II Caiet de Sarcini - Slanic

download II Caiet de Sarcini - Slanic

of 74

  • date post

    29-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    179
  • download

    1

Embed Size (px)

description

caiet de sarcini

Transcript of II Caiet de Sarcini - Slanic

  • 22

    SECIUNEA II

    CAIETE DE SARCINI

    Antreprenorului i se va cere s semneze un Contract cu Autoritatea contractant, din cadrul Ministerului Economiei, Comerului i Mediului de Afaceri, aa cum este specificat n anunul procedurii.

    Toate lucrrile vor fi efectuate n conformitate cu detaliile prezentului Caiet de sarcini care include Specificaiile tehnice, Specificaiile tehnice particulare, Anexele, Metoda de msurare, Listele cu cantiti de lucrri, planurile, planele i condiiile contractuale, completate cu prevederile din legislaia romn i legislaia european din domeniu, aflate n vigoare.

    Ratele din ofert, vor fi ntocmite n conformitate cu prevederile FIDIC, transpuse n legislaia romn prin Ordinul Ministrului Economiei i Comerului (OMEC) nr. 172/2003, i vor conine n mod obligatoriu att operaiile solicitate prin metoda de msurare ct i cele considerate necesare de ctre ofertant pentru realizarea lucrrilor, aa cum vor fi ele prezentate prin oferta tehnic i programul calitii, dar cu respectarea clauzelor prezentului Caiet de sarcini. Ofertantul are obligaia de a cuprinde n rat i toate costurile generate de tehnologia proprie, aleas pentru a fi aplicat la realizarea lucrrilor.

    A. ELEMENTE GENERALE

    1.1 DATE DE RECUNOASTERE

    Topografia zonei Unitatea: Salina Slanic Prahova: apartinand de SOCIETATEA NAIONAL A SRII S.A.

    Bucureti sucursala SALINA Slanic Prahova, cu adresa: Slanic, str. Cuza Voda nr. 22, jud. Prahova. Tel: 0244/240994; Fax: 0244/240997.

    Denumirea perimetrului de exploatare: Slanic, suprafaa 75,8928 ha; limita n adncime 100m; Numrul i data eliberrii licenei de exploatare: 32 / 14.01.1999; Cod ANRM; 34014

    Localizare administrativ-teritorial, accesul (ci de comunicaie) Salina Slanic Prahova (sucursala a Societatii Nationale a Sarii Bucuresti) este amplasata in

    zona de intravilan a orasului cu acelas nume, in partea de NE a orasului pe strada Cuza Voda nr. 20 si are urmatoarele vecinatati:

    - Paraul Slanic la NV (la distanta ce variaza intre 20-50 m); - Locuinte si proprietati particulare la cca.15 m Sud; - Gradini particulare si livezi la Est; - Locuinte particulare si gradini (la 15 m NE); - Piata Slanic la 50 m Nord. Cele mai apropiate localitati in zona de studiu sunt urmatoarele: - Comuna Schiulesti, la cca. 5 km. Nord; - Comuna Bertea , la cca. 7 km. Est; - Comuna Teisani, la cca. 7 km Est; - Comuna Varbilau, la cca. 8 km. Sud; si urmatoarele orase mai departate: - Municipiul Ploiesti, la cca. 45 km. Sud; - Municipiul Campina, la SE; - Orasul Valenii de Munte, la SE ; Cele mai apropiate cursuri de apa sunt : - Paraul. Slanic ce srabate zona de al Nord la Sud; - Valea Tulburea , afluent al raului Slanic; - Paraul. Varbilau (afluent dreapta al Pr. Slanic); - Raul Teleajen (situa la o distanta de cca. 20 km. E de orasul Slanic).

  • 23

    1.2 PREZENTAREA GENERALA A SALINEI SLANIC PRAHOVA

    Nu se cunosc inceputurile exploatarii sarii la Slanic Prahova. Se stie ca incepand din sec.XVIII sarea se exploateaza prin ocne. Perimetrul minier a fost deschis prin Ocna din Deal si Ocna din Vale(cu inaltimea finala medie de 70 m).

