ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

IMPORTANTA SPATIULUI IN DEZVOLTAREA ECONOMICA Studiu de caz:

OLANDA

STUDENTI : Boncea Carmina Mihaela Ciobotea Vlad Ciobanu Ioana Aurelia Craciunica Cezar Dobrinoiu Cristina Grupa 902, Seria A

1

OLANDAOlanda, oficial rile de Jos (n neerlandez Nederland, n frizon Nederln) este o monarhie constitu ional , stat membru fondator al Beneluxului i al Uniunii Europene, situat n nord-vestul Europei n vecin tatea M rii Nordului, Belgiei i Germaniei, incluznd al turi de Regatul rilor de Jos i cteva colonii. Numele colocvial de Olanda, sub care mai sunt cunoscute rile de Jos, acoper ns doar o parte din teritoriul rii, anume provinciile Olanda de Nord i Olanda de Sud. Locuitorii rilor de Jos sunt numi i n englez Dutch, nume derivat de la aceea i r d cin ca german deutsch, adic "germani". Limba neerlandez este forma literar a germanei plate, limba vorbit ca dialect n nordul Germaniei. Un sfert din teritoriul rilor de Jos se afl sub nivelul m rii cu altitudine medie, statul avnd cea mai joas altitudine din lume. De asemenea este una dintre rile cele mai dens populate din lume. Este cunoscut pentru digurile, morile i lalelele sale, dar i pentru toleran a sa pe plan social. Este membr NATO i UE. Pe teritoriul s u se afl sediul Cur ii Penale Interna ionale Capitala rilor de Jos este Amsterdam. Amsterdam este capitala oficial conform Constitu iei. La Haga (neerlandez Den Haag, sau oficial s-Gravenhage) se afl sediul guvernului, re edin a regal , precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Una dintre rile de Jos, Olanda nu are o istorie unificat pn n secolul al XV-lea. Regiunea vestic a Rhinului, format ca parte a provinciei romane a Germaniei de Jos, a fost locuit de c tre Batavi. Aproape ntreaga arie a fost cucerit n secolele XIV-XV de c tre franci, care, odat cu destr marea Imperiului Caroligian, au trecut, n majoritate, n regatul francez i,

2

n acest fel, la Marele Imperiu Roman. Con ii Olandei au fost unii dintre cei mai puternici lorzi medievali ai regiunii, lng vecinii lor sudici din Brabant i con ii Flandrei. n secolele XIV i XV, Flandra, Olanda, Zeelanda, Gelderland i Brabant au trecut sub puternicii st pni ai Burgundiei, care controlau virtual toate rile de Jos. Cu toate acestea, ora ele i porturile olandeze erau slabe din punct de vedere economic fa de prosperitatea comercial i centrele industriale ale Flandrei i Brabantului. Cu toate acestea, to i erau parte a Ligii Hanseatice i se bucurau de anumite privilegii. n 1477, Mary a Burgundiei a restaurat toate libert ile interzise de c tre predecesorii ei. Mariajul s u cu arhiducele Maximilian (mp ratul Maximilian de mai trziu) a adus rile de Jos n casa Imperiului Habsburgic. Charles al V-lea le-a dat, n 1555, fiului s u, Philip al II-lea al Spaniei. n acel timp, provinciile de nord au ajuns la prosperitate economic . Deseori se fac confuzii legate de Olanda. Foarte mul i numesc Olanda Netherlands , dar nu este acela i lucru. Olanda este doar o mic parte din Netherlands, cum ar fi Dakota, Carolina i Virginia. Exist dou Olande: Olanda de Nord (capital este Haarlem) i Olanda de Sud (capitala este Haga). Olanda a fost aproape din totdeauna un stat independent. Motivele principale ale r zboiului din cadrul Netherlands-ului au fost diferen ele de religie, disputele privind taxele i faptul c unele ora e au dorit s devin independente.

n cele din urm partea sudic a Netherlands-ului s-a predat, fiind astfel ocupat de for e str ine pn n 1830. Aceast zon este numit n prezent Belgia. Partea de nord a lupta i a c tigat, formnd n prezent Regatul rilor de Jos (Olanda, Drente, Groningen, Friesland, Gelderland, Zeenland i Utrecht). n concluzie, Olanda i-a ob inut independen a cu mult timp nainte, iar numirea rilor de Jos Olanda , e cum ar fi s numim Marea Britanie Sco ia sau Wales .

3

Organizarea spatiului presupune actiunea constient a omului n scopul cresterii eficientei economico-sociale, fr s provoace dezechilibre n organizarea natural a spatiului.Practic, organizarea spatiului geografic nseamn realizarea optimului teritorial. Organizarea spatiului geografic include termenul de amenajare a teritoriului. Amenajarea teritoriului reprezint totalitatea msurilor tehnice si a lucrrilor ntreprinse n vederea organizrii armonioase a teritoriului, valorificrii resurselor si echiprii teritoriului (ci de comunicatie, instalatii industriale etc.). Un model de admirat pentru modul n care a fost organizat spatiul geografic l reprezint polderele olandeze. Polderele sunt amenaj ri hidrotehnice uscate temporar care au menirea de a prelua i re ine undele de viitur la ape mari. Denumirea este improprie, fiind o denumire important din limba olandez , unde cuvntul polder semnific teren uscat, rezultat n urma procesului de ndiguire a m rii i evacuare ulterioar a apelor. Polderele propriu-zise sunt cele din Olanda, unde peste 1/3 din teritoriul na ional este ob inut prin polderizare .Olanda este o tar european mic, dar foarte populat. Mai mult de jumtate din suprafata ei a fost obtinut n ultimii 400-500 de ani prin procesul de polderizare. Polderizarea reprezint ndiguirea si desecarea unor portiuni de cmpie maritim din platforma continental a Mrii Nordului sau desecarea unor lacuri .La nceput, apa a fost scoas cu ajutorul morilor de vnt. Urmau mbunttirile funciare pentru fertilizarea si cultivarea terenurilor. Apoi urmau amenajrile de ferme, terenuri cu psuni si plante furajere, plantatii de flori, legume si cartofi. n faza final, se construiau asezri, porturi etc., toate pe fostul amplasament al mrii. Plasat pe coordonatele economiei vest-europene ,de care este legat printr-un sistem de rela ii speciale (fiind membr a Uniunii vamale a Benelux-ului ,Comunit ii Economice Europene, Comunit i Europene a C rbunelui, i Otelului a Comunit ii Europene pentru Energie Atomic ,a Organiza iei Economice pentru Cooperare i Dezvoltare), economia olandez se deta eaza prin dimensiunile sale ,care au prea pu in cu ntinderea sa teritoril . Astfel,condi ile naturale ,la rndul lor , dau economiei un profil deosebit. nfiin area i amenajarea polderelor a reprezentat i reprezint o politic de interes na ional n Olanda, la4

care ader toate segmentele sociale. Aceste uria e eforturi financiare i de factur tehnic se justific prin randamentul agricol excep ional, dublat c tigul de teren pentru destina ii cu utilizare intensiv (vetre de a ez ri, aeroporturi, canale de naviga ie, drumuri magistrale). Polderele reprezint cel mai plauzibil r spuns la eliminarea efectelor inunda iilor generate de Marea Nordului i la criza de teritoriu. Lupta contiuna mpotriva apelor va face s se realizeze , ca ramur deosebit de important ,industria constructoare de dr gi de diferite tipuri ,remorchere si alte echipamente de acest gen , consacrnd reputa ia mondial a constructorilor olandezi de diguri ,porturi si ecluze .

