UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,BUCURESTI

FACULTATEA :MANAGEMENT

SPECIALIZARE :INGINERIE ECONOMICA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM

Amenajari teritorialeTEMA PROIECT :

Oganizarea si amenajarea turistica a spatiului geografic din localitatea Slanic,judetul Prahova

Indrumator : Hontus Adelaida

STUDENTE :

GRUPA :8212

CUPRINS

CAPITOLUL I : Analiza potentialului turistic A. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL :

A.1.1. RELIEFA.1.2. CLIMAA.1.3. HIDROGRAFIAA.1.4. VEGETATIAA.1.5. FAUNAA.1.6. NATURA PROTEJATA

B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC :

B.1.1. DEMOGRAFIA B.1.2 ASEZARI OMENESTIB.1.3. DEZVOLTARE ECONOMICA

C. POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :

CAPITOLUL II : Stadiul actual de amenajare turistica a arealului din localitate

2.1. STRUCTURILE DE PRIMIRE 2.2. STRUCTURILE DE AGREMENT

CAPITOLUL III : Planul de dezvoltare durabila a

Judetului Prahova in perioada 2007-2013

CAPITOLUL IV : Promovarea turismului

CAPITOLUL V : Impactul economic si ecologic al dezvoltarii turismului in zona 5.1 IMPACTUL ECONOMIC5.2 IMPACTUL ECOLOGIC

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CAPITOLUL I A. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL :

A.1.1 RELIEFUL:

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).

Intre cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.

Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.

Muntii:Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre

est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc.Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei.

Dealurile subcarpatice:La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni.

Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m).

Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd.Campiile Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice.

Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei.

A.1.2 CLIMA:

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2°C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10°C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13°. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4°C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2° fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus.

In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10°, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la –5 sau la -8°C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3°C si chiar -2°C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3°C.

In iulie temperatura aerului este de 21-22°C in regiunea de campie, 16-20°C in regiunea de deal, 12-14°C in zona muntilor mijlocii si sub 8°C in Masivul Bucegi.

Cea mai ridicata temperatura (39,4°C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea

Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38°C).

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est.

Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile

cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm.

Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest.

Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : Clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 1000-1200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6°C si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse. Clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9°C si prin precipitatii de 600-800mm anual. Clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10°C si prin precipitatii de 550-600 mm.

A.1.3 HIDROGRAFIA:

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita.

Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si

numerosi afluenti : Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat.

Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.

Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna.

Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic.

A.1.4 VEGETATIA:

Urmarind repartitia vegetatiei in functie de altitudine, se remarca existenta celor trei zone: zona alpina, zon apadurilor si zona de silvo-stepa.

La peste 2200-2300 m altitudine se intind pajistile alpine formate din asociatii de graminee: Carex curvula, Carex sempervirens, Festuca supina, Agrostis rupestris, Juncus trifidus, tufarisuri: Rhododendron kotschyi, Salix herbacea, Salix reticulata si alte plante cum sunt : Potentilla ternata, Geum montanum, Minuartia sedoidea, Silene acaulis, Primula minima, Campanula lapina etc.

Sub 2200-2300 m si pana la limita superioara a padurii se intinde peisajul subalpin cu palcuri de : Pinus montana, Juniperus sibirica, Alnus viridis, Rhododendron kotschyi si Vaccinium, graminee precum:Festuca supina, Poa media, Nardus stricta si alte plante ierboase ca : Achillea stricta, Gentiana kochiana, Scorzonera rosea, Veratrum album, Hieracium alpinum, Pulsatilla alpina etc.

Se mai intalnesc molidisuri in amestec cu zada in abruptul Bucegilor si in Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.

In zona subcarpatica , padurile ocupa teritorii discontinue , alternand cu livezi sau cu culturi agricole, in componenta lor intalnindu-se exemplare de fag in amestec cu gorunul.

Teritoriul situat la altitudini cuprinse intre 650 si 200 m este ocupat de padurile de gorun.

Padurile de stejar ocupa si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al Prahovei. Intalnim astfel exemplare rare de stejar in aceasta regiune: stejar brumariu si stejar pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa, Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.

A.1.5. FAUNA:

Privita in ansamblul judetului, fauna prezinta o mare bogatie de forme, adesea cu populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a dealurilor si campiei.

Stancile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, in zonele inalte traiesc pasari precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul purpuriu. Pe stancile golase ale Bucegilor si Ciucasului intalnim “covoarele” cenusii de Alopia, insecte, soparle, batracieni, mierla gulerata, potarnichea de stanca, cioara alpina. In zona alpina intalnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul,rasul, pisica salbatica, buha, corbul, dintre rozatoare amintim soarecii , veveritele, parsii.

Atat in zonele montane cat si in cele de deal si de campie dintre ierbivore intalnim : caprioara, cerbul, dar si mistretul.

Arealul silvo-stepic este comun rozatoarelor: popandai, harciogi, iepuri.In padurile de campie intalnim fazanul si caprioara .

Fauna piscicola este reprezenata de : pastrav, zglavoaca, lipan, mreana, salau,

crap, lin, caracuda, stiuca, tipar, boarta si diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhai de balta, raci etc.

Pe malul apelor cuibaresc adesea pasari caracteristice de balta: starci, berze etc.

Cerbul carpatin, caprioara, capra neagra, rasul, mistretul, ursul, lupul, vulpea, jderul, nevastuica, pisica salbatica , iepurele, dintre mamifere, cocosul de munte, potarnichea si fazanul, dintre pasari, sunt specii faunistice din judetul Prahova, care au o deosebita valoare cinegetica.

Calitatea factorilor de mediuCalitatea aerului Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului. Calitatea aerului este monitorizată printr-o reţea de supraveghere (10 staţii de monitorizare numai în municipiul Ploieşti) stabilită în funcţie de impactul marilor poluatori asupra mediului înconjurător. La amplasarea staţiilor de monitorizare s-a

ţinut cont de o serie de factori: sursa de poluare, zona poluată, natura poluanţilor, scopul urmărit prin determinare, nivelul de poluare din zonă, aria de răspândire apoluanţilor, concentraţiile de scurtă durată, concentraţiile medii zilnice, etc..

Calitatea apei Satisfacerea necesarului de apă pentru alimentarea cu apă potabilă, pentru activitatea industrială şi agricolă se realizează prin reţeaua de râuri şi lacuri cu aportul lacurilor de acumulare Paltinu şi Măneciu. Consumul pentru populaţie are valori considerabile, comparabile cu cele pentru industrie, cunoscută fiind densitatea mare a populaţiei, numărul mare de localităţi din judeţ şi turismul bine reprezentat. Dintre consumatorii industriali, cea mai reprezentativă este petrochimia. Faptul că ponderea în judeţ o reprezintă industria petrochimică, conduce la numeroase probleme legate de gospodărirea apelor, în general, şi de poluarea acestora în particular. Activitatea obiectivelor din petrochimie a dus, încă de la punerea lor în funcţiune la deteriorarea calităţii apei din pânza freatică dinzonele adiacente, aceasta devenind improprie utilizării ca resursă de apă. Totodată, evacuarea apelor uzate de la unităţile petrochimice afectează calitatea receptorilor acestora. Dezvoltarea turistică în zonele muntoase din nord, mai ales pe Valea Prahovei, dar şi pe Valea Teleajenului, se află în directă relaţie cu resursele de apă, atât în ceea ce priveşte asigurarea cerinţei, cât şi a calităţii cursurilor de apă din zonă.În domeniul calităţii apei, Consiliul Judeţean a sprijinit financiar, prin asigurarea cofinanţării, proiectele de realizare a staţiilor noi de epurare finanţate prin programul SAPARD (implementate în localităţile Floreşti, Păuleşti şi Valea Călugărească) şi de asemenea proiectul finanţat prin Programul PHARE 2000 – CES implementat în localităţile Măneciu-Ungureni şi Măneciu-Pământeni - construirea unor staţii de epurare a apelor uzate folosind procedee tehnologice moderne de epurare biologică, colectarea apelor uzate realizându-se printr-un sistem separativ de canalizare - şi Vălenii de Munte pentru modernizarea staţiei deepurare (treaptă mecanică şi biologică) existentă, prin reabilitarea construcţiilor şi instalaţiilor aferente, instalarea unui sistem de aerare pneumatică la bazinul de aerare, amenajarea unui laborator de analize fizico-chimice şi bacteriologice. Calitatea solului Solul prezintă unele probleme de poluare, ca efect al diferitelor activităţi antropice, cum ar fi: mecanizarea lucrărilor agricole folosite neraţional, a condus la tasarea solului şi afectarea structurii acestuia; utilizarea unor cantităţi de îngrăşăminte chimice pentru a contracara dezechilibrele nutritive, ignorând studiile de specialitate pedologice şi agrochimice; utilizarea excesivă şi neadecvată a

produselor de uz fitosanitar; degradarea terenurilor prin ocuparea cu halde de depozitare deşeuri industriale, deşeuri de pesticide, platforme de deşeuri menajere şi gunoi de grajd; deversarea unor poluanţi industriali în cursurile de apă contribuie la poluarea pânzelor de apă freatică precum şi a solului prin folosirea apei la irigaţii; dereglarea regimului hidric şi hidrogeologic al solului;utilizarea şi exploatarea sistemelor de irigaţii fără folosirea concomitentă a sistemelor de salinizare şi înmlăştinire secundară. La unele probleme privind degradarea solului în judeţul Prahova au contribuit şi precipitaţiile abundente, care au provocat numeroase şi masive alunecări de teren, modificări substanţiale ale pânzei freatice, deteriorări de locuinţe, doborârea arborilor, ruperea conductelor de alimentare cu apă, dislocări şi deplasări de tronsoane de drum. Readucerea acestora la funcţionalitatea normală s-a realizat cu alocări financiare însemnate.

A.1.5 NATURA PROTEJATA:

Ca si in alte zone si in judetul Prahova sunt consemnate rezervatii si monumente ale naturii care apartin domeniului geobotanic, geologic, floristic, faunistic, forestier, cu mare valoare stiintifica, peisagistica si turistica, care au fost puse sub ocrotirea legii.

Dintre rezervatiile judetului Prahova mentionam: Rezervatia naturala din Masivul Bucegi, unde pe numai 300 kmp au fost identificate circa 1200 de specii de plante fanerogame si criptogame vasculare si au fost semnalate numeroase endemisme; plante si animale declarate monumente ale naturii precum: floarea de colt, ghintura galbena, sangele voinicului, bulbucii de munte, smardarul, zambrul, tisa si zada,Capra Neagra (Rupicapra rupicapra), rasul (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao- urogalus);

o rezervatie forestiera la vest de Poiana Tapului; padurea Glodeasa de pe valea Doftanei; statiuni de plante termofile; Rezervatia geobotanica Arinisul de la Cumpatu ;Muntele de sare de la Slanic; Plaiul Hotilor; monumente ale naturii precum stejarii seculari . Parcul Natural Bucegi este situat integral in Masivul Bucegi, din Carpatii Meridionali, desfasurat sub forma unui amfiteatru cu deschidere sudica, pe teritoriul administrativ a trei judete: Dambovita, Prahova si Brasov.Atractii turistice: In masivul muntos, pe conglomeratele si gresiile eterogene din Bucegi s-au format veritabile atractii turistice, cum sunt „Babele”, „Sfinxul” si „Ciupercile”.

De asemenea, 2 din cele 34 de pesteri sunt remarcabile: pestera Ialomitei si pestera Ratei. Alte atractii turistice: Cascada Urlatoarea, Monumentul Eroilor, schitul Pestera, valea Horoabei, Mecetul Turcesc, Turnul Seciului, precum si elemente de flora si fauna.Programe turistice: Prin complexitatea lui, parcul ofera multiple posibilitati de recreere: drumetie cu ghid turistic autorizat de PNB (pe traseele existente si marcate), alpinism (aprox. 280 de trasee), speoturism, fotografie, filmare, sporturi de iarna, mountain bike pe drumurile publice din perimetrul Parcului. BAI TERAPEUTICE SI SALINE:

Izvoarele cu apa minerala ce contine compusi ai calciului, clorului, sodiului, sulfului (utilizate inca din 1885, cand statiunea a inceput sa se dezvolte) si lacurile cu concentratie mare de sare (Baia Baciului, Baia Rosie, Baia Porcilor, Lacul Verde) sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari posttraumatismale

(dupa entorse, luxatii si fracturi ale membrelor, tratate prin metode chirurgicale si vindecate, dupa artroze), celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, sechele vechi ale poliomelitei, urmari dupa polinevroze) boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), boli respiratorii (bronsita cronica si traheobronsita, astmul alergic), boli dermatologice (psoriasis, ichthyosis incipient, dermatita keratotica), si desigur boli vasculare (varice incipientes, erythremelalgia).

Facilitati pentru bai cu ape minerale calde in cazi, bai reci in lac, aplicari de namol cald, pentru tratamente ginecologice si pentru electroterapie.

Vechea mina de sare (Unirea) a fost transformata in sanatoriu - la adancimea de 210 m - pentru tratamentul bolilor respiratorii in microclimat de aer sarat.

Salina Slănic:

Este considerată un loc deosebit, întrucât se bucură de prezenţa Muntelui de Sare, unic în lume. Mina a fost deschisă spre tratament şi vizitare începând cu anul 1972, când exploatările de sare s-au oprit, dar Mina Unirea s-a deschis în anul 1943.Mina Unirea are un număr total de 14 camere, având formă trapezoidală şi înălţime de circa 55 de metri. Mina prezintă o adâncime de 217 metri, accesul făcându-se prin intermediul unui lift pe verticală între suprafaţă şi subteran, durata acestei călătorii fiind de circa trei minute.

