Organizarea Activitatiilor Si Serviciilor in Turism

8/20/2019 Organizarea Activitatiilor Si Serviciilor in Turism

1/35

Curs 1

Organizarea activitatiilor si serviciilor in turism

1. Notiuni introductive. Cadrul organizatoric al turismului pe plan mondial si inRomania.2. Agentii economice de turism si modalitati de operare.3. Serviciile turistice. Definire, clasificare si tratare.

Conceptul de turism! si turist!"#timologia cuvantului turism! ne trimite la radacinile sale din lim$ile greaca si

latina. % l$. graca & tournos! cu acceptiune de % l$ 'atina turnus! voia( in circuit

Acesta sta la $aza cuvantului francez tour! ) calatorie, miscare in aer li$er,drumetie in circuite, de unde deriva notiunile de tourisme! & gudtul de a voia(a sitouriste! & persoana care calatoreste pentru propriul agreement. Desi imprumutati dinlim$a franceza, termenii englezi tour! *)calatorie scurta, e+cursie si to tour! *%maiales cu sensul de a face ocolul unei tari sau a unei regiuni mari au avut impactul celmai puternic, coincizand cu perioada de intensificare a calatoriilor de agreement ale

$ritanicilor in #uropa *in special in -ranta din prima (umatate a sec. al /000 &lea.Ca fenomen social%economic in continua amplificare, turismul a fost o$iectul

unor incercari de definire si evaluare care de$uteaza spre sfarsitul sec al 0 &lea.1 & #. u4 -reuler considera turismul ca un fenomen al timpurilor moderne $azat pe cresterea necesitatilor de refacere a sanatatii si sc5im$are a mediuluiincon(urator, pe trezirea si cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii.

Caracterul economic al turismului este su$liniat de profesorul 6elgian #dmond7icard *181 prin relevarea aportului financiar al calatorilor straini la venitul directsau indirect al locuitorilor tarilor in care se deplaseaza.

6ritanicul -. 9. Oglivie *1833 considera ca sunt turisti persoanele aflate ladepartare de casa penrtu o perioada ce nu depaseste un an si care c5eltuiesc $ani inacele locuri fara sa%i castige.

Caracterul temporar precum si cel nelucrativ al deplasarilor sunt considerateconditiile de $aza ale actului turistic.

Cele 2 aspecte sunt integrate intr%o definitie mai ampla, ela$orate de elvetianul9. :unzi;er in 18


2/35

deplasarea si se(urul nu sunt motivate de o sta$ilire permanenta si o activitate lucrataoarecum!.

0n 183>, 'iga Natiunilor ?nite a adoptat o definitie generala pentru turistulinternational" este orice persoana care se deplaseaza pentru o durata de cel putin 2<de ore intr%o alta tara, definite de aceea in care se afla domiciliul sau permanent!.

?niunea 0nternationala a Organismelor Oficiale de =urism *?.0.O.O.=. isi aducecontri$utia la clasificarea termenilor din sfera turismului, definind turistul national,respectiv turistul international.

0nca din 18@ se face diferentierea intre e+cursionisti *internationali si calatori intransit.

#scursionistul international este orice persoana care calatoreste pentru placerea proprie intr%o alta tara decat cea de resedinta, pentru o durata mai mica de 2< de ore.

Calatorul de transit este orice persoana care traverseaza o tara *indiferent demi(locul de transport, c5iar daca ramane mai mult de 2< de ore, cu conditia ca opririle

sa fie de scurta durata *frecvent fara servicii de cazare si sa ai$a alte motive decatcele turistice ) o influenta mai mica asupra incasarilor.