ECONOMIA OLANDEIPozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii, ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia ,RFG , Belgia si Franta, va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii, respectiv comertul, navigatia si agricultura. Este suficient sa amintim in acest sens ca 81% din populatie iti castiga existenta in sectorul servicilor si 3% in 2000 din populatia activa in agricultura. Aceleasi conditii naturale care au facilitat dezvoltarea comertului aveau sa stimuleze prin lucrarile de infrasctura efectuate in zonele portuare , de-a lungul cursurilor de apa constituirea unor puternice centre industriale . Sunt de amintit inaltele furnale de la Ijmuiden (clasate printre cele mai moderne din lume), rafinariile de petrol sau importantele centre ale industriei petrochimice construite in jurul acestor industrii realizate prin punerea in valoare a situatie geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materii prime . Extractia carbunelui se realizeaza in conditii de slaba competivitate, productia de petrol este deocamdata insignificanta in raport cu consumul intern si, cu exceptia sarii si a enormelor zacaminte de gaze naturale Olanda trebuie sa importe materiile prime. Problema ce s-a pus in permanenta pentru economia olandeza este deci aceea a acoperirii importurilor prin exporturi. Industria electrotehnica contribuie la aceasta cu circa 60% din cifra sa de afaceri, industria chimica cu 45%, industria metalurgica cu 40%, ca si industria textila. Cu toate acestea, exporturile nu acopere in intregime valoarea importurilor. In anul 1969, de exemplu ,totalul importurilor, inclusiv produsele agricole, se ridicau la 39,8 miliarde florini, fata de circa 36,1 miliarde - valoarea exporturilor, care asigurau deci o acoperire de numai 90% .Echilibrul trebuia stabilit de sectorul servicilor, care, ca si in trecutul indepartat, joaca un rol important in structura economica a tarii. Este vorba de intreprinderile de transport, de intreprindrile comerciale, de banci, etc. Caracterul international al acestui sector decurge nu5

numai din infiintarea unui mare numar de intreprinderi straine pe teritoriul tarii dar si din importanta tranzitului de marfuri de 110 milioane tone anual, din care peste 70% sunt transportate in Olanda si mai mult de 20% trec prin antrepozitele acesteia . Toate aceste activitati, exercitate de intreprinderi cu experienta seculara uneori, de intreprinderi specializate in comertul de tranzit si triunghiular, presupun cel mai adesea interventia socetatilor de asigurare si a bancilor pentru acoperirea riscurilor si pentru finantare. La baza tuturor acestor servicii stau marile porturi olandeze, flota maritima si fluviala, aeroportul de la Schiphol, care se situeaza printre cele mai mari si mai moderne din lume, flota aeriana a tarii. Cel de-al treilea sector de baza al economiei olandeze este agricultura care detine un loc important in schimburile internationale ale tarii. Vorbind despre profilul si structura economiei olandeze, trebuie amintite, in mod necesar, marile concerne, care depasesc cu mult granitele nationale ''Bataafse Petroleumm Maatschappij'' - in sectorul petrolier, ''Unilever.''- in domeniul produselor alimentare si al oleaginoaselor, ''Philips'' - in productia electrotehnica ,''Algemeene Kunstzijde Unie'' - in domeniul textilelor sintetice Cel de-al doilea razboi mondial avea sa puna economia olandeza in situatia de a lua multe lucruri de la inceput .Razboiul a lasat in urma un spectacol dezolant al unei tarii devastate (92000 de locuinte distruse), 228.000 de acri de pamant sub apa productia de gaz si de electricitate redusa la 17% fata de nivelul din 1938 ,reteaua de cai ferate la 40% , iar capacitatea de productie serios amputate prin demontarea si ridicarea de catre trupele naziste in retragere a 86 de instalati industriale si peste 28.000de masini. In iarna anului 1944-1945, populatia avea sa se hranesca adesea cu bulbi de lalele. INDUSTRIA Existenta grupurilor industriale de importanta mondiala pe care le-am amintit mai sus determina profilul si importanta industriei olandeze. La aceasta situatie s-a ajuns insa printr-un proces istoric de lunga durata, legat de functiile primare ale economiei, respectiv comertul exterior, navigatia si agricultura. Comertul exterior a facut posibila si necesara dezvoltarea unei vaste industrii de transformare, navigatia a antrenat industria constructilor navale si industria mecanica, iar agricultura a facut posibila industrializarea producerii produselor alimentare si, paralel cu aceasta, industria textila, care in prima jumatate a secolului trecut ocupa 30% din populatia activa. Cercetarea stiintifica, de care depinde in buna masura sporirea competivitatii pe plan international, se bucura de o atentie deosebita atat in intreprinderi, cat si in universitati sau institute de specilizate subventionate de stat . Statul, alaturi de 5 grupuri industriale, participa la Ultra- Centrifuge Nederland N.V (Societate anonima olandeza pentru centrifugare ), care a construit si exploteaza o uzina pilot pentru imbogatirea uraniului prin centrifugare, precum si o6