Odată ce se ajunge în interiorul minei se poate observa că înălțimea unei săli este de 70 de metri, având în mijloc un pilon care susţine mina şi în jurul căruia se desfășoară întregul circuit. De asemenea, interiorul minei prezintă un basorelief cu înfățișarea lui Mihai Viteazu, iar în "Sala Genezei", un muzeu de sare, sunt puse

spre admiraţie busturile lui Eminescu, Decebal şi Traian. Totodată mina beneficiază şi de o imensă catedrală prielnică pentru momentele de reculegere.În interiorul minei întâlnim o temperatură constantă tot timpul anului, de 12 grade C, o umiditatea de 50%, iar compoziţia aerului este bogată în ioni de sodiu, având efecte ameliorative şi profilactice în tratarea afecţiunilor respiratorii.În vederea efectuării unor tratamente, una din camerele subterane ale minei, Unirea, a fost transformată într-un sanatoriu, cu o capacitate de 50 de locuri, oferind tratamente pe parcursul a două săptămâni. Mina prezintă, de asemenea, locuri special amenajate pentru diferite activități sportive precum fotbal şi volei, aici se desfășoară şi unele evenimente sportive, competiţiile atletice şi antrenamentele unor loturi sportive fiind unele dintre acestea.Muntele de Sare, tratamentele eficiente în tratarea problemelor respiratorii şi nu numai, activitățile care vă sunt puse la dispoziţie în interiorul minei vă invită să vizitaţi Salina Slănic. 

Factori terapeutici naturali:

ape minerale (din lacuri): clorurosodice concentrate, sulfatate, calcice, magneziene; mineralizare: 17,5-275 g/l;

namol sapropelic ce contine: clor, sulfati, carbonati, bicarbonati, brom, nitrati, calciu, magneziu, fier etc.);

microclimat de salina,

bioclimat de crutare.

Tratamente:

bai calde cu apa minerala,

ungeri cu namol rece urmate de bai in lac,

hidroterapie,

fitoterapie (bai de plante medicinale),

irigatii vaginale cu apa minerala,

terapie cu laser,

terapie cu aerosoli,

termoterapie (aplicatii calde de namol si parafina),

electroterapie,

aerohelioterapie,

kinetoterapie,

masaj,

gimnastica medicala.

Boli tratate:

reumatism degenerativ (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze, poliartroze),

afectiuni reumatismale inflamatorii,

reumatism abarticular (periartrita scapulohumerala, periostoze, tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze),

afectiuni articulare posttraumatice (sechele dupa operatii pe articulatii, pe muschi sau pe oase, dupa

luxatii,entorse sau fracturi, redori articulare posttraumatice),

afectiuni neurologice periferice (sechele dupa polineuropatii, pareze),

afectiuni ginecologice (cervicite, metroanexite cronice, insuficienta ovariana),

afectiuni respiratorii (bronsita cronica, traheobronsita cronica, astm alergic, bronsiectazia),

afectiuni otorinolaringologice (rinosinuzite, faringoamigdalite),

afectiuni cardiovasculare periferice,

afectiuni dermatologice,

alte afectiuni (boli profesionale).

Cultură:

În localităţile prahovene există 177 unităţi culturale (cămine culturale şi săli de festivităţi) şi423 biblioteci din care 101 publice, cu un volum de carte de 4.587.000 exemplare şi circa 169.000cititori înscrişi. Bibliotecile publice se află sub autoritatea administrativă a consiliilor locale, care le asigurăbaza materială şi resursele financiare necesare.Instituţiile judeţene de cultură sunt finanţate de la bugetul judeţului, care asigură resursele financiarenecesare funcţionării, precum şi cheltuielile de capital destinate modernizării infrastructurii.Instituţiile culturale de interes local beneficiază de finanţare de la bugetele localităţilor.

Prin intermediul parteneriatelor, consiliul judeţean a alocat sume importante pentru construirea,modernizarea şi reabilitarea căminelor culturale din mediul rural, apreciind aceasta ca o necesitate pentrurevitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor de la 42 sate.

Patrimoniul cultural-istoric al Văii Prahova cuprinde:

Monumentele şi ansamblurile de arhitectură şi artă religioasă: Mănăstirea

Sinaia ctitorită de Mihai Cantacuzino (1695);

Monumentele şi ansamblurile de arhitectură de factură civilă,

simbolurile evoluţiei aşezărilor prahovene ce reprezintă stilurile tradiţionale,

exprimă originalitatea sistemului de construcţii arhitectonice şi totodată măsura

gradului de dezvoltare culturală şi socio-economică a Văii Prahova.

În cadrul monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură de factură civilă, un

loc important îl ocupă castelele şi palatele, care au o putere de polarizare a

fluxurilor turistice deosebită. Edificii interesante sub acest aspect sunt: Castelul

Peleş – Sinaia, construit în stilul renaşterii germane de influenţă gotică, este cel mai

important castel de vânătoare din ţară, cu importante colecţii de picturi şi sculpturi,

mobilier şi arme; Castelul Pelişor deţine o valoroasă colecţie de artă decorativă

aparţinând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artişti ca E. Galle, fraţii

Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany.

Muzeele reprezintă instituţii de cultură intens vizitate, care funcţionează, în general, în ansambluri de arhitectură valoroase şi sunt importante din punct de vedere ştiinţific, artistic şi cultural. Muzeele importante din Valea Prahovei sunt: Muzeul Peleş care cuprinde obiecte de artă, colecţii de picturi, arme, mobilier, sticlă, metal; Muzeul de artă medievală de la Mănăstirea Sinaia carecuprinde: veşminte preoţeşti, cărţi aurite, icoane româneşti şi străine; Muzeul

Cinegetic de la Posada care cuprinde arme şi trofee de vânătoare.

Casele memoriale sunt clădirile care au aparţinut unor artişti valoroşi,

scriitori şi medici şi constituie obiective turistice care astăzi sunt foarte puţin

valorificate prin turism. În Valea Prahovei se află Casa George Enescu de la Sinaia

şi Casa memorială Cezar Petrescu.

Monumentele de artă plastică şi comemorativă nu înfăţişează momente

din istoria naţională, ele sunt dedicate unor eroi, oamenilor de cultură, istoriei

naţionale şi cinstesc evenimentele şi personalităţile prahovene prin ansamblurile

monumentale şi plăcile comemorative care se integrează peisajului prahovean. Cele

mai multe aparţin unor meşteri anonimi şi sunt un prilej de aducere aminte pentru

valorile istoriei şi culturii. Din multitudinea lor, cele mai importante sunt:

Monumentul „Ultima grenadă“ din Buşteni, Monumenul eroilor de pe Caraiman

(33 m).

Localităţile urbane şi rurale sunt şi ele puncte de atracţie datorită

arhitecturii specifice, valorilor de artă, cultură şi civilizaţie şi datorită

evenimentelor pe care le găzduiesc.

Monumentele tehnice sunt lucrări de tip industrial şi tehnic cu valoare

turistică inedită. În această categorie se înscriu: podurile metalice şi de lemn,

instalaţiile vechi de morărit, mijloacele de transport şi amenajările hidrotehnice.

Locurile istorice sunt obiective turistice care se referă la spaţiile unde s-au

desfăşurat importante evenimente istorice şi la amplasarea cimitirelor militare.

Parcurile şi grădinile care de-a lungul evoluţiei aşezărilor umane au fost

modernizate şi dotate cu elemente noi (Grădina Zoologică de la Buşteni, Parcul

Sinaia).

Obiectivele etnoculturale şi etnofolclorice:

Resursele turistice etnoculturale sunt reprezentate de arta populară.

Aşezările rurale tradiţionale, privite în ansamblu, reprezintă un grup de

construcţii, locuinţe ce alcătuiesc un mod de viaţă care se poate schimba în timp şi

spaţiu. Acestea se definesc prin vechime istorică, funcţia socio-economică, durata

de locuire şi modul de organizare a gospodăriilor.

Arhitectura tradiţională s-a conturat în timp, specificul ei fiind dat de

structura materială a construcţiilor, de proporţii, de volume, decor şi ornamente.

Condiţiile naturale, împrejurările sociale, istorice, îndemânarea tehnică şi opţiunea

estetică a locuinţelor şi-au pus amprenta asupra diferitelor edificii ale satului.

Elementele care definesc orice construcţie tradiţională, laică sau religioasă sunt

dimensiunile, materialele folosite, temelia, dispunerea elementelor de construcţie,

formele de acoperiş, ornamentele exterioare şi interioare. Cele mai atractive din

punct de vedere arhitectural sunt bisericile care se impun prin modul de fasonare şi

îmbinare a bârnelor, prin împărţirea interioarelor şi elevaţia turnului care în zona

Văii Prahova este mic de înălţime.

Organizarea interiorului constituie cea mai concludentă expresie a modului

de viaţă şi a formelor de manifestare a ideilor despre familie, frumos şi

funcţionalitate. Interiorul locuinţelor ţărăneşti este condiţionat de mediul natural,

ocupaţii, nivelul de dezvoltare şi schimburile culturale. Locuinţele se identifică prin

planul şi funcţiile încăperilor.

Obiectele tradiţionale sunt legate de ocupaţiile agricole, silvice şi transport.

Ele s-au dezvoltat şi diversificat o dată cu circulaţia produselor meşteşugăreşti prin

târguri, oboare, bâlciuri, iarmaroace. Astăzi puţine gospodării mai folosesc astfel de

obiecte, ele fiind păstrate în muzee şi colecţii etnografice pentru a putea fi

cunoscute de turiştii interesaţi.

Portul popular reprezintă o carte de vizită a locuitorilor din Valea Prahovei.

Este un ansamblu vestimentar cu piese de îmbrăcăminte şi podoabe distincte de

mare valoare artistică. Costumul popular este determinat de zonă, de ocupaţii şi

meşteşuguri. Ele reflectă starea socială, vârsta şi trecutul istoric. Astăzi constituie

un element de podoabă pentru zilele de sărbătoare şi pentru importantele ceremonii

din viaţa omului.

Sculptura populară în piatră s-a dezvoltat mai ales pentru caracterul ei

ornamental. Meşterii populari realizează multe elemente de construcţie: stâlpi de

pridvor, de poartă, scări, balustrade, mese de piatră, pietre funerare.

Arta populară a prelucrării pieilor este prezentă acolo unde există meşteri

care se ocupă cu tăbăcăria, cojocăria şi cizmăria. Elementul dominant este

confecţionarea pieselor de iarnă: cojoace, căciuli. Ele au tehnici de decorare

deosebite în funcţie de ocaziile la care sunt folosite. Alături de acestea se mai

confecţionează: curele, opinci, tobe de vânătoare, traiste, hamuri şi alte elemente de

marochinărie.

Instrumentele populare tradiţionale sunt aparate de producere a sunetelor

realizate prin tehnici speciale şi din materiale deosebite. Unele dintre acestea sunt

foarte vechi precum buhaiul, buciumul, fluierul, iar altele au fost asimilate în

decursul timpului: vioara, chitara, clarinetul. Alături de acestea mai sunt folosite, în

completarea liniei melodice, frunza şi coaja de mesteacăn, solzul de peşte.

Arta împletiturilor are o veche tradiţie la sate. Cele mai răspândite sunt

împletiturile din nuiele care au o largă întrebuinţare. Aria de răspândire a acestui

meşteşug s-a restrâns foarte mult în ultimele decenii din cauza modernizării

elementelor de interior şi a ustensilelor casnice.

Arta picturii pe sticlă valenţele artistice şi turistice ale acestui meşteşug

sunt date de tematica iconografică ortodoxă, de armonizarea şi alternanţa tonurilor,

de culoarea şi fineţea desenului, de prezenţa foiţelor de aur şi argint. Toate acestea

amplifică valoarea şi dau originalitate picturilor realizate de meşterii populari.

Meşteşugul încondeierii ouălor este practicat la sate.

Confecţionarea măştilor sunt folosite în dansuri şi la sărbătorile laice legate

de Crăciun şi Anul Nou.

La nivelul comunităţilor rurale, viaţa socială se desfăşoară în concordanţă cu

un anume instrument de măsurare a timpului, care să pună în acord varietatea

preocupărilor umane cu fenomenele constante ale mediului terestru şi cosmic.

Aceste legături sunt materializate prin multiple sărbători şi ritualuri specifice

poporului român.

Manifestările folclorice se bazează pe existenţa a trei calendare:

Calendarul civil cu două solstiţii şi echinocţii, fazele lunii şi alte

evenimente astronomice sau meteorologice;

Calendarul bisericesc care cuprinde sărbătorile şi zilele importante

dintr-un an;

Calendarul popular care indică perioadele favorabile pentru derularea

activităţilor agricole şi pastorale.

Calendarul popular românesc cuprinde mai multe tipuri de manifestări,

legate de:

Sărbătorile de Crăciun, Anul Nou şi Boboteaza. Practicile cele mai

cunoscute sunt: colindul şi uratul cu capra.

Sărbătorile agricole ale primăverii, legate de înceutul anului agrar sau

ale toamnei, legate de strânsul recoltei.

Sărbătorile pastorale ale primăverii, legate de adunatul oilor şi

începutul păşunatului la munte sau coborâtul oilor toamna.

Sărbătorile muntelui, „Serbarea Zăpezii de la Sinaia“.

Calendarul religios cuprinde sărbătorile legate de Crăciun şi Paşti, de

aniversarea unor sfinţi şi arhangheli, de evenimente importante din viaţa omului.

Alături de aceste sărbători un loc important ocupă târgurile şi festivalurile, ca

păstrătoare de obiceiuri şi datini.

Muzeele etnografice sunt instituţii culturale care sunt vizitate de turiştii ce

vor să se cultive şi să cerceteze materialele expuse. Unele dintre ele sunt ataşate

mănăstirilor. Muzeele conservă valorile tradiţionale locale şi sprijină vizitatorii în

înţelegerea procesului de dezvoltare spirituală şi culturală a zonei în care sunt

amplasate. Ele sunt obiective turistice care pot fi puse în valoare prin vizitarea lor

în cadrul circuitelor şi excursiilor tematice organizate.