Conferinta pentru turism si calatorii internationale de la Roma din 18B3 arecomandat conceptual de vizitator. De asemenea Conferinta 0nternationala asupraturismului si statisticii turistice de la Ottaa 1881, a incercat noi definiri aleconceptelor de $aza din turism. Astfel se considera ca fiind vizitator orice persoanacare se deplaseaza spre un alt loc decat mediul sau o$isnuit pentru o perioada maimica de 12 luni, scopul calatoriei e+cuzand e+ercitarea unei activitati renumerate *nuse include imigrantii pentru munca.

0n acceptiunea Organizatiei ondiale a =urismului *O=, vizitatorii ar include2 grupe" turistul si e+cursionistul. Considerand ca semnificatia mai larga acordatanotiunii de vizitator! decat celei de turist! poate crea confuzii, se opineaza pentrudiferentierea celorlalte 2 categorii"

a turistii & calatori al caror se(ur include cel putin o innoptare $ e+cursionistii & vizitatori in scopuri turistice pentru mai putin de 2< ore, fara

innoptare0n functie de spatiul de desfasurare si de orientarea flu+urilor turistice, se

diferentiaza"a turistul intern & se refera la activitatea turistica practicata in interiorul unei tari

$ turistul international & include toate flu+urile *deplasarile turistice caredepasesc granitele de state si este format din turismul emitent si respective turistulreceptor

2


3/35

Curs 2

Organizarea serviciilor in turism

Alti termeni utilizati in operatiunile turisice"

Aranjament turistic si itinerariu:

Aranjamentul reprezinta ansam$lul $unurilor si serviciilor prestate unor persoane sauunui grup pe $aza unui program presta$ilit oferit de o firma specializata sau agentie. Desie+ista o varietate mare de aran(amente turistice in functie de turist si modul de organizare

predomina se(ururile in statiunile turistice si voia(ele pe diferite trasee mai ales cuautocarul.

Itinerariul turistic reprezinta o calatorie cu indicarea principalelor puncte si localitaticu interes turistic in functie cu motivarea organizarii acestuia. 0n functie de gradulitinerariului, acesta poate fi"

a) itinerariu geografic care are la $aza reprezentarea grafica a parcursului de realizatb) itinerariu genetic care este redactat de catre organizator anterior calcularii costului

calatoriei si cuprinde o imagine generala asupra etapelor principale ale voia(ului fara precizarea detaliilor

c) itinerariu descriptiv & contine descrierea turistica a traseului localitatilor sio$iectivelor ce urmeaza a fi vizitate fiind indicate mi(loacele de transport, orarul

desfasurarii si serviciile de care va $eneficia zilnic turistul.

Circuitul turistic reprezinta itinerariul de vizitare a unei zone, regiuni, localitati alecarui punct de plecare corespunde cu un punct de sosire.

Conceptul de “industrie turistica”:Apelativul de industrie atri$uit turismului cu rama economica este utilizat e+trem de

frecvent in perioada actuala, desi la o simpla comparatie intre industria propriu%zisa siturism se o$serva diferente accentuate.

Industria este ramura comple+a ce transforma materiile prime in produse sau o$iectede folosinta prin mi(loace mecanice, fizice, c5imice.Turismul este o activitate umana practicata in scopul recreerii, a valorilor culturale,

apar pentru tratament, odi5na. 7entru tratament, motorul principal il reprezinta asigurareaserviciilor necesare sau cele dorite de catre protagonisti & turisti.

3


4/35

=e5nologiile prin care se o$tine rezultatul final si se o$tin servicii, diferentele dintre produse alimentare cat si in privinta locului de consum, in cazul consumului, coincide culocul ofertei, acesta fiind situat in afara locului de resedinta de o$icei la distante insemnate.

Aceste diferente (ustifica includerea acestor 2 ramuri in sectoare distincte de activitate,industria in sectorul secundar, iar turismul in sectorul tertiar sau al serviciilor.

