masiv0 $ar 1 in paralel 1 retes noile parcelari cu ceea ceramine $in cele vec&i(

*onstructia noilor -ronturi cu imo%ile $e raport .tip co$i-icat $enoile relementari ur%ane pe care le intro$uce/

Punerea la punct al unui sistem mo$ern $e e2propriere0 -inantare0

punere in opera .constructie/ si revin$ere33 >ogica taieturilor 3 legarea 'unctelor i-'ortante ale orasuluii gari, teatre,

o'era, edificiile 'ublice i-'ortatne. 'rin taieturi directe * rezulta 'iete de ti'4etoile5 si -ulte insule triunghiulare

3 &ntroducerea +egetatiei : 'arcuri, scuaruri, bule+arde 'lantate3 (auss-ann a'lica un urbanis- care transfor-a structura orasului 3 cu o

+iziune asu'ra orasului in ansa-blu * 'ri-ul 4'lan director5 al $arisului63 %eteaua de -ari a9e necestia stra'ungeri si taieturi in tesutul nurban e9istent3 dar ur-areste si reuseste teserea organica a noilor 'arcelari si stra'ungeri cu

+echiul tesut3 Constructia de fatade 'e noile a9e3 su'usa unor regula-ent stricte, un nou-ediu urban foarte unitar masca uniatara indiferent de stil. constructie de

i-obile fru-oase H, 'otri+ite -arii burghezii

IMO)ILUL )UR4HEZ HAUSSMANNIAN- &-obil de a'arta-ente relati+ ti'izat. cu ocu'are intensi+a a lotului:

cu'lare 'e trei ni+eluri,- %egi- urban de constructie in regi- inchis * front co-'act la strada- )istributia s'atiala a i-obilului:

$ri-ele 0 ni+eluri baza3soclu de-isol F'arter.: ser+icii sia'arta-entul ingri7itorului consiIrge.A'arta-ente de lu9 cu scara 'rinci'ala si scara de ser+iciu


3/3




Ni+elul de la -asarda: ca-erele de ser+iciu cha-bres debonne.Stratificare sociala 'e +erticala

-Arhitectura : stilul eclectic caracteristic secolului al "&"3lea, te-'erat deregle-entarile urbanistice foarte stricte

$ri-ele 0 ni+eluri baza3soclu: tratat ca registru atare&ntrare -onu-entalizata%egistrul 'rinci'al: ferestre +erticale aliniate 'e orizonale si 'e+erticala F orizontala din lucratura -etalica a balcoanelorCornisaF-ansarda * lucarne aliniate cu feresterle

- A'arta-entul:cu doua intrari: 'rinci'ala si de ser+iciuzonificare: s'atiu de re'rezentare salonul. si s'atii 'ri+atea'arta-entele1dor-itoareleFcabinete, birouri, budoare./ s'atii

ser+ite si s'atii de ser+iciure'rezentati+itate 'rin saloane -ostenire a locuirii 'ri+ilegiatedin hotel 'ri+J., li'sa deco-andarii,

- %ealizare tehnica co-binata : industrializarea taierii 'ietrei, antre'rize careconstruiesc re'ede

- Dnitate data de regula-ente stricte : alinieri la cornisa / alinia-entulstrazii / -odenatura fatadei boKindouri, balcoane, 7oc 'astial strcitdeter-inat.

(auss-ann nu are in +edere sco'uri filantro'iuce sau sociale, ceea ce il'reocu'a este IMO)ILUL )UR4HEZ MODERN si fatada acestuia -ai alescare deli-iteaza s'atiul 'ublic 'e care ( il a-ena7eaza., cea ce se afla ininterior -ai 'utin il intereseaza6 )in 'acate el u rezol+a, ci agra+eaza la'eriferie 'reoble-a stringenta a societatii industriale : locuirea -uncitorilor6

IN *EEA *E PRIVESTE LO*UINTA E*ONOMI*A,

Prin aceste operatii0 Haussmann o 5e2ilea'a6 in a-ara Parisului0

un$e 1 in timp 1 se va construi in mo$ e2emplar asa numita labanlieu rouge.peri-eria rosie/0 cu imo%ile $e locuinte economice3

Ea va constitui o%iectul altor tipuri $e lei0 reulamente0 operatii0

care se vor maturi'a in timp0 prin alte initiative parlamentare ale

$iverselor rupuri $e presiune .$e citit $in curs/3 Totusi0 in acelasi timp0 Napoleon III va construi si des cits

Napolon.anume0 7 ansam%luri $e locuinte pentru saraci0 in 'onemai marinale/3

Parisul Haussmannian

Documents

Transcript of Parisul Haussmannian