Principalele instituţii culturale din judeţul Prahova sunt:Instituţii culturale de importanţă naţională:3 muzee de importanţă naţională: Muzeul Naţional Peleş – Sinaia, Muzeul Naţional al Petrolului –Ploieşti, Muzeul Cinegetic Posada;

Instituţii culturale de interes judeţean:

Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” Ploieşti;Muzee de importanţă judeţeană:- Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova – Ploieşti cu secţiile:- Muzeul Ceasului „Nicolae Simache”, Ploieşti;- Muzeul Memorial „Nichita Stănescu”, Ploieşti;- Muzeul Memorial „I.L. Caragiale”, Ploieşti;- Muzeul Memorial „Paul Constantinescu”, Ploieşti;- Complexul Muzeal „Nicolae Iorga” – Vălenii de Munte, (subsecţii: Muzeul Memorial„Nicolae Iorga”, Expoziţia de artă religioasă, Muzeul de Etnografie al VăiiTeleajenului);

- Muzeul Memorial „Cezar Petrescu” – Buşteni;- Muzeul Memorial „Constantin Stere”;- Muzeul Conacul Bellu – Urlaţi;- Muzeul Casa Domnească „Matei Basarab şi Vasile Lupu” – Brebu;- Conacul „Pană Filipescu” – Filipeştii de Tîrg;- Rezervaţia Arheologică Budureasca –Vadu Săpat;

- Muzeul sătesc – Sîngeru;- Casa Hagi Prodan – Ploieşti;- Expoziţia permanentă Tohani- Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii – Ploieşti , cu secţiile:- Muzeul „Omului” şi „Acvariul”, Ploieşti;- Muzeul „Rezervaţia Bucegi” – Sinaia;- Muzeul „Văii Teleajenului”, Vălenii de Munte;- Muzeul „Flori de mină” şi „Casa Rainer” Cheia, Măneciu;- Muzeul Sării („Casa Cămărăşiei”), Slănic, muzeu de interes naţional;- „Muzeul Ţinutului” Plopeni;- Grădina Botanică Bucov.

- Muzeul Judeţean de Artă – Ploieşti cu secţia:- Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” Câmpina;Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale - Ploieşti;Şcoala de Arte şi Meserii - Ploieşti.

Instituţii culturale de importanţă locală:

Muzeul Municipal „B.P. Haşdeu” Câmpina;Muzeul sătesc: Muzeul Istorico-etnografic Cornu;Teatrul Municipal „Toma Caragiu” Ploieşti;Teatrul pentru copii Ciufulici, Ploieşti;

Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploieşti;2 case de cultură municipale: Ploieşti şi Câmpina;11 case de cultură orăşeneşti - Băicoi, Boldeşti - Scăieni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil,Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte;88 cămine culturale în satele reşedinţă de comună şi 87 în celelalte sate.

B. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC:

Potenţialul turistic:

În perioada actuală, când turismul a devenit o activitate de mare importanţă

socială, economică şi, chiar politică, atât pe plan naţional cât şi internaţional,

necesitatea cunoaşterii potenţialului turistic, a valorificării lui raţionale se impune

din ce în ce mai mult. Determinarea potenţialului turistic prin metode cantitative a

preocupat pe mulţi specialişti, rezultatele fiind de un real ajutor acţiunilor de

sistematizare turistică a teritoriului, de amenajări şi dotări corespunzătoare valorii

potenţialului respectiv.

În acest sens, potenţialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor două

componente ale sale:

componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase,

configuraţia variată a reliefului, condiţiile climatice favorabile

(frecvenţa redusă a fenomenelor negative, absenţa temperaturilor

excesive), valoarea terapeutică şi abundenţa unor factori naturali, (ape

minerale şi termominerale, nămoluri curative, topoclimat şi

microclimat, fauna şi flora, etc);

componenta antropică, reprezentată prin vestigii ale civilizaţiilor ce s-

au succedat pe teritoriul României din vremuri imemorabile,

monumente şi obiecte de artă laice sau religioase, muzee şi colecţii

muzeale, elemente de etnografie şi folclor de mare frumuseţe şi

originalitate, realizări actuale de prestigiu etc.

După cum reiese din manualul său de economia turismului, încă din 1959,

cunoscutul specialist elveţian W. Hunzicker, arată că „oferta turistică este o

combinaţie de elemente materiale şi servicii“, combinaţie în care serviciile joacă

rolul principal.

Englezul H. Medlik consideră produsul turistic ca „un amalgan de elemente

tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică şi cu o destinaţie

specifică“, iar profesorul elveţian J. Krippendorf înţelege prin ofertă turistică „un

mănunchi de elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să

aducă unele foloase cumpărătorului, adică să-l satisfacă“. El include în elementele

politicii produsului turistic factorii naturali, factorii generali ai existenţei activităţii

umane, infrastructura generală, populaţia şi aşezările omeneşti, şi alţi factori ai

infrastructurii.

Într-o accepţiune generală, potenţialul turistic al unui teritoriu este definit ca

ansamblul elementelor naturale economice şi cultural-istorice, care reprezintă

anumite posibilităţi de valorificare turistică, ce dau o anumită funcţionalitate pentru

turism şi constituie o premisă pentru dezvoltarea activităţii de turism. Un teritoriu

interesează sub aspectul potenţialului turistic, în măsura în care acesta oferă resurse

turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor amenajari

complexe poate determina o activitate de turism şi includerea acelui teritoriu în

circuitul intern şi internaţional.

Ţinându-se seama de amplasarea şi concentrarea spaţială a obiectivelor

turistice, de valorificarea şi funcţionalitatea potenţialului turistic în ţara noastră, s-

au folosit următoarele trepte taxonomice:

obiectivul turistic, reprezentat de o singură unitate cu caracter turistic,

al cărei potenţial constituie o valoare de atracţie;

localitatea sau centrul turistic, reprezentată de o aşezare în care sunt

mai multe obiective turistice, constituind un punct de atracţie al

turiştilor;

complexul turistic, corespunde unei grupări de mai multe obiective

turistice sau a unei suprafeţe restrânse, în care se concentrează câteva

localităţi, centre turistice, sau obiective turistice izolate;

arealul turistic, reprezentat de o suprafaţă nu prea întinsă, în care se

includ mai multe obiective turistice izolate sau mai multe complexe

turistice, iar când este situat în jurul unui centru urban constituie o

zonă turistică periurbană;

regiunea sau zona turistică, este o categorie cuprinzătoare,

reprezentată de un teritoriu întins, caracterizată de o concentrare

evidentă a obiectivelor turistice.

B.1.1. DEMOGRAFIA:

Ultimele raportări făcute de Institutul National de Statistică cu privire la populaţia judetului Prahova datează din anul 2010, indicând o uşoară scădere în perioada 2005-2010.

Prahova Numărul locuitorilor

Locuitori / km2

29-dec-30 472249 100,125-ian-48 557776 118,321-feb-56 623817 132,3

15-mar-66 701057 148,705-ian-77 817168 173,307-ian-92 874349 185,4

18-mar-02 829945 176,0

Populatia si densitatea populatiei la recensaminte

Prahova TotalPe grupe de vârstă

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 de ani si peste   

2005 827512 119111 539583 168818  2006 823509 118539 536395 168575  2007 821013 117138 534884 168991  2008 817632 115976 532794 168862  2009 815657 115161 529150 171346  

Total Urban RuralLocuitori

/ km2(număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)

AmbeleMasculin Feminin

AmbeleMasculin Feminin

AmbeleMasculin Feminin

sexe sexe sexePrahov

a2005 827512 401640 425872 420822 200374 220448 406690 201266 205424 175,52006 823509 399525 423984 417367 198624 218743 406142 200901 205241 174,62007 821013 398174 422839 414872 197277 217595 406141 200897 205244 174,12008 817632 396229 421403 412204 195480 216724 405428 200749 204679 173,42009 815657 395252 420405 410734 194836 215898 404923 200416 204507 173

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

Prahova

2005

2006

2007

2008

2009

Una din caracteristicile relevante ale judetului Prahova pentru planificarea gestionării deşeurilor este faptul ca el cuprinde una dintre cele mai dezvoltate zone din punct de vedere al infrastructurii turistice: Valea Prahovei, ceea ce se reflectă în numărul de turişti. Valea Prahovei este o zonă turistică cu sezonalitate redusă, turiştii fiind prezenţi în număr semnificativ în toate sezoanele. Prezenţa unui număr de turişti comparabil cu populaţia rezidentă creşte cantitatea de deşeuri menajere generate în zonă. La demografia populaţiei locale trebuie adăugat şi fluxul de turişti, dinamica sa în Prahova şi în special în Valea Prahovei cunoscând în timp o creştere accentuată.

Indicator/an 2005 2006 2007 2008 2009 2010Nr de turisti/an

315 000 310 000 306 000 308 000 318 000 320 000

Evoluţia numărului de turisti în Prahova

B.1.2. ASEZARI OMENESTI:

Situat în partea centrală a României şi având o suprafaţă de 4.716 kmp, judeţul Prahova are o populaţie de 822.081 locuitori şi o densitate de 174,3 locuitori/kmp, fiind al doilea după Bucureşti din acest punct de vedere. Gradul de urbanizare al judeţului este de 50,6%, iar populaţia ocupată are următoarea structură: 30,8% industrie, 24,5% agricultură, 6,6% construcţii şi 38,1% servicii. Resedinţa administrativă a judeţului este municipiul Ploieşti, cu o populaţie de 231.044 locuitori. Din punct de vedere al organizării administrative, judeţul Prahova are 104 unităţi administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii şi 12 oraşe) şi 90 de comune.

Anul Nr oraselor si municipiilor

Din care municipii:

Numarul comunelor

Numarul satelor

2005 14 2 86 405 2006 14 2 86 4052007 14 2 86 4052008 14 2 87 4052009 14 2 89 405 Împartirea administrativa a judetului Prahova

Din punct de vedere al suprafeţei, judeţul Prahova se clasează în grupa judeţelor mici ale ţării, numărul mare de locuitori a condus la o densitate dublă faţă de media pe ţară, respectiv 186 de locuitori pe kilometru pătrat.

Localitatea se află situată în partea de nord a judeţului Prahova, pe valea pârâului Vărbilău, la o distanţă de 45 km de oraşul Ploieşti, la circa 42 km de paralela 45 latitudine nordică Într-o regiune de deal, într-o aşezare de pomi fructiferi şi fâneţe, se găseşte comuna Stefeşti Este una dintre cele 100 comune ale judeţului ce are un perimetru administrativ de 4457,5 ha şi o populaţie 2487 locuitoriAşezată într-o regiune de interferenţă a dealului cu muntele se învecinează către est cu renumitul oraş balnear şi turistic Slănic, la sud se mărgineşte cu satul Livadea ce aparţine comunei Varbilău, spre vest la circa 3 km de învecinează cu Bertea şi Aluniş, de care este legată prin vechi tradiţii istorice, prin îndeletniciri şi obiceiuri comune, iar la nord comuna este mărginită de culmi muntoase, acoperite cu păduri de foioase şi conifere, cu păşuni şi fâneţe neturale Are o întindere de 10 km, de-a lungul râului Vărbilău, satele fiind situate în cea

mai mare parte, pe partea stângă, satele Scurteşti şi Ştefeşti, excepţie făcând satul Târşoreni ce se află pe partea dreaptă a râului. Comuna este încadrată de o parte şi de alta de dealuri şi munţi cu o altitudine ce variează între 600-1300 m. Legenda păstrată pe cale orală ,din bătrînii satului,atribuie denumirea satului Strâmbeni (vechiul nume al comunei Aluniş), unui cârciumar pe nume Strâmbu care avea proprietate la hotarul dinspre nord al comunei.Acesta a ţinut  în casătorie pe fata căpitanului de plai Berteluş,de la care vine numele comunei Bertea.Satul Strâmbeni ,care a dat denumirea comunei până  în anul 1931, a fost cunoscut sub mai multe denumiri:Strâmbenii Bărcănescului, Strâmbenii de Munte, Pe Pod şi Ostrov.

Locuinţe Fondul de locuinţe existent în judeţul Prahova este de 311.747 locuinţe din care 305.627proprietate privată. Ritmul de creştere a numărului locuinţelor a fost de peste 1.000 locuinţe anual (1.270locuinţe din care 770 în mediul rural în anul 2006 şi 1.046 locuinţe în anul 2007). Ritmul de construire este mai mare în mediul rural, ceea ce demonstrează tendinţa de valorificare a potenţialului mediului rural (construcţia de locuinţe secundare şi de vacanţă în zonele agroturistice cu mare atractivitate, dotările tehnico-edilitare, gradul redus de poluare, etc.)

Atât consiliul judeţean cât şi consiliile locale se confruntă cu solicitări multiple în domeniul urbanistic,fapt ce a determinat un interes sporit pentru realizarea/actualizarea planurilor urbanistice generale şi zonalemenite să satisfacă cerinţele investitorilor din domeniul imobiliar.Pentru creşterea funcţionalităţii instituţiilor administrative prin atragerea de forţă de muncă binepregătită şi facilitarea accesului la locuinţe (de serviciu sau locuinţe proprietate personală) a funcţionarilorpublici tineri din Consiliul Judeţean, direcţiile subordonate acestuia şi primării, Consiliul Judeţean Prahova în parteneriat cu comunele Bărcăneşti şi Păuleşti s-au asociat în vederea realizării de locuinţe pentru tineri şi locuinţe de serviciu.În acest scop comunele Bărcăneşti şi Păuleşti au identificat şi vor pune la dispoziţie două terenuri însuprafaţă de 4,7 ha, respectiv 4 ha situate în intravilanul celor două localităţi.În comuna Bărcăneşti vor fi construite blocuri P+2 şi P+4 cu 327 apartamente, iar în comuna Păuleştivor fi construite blocuri P+2 şi P+4 cu 200 apartamente.Consiliul Judeţean Prahova participă la aceste proiecte cu realizarea planurilor urbanistice zonale şi cufinanţarea lucrărilor de infrastructură rutieră (căi de acces)

şi de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare,alimentare cu gaze), urmând a asigura fondurile necesare în bugetul propriu începând cu anul 2009.