instalatie pentru fabricarea centrifugelor necesare. In mod practic, procedeul ultra-centrifugarii, elaborat in laboratoarele olandeze, este folosit pe scara mondiala . Au fost infiintate institutele de cercetare specializate, asa numitele TNO, organizatie centrala pentru cercetare stiintifica aplicata. Rolul sau este de a coordona activitatile a 4 organizati specializate, dintre care cea mai importanta pentru industrie este Organizatia industria TNO. Cercetarea in domeniul aviatiei, al constructiei aeronautice si al astronauticii se efectueaza in Laboratorul national de aviatie si astronautica. Exista de asemenea un institut special pentru energia atomica, respectiv REACTOR CENTRUM NEDERLAND . Relatiile pe plan international se desfasoara in cadrul diferitelor organizatii existente , cum sunt :Euroatom, European Launcher Developement Organization (ELDO), Organizatia europeana pentru punerea la punct si lansarea de rachete spatiale si Organizatia europeana de cercetari spatiale (ESRO). Repartitia teritoriala a industriei presupune o serie de corective in sensul acordarii unei prioritati regiunilor din nordul si sudul tarii. Inchiderea progresiva a minelor de carbuni din Lamburg face necesara crearea de noi locuri de munca. Partea occidentala a tarii, in care locuiesc peste 7 milioane de oameni, este, pe de alta parte, prea aglomerata. Pornind de la aceste necesitati, s-a trecut la masuri de imbunatatire a infrastructurii regiunilor avute in vedere, fiind de mentionat, printre altele, construirea portului Eems (Eemshaven) in provincia Groningen. In plus, instalarea de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaza de importante avantaje fiscale, prima de investiti putandu-se ridica pana la 25% din costul terenului, cladirilor si echipamentului. Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate . O uzina de aluminiu s-a instalat, printre altele , in regiunea de nord, in Limburg s-a dezvoltat industria chimica , iar in 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF. Industria metalurgica si electrotehnica utilizeza 25% din personalul angajat in industrie si prezinta un profil foarte variat. Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de intreprinderi importante producand aluminiu (123 mii tone anual), plumb (45mii tone), zinc (60mii tone), cositor (7 mii tone), precum si unele metale speciale ca indiu. De reputatie internationala bine stabilita se bucura constuctiile navale, aeronautice, ramura electonicii si electrotehnicii . Santierele navale sunt concentrate indeosebi la Rotterdam si la Amsterdam, iar constructiile de vase plaseaza Olanda pe locul III printre tarile Pietei Comune, cu o productie de 3% din productia mondiala. Se constuiesc vase pentru cabotaj sau navigatia interna, platforme de foraj, petroliere cu capacitate depasind 200.000 de tone.

7

Constuctia aeronautica s-a afirmat prin avioanele de transport turbo-propulsoare ale uzinelor "FokkerN.V", dupa cum bine primite pe piata internationala sunt automobilele DAF. Industria electrotehica si electronica este reprezentata indeosebi prin concernul "Philips", care asigura circa 11% din intregul export al tarii. Industria alimentara se situeaza pe locul al doilea in cadrul industriilor manufacturiere, iar "Unilever", grupul anglo-olandez cu acest profil, este in prezent cel mai important din lume. Productia acestei ramuri industriale este dirijata catre pietele externe in proportie de circa 25%. Profilul industriei mai este completat de industria textila, industria hartiei (Olanda fiind primul exportator mondial de pasta de hartie penrtu fabricarea cutiilor si cartonului ondulat), industria ceramicii, si a sticlei, industria poligrafica, cu traditii multiseculare, ca si industria diamantului. Olanda este lipsita de resurse de subsol, cu exceptia notabila a hidrocarburilor (pana in anii din urma, primul producator de gaze naturale din Europa Occidentala, in prezent ,al doilea dupa Marea Britanie). Pe langa gaze natural (extrase atat de pe uscat, zona Groningen Schlohteren, cat si din zona Marii Nordului) in anii 80 a demarat extractia de petrol, productia fiind insa modesta (sub 3 mil.t/.an). In pofida productie reduse de petrol, are o mare capacitate de prelucrare a petrolului importat (c. 70 milioane t./anual) cele mai mari rafinarii aflandu-se in apropiere de Rotterdam si Amsterdam. AGRICULTURA Agricultura Olandei, una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica proprietate privata asupra pamantului. Densitatea populatiei influenteza insa puternic dimensiunea fermelor individuale, circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5 ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile, dar si aici s-a ajuns la limita la care extinderea urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri. In conditile aratate, rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivarii intensive a terenurilor arabile si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii. Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura, pasunile ocupa 62%, pamantul arabil 33% si gradinaritul 5% (dintre care 7100 ha. culturile de sera). Primul loc in sectorul agricol este ocupat de cresterea vitelor cu un aport de 67,5% din valoarea productiei8

globale a agriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii. Cresterea vitelor este concentrata indeosebi in provincile din nord si din vest. Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche, untul de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala. In prezent, circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea exportului. Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte condesat. Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor, Olanda fiind cea mai mare exportatoare de oua de pe piata mondiala. Culturile cerealiere (grau, orz, secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (cca. 3/5 din suprafata terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern. In schimb, culturile de sfecla de zahar satisfac in intregime consumul intern (care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor, respectiv cu circa 30% mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export. Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile de sera, care si-au vazut in ultimii ani suprafata sporita cu mai bine de 70%, dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect mai mult industrial decat agricol, datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor. Faima Olandei, bine meritata de altfel, este legata de de culturile sale de flori indeosebi de culturile de lalele. Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica, laleaua avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637. Virusul care afectase la un moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi deosebit de important; in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element simbolic in relatiile de curtoazie, iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. Pretul unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini; cu trei bulbi se poate cumpara o casa, si acesta tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator. Sute de familii burgheze au fost ruinate, cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50.9

Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi din Atlantic. Descoperirea pe sfarsitul sec. al XIV -lea de catre un pescar neozeelandez, a posibilitatilor de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii, transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului international. Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti, extinderea flotei de pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii, dezvoltarea unei retele de ateliere profilate pe problemele conservarii pestelui, acorduri si conflicte internationale si, in orice caz , venituri importante.

PROIECTUL "THE DELTA WORK" Apa a jucat intotdeauna un rol important in istoria Olandei. Pe de o parte a adus bogatie tarii prin comert si pescuit; pe de alta parte a adus si multe pierderi prin nenumaratele inundatii. Pana astazi, apa a ramas un element important pentru Olanda. Din punct de vedere geografic, Olanda este pozitionata intr-un loc favorabil; cu iesire la mare si in delta (o sectiune triunghiulara de teren la gura de varsare a raului) a patru rauri mari. Suprafata Olandei s-a dublat de-a lungul deceniilor de drenare (suprafete secate si pregatite pentru agricultura) a lacurilor si a unor parti din mare. Ca si rezultat al acestor drenari, aproape 40 la suta din teritoriu se afla acum sub nivelul marii. Ariile includ largi parti ale vestului dens populat si important din punct de vedere economic, cu orase precum Amsterdam si Rotterdam. Pentru a pastra aceste arii uscate, surplusul de apa este pompat in mod continuu din polderi. In plus, Olanda este protejata de inundatii printr-o combinatie de diguri, dune, zagazuri si bariere. Dupa ultima mare inundatie din 1953, olandezii s-au decis sa construiasca Delta Works; unul dintre10