Notiunea de “industrie turistica” s%a consacrat in sfera economica si a patruns apoi inliteratura de specialitate tocmai datorita efectului economic vertiginos e+cedent alactivitatii turistice cu aparat monetar & valutar compati$il cu al unei ramuri industriale de

$aza, cum ar fi industria constructoare de masini, industria c5imica *in tarile dezvoltate.Turismul ca activitate economica are drept scop o$tinerea de profitE se realizeaza prin

intermediul unor mari varietati de afaceri care are deziderent furnizarea de servicii si produse necesare siFsau dorite de catre turist. Serviciile se presteaza in afara localitatii dedomiciliu a turistilorE au aparut si s%au dezvoltat structurile de cazare diversificate. 'a nivelsuperior ca grad de orientare si de pondere se situeaza 5otelurile.

Hotelul:% este o structura de primire amena(ata in cladiri sau corpuri de cladiri care pune la

dispozitia clientului camere, garsoniere sau c5iar apartamente dotate corespunzatorEasigura prestari de servicii si dispune de spatii pentru receptii, spatiu de alimentatie inincinta.

% a$ilitatile din sectorul 5otelier cuprind servicii de cazare G servicii de alimentatie5oteliera *restaurante

0n structurile de tip 5otelier mai sunt incluse motelurile, hotelurile plutitoare,pensiunile si hanurile care dispun de spatii individualizate de alimentatie in incinta si cu

personal de servici adecvat ) sectorul 5otelier se incadreaza prin importanta sicomple+itate fiin desemnat su$ denumirea de “industrie hoteliera” * ) categoriistructurale de primire turistica prime sau de $aza.

?nitatile de primire care ofera numai servicii de caare formeaza categoria structurilor turistice de primire secundara si includ" vile, cabane, camere de ospetiinc5iriate de particulari, camping!uri, bungalouri, sate de vacanta"

0n literatura de specialitate americana este ve5iculat termenul de “hospitalit# industr#”in care se uneste ansam$lul activitatilor ce furnizeaza servicii de cazare si alimentatie.

0ndustria serviciilor de alimentatieeste cunoscuta su$ denumirea de “chataring”E la

randul ei *industri cuprinde 2 su$sectoare"a) subsectorul agentilor economici & furnizeaza serviciile de alimentatie pentru

o$tinerea de profit% cele din localitatile turistice resturantele de toate categoriile, $raserii, unitati de% cele de pe trasee tip fat%food, pizzerii, patiserii


5/35

b) subsectorul serviciilor institutionale sau sociale & cu structura a alimentatieiinclude toate tipurile de cantine, institutii de invatamant, ta$ere scolare, spitale, cantinesociale *aceste sectoare $% fac parte din industriaturistica)

Concluie:Industria turistica include totalitatea structurilor i serviciilor de cazare si alimentatie

destinate si prestate turistilor, deci consumat in afara locului de resedinta a acestuia.

Industria serviciilor de caare cuprinde"a) industria serviciilor de cazare principala sau industria hoteliera *cazare G

alimentatieb) industria serviciilor de cazare secundara & asigura numai cazarea

-unctiile si rolul turismului in economiile nationale

Turismul este o ramura a sectorului tertiar , fiind caracterizat prin predominarea neta aactivitatilor de servicii. 6eneficiaza deresurse e+trem de diversificate *naturale siantropice, de produse industriale si agricole, de infrastructura de comunicatii sitelecomunicatii si de o multitudine de servicii ale altor ramuri economice sociale *comert,finante, ocrotirea sanatatii, cultura.