B.1.3 DEZVOLTARE ECONOMICA:

Agricultura

  hectare

Suprafaţa Cereale pentru boabe

din care:cultivată -

total Grâu Secară Orz şi

orzoaicăPorumb

boabe

2004144923

1)

108446 30604 15 4202 726842005 136091 1) 104817 35655  - 3916 640732006 128695 1) 96195 33559  -  2326 599202007 132467 1) 98263 25637  -  3050 691832008 133946 1) 100778 34569  -  3467   61805

Cartofi - total

Sfeclă de

zahărPlante

uleioase

din care:LegumeFloarea

soarelui 2004 2503 34 15742 14245 7765

2005 3898 40 12943 11516 4871

2006 3763 353 13111 10748 63192007 5715 14 13137 7762 45182008 3500    -  13329 8202 4706

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

Plante uleioase

din care:

Legume

hectare

Suprafaţa totală

Suprafaţa agricolă

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

Prahova

2004 471587 275680 145116 71836 37093 8755 128802005 471587 275481 145338 71777 36780 8830 127562006 471587 275244 145088 71842 36877 8829 126082007 471587 275020 145652 70084 38921 8559 118042008 471587 274678 144964 69279 40127 8572 11736

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

Prahova

2004

2005

2006

2007

2008

Fondul funciar după modul de folosinţă pe judeţe reprezintă terenurile aflate în proprietatea deţinătorilor în rază administrativă

O dinamică asmănătoare cunoaşte şi creşterea animalelor:

capete

Prahova

Bovine Porcine Ovine

CaprineTotal

din care: vaci,

bivoliţe şijuninci

Totaldin care:

scroafe de prăsilă

Total din care: oi şi mioare

20041) 61110 42337 194422 1614 118162 98088 1731420051) 60736 43891 192345 4688 119461 104834 1883320061) 63317 38951 190842 5089 129117 109885 1916920071) 50788 34168 150979 3379 116053 102739 24150

20081)

48085 32219 164202 4079 143446 12489223702

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

Prahova

20041)

20051)

20061)

20071)

20081)

Efectivele de porcine şi ovine au crescut cu peste 75% din 2000 în 2005 iar numărul de caprine s-a dublat în aceeasi perioada. O parte dintre aceste animale se cresc în gospodariile populatiei. Ca valoare, productia agricola si cea animala au contribuit la venitul din judet in mod echilibrat.

Industria

Industria constituie ramura de baza a economiei judetului, ocupând locul 2 în tara, dupa municipiul Bucuresti în ceea ce priveste productia industriala. Cu o structura complexa, beneficiind de activitati din aproape toate ramurile industriei, aceasta activitate se detaseaza prin ponderi ridicate în productia tarii la unele produse:

benzina, motorina, pacura, uleiuri si minerale, rulmenti grei, anvelope, utilaje. petroliere, minier si chimic etc. Industria prelucratoare si comertul reprezinta împreuna peste 50% din numarul de unitati din judet. Intreprinderile cu pana in 9 angajati (IMM) reprezinta aproape 85% din totalul de agenti economici si institutii.

Total economie

Agriculturavanatoaresilvicultura

Pescuit Industrie Energieelectricasi termica

Constructii Comert

2005 382,0 85,2 0,1 149,5 6,3 24, 40,12006 291,1 93,3 - 89,4 5,9 16, 25,22007 295, 92,5 - 90,5 6,8 17,0 28,62008 289,2 79,5 - 94,8 5,8 19,9 28,32009 292,8 76,1 - 96,7 5,1 19,2 30,32010 291, 71, - 89,9 6,7 5,0 34,7 Populatia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale

Hoteluri si restautante

Transport depozitare

Intermedierifinanciare

Tranzactiiimobiliare

Administratiepublica

Invatamant

Sanatate si Asistenta sociala

Celelalte activitati

2006

3,6 15, 1,9 12,0 4,5 11,9 12,2 5,0

2007

4,1 16, 1,7 12,0 4,5 11,7 12,5 4,6

2008

4,9 16, 1,8 13, 4,5 11,4 13,8 5,9

2009

6,3 15,4 2,0 13,3 4,7 12,1 13,5 5,9

2010

6,3 16,7 2,7 15,2 4,7 12,3 12,6 5,49

Comerţul: Datorită poziţiei geografice de care beneficiază judeţul Prahova şi în special, municipiul Ploieşti,comerţul a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. Astfel, în Ploieşti, pe lângă o reţea dezvoltată de magazineen-detail, şi-au consolidat poziţia marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY,PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND, INTERHOME, de tip supermarket: BILLA,INTERREX, PROFI, PENNY şi de tip mall: WINMARKT şi PRIMĂVARA.

Turismul

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitate de cazare turistică Sosiri(mii)

Înnoptări(mii)

Indicii de utilizarenetă a capacităţii

în funcţiune (%)

Existentă

(locuri) În funcţiune

(mii locuri-zile)

2004 10253 3228,0 328,7 894,0 27,72005 10289 3223,0 346,5 929,0 28,82006 9234 3075,5 371,2 966,1 31,42007 9249 3177,9 416,2 1062,5 33,4

2008 98183333,8 417,1 1017,2

30,5

C. POTENTIALUL TURISTIC CULTURAL ISTORIC :

Arheologie, castre romane, situri arheologice, obiective istorice Situri arheologice ce contin urme materiale provenind  de la asezari aferente epocilor istorice incepand cu neoliticul inferior  epoca bronzului si a perioadelor geto-dace, daco romane si post romane se intalnesc pe aproape tot teritoriul judetului Prahova dupa cum urmeaza: -Situri arheologice ce reprezinta neoliticul si  perioada  post romana  s-au gasit la Lacu Turcului. - O asezare veche unde s-au descoperit elemente ce apartin culturii tracilor, dacilor si perioadelor urmatoare se regaseste la Bucov. -La Colceag  exista un sit arheologic cu elemente  de acum 6000 de ani ce apartin neoliticului tarziu -Localitatea Cornu gazduieste si ea urmele unei asezari geto-dacica de acum 3000

de ani -La Drajna  exista dovezi ce apartin bronzului timpuriu si un castru roman. -Situl arheologic de la Gherghita a scos la suprafata marturii ce atesta existenta unui oras medieval. -De senzatie  descoperirea de la Buda a tezaurului geto-dac ce contine peste 200 de drahme de argint si a tezaurului de la Tintea (Baicoi) cu tetradrahme si monede dacice prcum si urme de asezari dacice ce corespund domniei lui Burebista. -Urme de viata ce apartin epocii pietrei slefuite precum  si  a etapei bronzului tarziu s-au relevat si la  Gorgota. -Depozitul de seceri de bronz apartinand dacilor  de acum peste 2600 de ani de la Starosti, urmele unor cetati dacice la Gura Vitioarei, cetatea dacica cu nume dat de romani de la Tinosu, urmele drumurilor  romane de la Homoraciu, Cetatea Fetei, (o fortificatie ramasa  de la romani) de la Colceag si asezarea daco-romana de pe vatra satului Valea Cucului constituie tot atatea situri arheologice.

Dupa cum mentionam, arealul judetului Prahova a fost locuit  de la bun inceput, urmele celei mai vechi civilizatii umane  de pe teritoriul prahovean  fiind localizate  la Poiana Roman (Lapos).

Dar si alte locatii contin repere ale perioadelor preistorice de exemplu situl arheologic de la Boldesti  ce contine relicve ale neoliticului constand in resturi de vase de lut ars, obiecte de silex, opaite si altele. Paleoliticul mijlociu , mezoliticul şi neoliticul  sunt si ele prezente la Valenii de Munte, iar sapaturile arheologice de pe dealul Merez de la Valea Urloi certifica  existenta unor asezari ce se banuieste ca apartin  de neolitic si perioada bronzului.

Am lasat intentionat la urma o locatie ce a devenit raiul arheologilor. Este vorba de Targsoru Vechi amplasat pe locul fostului oras disparut in epoca medievala, Targsor, ale carui situri arheologice cuprind printre altele urme ce apartin de neolitic, epocile bronzului, geto-daca, daco-romana cu castre  si therme,  post

romana, plus complexul funerar cu peste 500 de morminte  de pe malul paraului Leaota si ruinele a trei edificii religioase.

Turism clasic, drumetii montane, atractii si obiective turistice :

In partea de nord-vest a judetului se afla salba de statiuni pe care am descris-o deja in alte pagini. Activitatea turistica preponderenta e data de prezenta partiilor de schi pe timp de iarna si a drumetiilor montane pe timp de vara.

Numeroase puncte de atractie vin in intampinarea turistilor cum ar fi masivele muntoase Bucegi, Baiului, Ciucas, zonele de curbura a dealurilor subcarpatice, fonduri cinegetice de vanatoare, pastravarii, diversele trasee  ce duc pe platoul montan, cascade, pesteri, saline, Lacul Bolboci,  Cheile Doftanei, Lacul  si tabara de copii de laTelega, serele de la Gherghita  etc.

Punctele cu atractii si obiective  de interes turistic sunt asa de numeroase incat nu ne ramane sa facem enumerarea lor.

-Langa Adunati se afla Rezervatia naturala hidrologica  Valceaua Pietrei si Rezervatia naturala peisagistica Costisata,  zona turistica Borungoci si rapa Malul Buzei. Aici se poate  practica ciclismul montan ca si pe traseul cicloturistic de la Sotrile. Sporturi extreme ( paintball, team - building, plimbari cu ATV,  mountain - biking,  alpinism si escalada) cantonamente sportive,  turism de evenimente, turism de vanatoare si pescuit sportiv,  turism de tranzit si de sfarsit de saptamana,  turism stiintific se practica cu succes si in zona Azugai.

-Pe aria teritoriala a localitatii Apostolache se intalnesc rezervatiile naturale Valea Pacurii, Pute Riu Saraturi si stejarii  seculari (450-500 ani) de la Cabana Silvica Marlogea -La Boldesti cele  patru balti (Colac ,Pom, La Rate, si Crama) ofera facilitati  pentru agrerment si pescuit sporiv.Lacul de acumulare Maneciu  vine cu aceleasi oferte. -Punctul turistic de la Cornu ( la nord de Campina)  are in dotare cateva pensiuni la standarde superioare de unde se poate ajunge pe diferite trasee pe valea Doftanei si in Muntii Garbova, la taberele de copii de la Fantana cu Ciresi , Satul de Vacanta, Padurea Voila sau Lacul Paltinului. -Podgoriile de la Tohani,Valea Calugareasca  Dealu Mare si Urlati ca si Crama Seciu de la Bodesti-Scaieni isi asteapta oaspetii. -Fostul han postal pe timpul  folosirii postalioanelor (Hanu Rosu) de la la Gura Vitioarei, terenul de golf de la Potigrafu si depresesiunile  de la Valenii de Munte, sunt tot atatea  puncte de atractie.

Manastiri si biserici in judetul Prahova, turism religios :

O alta activitate turistica e data de interesul mare acordat de turisti lacasurilor de cult religios, sugerandu-va sa vizitati :Manastirea Brebu ridicata in timpul lui Matei Basarab (sec. 17), Bisericile de lemn Cuvioasa Paraschiva  de la Chiojdeanca si Sfantul Dumitru  de la Nucet (ambele sec 1, Biserica Trei Ierarhi de la Filipestii de Padure ridicata de Balasa Cantacuzino  ce contine picturi murale(sec17),

Manastirea Barcanesti, Manastirea Suzana, Manastirea Cheia, Biserica Trei Ierarhi de la Slanic, Biserica Sf.Imparati Constantin si Elena de la Baicoi (are citeva fresce pictate de marele pictor Ion Grigorescu), Biserica Domneasca Sf. Apostoli Pavel si Petru de la Ploiesti (ridicata de Matei Basarab), Biserica Sf. Procopie de la Gherghita ( ctitorita de acelasi Matei Basarab si pictata de un alt titan, Gh.Tattarescu).

Lista noastra insa nu se opreste aici deoarece judetul Prahova este pe al doilea loc dupa capitala Romaniei in ceea ce priveste numarul de locuitori.Asa ca enoriasii in timpurile noastre sau cei de os domnesc in trecut au ridicat o multime de edificii de cult, multe dintre ele adevarate bijuterii arhitectonice: -Biserica Sfintii Mihail si gavril de la Gura-Vitioarei. -Manastirea Varbila, monument arhitectonic sec 16. -Biserica de lemn Sf Nicolae  de la Mocesti. -Biserica de la Schiulesti. -Manastirea Zamfira pictata de Grigorescu. -Manastirea Cheia. -Biserica Sf.Andrei - Sangeru, monument arhitectonic. -Biserica Sf Gheorghe de la Tariceni (Sirna). -Manastirea de calugari Ianculesti (Soimari). -Manastirea Turnu ridicata de Vlad Tepe.s -Manastirea Crasna. -Catedrala  Sfantul Ioan Botezzatorul , Catedrala Eroilor Tineri  Inaltarea Domnului, Biserica Domneasca, Biserica Sf.Ilie toate Ploiesti -Biserica romano-catolica Sfantul Anton de Padova  de la Campina -Biserica Sf. Nicolae ( are picturi ce infatiseaza pe regele Carol si regina Maria) si Biserica Sf. Treime (secolul 17)  de la Comarnic.

-Schitul Lespezi, de la Posada. -Biserica sfanta Treime de la Fefelei (Mizil). -Bisericile Sf. Nicola si Sf. Gheorghe de la  Breaza. Si multe altele edificii de cult ce le puteti afla numai vizitand aceste frumoase plaiuri muntenesti.