cele mai mari proiecte de protejare impotriva inundatiilor si de management al apei, din toata lumea. Marea inundatie a anului 1953 In noaptea de 1 februarie, 1953, o combinatia dintre fluxul si refluxul de primavara si furtuna nord-vestica de pe Marea Nordului a dus la un imens dezastru natural, afectand Regatul Unit, Belgia si Olanda. In total 2.167 de oameni au fost ucisi, din care 1.835 au fost din Olanda. Acest dezastru a avut o mare influenta asupra felului in care Olanda se protejeaza impotriva marii astazi si o va face si in viitor. Refugii, diguri si poldere In trecut, inundatiile din Olanda aveau loc mult mai des. Astfel, numarul victimelor inregistrate era de ordinul miilor. Pentru a se apara de mare, oamenii au inceput sa construiasca refugii: asa-numitele movile vlietbergen sau terpen . Cum dimensiunile acestor movile au inceput sa creasca, ele s-au transformat in dealuri si mici sate au fost construite pe aceste dealuri. Aceste sate erau conectate intre ele prin diguri, printre care s-au ridicat polderi. Multumita constructiei digurilor si, ulterior a morilor de vant, pentru a pastra polderii uscati, Olanda s-a marit, pas cu pas. Diguri slabite Deja devenise clar ca digurile nu erau destul de inalte ca sa faca fata nivelului inalt al apei, in anii de dinaintea inndatiei Marii Nordului in 1953. Lungimea digurilor era prea mare si digurile erau mult prea slabite, atat de lipsa de intretinere, cat si de pagubele cauzate in timpul celui deal doilea razboi mondial. Un plan pentru imbunatatirea structurala a digurilor si a scurtarii tarmului a luat forma foarte dificil si astfel numai cateva proiecte mici au fost puse in practica. La sfarsitul lunii ianuarie 1953, comisia Delta prezenta primul raport, documentand planurile pentru deconectarea bratelor mai mari ale marii, pentru protectia impotriva marii. Totusi, numai cateva zile mai tarziu, inevitabilul s-a produs. Cauza meteorologica a inundatiei ( in olandeza: watersnoodramp) Starea precara a multor diguri din delta a devenit evidenta in dimineata de intai februarie 1953. Pe 30 ianuarie, in sudul Islandei, a inceput o furtuna urmata de o depresiune enorma. Se extindea din nord-vest in directia Olandei si antrena cantitati mari de apa in directia stramtoarei Calais. Acest pasaj ingust a actionat ca o palnie si, astfel, apa a fost propulsata din ce in ce mai mult. Inundatia s-a inrautatit si a devenit mai puternica prin influenta unui uragan la marginea Scotiei. In multe locuri din Olanda apa se revarsa peste diguri. In noaptea de 31 ianuarie furtuna a devenit mai puternica deasupra. Marii Nordului si in zonele de coasta vantul a atins viteaze de puterea 10 pe scara Beaufort. In11

plus, furtuna a fost combinata cu fluxul si refluxul de primavara, unde sub influenta pozitiei soarelui si lunii, apa a ajuns mult mai sus decat de obicei. Nivelul cel mai inalt atins de apa a fost la ora 03.24 dimineata: 4.55 de metri deasupra N.A.P. Digurile nu au fost proiectate sa faca fata la niveluri atat de inalte si primele diguri au cedat inainte ca cel mai inalt nivel sa fie atins. In total 89 de diguri au fost distruse.

Puterea devastatoare a marii Multi oameni s-au trezit speriati de apa in acea noapte. Casele s-au prabusit sub puterea apei curgatoare si furtunii violente. Gravitatea situatiei in aria afectata nu era inca vizibila pentru exterior. Situatia s-a inrautatit cand o a doua inundatie a lovit mai tarziu in acea dupa amiaza de intai februarie. Aceasta inundatie a luat cele mai multe vieti. Din cauza faptului ca majoritatea digurilor erau deja distruse, apa a crescut in polder la un nivel si mai inalt. Multe din casele, care rezistasera primului val de apa, au fost doborate de al doilea. Pentru unii, ajutorul a ajuns prea tarziu. Ajutor Din cauza drumurilor pentru transport inundate, a trecut mult timp inainte ca operatiunile de salvare sa inceapa. Gravitatea situatiei a devenit clara abia de luni, 2 februarie. Locuitorii ariilor afectate au fost evacuate, bunuri si saci de nisip au fost adusi de avioane. Un program mare de ajutor a inceput, din interiorul cat si din afara Olandei. Recuperarea ariilor afectate Ministrul Drees a anuntat pe 4 februarie 1953, ca recuperarea digurilor va avea cea mai mare prioritate. In plus, guvernul va infiinta comisia Delta, condusa de directorul general al departamentului de cai navigabile si lucrari publice, domnul Maris. Intre timp, voluntarii si cei care lucrau la dig, munceau foarte mult ca sa astupe gaurile din diguri cat de eficient cat se putea. In locurile unde gaurile erau prea mari, erau astupate cu asa numitele unitati caseta. Suprafata a fost oficial declarata uscata la sfarsitul anului 1953. Consecinte Consecintele apei au fost catastrofale. 1835 de persoane au murit ca rezultat al dezastrului 200.000 de vite s-au inecat 200.000 de hectare de pamant au fost inundate12