&ocul turismului in 'conomia $ationala:

(ectorul primar & Agricultura, Silvicultura, 7escuit si 7iscicultura, /anatoare(ectorul secundar & 0ndustrie, Constructii(ectorul tertiar & =rasporturi si =elecomunicatiiE Comert, TurismE Administratie si

ospodarire ComunalaE Activitati -inanciar%6ancareE Ocrotirea SanatatiE alte servicii(ectorul cuaternar & Cercetare SiintificaE 0nvatamantE Cultura

Ca fenomen actual, cu amploare crecanda, turismul este studiat de speialisti din maimulte domenii" geografi, economisti, sociologi, etnografi.

eografia turismului:% ca ramura a eografiei #conomice, este una dintre cele mai integratoare discipline

goagrafice, incluzand printr%un sistem motodologic%stiintific comple+, o mare diversitatede elemente de eografie -izica si eografie ?mana

% turismul are functia economica de a valorifica, prin e+ploatare rationala, un potential fizico%geografic si antropic variat

@


6/35

% este necesar ca valorificarea si amena(area turistica sa se armonizezez cu rolul sifunctiile pe care le indeplinesc aceste resurse in calitate de componente ale mediuluigeografic, avandu%se in vedere capacitatea de suport a sistemului teritorial

% astfel, turismul dezvoltat si practicat rational este cea mai adaptabila ramuraeconomica la conceptul de devoltare durabila, a+ata pe 3 planuri" economic, social siecologic

% dezvoltarea activitatilor turistice se concretizeaza in plan economic printr%o cererespecifica de $unuri si servicii, cerere care prin adoptarea ofertei antreneaza o crestere insfera productiei acestora *constructii, transporturi, agriculura, industrie, comert,mestesuguri si dezvoltarea diverselor servicii

% concomitent cu edificarea $azei te5nico%materiale turistice se realizeaza amena(ari simodernizari ale infrastructurii generale *reteaua de cai de comunicatii si teleomunicatii,aeroporturi, retele de alimentare cu apa si energie, lucrari de sistematizare, se dezvoltareteaua de servicii Hin primul rand cea comercialaI ) dezvoltarea turistica reprezinta un

factor dinamiator al sistemului economic, adica asa numitul “efect multiplicator alturismului”

! cheltuielile turistilor provoaca un curent monetar care traverseaza o serie de sectoareconstituind venituri ale altor activitati economice

! printr%o succesiune de transformari, c5eltuieli%venituri se produce o activizare asectoarelor productive, pana cand $anii sunt retrasi din circuitul economic, avand in finalun efect pozitiv asupra venitului national sau regional

'fectul multiplicator al turismului:% este conditionat de 3 procese *momente strans interconectate"a) incidenta cheltuielilor turistilor asupra crearii de noi venituri in economia nationalab) efectul multiplicator al investiiilor turisticec) aportul valutar prin exportul “invizibil” de servicii si marfuri consumate de turistii

straini in tara vizitata

Turismul are un rol esential in uiliarea rationala, la nivel superior, a resurselorumane" 7e plan mondial forta de munca ocupata in turism *peste 3 miliane persoanereprezinta 11%12J din totalul popultiei active, iar tendinta este de crestere relative rapida.0n tarile cu turism dezvoltat, ponderea categoriei respective este simtitor mai ridicata

*-ranta, Spania, 0talia, recia, #lvetia, Austria, e+ic, Africa de Sud, =unisia, #gipt siindeose$i intr%o serie de ministate *


7/35

7redominarea serviciilor in cadrul activitatilor conditioneaza utilizarea mai directa a personalului, care in contact cu turistii isi perfectioneaza continuu pregatirea profesionalasi nivelul de cultura.

?n aspect mai putin favora$il il constituie caracterul seonier al utilizarii fortei demunca, in primul rand in tarile din zona temperata si in special in cadrul turismului litoralala acestora *tarile europene, S?A. 7relungirea sezonului estival se poate realiza prindezvoltarea turismului festivalier si curativ complementar. #ste $enefica de asemenea,dezvoltara unor mestesuguri artizanale si a unor ramuri industriale nepoluante pe cat

posi$il adaptate consumului turistic.0n cadrul economiei unei tari, de o deose$ita importanta este aportul valutar realizat

prin intermediul turismului international receptor" Acesta figureaza printre e+porturileturismului invizi$ile!, avand in numeroase cazuri, rolul de a ec5ili$ra $alanta de platie+terne. 7e de alta parte, turismul international emitent al unei tari, materializat princ5eltuieli turistice in alte tari, reprezinta import invizi$il! de servicii si marfuri.