Muzee, case memoriale, monumente istorice, turism cultural :

Alte obiective turistice il constituie casele memoriale si muzeele ce se gasesc in numar mare in aproape toate zonele judetului Prahova.Majoritatea acestora deservesc interesul vizitatorilor pentru cultura si stiinta sau comemoreaza prin prezenta lor oameni de seama  ce s-au nascut  si au trait pe meleagurile prahovene. -Casa memoriala Ticu Dumitrescu de la Olari. -Monumentul eroilor aflat in padurea Verbilei. -Muzeul local de istorie Sangeru. -Casa muzeu Chesca de la Starchiojd. -Monumentul eroilor Telega. -Crucea Domnitorului de la Melicesti ridicata in cinstea regelui Carol I. -Muzeul National al Petrolului, Muzeul  de Arta, Muzeul de Istorie si arheologie, Muzeul de Biologie, Casa memoriala IL Caragiale, Muzeul Paul Constantinescu, toate functionand in Ploiesti. -Statuia Libertatii si Monumentul Vanatorilor Ploiesti. -Muzeul Nicolae Grigorescu Campina.

-Monumentul Eroilor de la Scaeni. -Casa de cultura Ion Manolescu si Crucea Eroilor de pe dealul Gurga la Breaza. -Muzeul Cinegetic de la Posada.

-Casa memoriala Nicolae Iorga de la Valenii de Munte -Muzeul Etnografic Valea Teleajenului, Muzeul de Stiinte Naturale Cultura Prunului, Muzeul de Arta Religioasa şi Scoala de misionare nationale si morale Regina Maria la  Valenii de Munte.

Castele, palate, conace, turism istoric :

Desi  la acest capitol judetul Prahova nu se ridica la nivelul altor locatii, totusi cei interesati au la dispozitie cateva repere ce raspund cerintelor. Exista si o explicatie majora. Partea sudica a teritoriului prahovean a fost acoperita  in mare parte  de arborii seculari ai Codrilor Vlasiei ce formau o masa compacta pana la Dunare si care au inceput sa fie defrisati masiv in a ultima parte a secolului 19. Si cum pe platourile inalte sau colinele deluroase era  dificil de construit edificii de acest gen, numarul lor  a ramas scazut. Iata o trecere in revista  a edificiilor depistate de noi: Conacul Dragomir de la Chiojdeanca. Castelul Cocorascu de la Cocorastii Colt. Castelul Kretzulescu. Conacul Sangeru. Conacul Moruzi de la Targsoru  Vechi Palatul Culturii  si Palatul Casa Alba Ploiesti. Castelul Iulia Hasdeu Campina Castelul Voievodal Cantacuzino de la Breaza (devenit hotel). Castelul Bibescu de la Posada. Conacul Garbea de la Starchiojd.

Castelul Pelisor

Statiuni turistice, turism balnear :

Trebuie sa amintim si de alte localitati si statiuni ce au intrat in circuitul turistic: Posada, Poiana Tapului,  Baile Telega, Statiunea Balneoclimaterica Breaza, Statiunea montana Cheia, Statiunea  Poiana Campina (boli cardiovasculare)  ce concureaza de multe ori cu cu succes celelalte statiuni de pe Valea Prahovei.

Etnografie si folclor datini si obiceiuri turism rural :

Va sugeram sa vizitati si sa participati la Ziua Recoltei si sarbatoarea religioasa Izvorul Tamaduirii de la la Baltesti, la Targul Mestesugarilor de la Gorgota si la Festivalul Cascavalei de pe Valea Doftanei ce reda obiceiuri si datini insotite de

spectacole folclorice, la care participa rapsozi, formatii de dansuri populare dar si interpreti de seama ai cantecului popular prahovean. Exponate apartinand artei populare prahovene starvechi, cum ar fi: piua, pieptenii de calti, cofa, putina, ceazlaua, prohodita  pot fi vazute in cadrul muzeului satesc de la Pietriceaua unde se fac si sezatorile satului. La Cerasu, o localitate submontana, datinile si obiceiurile locului se insiruie  de-a lungul anului: Martisoare Muzicale, in fapt spectacole folclorice dedicate Martisorului, Pe-un Picior de Plai pe-o Gura de Rai, serbare munteneasca ce  celebreaza urcarea oilor la munte, Columna pentru nemurire, sarbatoare  religioasa de comemorare a eroilor cazuti in primul razboi mondial, Cel mai bun Gospodar, un concurs cu premii cu ocazia zilei recoltei si Bucurosi de Oaspeti, ce cuprinde colinde, datini si obiceiuri de anul nou.

CAPITOLUL II

2.1 STRUCTURILE DE PRIMIRE:

Serviciile de bază ale turismului sunt reprezentate de cazare, alimentaţie, tratament şi sport. Acestea au un rol hotărâtor în deplasarea şi sejurul turiştilor. Astfel, cazarea asigură înnoptarea şi odihna turiştilor pe o anumită perioadă de timp, în baza unor tarife determinate care variază în funcţie de confort şi sezon.

Turismul se poate dezvolta într-o zonă numai în condiţiile în care există

suficiente posibilităţi pentru cazarea şi odihna vizitatorilor. Indiferent de timpul şi

gradul de confort, cazarea reprezintă un element indispensabil în asigurarea

condiţiilor pentru un sejur confortabil atât pentru turiştii care sosesc în staţiuni, cât

şi pentru alte categorii de participanţi. În general, cazarea are în structura sa:

Componenta comercială: hotel, restaurant;

Sectorul non-comercial: reşedinţe secundare, spaţii de cazare oferite

de sistemul educaţional, grupuri religioase.

Baza de cazare de pe Valea Prahovei cuprinde forme clasice (vile şi

hoteluri), dar şi forme moderne (hanuri, popasuri turistice, cabane, campinguri,

tabere de vacanţă, căsuţe, pensiuni).

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică

  număr unităţi

  România Regiunea Sud-Muntenia Prahova

Total 4840 449 240Hoteluri şi moteluri

1264 139 67

Hanuri turistice 5 1  - Cabane turistice1) 116 25 14

Campinguri şi unităţi tip căsută

109 4 1

Vile turistice şi bungalouri

982 48 39

Tabere de elevi şi preşcolari

111 15 2

Pensiuni turistice urbane

783 105 80

Sate de vacanţă 3  -   - Pensiuni turistice rurale

1348 98 31

Hoteluri pentru tineret

35 2 1

Hosteluri 46 8 3Popasuri turistice

31 2 2

Spaţii de cazare pe nave

7 2  -

Tipuri de unitatituristice

Categorii deconfort

Nr. de locuri din unitatea turistica

Coeficient de utilizare al capacitatii de cazare

Pensiunea Casa Padurii

**** 20 10 camere

Pensiunea Top Demac

*** 20 8 camere

Pensiunile Portocalii

*** 25 9 camere

Pensiunea Sfantul Nicolae

*** 12 6 camere

Pensiunea Dor de Alunis

*** 18 7 camere

Pensiunea Slanic ** 12 6 camere

Pensiunea Casa de Oaspeti

** 8 4 camere

Pensiunea Casa Apolodor

** 10 4 camere

Casa Narcis ** 10 5 camere

Casa Miruna ** 13 5 camere

Nr. de locuri din unitatea turistica 20Pensiunea Top Demac ***

Pensiunile Portocalii ***

Pensiunea Sfantul Nicolae***

Pensiunea Dor de Alunis ***

Pensiunea Slanic **

Pensiunea Casa de Oaspeti**

Pensiunea Casa Apolodor **

Casa Narcis **

Casa Miruna **

Restaurant Slanic

Aflat in incinta Hotelului Slanic, Restaurantul Slanic are 125 de locuri in interior si 40 pe terasa, o bucatarie dotata cu utilaje ultramoderne, personal calificat si un meniu traditional romanesc. Atentia pentru detalii face ca oaspetii sa fie primiti intr-o atmosfera calda si primitoare.

Slanic, str. 13 Decembrie, nr. 15 Tel.: 0244.240.131 0745-077.933 Fax: 0244.240.132 E-mail: slanic-prahova@valdor.ro, office@hotelslanic.ro rezervari@hotelslanic.ro Web: www.hotelslanic.rowww.statiunea-slanic.ro

Restaurant Grota Miresei

Aflat in Complexul de agrement Baia Baciului, Restaurantul Grota Miresei are o capacitate de 140 locuri in interior, in foisoarele acoperite de pe malul lacului capacitatea este de 80 locuri, iar la terasele descoperite, de 130 locuri.

Slanic, str. Baia Baciului nr. 16 Tel: 0244-241.578 0244-240.600 slanic-prahova@valdor.ro, rezervari@baiarosieresort.rowww.baiarosieresort.rowww.hotelslanic.ro

Arhitectura specific romaneasca, elementele de decor, privelistea magnifica asupra lacurilor si imprejurimilor si nu in ultimul rand, meniurile romanesti .

Restaurant Orizont

Restaurantul Orizont, modernizat intr-o arhitectura cu totul deosebita are o capacitate de 180 locuri in interior si de 40 locuri pe terasa suspendata in aer liber. Situat central, foarte aproape de salina, este oricand pregatit cu un meniu variat, pentru toate preferintele.

Slanic, str. 13 Decembrie, nr. 15 Tel.: 0244.240.855 0745-077.933 Fax: 0244.240.132 E-mail: slanic-prahova@valdor.ro, office@hotelslanic.ro rezervari@hotelslanic.ro Web: www.hotelslanic.rowww.statiunea-slanic.ro

2.2 STRUCTURI DE AGEREMENT :

Agrementul este o parte a produsului turistic şi este definit ca fiind

„ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor şi formelor oferite de

unităţi, staţiuni şi zone turistice, capabile să asigure individului sau unei grupări

sociale o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, unei

împliniri, să lase o impresie şi o amintire favorabilă“1.

Rolul agrementului este de a satisface nevoia oamenilor de a-şi petrece

timpul liber într-un mod cât mai plăcut. Agrementul presupune existenţa unor

echipamente: puncte de închiriere, mijloace de transport pe cablu, piscine, centre de

echitaţie, săli şi terenuri de sport; programe: concursuri, expoziţii, festivaluri,

excursii.

Dezvoltarea şi diversificarea structurilor de agrement determină creşterea

activităţii staţiunilor turistice şi totodată creşterea eficienţei economice. În zilele

noastre, agrementul constituie motivaţia de călătorie a oamenilor, ceea ce duce şi la

apariţia unor noi tipuri de vacanţe:

Vacanţe de schi;

Vacanţe de alpinism;

Vacanţe de tenis;

Vacanţe de vânătoare;

Vacanţe pentru turism cultural.

Astfel, oamenii decid să accepte o ofertă turistică în funcţie de scopul

călătoriei lor, şi anume:

Pentru a se odihni şi reface din punct de vedere psihic, pentru a se

elibera de tensiunile nervoase;

Pentru divertisment şi distracţie în discoteci şi cluburi, în aer liber,

pentru a face sport şi diverse activităţi, pentru a descoperi obiceiurile

şi tradiţiile locului;

1

Pentru a-şi dezvolta personalitatea prin prisma programelor de

agrement care să stimuleze capacităţile psihice şi spirituale ale

turiştilor.

Pe Valea Prahovei, principalele structuri de agrement sunt:

Pârtiile de schi, pârtiile pentru sănii, pârtiile pentru bob;

Mijloacele de transport pe cablu: telescaunul, teleschiul, telecabina;

Patinoarele artificiale;

Saunele, piscinele acoperite;

Terenurile de fotbal, tenis, baschet;

Stadioanele, cinematografele, bibliotecile;

Sălile de jocuri mecanice, bowling, popicării;

Potecile şi punctele de belvedere;

Biliardul, discotecile;

Unităţile de alimentaţie cu specific, barurile de noapte;

Cazinourile;

Agrementul reuşeşte astfel, să menţină produsul turistic pe o coordonată

optimă, armonizează relaţiile dintre cererea şi oferta turistică, satisfăcând o

multitudine de motivaţii turistice.

Serviciile de agrement se grupează în funcţie de locul unde se desfăşoară, de

nivelul de organizare şi de forma de participare a turiştilor.

Domeniul schiabil din zonă nu dispune încă de o amenajare şi dotare la

standarde internaţionale. Chiar dacă s-au făcut multe investiţii în acest domeniu, ele

nu sunt suficiente pentru a satisface exigenţele turiştilor, mai ales ale celor străini.

De asemenea, există numeroase dificultăţi privind exploatarea pârtiilor şi a

instalaţiilor de transport pe cablu datorită vechimii şi uzurii lor fizice.

Dotările pentru practicarea sporturilor de iarnă se rezumă la pârtii de schii şi

instalaţii de transport pe cablu:

Instalaţii de transport pe cablu existente în Valea Prahovei

Nr.

crt.

Staţiuni,

localităţi,

puncte

turistice

Instalaţii de transport pe cablu

Lungi

me (m)

Capacit

ate

pers/oră

Tot

al

Telecabi

nă

Telegon

dolă

Telesc

aun

Teles

chi

1 Pârâul rece 1 - - - 1 480 1000

2 Sinaia 9 2 - 2 5 9180 3919

3 Buşteni 3 2 1 - 1 7898 1470

4 Azuga 2 - - 1 1 1373 1000

5 Peştera –

Padina

1 - - - 1 391 1000

TOTAL 16 4 1 3 9 19322 8389

Celelalte echipamente de agrement sunt modeste în structura ofertei, existând

un număr redus de cluburi, terenuri de sport, săli de jocuri.

În principal, agrementul din staţiunile montane din Valea Prahovei se rezumă

la drumeţii şi vizite la obiectivele turistice din zonă.

Agrementul din staţiunile balneare:

Agrementul balnear din zonă dispune de o dotare modestă. Mijloacele şi

echipamentele de agrement din staţiunile balneare sunt:

Piscine acoperite;

Saune, terenuri de sport;

Pârtii de schii, săniuţe;

Telescaun;

Cinema, bibliotecă, muzee, cazinou.

Staţiuni turistice şi localităţi cu amenajări balneare existente în Valea Prahovei:

Nr.

crt.