    In continuare, lasand un pilier central in jurul acestor ocne, au fost deschisa minele Principatele Unite(camere cu sectiune ogivala inalte de 100 m) si 23 August(camere cu sectiunea trapezoidala inalte de 65 m).

    Dupa epuizarea rezervelor din aceaste mine, pe aceeasi verticala, adancind puturile existente, sub un planseu de 30 m, a fost deschisa mina Unirea cu camere trapezoidale. Inaltimea camerelor de la mina Unirea a ajuns la 55 m.

    Mina Unirea a fost abandonata din considerente economice. La abandonare, zona nu a prezentat fenomene de instabilitate cu exceptia blocului Moldova si zona ocnelor din pilierul central.

    Mina Victoria, situata la nord de minele vechi, a fost deschisa in perioada 1967-1970 printr-o galerie de coasta(respectiv plan inclinat) si doua puturi de aeraj.

    Mina avea preconizate sa se dezvolte pe 25 de etaje, dar aparitia fenomenelor grave de instabilitate au oprit exploatarea ei la nivelul etajului XI (29.10.1992-s-a sistat activitatea). Exploatarea s-a facut prin metoda cu camere mici si pilieri petrati.

    In cadrul minei Victoria camerele au avut initial dimensiunea de: (16 m-latime ; 8 m-inltime) iar pilierii aveau 14x14 m2 sectiunea si inaltimea de 8 m; planseul avea grosimea de 8 m (intre etajele in exploatare).

    Deschiderea minei s-a facut printr-un plan inclinat ce traversa zona ocnelor de la Baia Verde, trecea pe langa mina Principatele Unite si deasupra mine Unirea si care ajunge in zona minei Victoria la nivelul etajului 4(+384) unde a fost amplasat depozitul de exploziv si instalatia de aeraj.

    Deschiderea etajelor superioare si inferioare s-a facut prin plane inclinate in spirala, amplasate central pentru etajele superioare si lateral pentru etajele inferioare; dar in ambele cazuri planele se afla in perimetrul exploatat, amplasament cu implicatii nefavorabile asupra fiabilitatii deschiderii si a exploatarii etajelor.

    In urma evolutiei rapide a fenomenelor de instabilitate ce s-au declansat in cadrul minei Victoria, pe 29.10.1992 s-a sistat activitatea de exploatare (exploatatrea se desfasura la nivelul etajului XI).

    Manifestarile de instabilitate s-au evidentiat prin: fisuri si carapaturi in plansee, deformari in tavan si vatra, exfolieri in colturile si partile laterale ale palierilor, desprideri mici si mari de placi de sare din tavanele camerelor, ridicari sub forma de placi de sare din vatra camerelor mai ales la etajele superioare.

    De mentionat ca in limitele zacamantului se gasesc exploatari vechi in locul denumit Baia Bacilui(Grota Miresei) si la Baia Verde unde pot exista cel putin 7 ocne vechi dispuse pe o linie orizontala VNV-ESE. In afara acestor limite se cunosc Ocnele Sistematice si Baia Rosie unde de asemenea au existat ocne vechi. Aceste ocne in majoritate sunt surpate (Baia Verde,Baia Rosie) sau inundate (Grota Miresei) si nu mai pot fi controlate.