3.000 de case si 300 de ferme au fost distruse 40.000 de case si 3.000 de ferme au suferit pagube 72.000 de oameni au fost evacuati 91 km de diguri au fost suferit pagube grave in Zuid-Holland, cu gauri de pana la 1km 10 km de diguri au fost suferit pagube grave in Nood-Brabant 38 km de diguri au suferit pagube grave in Zeeland, cu gauri de pana la 3.5 km. CONSTRUCTIILE DELTEI: Comisia Delta Comisia Delta a fost initiata 20 de zile dupa inundatia Marii Nordului, pe 21 februarie 1953. Aceasta comisie a dat sfaturi in legatura cu sporirea sigurantei. Era o sarcina dificila intrucat Nieuwe Waterweg si Westerschelde trebuiau sa ramana deschise din motive economice in ceea ce privea porturile Rotterdam si Antwerpen. Comosia Delta a dat in final 5 proiecte, care au rezultat in planul Delta, pe 18 octombrie 1955. Planul ar fi fost aplicat 25 de ani, iar costurile au fost estimate de la 1.5 pana la 2 miliarde florini olandezi ( aproximativ 680 pana la 900 milioane de euro). Pentru a asigura constructia de inalta calitate a digurilor, in 1959 a fost acceptata legea Delta. Cum diversele sarcini ale proiectlui Delta nu puteau fi realizate simultan, Departamentul cailor navigabile si lucrarilor publice a ales sa urmareasca o ordine logica: de la mic la mare si de la simplu la complicat. Departamentul Cailor navigabile si Lucrarilor Publice a pastrat in vedere protectia impotriva potentialelor inundatii si furtuni urmatoare. Digurile 1.1.Casete Construirea digurilor in transee a fost extrem de problematica, din cauza vitezei mari a fluxului apei. Nisipul si pietrele care trebuiau sa dea forma digului au fost luate de apa. De aceea trebuia folosita o noua tehnica: unitatea de casete Phoenix. Acestea sunt cutii goale de beton, prefabricate, care pot fi plasate una langa cealalta in transeu. Astfel se pot grupa impreuna si pot forma un dig. In timpul transportului catre transeu, caseta era blocata temporar de placi din lemn. Odata ajunse la destinatie, casetele erau cufundate in teren si placile de lemn erau indepartate. Astfel, toate casetele au ajuns una langa cealalta si au devenit parte din lucrul permanent. Digul avea initial o dispozitie deschisa, in care apa marii, flux si reflux, aproape ca putea sa curga prin casetele goale inapoi si inainte nederanjata. Odata in locul potrivit, casetele erau umplute cu nisip si pietris. Tot nisip si pietris era adaugat si la baza casetelor dupa care alunecarile erau inchise. Prin coborarea portii, bratul marii era inchis imediat si digul putea fi complet. Veersegatdam si parti din Grevelingendam, Volkerakdam, si13

Brouwersdam foloseau exclusiv aceasta tehnica. 1.2.Calea ferata funiculara In unele parti din dig casetele s-au dovedit a nu fi cea mai buna metoda pentru inchiderea transeelor. Asadar, o tehnica revoltionara a fost aplicata. Prin calea ferata funiculara, pietre imense de beton, fiecare avand greutatea de 2.5 tone, au fost rasturnate in apa. A fost proiectata o gondola, care sa poata cara 15 tone de material. Cu ajutorul unor clesti, blocurile de beton puteau fi atarnate sub cabina. Dupa plasarea blocurilor mari de beton in apa, digul era umplut cu nisip, in asa fel incat apa nu mai putea curge prin el. Aceasta tehnica a fost aplicata in Grevelingendam, Haringvlietdam si Brouwersdam. 1.3.De la sarat la dulce Unde la inceput apa marii curgea in interior si in exterior nestingherita, apa era acum blocata in spatele digurilor. Fluxul si refluxul au disparut iar apa sarata a devenit dulce si proaspata. Acest lucuru a avut consecinte majore asupra naturii. Pestii si plantele de apa sarata au murit, iar pasarile au plecat. Anumite parti ale tarii, care erau in mod constant inundate, erau acum uscate. Alte parti care ar fi devenit uscate la reflux, stateau acum in mod continuu sub apa. Oosterscheldedam devine un kering De fapt, oamenii aveau planuri sa faca un dig in Oosterschelde. Apa, care era deja dupa dig, putea deveni usor apa proaspata. Mediul unic de apa sarata din Oosterschelde deveine victima regulilor aditionale de siguranta. In 1976 locuitorii s-au gandit la o alternative: digul din Oosterschelde va deveni o bariera, ale carei porti vor fi inchise numai in cazul unor conditii de vreme periculoasa. Astfel, mediul unic de apa sarata, cultivarea midiilor si stridiilor si funtionarea fluxului si refluxului ramaneau astfel naturale. Bariera impotriva furtunii, cu o lungime totala de 3 km, consta din 65 de stalpi din beton, prefabricati, printre care 62 de glisiere din otel ar fi instalate. Pamantul, pe care bariera ar fi initial plasata, era prea moale. Pentru a-l intari, un numar de proceduri au fost effectuate, ca de exemplu, plasarea unor presuri sintetice, umplute cu pietris, in zonele unde bariera s-ar inchide. Stalpii erau cel mai important element al digului. Fiecare stalp are intre 30.25 si 38.75 m inaltime si cantareste 18,000 de tone. Plasarea stalpilor era munca de precizie si putea avea loc numai cand fluxul era cat se poate de mic, asadar, la schimbarea fluxului si refluxului, Stalpii erau inaltati cu bucati, din care glisierele urmau sa fie asamblate. In final, Oosterscheldekering a devenit cea mai mare bariera din lume. Costurile unei bariere erau considerabil mai mari decat cele ale unui dig: 2.5 miliarde de euro erau necesari pentru a realiza bariera. Oosterscheldekering a avut parte de o festivitate de deschidere, tinuta de regina Beatrix, pe 4 octombrie 1986.

14

1.4.Measlantkering La inceput, oamenii credeau ca impreuna cu Oosterscheldekering, constructiile Delta vor fi complete. Totusi, marirea digurilor de-a lungul Nieuwe Waterweg se vor dovedi a fi insuficiente pentru a proteja zonele inconjuratoare, inlcuzand Rotterdam. De aceea, Ministerul drumurilor Navigabile si Constructiilor Publice a organizat o competitie pentru constructia unei bariere de val furtunos. Aceasta bariera ar urma sa fie plasata in Nieuwe Waterweg. Datorita faptului ca acest drum navigabil este ruta principal spre portul din Rotterdam, bariera nu avea voie sa blocheze ruta de incarcare si transport de marfuri; numai in cazuri exceptionale ar fi urmat ca bariera sa fie inchisa. Modelul castigator era construit din doua porti curbate de otel, care urmau sa fie scufundate pana pe fundul drumului navigabil pe un prag. Maeslandkering este singura bariera de valuri furtunoase din lume cu parti mobile de o asemenea marime; ambele porti ale barierei de valuri furtunoase au 240 m lungime. In conditii meteorologice normale ambele porti sunt deschise complet, depozitate intr-un doc pe marginea apei. Acest lucuru permite accesul vapoarelor la portul din Rotterdam, fara inconveniente. La flux si reflux furtunos, portile barierei de valuri futunoase vor fi inchise. Sambata. 10 mai 1997, are loc deschiderea oficiala a barierei de valuri furtunoase Nieuwe Waterweg, la Hoek van Holland. Multumita acestei bariere, un million de oameni sunt protejati de mare. 1.5.Importanta constructiilor Delta In final, cu deschiderea Maeslantkering-ului, constructiile Delta erau complete. Totusi, costul masiv al proiectului s-a ridicat la mai mult decat suma asteptata de aprozimativ 680 900 de milioane de euro.In total, constructiile delta au costat aproape 5 miliarde de euro. Cu exceptia diminuarii lungimii intregi ale digurilor cu 700 km, constructiile Delta au multe avantaje.In primul rand, aprovizionarea agriculturii cu apa proaspata este mult mai bine reglata. Mai mult, management-ul intreg al apei din zona deltei s-a imbunatatit. Instalarea constructiilor Delta a adus beneficii in cea ce priveste mobilitatea si drumurile navigabile interne. In sfarsit, constructiile15