Staţiunea,

localitatea

Clasificarea

staţiunii

Funcţionare Altitudine

(m)Permanentă Sezonieră

1 Breaza Climaterică

în general

X - 410

2 Buşteni Climaterică

în general

X - 880-920

3 Poiana Ţapului Climaterică

în general

X - 880-950

4 Sinaia Balneo-

climaterică

X - 800-1000

Agrementul din centrele urbane:

Populaţia rezidentă, dar şi cea care vizitează localitatea dispun de mijloace,

amenajări şi dotări pentru a-şi petrece timpul liber într-un mod plăcut.

Mijloacele de agrement din centrele urbane sunt:

Parcurile şi grădinile publice;

Ştrandurile amenajate;

Bazinele sportive, restaurantele cu specific;

Discotecile, cluburile, jocurile mecanice;

Patinoarele artificiale.

Prin rolul său de a aduce bună dispoziţie şi relaxare turistului, agrementul

este o componentă importantă a produsului turistic. De aceea, autorităţile locale

prahovene au depus eforturi pentru a îmbunătăţi şi diversifica permanent baza de

agrement în vederea atragerii unui număr important de turişti şi reducerii

sezonalităţii turismului.

Agrementul a devenit în ultimii ani motivul deplasării oamenilor către o

anumită zonă turistică.

Tipuri de unitati turistice

Tipuri de turism Formele de turism practicate

Hotel Slanic Turism pentru tratament si divertisment

Baza de tratament,piscina,Fitness,sauna

Pensiunea Casa Azugeana

Turism pentru agrement

Activitati in aer liber,petreceri,hol de lectura excursii in imprejurimi

Pensiunea Popasul Vanatorilor

Statiune balneoclimaterica si de odihna

Excursii organizate cu jeep-uri,trasee in munti,program de pescuit,

Pensiunea la Rosa-Cheia

Statiune climaterica si de odihna

Sporturi de iarna,drumetii montane in aer liber,practicarea alpinismului

Pensiunea Sport

Agrement si cantonament

Teren fotbal,mese ping-pong,traseee turistice,traseu alergari,

Pensiunea Boema

divertisment Partia de schi,Castelul Peles,Pelisorul

Prezentarea hotelului „Prahova Plazza” din Ploieşti

Baza de cazare turistică a oraşului Ploieşti este formată din trei hoteluri cutradiţie,şi anume hotel Central, Prahova şi Turist, lor adăugându-li-se în ultimiiani alte hoteluri care funcţionează cu un număr redus de camere.Prahova Plazza este un hotel de categoria 2 stele. Complexul a fost construitîntre 1970-1972 având destinaţii de hotel, asigurând toate serviciile ce decurgpentru acest gen de construcţii.

In prezent capacitatea efectivă de cazare este următoarea: 130 de locuri decazare, repartizate în 76 de camere şi apartamente, după cum urmează :- 11 în apartamente,- 25 în camere double- 94 în camere single.

Analiza principalilor indicatori ai circulaţiei turistice:

1. Structura cererii şi circulaţia turistică:

Numărul şi structura turiştilor în perioada 2000-2006, la Hotel Prahova Plazza:

Numar turisti 2004 2005 2006Total 5270 4231 4552Romani 4561 2737 2568Straini 709 1494 1984Evolutia in structura

% % %

Total 100 100 100Romani 86,54 64,69 56,42Straini 13,45 35,31 43,58

Se constată că numărul de turişti sosiţi la hotel a înregistrat o fluctuaţierelativă , scăderea numărului de turişti datorându-se lucrărilor de amenajare.

Ponderea turiştilor străini are o linie ascendentă, crescând de la 13,45% în 2004 la 35, 31%, respectiv 43,58 %, după darea în folosinţă a camerelor renovate, aceasta datorându-se şi contractelor de colaborare ale hotelului cu companii împortante din sectorul economic.În funcţie de ţara de provenienţă, situaţia turiştilor străini este următoarea :

Nr. de turişti străini după tara de provenienta: Nr.crt Tara de resedinta a

turistilorNr total de turisti inregistrati in 2006

1 Austria 962 Belgia 883 Bulgaria 284 Danemarca 325 Franta 886 Germania 6407 Grecia 168 Italia 1889 Olanda 3610 Polonia 4811 Portugalia 16

12 Regatul unit 29613 Republica ceha 7614 Republica moldova 1215 Serbia si muntenegru 816 Spania 2417 Suedia 5618 SUA 12Total 1984

2. Sejurul mediu realizat la Hotel”Prahova” în perioada 2004 -2006

Sejur mediu(zile)

2004 2005 2006

Total 1,83 2,20 2,30

Romani 1,78 2,06 1,42

Straini 1,88 2,34 3,18

Sejurul mediu/turist a fost de 1,83 zile în 2004şi 2,30 zile în 2006.Deşinumărul de turişti a scăzut, a crescut perioada petrecută de turist în cadrul hotelului.

3. Indicatori ai eficienţei activităţii de cazare:

Coeficientul de utilizare a capacităţii (gradul de ocupare):

Hotel prahova 2004 2005 2006Capacitate efectiv utilizata(nr.locuri x 365 zile)

84680 47450 din care:

37960

doar camere vechi

in camere vechi

in camere modernizate

doar camere modernizate

37960 9490 37960Zile turist realizate din care:

9644 1870 7438 10470

Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

11,39 4,92 78,37 27,58

CAPITOLUL III

În vederea accesării fondurilor structurale planificate pentru perioada 2007-2013 prin programele finanţate de Uniunea Europeană, Consiliul Judeţean Prahova urmăreşte realizarea unui pachet de proiecte, rezultate dintr-o planificare coordonată a politicilor publice şi o creştere a capacităţii organizaţionale şi umane, în contextul respectării capitolelor din Acquis-ul comunitar încheiate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană.

„Planul de dezvoltare durabilă a judeţului Prahova în perioada 2007-2013” reprezintă elementul care fundamentează accesul la instrumentele structurale ale Uniunii Europene (fonduri structurale şi de coeziune) după data aderării României, ca stat membru. De asemenea, reprezintă un instrument de prioritizare şi coordonare a investiţiilor publice pentru dezvoltarea durabilă a judeţului.

Raţiunea elaborării Planului este de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţiile cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale a judeţului, în scopul diminuării decalajelor existente faţă de entităţi similare din statele Uniunii Europene cât şi a disparităţilor interne (ex. urban-rural, disparităţi zonale etc.). Cele PATRU DOMENII care prin structură contribuie la definirea provocărilor de dezvoltare pentru judeţul Prahova sunt:

-Infrastructura de transport-Infrastructura de mediu-Economic-Social

PRIORITATEA 1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructuriilocale de transport

Modernizarea infrastructurii locale de transport reprezintă domeniul cel mai important din sfera de competenţă a Consiliului judeţean.Întrucât reţeaua rutieră se caracterizează printr-o calitate care afectează siguranţa, timpul şi gradul de confort al călătoriei, reiese necesitatea stringentă de modernizare a întregului sistem de drumuri judeţene şi locale. Calitatea drumurilor de acces către orice localitate sau obiectiv situat în judeţ este, de asemenea, elementul vital în localizarea companiilor, dezvoltarea mediului de afaceri şi turismului, realizarea coeziunii teritoriale la nivel judeţean şi regional. Programul Operaţional Regional nominalizează dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii locale de transport ca axă prioritară a dezvoltării regionale care vizează creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor, al mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor în vederea stimulării dezvoltării economice durabile prin reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, a străzilor urbane, precum şi construcţia/reabilitarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean şi/sau urban. Investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive. Dezvoltarea reţelelor de transport va facilita, de asemenea, cooperarea interregională şi va contribui semnificativ la creşterea competitivităţii întreprinderilor/firmelor şi a mobilităţii forţei de muncă,

şi, prin urmare, la o dezvoltare mai rapidă a României pe ansamblu, dar şi a fiecărei regiuni în parte.

PRIORITATEA 2: Protecţia mediului

Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 (POS Mediu) este unul dintre cele mai importante programe operaţionale din punct de vedere al alocării financiare şi reprezintă cea mai importantă sursă de finanţare pentru sectorul de mediu. Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la îndeplinirea angajamentelor de aderare a României la Uniunea Europeană cu privire la protecţia mediului. Totodată programul vizează reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”. Obiectivele specifice POS Mediu sunt:1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şistabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015.3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000.5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015. Sunt ecesare pentru conformare în majoritatea aglomerărilor urbane cu peste 100.000 locuitori echivalenţi, care beneficiază de programele de pre-aderare pentru

construcţii/reabilitare de staţii de epurare a apei, astfel încât să se asigure tratarea avansată (eliminarea azotului şi fosforului).construcţii şi demolări, etc.); În cursul anului 2004, au fost înfiinţate centre de colectare a uleiului uzat în staţiile de distribuţie a carburanţilor, precum şi în incintele unităţilor care asigură service-ul auto. Se impune continuarea activităţii de colectare şi recuperare a uleiurilor uzate.

Domeniu de intervenţie: Reabilitarea zonelor poluate istoric Activităţile economice dublate de o nerespectare a legislaţiei de mediu, au condus la existenţa unor situri contaminate, care produc un nivel crescut de emisii în atmosferă şi apă conducând la o degradare excesivă a solului şi a peisajului în multe cazuri. Majoritatea acestor situri sunt abandonate, nu au nici o folosinţă, chiar reprezintă un risc pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor, în timp ce nevoia de teren pentru utilităţile publice sau pentru dezvoltarea afacerilor este mare. Pe lângă închiderea depozitelor de deşeuri municipale neconforme, sunt avute în vedere şi măsuri pilot de închidere/reabilitare a siturilor poluate istoric în cele mai afectate zone, în scopul reducerii impactului negativ asupra mediului şi sănătăţii umane. Se urmăreşte valorificarea zonelor afectate, în vederea derulării unor investiţii publice viitoare sau a utilizării economice ori pur şi simplu pentru reabilitarea peisajului dezvoltării afacerilor. În acest scop, proiectele ce vor fi finanţate în cadrul POR vor include, în plus faţă de reabilitarea şi ecologizarea zonei, construirea utilităţilor publice şi a infrastructurii de afaceri, în vederea reutilizării zonei în scopuri economice şi sociale. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluareObiective:▪ Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de lasistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare;▪ Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate;▪ Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate. Reducerea emisiilor poluante în atmosferă rămâne un domeniu în care sunt necesare investiţii substanţiale. România a obţinut perioade de tranziţie până în anul 2013, respectiv 2017 pentru emisii (dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi) pentru anumite instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei 2001/80/CE privind

limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (IMA). Poluarea atmosferică provenită de la sistemele de încălzire urbană are mari consecinţe de mediu: schimbările climatice prin emisiile de gaze cu efect de seră, transportul poluanţilor pe distanţe lungi, degradarea calităţii aerului atunci când condiţiile de dispersie atmosferică sunt precare. Mai mult decât atât, până în 2013 trebuie înregistrate reduceri majore ale emisiilor de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere (IMA), în vederea conformării cu Directiva 2001/80/CE. Aşa cum se prevede în Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice, România este încă în mod semnificativ dependentă de combustibilii tradiţionali precum păcura, cărbunele, utilizaţi pentru a furniza populaţiei din marile aglomerări servicii de încălzire şi apă caldă. Desulfurarea emisiilor este singura modalitate care asigură folosirea acestor combustibili astfel încât să fie realizată conformarea cu cerinţele Directivei 2001/80/CE. Centralele private, care utilizează în cele mai multe cazuri gazele naturale – mai puţin poluante decât combustibilii tradiţionali – nu sunt accesibile pentru o mare parte a populaţiei.

Sistemele municipale de încălzire aparţin unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt gestionate de administraţia publică locală care este responsabilă pentru furnizarea de energie termică pentru populaţie. Investiţiile în sistemele de încălzire municipală vor avea o importanţă deosebită şi pentru sistemul de distribuţie a apei. Apa necesară încălzirii municipale este asigurată din reţelele de apă. Infrastructura precară a reţelelor de încălzire municipală cauzează pierderi importante în reţelele de distribuţie a apei. Investiţiile pentru reabilitarea acestor două tipuri de reţea vor reduce consumul de apă, asigurând folosirea durabilă a acestei resurse naturale de valoare. Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a instalaţiilor mari de ardere ce au ca ţintă reducerea emisiilor de SO2, NOx şi pulberi în localităţile afectate de poluare precum municipiile Ploieşti şi Câmpina şi comunele Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Poiana Câmpina. Măsurile de eficienţă energetică se vor axa pe reabilitarea sistemelor de distribuţie, în conformitate cu politica guvernamentală a României. Această politică pentru restructurarea sistemelor de producere şidistribuţie a energiei termice este stabilită în programul „Termoficare 2006–2015, căldură şi confort”.

Obiectivele acestui program sunt ca sistemul centralizat de producere şi distribuţie să atingă un randament termic de cel puţin 80%, prin eliminarea pierderilor din reţelele de transport şi cele interioare de alimentare

cu apă caldă şi căldură, introducerea contorizării. În conformitate cu abordarea integrată a aspectelor de protecţia mediului, proiectele pot include investiţii în vederea îmbunătăţirii managementului deşeurilor lichide şi solide provenind de la sistemele de încălzire urbană în strânsă legătură cu investiţiile pentru reducerea poluării aerului (în mod particular, reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă). Distincţia dintre intervenţiile privind IMA (Instalaţii Mari de Ardere) în cadrul POS Mediu şi al POS pentru Creşterea Competitivităţii Economice se bazează pe caracterul serviciilor furnizate, pe principalul tip de infrastructură şi pe tipul de beneficiari. POS Mediu acordă sprijin IMA în cadrul sistemului municipal de încălzire în vederea reducerii emisiilor de gaze la nivelul instalaţiei, precum şi pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la nivelul instalaţiei şi a reţelei de distribuţie, prin retehnologizare şi reducereapierderilor de apă caldă. POS Creşterea Competitivităţii Economice finanţează IMA care furnizează curent electric în sistemul naţional de energie, în vederea îmbunătăţirii eficienţei acestora şi a reducerii emisiilor de gaze, obiectivul fiind siguranţa alimentării cu energie electrică pentru economie.Beneficiarii axei prioritare 3 a POS Mediu sunt autorităţile locale din municipalităţile selectate sau, în anumite cazuri, operatorii de servicii de încălzire urbană deţinuţi de acestea. Axa prioritară 3 a POS Mediu va fi finanţată din Fondul de Coeziune.Surse adiţionale de finanţare pentru sistemele municipale de încălzire vor fi atrase prin intermediul împrumuturilor externe şi a PPP-urilor.Intervenţiile se vor baza pe o strategie de încălzire locală pe termen mediu/lung. Principalul scop îl constituie utilizarea eficientă a surselor de energie neregenerabile şi, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie regenerabilă şi a celor mai puţin poluante surse de energie pentrusistemele de încălzire urbană. Municipiul Ploieşti a actualizat Strategia locală de alimentare cu energie termică în vederea încadrării în „Programul Termoficare 2006-2015, căldură şi confort” şi pentru eficientizarea sistemului centralizat de producere, transport şi distribuţie a energiei termice.