    Activitatea de extragere din subteran a sarii geme se desfasoara in prezent intr-o singura mina respectiv in mina Cantacuzino.Zacamantul de sare a fost cercetat prin foraje si a fost deschis printr-o galerie de coasta sapata la zi si folosita anterior pentru accesul in galeria Victoria (in prezent inchisa). Din aceasta galerie s-a sapat un plan pentru transportul auto (traseu in spirala) pan ala primul etaj al minei Cantacuzino (etajul v). S-a exploatat etajat, planseele fiind fiind sustinuti pe stalpi patrati de sustinere si dispusi unul sub altul. Metoda de exploatare aplicata este: exploatarea in camere mici si pilieri patrati, cu planseu de siguranta de 8 m intre etaje. Geometria lucrarilor miniere la nivelul etajelor VIII si X este: -dimensiunea camerei de abataj=13x17 m; -inaltimea camerei de abataj=8m;

  • 24

    -dimensiunile pilierilor intercamerali=17x17 m. Trebuie mentionat ca intre minele Victoria (cu activitate sistata) si Cantacuzino (mina

    activa) exista legaturi la nivelul galeriei auto si a traseului principal de evacuarea aerului viciat. Practic, Putul de aeraj nr. 2, care gazduieste statia de ventilatie VOKD-3, face parte din reteaua de lucrari a minei Victoria dar asigura aerajul general al minei Cantacuzino.

    In situatia inchiderii minei Victoria, circuitul statiei principale de aeraj va trebui mentinut in activitate.

    1.3 GEOLOGIA 1.3.1 Geologia regiunii Regiunea valea Buzului-valea Dmbovitei include formatiunile cu sare miocen situate att

    pe unitatea medio-marginal ct si pe cea pericarpatic (zona cutelor diapire). In cele dou unitti tectonice distingem mai multe aliniamente cu acumulri de sare, dup cum urmeaz:

    Pe unitatea medio-marginal se dezvolt trei sinclinale paralele, cu umplutur miopliocen. Aceste sinclinale, separate ntre ele de pintenii paleogeni Homorciu si Vleni, sunt mai bine reliefate n partea estic (Slnic, Drajna si Predeal Srari). In sinclinalul Slnic, faciesul evaporitic al Acvitanianului este reprezentat numai prin gipsuri, iar cel al Tortonianului este prezent att prin gipsuri, ct si prin sare. In sinclinalul Drajna, formatiunea cu sare inferioar si cea superioar au o slab dezvoltare. In cuveta Melicesti-Poiana Cmpina, sarea tortonian formeaz acumulrile de la Podul Vadului, Vrjitoarea-Broaste, Doftana-Telega si Cmpina, iar sarea acvitanian formeaz acumularea de la Slobozia-Cmpina. Pe rama de sud a pnzei de Tarcu se dispun, de la est la vest, trei sinclinale: Aricesti-Zeletin, Predeal Srari si Trestioara, n care se dezvolt ctre exterior, ambele formatiuni cu sare. In cuveta Aricesti-Zeletin ntlnim acumularea de sare acvitanian Crbunesti-Zeletin, n cuveta Predeal Srari se afl masivul srii tortoniene de la Muchea Ocnei, iar n cuveta Trestioara se cunosc acumulrile Poiana Vrbilu si Vlcnesti. Acumularea de la Vlcnesti cuprinde un grup de cinci corpuri de sare: Vlcnesti vest, Doftnetul, Vlcnesti est, Trestioara si Muchea Radului.

    Unitatea pericarpatic (zona cutelor diapire) este n bun parte acoperit de depozite pliocene si pleistocene, astfel c structurile de sare din aceast zon sunt mai putin cunoscute. Sarea acvitanian are o dezvoltare larg n cadrul acestei unitti, fiind factorul determinant n formarea stilului tectonic al zonei cutelor diapire. In partea cea mai intern a unittii pericarpatice se dezvolt un aliniament de cute falii, n a cror zone axiale se cunosc acumulrile: Surani Bracacea (n tortonianul cuvetei Soimari-Calvini), Surani vest (acvitanianul periclinului vestic al sinclinalului Soimari-Calvini), Slavu (un diapir de sare tortonian), Gornet Cuib (constituit din patru corpuri de sare tortonian, n form de strate si lame de rabotaj), Colibasi si Ocnita-Malul Rosu-Valea Sbigleaza (sare acvitanian). In partea sud-vestic al sinclinalului Soimari Calvini apar tr