0n acest mod, turismul international indeplineste o importanta functie economica peplan mondial, manifestata prin soldul pozitiv sau negativ al veniturilor si c5eltuielilor valutare din turism.

7entru a aprecia cat mai e+act incidenta turismului international asupra comertuluie+terior al unui stat este necesar sa se calculeze ponderea acestuia in totalul e+porturilor,respectiv a importurilor. 0mpactul respectiv este mult mai insemnat in cazul statelor curesurse minerale si de com$usti$il reduse si la modul general, asupra celor cu nivel scazutde dezvoltare economica. 0n acestea din urma, insa dezvoltarea turismului este inreunata de

precarietatea posi$ilitatilor te5nologice si financiare.

+rincipalele tari receptoare in turismul international --.!---:

$r" Crit" Tara $r" de turisti receptati milioane

Incasarile din turism miliarde

/ranta 01, 1 2 31, 14 (pania 5, . 2 46, 63 (%A 7., 5 07, 57 Italia 37, . 31, 55 8area 9ritanie 45, 0 41, .

6 China 45, 6 2 47, 70 Austria 45, 5 4, 7. 8eic -, . 0, 6- Canada ., . ., .1 +olonia ., . ., 1 ermania 6, 5 6, 5

>


8/35

4 Cehia 6, 3 3, .3 ;usia 5, . 6, -7 %ngaria 5, 1 4, 65 +ortugalia , 3 5, 3

6 'lvetia , 4 2 ., 70 recia 1, - 5, 4. Turcia -, 1 ., 1- < miliarde • -ranta si 0talia & 3 miliarde • Spania & 2> miliarde

Cele mai mari c5eltuieli prin turismul emitent le inregistraza"• ermania & @1 miliarde • S?A & miliarde • Maponia & 3 miliarde • area 6ritanie & 2@ miliarde

Cu soldul pozitiv cel mai ridicat se inscriu S?A, Spania, 0talia si -ranta, iar cu deficitulcel mai accentuat ermania si Maponia cate 33 miliarde . 7rimele < tari concentreazaaproape o treime *1F3 din volumul incasarilor mondiale.

Ca specific al dezvoltarii teritoriale se remarca faptul ca turismul are rolul de a antrenala viata economico%sociala si regiunile limitrofe, marginalizate su$ aspect industrial, inraport cu marile grupari ur$an%industriale care tind sa concentreze $ogatiile in arealelimitate. Se produce astfel o redistri$uire, o dispersare a veniturilor spre regiuni de tipmarginal, atat la nivel mondial *6azinul editeranei, area Carai$ilor, 6azinul Asia%7acific, Africa, America de Sud, ona Su$arctica cat si in interiorul tarilor *%tii Apuseni,


9/35

Do$rogea, Sicilia, Castilia /ec5e, provincia Algarve din S 7ortugaliei, S%/ asivuluiCentral -rancez.

Nivelul eficientei economico!sociale a turismului se poate determina atat prinutilizarea unor indicatori cu caracter de generalitate mai ridicata, care sa reflecte loculturismului in cadrul economiei nationale, cat si a unor indicatori specifici, care surprindeficienta economica pe componenta de detaliu.