PRIORITATEA 3. Dezvoltarea urbană

POLUL DE CREŞTERE

Dezvoltarea durabilă urbană este abordată de Programul Operaţional Regional ca primă axă prioritară. Aceasta are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului. Ca pol de creştere pentru Regiunea Sud Muntenia a fost selectat municipiul Ploieşti împreună cu zona sa de influenţă (arealul de antrenare), pe baza unor analize cantitative şi calitative a unor domenii relevante pentru potenţialul marilor centre urbane de a deveni poli de creştere:- Arealul de influenţă al oraşului;- Potenţial de dezvoltare;- Mărimea şi structura populaţiei;- Accesibilitatea;- Dezvoltarea economică;- Investiţii majore existente sau în curs de implementare şi infrastructura de afaceri;- Existenţa şi profilarea centrelor de învăţământ superior pe domenii de vârf, în special în sectoare tehnice;- Infrastructura de Cercetare & Dezvoltare & Inovare;- Accesul populaţiei la servicii publice urbane de bază;- Structura forţei de muncă;- Infrastructura de sănătate şi infrastructura culturală. Acest statut conferă, pentru perioada 2007-2013, municipiului Ploieşti şi arealului de antrenare (alcătuit din 3 oraşe (Băicoi, Boldeşti-Scăieni şi Plopeni) şi 10 comune (Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni, Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Tîrgşoru Vechi şi Valea Călugărească) - 58 sate), posibilitatea de a realiza proiecte complexe însumând 97 mil €uro, pentru sprijinirea simultană a activităţilor de creare, dezvoltare, modernizare, echipare a infrastructurii urbane, de imbunătăţire a infrastructurii de transport public urban şi a infrastructurii serviciilor sociale, precum şi acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe fondul protejării mediului şi creşterii numărului de locuride muncă. În vederea promovării şi implementării proiectelor aferente polului de creştere, Axa prioritară 1 impune constituirea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ca formă asociativă de drept privat cu personalitate juridică având la bază Actul Constitutiv şi Statutul de funcţionare propriu. S-a realizat această formulă instituţională sub denumirea Asociaţiei de dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Ploieşti-Prahova”, având ca membri localităţile Ploieşti, Băicoi, Boldeşti-Scăieni, Plopeni, Ariceştii Rahtivani, Bărcăneşti, Berceni,

Blejoi, Brazi, Bucov, Dumbrăveşti, Păuleşti, Tîrgşoru Vechi şi Valea Călugărească şi Consiliul Judeţean Prahova. În Anexa nr.2 este prezentat în detaliu documentarul statistic socio-economic al unităţilor administrativ-teritoriale care compun Polul de creştere Ploieşti-Prahova. Este esenţială sprijinirea polului de creştere în îndeplinirea funcţiilor urbane şi de polarizator al arealului înconjurător dependent în dezvoltare de acesta, prin implementarea Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creştere care va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare, reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activităţilor antreprenoriale pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi de îmbunătăţire a serviciilor sociale.care se urmăreşte implementarea acestuia pot primi finanţare nerambursabilă în cadrul Axei prioritare 1 - dacă îndeplineşte cumulativ următoarele criterii: Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere are ca obiectiv reabilitarea unei „zone de acţiune urbană” clar delimitată în cadrul unui oraş/municipiu;Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere cuprinde cel puţin două proiecte individuale, care se încadrează în două categorii diferite de operaţiuni eligibile; Proiectele incluse în Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere acoperă cel puţin două dintre categoriile de acţiuni eligibile; Planul integrat de dezvoltare al Polului de creştere cuprinde obligatoriu un proiect care se încadrează în categoria de operaţiuni eligibile privind reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban. În Anexa nr.3 este redat portofoliul de proiecte/idei de proiecte care poate fi completat/îmbunătăţit în vederea accesării fondurilor corespunzătoare Axei prioritare 1.

CAPITOLUL IV

Prin poziţia sa geografică, judeţul Prahova dispune de un potenţial turistic, cu resurse naturale de o mare diversitate şi armonios repartizate, care dau posibilitatea practicării întregii game de forme de turism (montan, balnear, cultural, religios) până la noutăţile de ultimă cerere în oferta turistică (rural, ecoturism, turism uval), ceea ce justifică ca prioritate a perioadei 2007-2013, Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Dezvoltarea turismului este în deplină concordanţă cu Orientările Strategice Comunitare deoarece contribuie la îmbunătăţirea gradului de atractivitate a regiunilor şi la crearea de noi locuri de muncă.

Axa Prioritară 5 a Programului Operaţional Regional 2007-2013: „Dezvoltarea durabilă a turismului regional şi local”, are ca obiectiv valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic, precum şi îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement, învederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale şi creării de noi locuri de muncă. Implementarea acestei axe prioritare a POR, datorită îmbunătăţirii infrastructurii în zonele turistice şi a serviciilor de cazare şi agrement, va determina creşterea calitativă, la standarde europene, a ansamblului condiţiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra creşterii cererii de turism pentru România, ca destinaţie turistică europeană. Turismul crează oportunităţi de creştere economică zonală şi locală şi contribuie la crearea de noi locuri de muncă prin valorificarea patrimoniului cultural şi natural, specific fiecărui judeţ, inclusiv din zonele marginale, dezavantajate din punct de vedere economic şi social. De asemenea, o parte importantă din noile locuri de muncă create constituie o oportunitate regională pentru ocuparea forţei de muncă feminine. Activitatea turistică crează cerere pentru o gamă largă de bunuri şi servicii, achiziţionate ulterior de turişti şi companii de turism, inclusiv bunuri şi servicii produse de alte sectoare economice (comerţ, construcţii,transporturi, industria alimentară, confecţii şi încălţăminte, industria mică şi de artizanat). Potenţialul turistic prahovean este caracterizat de:- existenţa unor capacităţi turistice variate ca structură, volum şi grad de modernizare;- concentrarea în teritoriu a resurselor turistice care determină tipul de turism prin care se pot valorifica:obiective cultural-istorice (monumente de arhitectură, clădiri şi case memoriale, situri arheologice, valori etnografice), elemente naturale cu valoare ştiinţifică (rezervaţii şi monumente ale naturii) forme de reliefspectaculoase, zone împădurite, lacuri amenajate pentru agrement şi pescuit, ape minerale, etc.;- infrastructura generală a teritoriului: reţea de căi rutiere şi feroviare, mijloace de transport, surse de energie, infrastructură tehnico-edilitară, telecomunicaţii;- calitatea mediului înconjurător şi starea de conservare a resurselor naturale. Turismul de nişă se bazează pe resursele naturale şi culturale: staţiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care oferă posibilitatea practicării sporturilor de iarnă, etc.Obiective:▪ Valorificarea resurselor naturale în scop turistic;

▪ Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de cazare;▪ Crearea/extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului turiştilor şi a duratei sejurului;▪ Diversificarea serviciilor turistice. Prin POR se vor finanţa proiecte de valorificare durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic şi proiecte de reabilitare, modernizare şi extindere a structurilor de cazare şi a infrastructurii de agrement, precum şi a utilităţilor aferente, implementate în mediul urban; în cazul staţiunilor balneare şi balneoclimaterice,proiectele pot fi localizate atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Este necesară o varietate de atracţii care poate oferi mai multe oportunităţi de vizitare. Acestea pot fi uşor accesibile fie pe itinerarul turistului, fie într-o excursie pe care turistul o face pornind de la locul unde este cazat. Asociaţia MICROREGIUNEA TURISTICĂ BUCEGI şi-a asumat organizarea FESTIVALULUI OLIMPIC AL TINERETULUI EUROPEAN 2013, propunerea fiind însuşită de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Festivalul reprezintă o oportunitate pentru completarea şi modernizarea întregii infrastructuri destinate sporturilor de iarnă, precum şi pentru diversificarea serviciilor conexe cuspecific local, se deschid oportunităţi noi pentru proiecte de infrastructură turistică, utilităţi şi servicii, prin finanţări publice şi private care vor conduce la îmbogăţirea dotărilor specifice sporturilor de iarnă. Succesul festivalului programat pentru anul 2013 va constitui un avantaj pentru organizarea JOCURILOR OLIMPICE DE IARNĂ 2022, în judeţul Prahova. Dezvoltarea turismului balnear – îmbunătăţirea, modernizarea, amenajarea şi dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea reţelelor de captare şi transport a izvoarelorminerale şi saline, trasee de cură amenajate, infrastructură rutieră (şi utilităţi din corpul drumului) realizate în staţiuni turistice, balneare, climatice şi balneoclimatice, etc.

Activităţi:reabilitarea/ modernizarea infrastructurii rutiere, inclusiv utilităţile din corpul drumului în staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo – climatice;crearea/ reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină;dezvoltarea reţelelor de captare şi/sau transport a izvoarelor minerale şi saline cu potenţial terapeutic (ape minerale, lacuri şi nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, factorii sanogeni de la nivelul grotelor şi salinelor) din staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo – climatice; crearea, modernizarea, dotarea (inclusiv cu utilităţi) a bazelor de tratament din staţiunile turistice balneare, climatice şi balneo - climaterice, inclusiv a salinelor terapeutice.

Amenajarea accesului în zona Baia Verde; Protecţia şi igienizarea lacurilor Proiectul „Oraşul Slănic-oraş european şi staţiune balneo– climaterică internaţională” având mai multe componente: reabilitarea infrastructurii rutiere şi a podului din zona gării Slănic; reabilitarea reţelei de alimentare cu apă şi a celei de canalizare; staţie de epurare cu treaptă biologică şi chimică; alimentare cu energie termică, sistem de apă caldă menajeră şi izolarea termică a tuturor blocurilor; experimentarea tuturor formelor de energie neconvenţională pentru populaţie; alimentare cu gaze naturale; iluminat public prin utilizarea echipamentelorfotovoltaice. Introducerea Salinei Slănic în circuitele turistice. În afară de extracţia sării, mina salinei Slănic poate reprezenta şi un obiectiv turistic, un punct de atracţie pentru vizitatori şi pentru tratament medical. Pentru a spori numărul de vizitatori, autoritatea publică judeţeană şi cea locală în parteneriat cu Compania Salrom S.A., vor promova proiecte care vizează diversificarea serviciilor turistice specifice staţiunii Slănic. Reabilitarea, modernizarea şi extinderea structurilor de cazare precum şi a utilităţilor aferente (structuri de cazare: hoteluri, moteluri şi campinguri, pensiuni, cabane şi hoteluri pentru tineret, locuri special amenajate/echipamente speciale de acces pentru persoanele cu mobilitateredusă). Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente (ex. piscine, terenuri de mini-golf, tenis, paint-ball, parcuri amenajate, piste de biciclete amenajate, locuri de recreere şi popas amenajate, etc.) Proiect privind „Reabilitarea parcului de agrement „Constantin Stere” – Bucov, asociere între Consiliul Judeţean Prahova, Consiliul Local Ploieşti şi Consiliul Local Bucov Lucrările proiectului:Reparaţii capitale la Casa memorială „Constantin Stere”;Reabilitare alei parc;Amenajarea lacului de agrement existent pentru plimbări cu ambarcaţiuni, pescuit, concursuri de navomodele, etc., cu debarcadere, pontoane, construcţii lacustre, etc.;Amenajare plajă, ştrand, spaţii şi terenuri pentru practicarea sporturilor în echipă sau individual pentru amatori (teren de fotbal reamenajat şi poligon de tir, piste pentru role, biciclete, popice, skate-board, echitaţie, aparate de gimnastică, etc.);Reabilitare teatru de vară - amfiteatru multifuncţional cu capacitatea de 5.000 locuri;Anexe şi servicii aferente (alimentaţie publică, parcare, zone acces, servicii, etc.);Grădina zoologică (cca. 18,00 ha); Grădina botanică (cca.15,00 ha);

Zona de administraţie şi servicii a parcului (cca. 7,00 ha);Zona de cazare, alimentaţie publică şi reuniuni (cca 2,00 ha) va cuprinde: hotel cu capacitate de cca 50-80 paturi, restaurant 100 locuri, terase, sală de conferinţe 100 locuri, parcare, servicii anexe. În abordarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional secţiunea a VIII-a – Zone cu resurse turistice, turismul este considerat activitate economică prioritară, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice. Zonele cu resurse turistice sunt unităţile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare mare şi foarte mare a resurselor naturale şi antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor forme de turism. Pornind de la posibilitatea elaborării unor parteneriate între destinaţiile turistice (la nivel regional, local), pentru a elabora oferte complementare pe baza patrimoniului natural şi cultural existent, respectiv a nivelului de dezvoltare a infrastructurii specifice şi generale, precum şi de la aprobarea finanţărilor pentru axele prioritare care au legătură cu turismul (pe domeniile agricultură, mediu, cultură etc.), se crează cadrul realizării proiectelor pentru destinaţii turistice complementare din punctul de vedere al potenţialului turistic (cultural/natural, cultural/cultural şi natural/natural);

Localităţile care sunt incluse în limita parcurilor naturale şi naţionale vor putea accesa fonduri mai uşor pentru dezvoltarea turismului cu implicaţii directe în dezvoltarea turismului.Proiectele de infrastructură specific turistică, tehnică şi de protecţia mediului pentru zonele cu resurse turistice vor fi promovate cu prioritate, prin programele de dezvoltare naţionale, regionale şi judeţene, din următoarele considerente:

Pentru arealele considerate zone protejate, stabilite prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate sau prin alte acte normative, care fac parte din zonele cu resurse turistice, autorităţile administraţiei publice locale vor institui măsuri specifice de protecţie a acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale care sunt staţiuni turistice sau pe teritoriul cărora există localităţi declarate staţiuni turistice, de interes naţional sau local, vor elabora/actualiza, după caz, şi aproba conform legii, (în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr.142/2008), planurile urbanistice generale şi regulamentele locale de urbanism aferente acestora;

În planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism vor fi evidenţiate zonele cu resurse turistice precum şi măsurile necesare punerii în valoare şi îmbunătăţirii accesibilităţii acestora;

În unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice, detaliate în tabelele de mai jos, turismul constituie o activitate economică prioritară, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activităţi vor fi orientate cu precădere spre aceste zone.