Delta au influentat dezvoltarea in domeniul economiei, turismului si naturii.Unele zone din natura au fost afectate irecuperabil, dar in alte zone natura a fost create sau mentinute. Constructiile Delta sunt un model global pentru dezvoltarea tehnologica, in care siguranta oamenilor si a naturii joaca un rol important. Ca urmare, Olanda si-a extins interesul asupra sigurantei si apei.Constructiile Delta compun un compromis unic intre siguranta, economie, recreatie si natura. Si totusi, realizarile constructiilor Delta nu inseamna o eliberare de obligatie fata de management-ul apei in Olanda. Olanda isi impune noi provocari. Schimbarile climatice cer o reflectie fundamentala asupra unui model permanent al Olandei pentru generatiile viitoare. Pamantul uscat, care devine salciu, subzistenta solului si cerintele ridicate de calitate a apei, precum si cele ecologice, cer noi tratamente. Pentru a se ocupa responsabil de aceste incercari, Olanda va investi in viitor intr-un sistem rezistent al deltei, in schimbul unor costuri sociale acceptabile. Management nou al apei in Olanda: In Olanda, confruntarea cu apa este o batalie continua, care a modelat cultura tarii si felul in care olandezii percep lumea din jurl. Ca rezultat, olandezii au transformat amenintarea de a trai intr-o regiune complexa de delta, intr-o serie de oportunitati, inovand constant noi solutii si produse, care contribuie la Tehnologia Olandeza Delta. Tehnologia Olandeza Delta este abordarea olandeza integrata, care face posibila traiul in zona deltei. Pe langa disciplinele traditionale si centrale, management-ul apei si ingineria hidraulica, comprima multe domenii de expertiza, ca de exemplu planificare spatiala si ecologie. Experienta noastra Olanda nu este o simpla tara plata si joasa. O parte substantiala, a fost recuperate din apa. Daca nu ar exista diguri, dune sau bariere de valuri furtunoase, 66% din tara, incluzand orase ca Amsterdam, Haga si Rotterdam ar fi inundate in mod regulat. Mai mult, aceasta inundatie ar distruge zonele importante economic (70% din intregul venit al tarii).Olanda este, de asemenea, o tara cu o mare densitate a populatiei (465 de locuitori pe kilometru patrat). Acest lucru, combinat cu o economie legata de transport, navigatie si porturi, rezulta in presiune asupra spatiului si mediului, care trebuie sa fie condus bine. Pentru a face asta, olandezii planuiesc prin implicarea relevanta a antreprenorilor, gasirea unor solutii ingineresti durabile si crearea unei infrastructure inteligente, adaptate pozitionarii complexe. Provocarea noastra Olanda este pusa la incercare de impactul starii climatice: cresterea nivelului apei si tipare de ploaie schimbatoare. Cea din urma rezulta in descarcari mai frecvente si mai ridicate, la fel ca si secete locale si perioade umede. Olanda este vulnerabila si la subzistenta solului. Totusi, provocarile mediului nu sunt singurele probleme pe care le au zonele de delta. Presiune considerabila este de asemenea accentuata de cresterea populatiei si de cresterea asociata in16

cererea spatiului si a resurselor, precum apa potabila. Olandezii vor continua sa traiasca in delta lor pentru decenii ce vor urma si astfel vor continua sa produca solutii inovative pentru a face fata provocarilor deltei. Abordarea noastra Pentru a rezolva problemele cu care se confrunta, Olanda se bazeaza pe un mediu institutional foarte dezvoltat si pe planuri detaliate pentru managementul apei. In timpul dezvoltariii masurilor corespunzatoare, olandezii incep incep prin a intelege si a cunoaste sistemul de apa cu care se confrunta. Olandezii sunt leaderi in lume, in termini de cunostiinte in hidraulica, subzistenta, intruziunea apei sarate si ecologiei acvatice. De asemenea, ei recunosc importanta acestei intelegeri a sistemului natural , cu eforturi de a se adresa aspectelor socioeconomice ale sistemelor la scara mai mare (in bazine de rauri ) si la scala mai mica ( in zone urbane). Actiunea noastra Multe proiecte sunt implementate in prezent in Olanda , pentru a securiza camera apei . De exemplu, pana de curand era politica standard de a mari nivelul crestelor digurilor , pentru a mentine nivelul necesar al protectiei impotriva inundatiilor. Aceasta politica, veche de decenii, a fost abandonata in 2000 in favoarea Camerei pentru rau . In noua politica, sectiunile de traversare a raului sunt largite prin situarea digurilor mai departe de rau, sau prin coborarea promotorilor raului. Grija este folosita in asa fel incat sa nu afecteze caracteristici valoroase ale peisajului, naturii si istoriei cultural. Abordarea tinteste echilibrul intre prezent si cerinte spatiale viitoare previzibile, tinand cont ca fiecare oportunitate sa mareasca siguranta, precum si peisajul si imbunatatirea conditiilor de mediu generale. Viziunea noastra Pentru a trata provocarile responsabil, Olanda va continua sa dezvolte planuri innovative,produse si serviciilor, care vor fi bune pentru situatia Olandei neprecizand ca ar putea fi de folos international. Noi vom accelera ciclul inovatiilor prin o cooperare mai buna a autoritatilor, institutiilor de cunostiinte, partidelor de piata si organizatiilor sociale, pentru a aduce laolalta diferite campuri de expertiza. In momentul de fata toate dezvoltarile sale sunt vizibile, ca solutiile de design bazate pe risc, dig inovativ si imputernicirea digului si tehnici de inspectii ale digului, sisteme de avertizare ale inundatiilor, si expertiza in folosuri multiple ale pamantului. Olanda e un proiect pilot pentru solutii innovative delta, facand posibila viata delta.