CAPITOLUL V

5.1 IMPACTUL ECONOMIC:

Impactul economic al turismului poate fi măsurat in mai multe modalităţi, folosind o gamă de indicatori de bază, care demonstrează contribuţia sectorului la economie in sens larg. Printre aceşti indicatori, se numără veniturile din operaţiuni valutare si contribuţia acestora la contul călătoriilor din Balanţa de Plăţi, cheltuielile şi veniturile din turism, contribuţia turismului la PIB (ambele exprimate prin caştigurile valutare şi căştigurile din sectorul turismului in sens larg), contribuţia la căştigurile Statului (in principal din impozite), efectul de multiplicare şi crearea de locuri de muncă. O identificare cuprinzătoare a impactului acestor factori reprezintă o acţiune complexă, care depinde in totalitate de existenţa unor date corecte si sigure, comensurate in mod cuprinzător. Din păcate, baza de date statistice din Prahova este inadecvată pentru analiza economică şi are doar un rol orientativ. Principala deficienţă o reprezintă lipsa totală a datelor culese in mod oficial privind cheltuielile vizitatorilor internaţionali şi nesiguranţa pe care aceste date o prezintă (prin nepublicare), datele reprezentand componenţa cheltuielilor vizitatorilor care se regăsesc doar la nivelul unui studiu recent asupra gospodăriilor din Prahova. De asemenea, statisticile privind sosirile vizitatorilor internaţionali nu includ date referitoare la scopul vizitei si nu fac distincţia intre vizitatori de o zi şi vizitatori de peste noapte. Avand in vedere faptul că există un volum semnificativ al traficului zilnic de trecere a frontierei Romaniei cu Ungaria şi Moldova, aceasta reprezintă o deficienţă serioasă pentru o ţară, intrucat denaturează imaginea privind sosirile vizitatorilor internaţionali şi face imposibile comparaţiile directe cu concurenţa. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană a insemnat şi renunţarea la controlul de frontieră de la graniţa cu Bulgaria şi Ungaria şi deci sistemul existent anterior aderării, de colectare a datelor privind sosirile vizitatorilor la punctele de trecere a

frontierei pe cale rutieră (aproximativ 75% reprezintă sosiri cu mijloace de transport rutier) ce va trebui inlocuit. Trebuie deja stabilită adoptarea unui nou sistem de colectare a datelor. Absenţa unor date economice importante se regăseste in slaba capacitate a turismului de a demonstra valoarea si contribuţia acestui sector la nivelul economiei naţionale şi al miniştrilor din echipa guvernamentală şi deşi sistemul de cont satelit al turismului care ar furniza rapid o astfel de imagine detaliată este parţial realizat, lipsa datelor esenţiale privind cheltuielile impiedică finalizarea acestuia.

5.2. IMPACUL ECOLOGIC

Actiuni strategice pentru protectia mediului în judetul PRAHOVA

1.      INTRODUCERE

Potrivit Programului de Actiune pentru Mediul Înconjurator aprobat prin HG 455/23.05.2001, privind aprobarea Planului de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, Agentiei de Protectia Mediului Prahova îi revin obligatii privind: protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice, dezvoltarea si administrarea retelei de arii protejate, apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor, aplicarea ferma a legislatiei de mediu la sistemul de norme, standarde si reglementari al Uniunii Europene, dezvoltarea managementului durabil al resurselor de apa, gestiunea deseurilor urbane si industriale, consolidarea capacitatilor institutionale si formarea competentelor necesare, constituirea fondului de mediu, facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a judetului, conservarea si dezvoltarea capitalului uman 414h75e în domeniul mediului precum si îmbunatatirea sistemului educational  formativ si informativ în vederea unei educatii civice si ecologice a populatiei.

2.      STABILIREA OBIECTIVELOR, ŢINTELOR SI INDICATORILOR

Ţinând cont de cele prezentate mai sus, Agentia de Protectia Mediului Prahova are în vedere urmatoarele obiective generale si imediate:

1. Aplicarea ferma a legislatiei de mediu si adoptarea sistemului de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii  Europene;

2. Îmbunatatirea calitatii aerului;

3. Sprijinirea dezvoltarii managementului durabil al resurselor de apa;

4. Îmbunatatirea calitatii solului si gestiunea deseurilor urbane si industriale;

       5. Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice;

7. Administrarea  ariilor protejate din judet;

            8. Apararea împotriva calamitatilor naturale si accidentelor de mediu;

9. Extinderea spatiilor verzi din zonele urbane;

          10. Promovarea turismului ecologic;

          11. Facilitarea si stimularea dialogului dintre autoritati si societatea civila asupra strategiei, politicilor, programelor si deciziilor privind mediul si dezvoltarea socio-economica a judetului;

          12. Îmbunatatirea sistemului educational formativ si informativ în vederea formarii unei educatii civice si ecologice a populatiei;

Luând în considerare liniile strategice si obiectivele generale privind reabilitarea si protejarea mediului în contextul unei dezvoltari durabile a judetului Prahova, pentru fiecare problema de mediu prioritara selectata în cadrul procesului de elaborare a PLAM au fost stabilite: obiectivul general necesar a fi atins prin solutionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice corespunzatoare, tintele necesar a fi avute în vedere si indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor implementarii actiunilor pentru solutionarea problemei de mediu. Acest grup de elemente, inclus în matricile-plan, a condus la identificarea actiunilor necesare pentru solutionarea fiecarei probleme de mediu prioritare.

3.      RECOMANDĂRI CADRU PENTRU PROTEJAREA COMPONENTELOR DE MEDIU

Recomandari cadru pentru componenta de mediu apa

- Obiective generale:

        Încurajarea îmbunatatirii calitatii resurselor de apa de suprafata si subterane prin construirea unor statii de epurare a apelor uzate atât în mediul urban si rural cât si în industrie;

        Îmbunatatirea sistemului de monitorizare a calitatii apelor prin identificarea si atragerea unor noi surse de finantare în vederea achizitionarii de aparatura performanta de laborator;

        Reducerea pierderilor din retelele de alimentare cu apa;        Dezvoltarea unor retele  centralizate de aprovizionare cu apa în

zonele rurale;- Obiective imediate:

        Reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila a municipiului Ploiesti;

        Realizarea de sisteme de alimentare cu apa potabila în localitatile rurale ale judetului Prahova;

        Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare în vederea automonitorizarii calitatii apelor uzate,

        Continuarea monitorizarii de catre APM Prahova a calitatii apelor subterane din zona de sud a Municipiului Ploiesti.

Recomandari cadru pentru componenta de mediu aer

- Obiective generale:

        Masuri de îmbunatatire a calitatii aerului prin scaderea emisiilor        Sprijinirea introducerii de „tehnologii curate“         Transpunerea legislativa si implementarea cerintelor UE

- Obiective imediate:        Amplasarea statiilor de monitorizare continua a calitatii aerului în

Municipiul Ploiesti conform rezultatelor modelarii din proiectului de implementare a Directivei Uniunii Europene cu privire la calitatea aerului ambiental;

        Lucrari de reparatii ale instalatiilor si echipamentelor companiilor poluatoare

        Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare în vederea automonitorizarii emisiilor.

        Sustinerea preocuparilor pentru realizarea drumului de centura al municipiului Ploiesti si reabilitarea celorlalte strazi cu trafic intens.

Recomandari cadru pentru paduri, zone naturale si arii protejate

Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice

- Obiective generale:

 Monitorizarea diversitatii biologice Evaluarea biodiversitatii în zonele insuficient sau deloc cunoscute  Reconstructia ecologica a ecosistemelor si habitatelor deteriorate  Stimularea participarii la actiunile de conservare a diversitatii biologice a

organizatiilor neguvernamentale din judet- Obiective imediate:

  Colaborarea cu autoritatile teritoriale pentru agricultura, silvicultura, cu Prefectura si Primariile din judet pentru identificarea terenurilor degradate pentru alte folosinte si împadurirea lor

  Realizare perdelelor de protectie, potrivit prevederilor legale  Supravegherea comertului cu flora si fauna salbatica din judet prin

autorizarea persoanelor fizice si juridice care recolteaza/captureaza flora/fauna salbatica în vederea valorificarii acestora pe piata interna

CONCLUZII:

BIBLIOGRAFIE:

Daniela Firoiu, „Economia turismului şi amenajarea turistică a

teritoriului“, Editura Sylvi, , Bucureşti, 2003

Daniela Firoiu, „Resursele umane în turism“, Editura Lumina Lex,

Bucureşti, 2003

Vasile Neagu, „Servicii şi turism“, Editura Expert, Bucureşti, 2000

I.Velcea, Gheorghe Niculescu, „Ghid turistic al judeţului Prahova“,

Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1979

www.infotravelromania.ro

www.romaniantourism.ro

www.insse.ro

www.cjph.ro

http://www.cjph.ro/

ANEXE:

Trasee turistice in judetul Prahova :

Traseul Turistic nr. 1

Buşteni (900 m) – Cascada Urlătoarea – Poiana Ţapului (860 m).Marcaj: punct roşu, punct albastru.Timp: 1 ¾ – 2 ore.Diferenţă de nivel: 120 m.Caracteristici: accesibil tot timpul anului, traseu uşor, nu necesită echipament special. Plecarea din Buşteni (Hotel Silva) prin pădurea de brad sau din Poiana Ţapului.

Traseul Turistic nr. 2

Buşteni (900 m) – Creasta Urlătorilor – Cantonuljepi (1960 m) – Cabana Piatra Arsă (1950 m)Marcaj: triunghi albastru.Timp: 3 ½ – 4 ½ ore.Diferenţă de nivel: 1060 m.Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu închis, traseu greu recomandat tuturor turiştilor bine echipaţi.

Traseul Turistic nr. 3

Buşteni (900 m) – Valea Jepilor – Cabana Caraiman (2025 m) – Cabana Babele (2200 m) – Hotel Peşterea (1610 m)Marcaj: cruce albastră.Timp: 5 – 6 ore.Diferenţă de nivel: 1300 mCaracteristici: accesibil vara, iarna traseu închis, traseu greu recomandat turiştilor bine echipaţi. Traseu ce parcurge pădurea de brad, turistul având posibilitatea pentru a vedea minunata Valea Spumoasă, apoi urcă printre stânci şi hornuri până la Cabana Caraiman şi Babele, de aici cu un popas la Sfinx, coboară spre Hotel Peştera.

Traseul Turistic nr. 4

Buşteni (900 m) – Valea Cerbului – Gâlma Mare (1413 m) – Cabana Omul (2505 m)Marcaj: bandă galbenă.Timp: 6 – 7 ore.Diferenta de nivel: 1605 m.Caracteristici: accesibil vara, iarna traseu închis, traseu greu recomandat turiştilor bine echipaţi. De la jumătatea drumului asfaltat ce duce spre Cabana Gura Diham se urcă spre Poiana Coştilei, iar apoi spre Cabana Omul. Traseu este dominat de o parte şi de alta de pereţii şi crestele deosebite ale Morarului şi Costilei.

Traseul Turistic nr. 5

Buşteni (900 m) – Valea Cerbului – Cabana Gura Diham (987 m) – Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) – Pichetul Roşu (1455 m) – Muntele Bucşoiul Mare – Cabana Omul (2505 m).Marcaj: bandă roşie, triunghi roşu Pichetul Roşu – Muntele Bucşoiu Mare.Timp: 7 – 7 ½ ore.Diferenţă de nivel: 1605 m.Caracteristici: Buşteni – Pichetul Roşu accesibil tot timpul anului. Pichetul Roşu Cabana Omul accesibil numai vara. Traseu de dificultate medie recomandat turiştilor foarte bine pregătiţi şi echipaţi.

 

Traseul Turistic nr. 6

Buşteni (900 m) – Plaiul Munticelu – Poiana Coştilei – Pichetul Roşu (1455 m) – Cabana Mălăieşti (1720 m)Marcaj: triunghi roşu, bandă roşie.Timp: 5 – 6 ore.Diferenţă de nivel: 850 m.Caracteristici: Buşteni – Pichetul Roşu accesibil tot timpul anului. Pichetul Roşu – Cabana Mălăieşti accesibil numai vara. Traseu de dificultate medie recomandat turiştilor foarte bine pregătiţi şi echipaţi. Traseul se intersectează cu Bu 5 în poiana Pichetul Roşu.

Traseul Turistic nr. 7

Buşteni (900 m) – Valea Cerbului – Cabana Gura Diham (987 m) – Muntele Diham – Şaua Baiului (1363) – Cabana Diham (1320 m)Marcaj: triunghi albastruTimp: 3 – 3 ½ ore.Diferenţă de nivel: 463 m.Caracteristici: accesibil tot timpul anului. Este recomandat tuturor categoriilor de turişti. Nu necesită echipament special dar este necesară o condiţie fizică medie.