17

TRANSPORTURILE

n anul 1932 a fost terminata constructia imensa a digului de 32 de kilometri care a separat Zuiderzee de Marea Nordului si a permis asanarea unei arii de teren de 1.650 de kilometri. Zuiderzee, in limba vechilor cuceritori batavi (inaintasi ai olandezilor de astazi), inseamna diguri de protectie la mare. Asa cum se stie, tinutul Tarilor de Jos se afla in mare parte sub nivelul Marii Nordului. Intentia, cat si nevoia unor baraje care sa protejeze impotriva furiei apelor a aparut inca de pe la sfarsitul secolului XIX, cand deja furia apelor facuse multe victime si pagube materiale. Fara aceste baraje de protectie, Olanda ar fi in fiecare zi inundata intr-o proportie mai mare de 50 % din cauza fluxului. Nu de putine ori s-a intamplat ca raurile mari si delta formata de Rhine si Meuse sa fie inundate. Ca urmare a unor inundatii ce au lovit nordul Olandei in anul 1916, guvernul hotaraste construirea barajelor de protectie, avand drept aparator al planului pe Cornelis Lely, fost ministru al Transportului si administrarii apelor. Intregul proiect Zuiderzee este compus din 7 baraje de diferite lungimi, ce insumeaza un total de 295,5 km si a fost construit de-a lungul a 75 de ani, ultimele lucrari fiind terminate in 1998, in apropierea celui mai mare port european, Rotterdam. Primul baraj construit a fost Amsteldiepdijk, cu o lungime de 2,5 km, in anul 1924, baraj ce si-a dovedit imediat eficienta in calea apelor. 7 ani mai tarziu a fost construit barajul de inchidere Afsluitdijk ce a inchis practic accesul Marii Nordului si a dat astfel nastere lacului Ijsselmeer, nume imprumutat de la raul principal ce se varsa in lacul inainte-mentionat. Barajul Afsluitdijk este prevazut, de asemenea, la fiecare capat, cu 2 stavilare principale, cu un numar de 25 ecluze care permit atat circulatia vaselor in interiorul lacului nou format, cat si evacuarea frecventa a apei ce se acumuleaza prin aportul sau deversarea diferitelor rauri. Barajul are aproape 100 m latime, 8 m deasupra apei, ceea ce a facut posibila constructia soselelor pentru autovehicule, are cai de evacuare a apei in exces, cat si intrari pentru a mentine circulatia vaselor, partea cea mai complicata a constructiei fiind o portiune in lungime de 3,2 km ce trebuia sa parcurga estuarele Oosterschelde. Initial aceste estuare trebuiau sa fie inchise, dar in urma protestelor inaintate de pescari si conservatori au fost construite: o parte mobila formata din 65 de diguri mai mici, cu o greutate de 18.000 tone fiecare, mecanismul ce punea in miscare digurile ce trebuiau ridicate si puse cu foarte mare precizie intr-o pozitie anume, echipamente ce au trebuit sa fie inventate la vremea aceea, pentru ca ceva asemanator nu mai exista in lume. In anul 1953, dupa fenomenul care avea sa poarte numele de "furtuna secolului", a devenit evident ca barajele construite siau dovedit rostul (intre timp, mai multe furtuni au capatat emblema de "a secolului" si este18

poate cazul sa amintesc dezlantuirea "proaspatului" uragan Katrina, din categoria 5 pe scara Saffir-Simpson, pe continentul american). Asa cum am spus mai sus, de-a lungul timpului au fost construite 7 baraje impotriva apelor: Amsteldiepdijk (2,5 km), Afsluitdijk (32 km), Wieringermeer (18km), Noordoostpolder (55 km), Eastern Flevoland (90 km), Southern Flevoland (70 km), Houtribdijk (28 km). La constructia lor au fost folosite aproximativ 23 milioane m3 de nisip, 13,5 milioane m3 de ciment, 5.000 de muncitori zilnic. Barajele sunt folosite atat ca protectie impotriva apelor, cat si drept sosele pentru circulatia autovehiculelor. Datorita acestui proiect ambitios, un tinut asa de capricios precum tarmul Olandei a devenit numai bun uzului agricol, in felul acesta recastigandu-se pamantul fertil specific zonei de reflux, cu posibilitatea de a avea tot timpul cantitati mari de apa proaspata, cat si o atractie turistica. Un prestigios ziar american spunea despre un asemenea proiect ca este la fel de maret precum Marele Zid Chinezesc sau ca proiectul in sine este de acelasi calibru ca si calatoria in spatiu, in termeni de complexitate si tehnica folosita, are o arhitectura si o structura unica, a fost foarte costisitor si o asa lucrare inginereasca nu se mai gaseste niciunde in lume. In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale geografice care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii.In acest sens ele creaza 52,4% din locurile de munca .In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze ,este de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesci n aceasta tara sunt numai tranzitate. Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului etnic. Este vorba despre introducera petrolierelor gigant ,transportul prin containere, introducerea turbo-reactoarelor in transportul aerian. Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in comertul de tranzit, in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari, bancare si de transport, care, in conditile unui comert international deosebit de activ, joaca un rol de prim ordin. Coloana vertebrala a acestei activitati este in primul rand flota comerciala, care numara 1314 unitati (2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la conditiile economiei si traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al economiei olandeze. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european, permitand transportul rapid a marfurilor in tarile din bazinul sau. Exista in Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua feroviara este electrificata si masoara 3200 km, reteaua de transport fluviala masoara 5046 km, din care 3500 km canale .19

In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este cel mai mare pod din Europa.In domeniul transporturilor aeriene , prezenta pe plan internatinal se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea mai veche linie aeriana civila din lume , infiintata de Koninklijke Lu- chtvaart Maatschappij -KLM (Societatea regala de navigatie aeriana).

SERVICIILECel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi din PIB) - incluzand componentele bancar, asigurari si transporturi. Calitatea si complexitatea acestora, constituie factori importanti in decizia firmelor straine de a-si stabilii sediul sau reprezentanta in Olanda, ca si pentru infiintarea de noi unitati de productie sau distributie. Peste 25% din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina, totalizand cca. 7000 companii. In acelasi timp, investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, ocupand primele locuri atat in economiile dezvoltate, cat si in cele emergente. Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din lume: ABN AMRO, ING / BARINGS, RABOBANK si FORTIS. Impreuna, acestea au dezvoltat o retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei si peste 500 in alte 50 de tari. In acelasi timp, in Olanda functioneaza 60 filiale si sucursale ale unor banci din Europa, Asia si America. Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre cele mai importante din lume. Finantarea afacerilor se realizeaza, de asemenea, prin alte institutii specializate, cum sunt Banca Nationala de Investitii (specializata in imprumuturi pe termen mediu si lung), companii de investitii de capital (initial create de guvern, in prezent semi-independente) si agentii regionale de dezvoltare (sprijin pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului). Suplimentar, in functie de tipul afacerii, guvernul olandez acorda o serie de stimulente, subventii sau reduceri de taxe pentru export si investitii. Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui sistem sofisticat de servicii de asigurare si finantare a exporturilor. TURISMUL Olanda, o ar surprinz toare, cu un un peisaj tipic si nenum rate atrac ii a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi si alte opere de art . Astfel, turi tii vor fi pl cut surprin i s descopere c cele 12 provincii olandeze ofer p duri ntinse si bogate, dealuri ondulate cu podgorii de vi de vie, superbe rezerva ii naturale si nu n ultimul rnd paji ti20

ntinse pline de vestitele lalele viu colorate. ns Olanda nseamn si mai mult: ora e moderne combinate cu sate tradi ionale, elegante boutiquri si cafenele mbietoare, muzee bogate n cultura zilelor noastre dar si n fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se g seste numai n cele peste 1000 de muzee, ci si pe strad , unde veti g si vnz tori ambulan i de brnz , pe te si alte produse specifice, mbr ca i n costume tradi ionale, de la cei mai tineri pn la cei mai vrstnici. ara este divizat n 12 provincii. Ora ele importante sunt Amsterdam (capitala), Assen, Zwolle, Arnhem, Eindhoven, Rotterdam. Amsterdam este capitala oficial conform Constitu iei. La Haga se afl sediul guvernului, re edin a regala, precum i cea mai mare parte a ambasadelor. Amsterdam Amsterdam este un ora frumos din Tarile de Jos cu o arhitectur impresionant , canale adorabile care traverseaz orasul, oameni prieteno i i unde po i face tot felul de cump r turi. Ora ul satisface gusturile fiec rui c l tor - fie c acesta prefer cultura i istoria, petrecerile, sau doar farmecul relaxant al unui vechi ora European. Prim vara e sezonul cel mai bun al anului n care s vizitezi orasul. n aprilie toate lalelele sunt nflorite. Po i face o excursie de o zi la Keukenhof, faimoasa gradin de lalele a Olandei i cu aceast ocazie, po i vizita i alte locuri din partea de vest a rii. Mul i turi ti viziteaz Amsterdamul pentru a se bucura de o atitudine mai libertin fa de droguri, de exemplu. Este adev rat ca vinderea marijuanei i a hashish-ului s-a legalizat. Le po i cump ra n celebrele Coffee Shops. Din nefericire, spre detrimentul celorlal i, unii turi ti profit de aceast libertate i cred ca nu vor fi lua i la r spundere pentru faptele lor. n ultimii ani, ora ul a depus eforturi considerabile n a mpiedica asemenea abuzuri i de a- i men ine n acela i timp atmosfera comod i placut . E important s face i distinc ia ntre expresiile Coffee Shop i Caf, care se traduc in limba romn prin acela i cuvnt: cafenea. Amsterdam este renumit pentru cartierul s u c lduros Wallen cu ale sale numeroase coffee shops care comercializeaz n mod legal cnep indian (cannabis), muzeul casei Rembrandt, care se g se te la 30 de kilometri de ora i canale pe malul c rora se afl case vechi. n Amsterdam poate fi vizitat i cartierul cu felinare ro ii, care ad poste te o serie de bordeluri. Prin Amsterdam trec fluviile Amstel i Het IJ . Portul din Amsterdam este legat direct cu Marea Nordului prin canalul Noordzeekanaal . Obiective turistice * Rijksmuseum Amsterdam - cel mai mare muzeu din tara, ce de ine o colec ie speciala de art olandeza *Anne Frank House - ascunz toarea din mijlocul orasului unde Anne Frank se ad postea pentru a-si scrie faimosul jurnal din perioada celui de-al doilea Razboi Mondial * Muzeul Houseboat - ansa de a cunoa te istoria celebrei flote olandeze din Evul Mediu * Jewish Historical Museum - muzeu cu 4 sinagogi, cea mai veche datnd din secolul al XVII- lea * Muzeul Stedelijka - cu o colec ie de arta moderna si o superba gradina de sculpturi, ce se afla in spatele cl dirii21

* Muzeul Amstelkring - g zduie te acum o colec ie de argint rie bisericeasca si tablouri religioase. * TIN, Muzeul Teatrului - picturile de pe pere i si tavan, precum si scara din marmura, formeaza fundalul muzeului. * Muzeul Allard Pierson - unde se afla singura colec ie arheologica a ora ului, ce contine piese de arta de origine egipteana, greaca, si romana. * Muzeul Maritim Scheepvaart - de ine cea mai mare colec ie de vapoare din lume * Muzeul Filmului are o colec ie de mii de filme, poze, postere si scenarii de filme olandeze si interna ionale. * Muzeul Van Gogh - g zduie te 200 de picturi si 550 de schite ale celebrului pictor. * Oude Kerk - veche biseric nconjurat de casu e in stil gotic renascentist * Dam Square - loc plin de istorie, situat chiar n centrul ora ului * Artis Zoo - cea mai veche gr din zoologica din Olanda. * Cartierul Red Light (al Felinarelor Rosii) * Se organizeaz excursii cu barca pe frumoasele si faimoasele canale- Herengracht, Keizersgracht, Prinsengracht, Singel, Brouwersgracht, Bloemgracht si Leliegracht. Haga, resedin a Familiei Regale, un ora de o deosebit elegant ce ofer turi tilor pie e colorate, sta iuni atr g toare cu faleze pline de viat dar si un binecunoscut si frecventat casino. Rotterdam este un ora portuar, n provincia Olanda de Sud, Tarile de Jos. Are 588718 locuitori n ora ul propriu-zis i aproximativ 1.600.000 n zona metropolitan . Aceasta face parte din proiectul de unire a unor ora e din vestul rilor de Jos ntr-o singur aglomerare: Randstad Holland. Este cunoscut pentru faimosul pod Erasmus si numeroase cl diri istorice.

22

BIBLIOGRAFIE1. Negut, Silviu; Matei, Horia; Malita, Mircea; Nicolae, Ion; Radu, Caterina; Vintila Radulescu, Ioana Enciclopedia Europei Editura Meronia Bucuresti, 2007 2. Negut, Silviu; Matei, Horia Enciclopeida statelor lumii Editura Meronia, Bucuresti, 2005 3. Negut, Silviu; Vlasceanu, Gheorghe Geografie economica mondiala Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006 4. Matei, Horia; Negut, Silviu Statele lumii de la A la Z Editura Meronia, Bucuresti, 2001 5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Olanda 6. http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2%C4%83rile_de_Jos 7. http://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_Olandei 8. http://www.referatele.com/referate/economie/online10/Referat-la-EconomieMondiala---OLANDA-referatele-com.php

23