Indicatori cu caracter de generalitate: /olumul incasarilor valutare din turismul international receptor /eniturile turistice pe locuitor Aportul incasarilor turistice la formarea 7.N.6. Contri$utia turismului receptor la eforturile totale 7onderea turismului emitent in cadrul importurilor reutatea specifica a veniturilor din turim din totalul incasarilor provenite prin

prestari servicii catre populatie 7onderea c5eltuielilor turistice din totalul c5eltuielilor de consum 7onderea personalului ocupat in sfera turismului din totalul populatiei active

Indicatorii specifici sunt foarte variati" 0ncasarea medie pe turist si incasarea medie pe ziFturist radul de utilizare a capacitatii de cazare Rata renta$ilitatii in alimentatie *; ca raport procentual intre valoarea profitului

*+) si volumul desfacerii *=7

R ) %%%%%% P 1D

Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport 0nvestitia specifica & ce arata volumul de investitii necesare pentru utilizarea unui

loc de cazare sau a unui loc la masa in alimentatie Rata profitului *sau a renta$ilitatii poate fi estimata prin raportarea profitului

total *+t, fie la costurile de productie *Cp, fie la incasarile totale *It Rata profitului capitalurilor anga(ate *rata invatiriei ;i) arata profitul realizat *+),

in raport procentual cu capitalurile anga(ate *C

;olul turismului pe plan social si uman:Se manifesta atat asupra turistilor cat si asupra populatiei din regiunile receptoare,

printr%o multitudine de efecte pozitive, integrate. Asupra turistilor isi etaleaza functiile de

8


10/35

odi5na si recreere, de refacere si ingri(ire a sanatatii, de informare culturala si cunoastere prin contactul cu alte civilizatii.

7opulatia auto5tona $eneficiaza de o sursa importanta de crestere a veniturilor si anivelului de trai, de un mi(loc de culturalizare si civilizare.

7e plan mondial, turismul contri$uie la intensificarea si diversificarea relatiilor dintrenatiuni, la promovarea intelegerii intre popoare.

Curs 3

Cadrul organizatoric al turismului pe plan mondial

#+pansiunea activitatilor turistice in tot mai multe regiuni si tari a contri$uit laglo$alizarea acestui fenomen, cu implicatii ma(ore de ordin economic, social,

environmental. 7entru coordonarea lui pe cale institutionalizata au fost create o serie deorganisme nationale *la inceput in tarile cu turism mai avansat, apoi inter%regionale si lanivel mondial.

0n octom$rie 18


11/35

de turism *touroperatori, companii aeriene, lanturi 5oteliere si de restaurante, institutii decercetare si centre de formare.

(tructura organiatorica:•

Adunarea generala > delegatia mem$rilor o$isnuiti si afiliati care adopta programul general de activitate si $uget• Consiliul eecuiv & sta$ileste masurile ce se impun pe parcurs si administrarea

$ugetului• (ecretariatul general & cu sediul la adrid, intocmeste agendele de lucru,

asigura legatura cu mem$rii i tine evidenta documentatie• Comitetele regionale & au rolul principal in rezolvarea pro$lemelor concrete din

teritoriu pe plan macro%regional• Comitetele membrilor afiliati & organiza pe grupe de lucru, pe pro$leme

specificeActivitatea


12/35

." +rograme +HA;'-" Colaborarea cu


13/35

% dezvoltarea relatiilor de cola$orare% inc5eie acorduri cu organisme internationale similare% coordoneaza programele de asistenta te5nica acordate de ?#, O..=. si programe de

integrare #?RO in turism% organizeaza promovarea turismului romanesc pe piata interna si e+terna% asigura participarea Romaniei la congrese, colocvii, targuri, e+pozitii, simpozioane

interne si internationale% sta$ileste orientarea programelor de cercetare, dezvoltare si investitii pu$lice in

turism% in cola$orare cu inisterul #ducatiei coordoneaza procesul de instruire din

institutiile de invatamant cu profil turistic% gestioneaa $anca de date si sistemul informatizat din turism, interconectat la sistemul

national si international% prin comportamenul de specialitate asigura controlul aditarii serviciilor turistice,

coordonarea liceentelor si $revetelor si face clasificarea structurilor deprimire turistica% gestioneaza -ondul Special pentru promovarea si dezvoltarea turismului

(tructura 8inisterului Turismului din 411 si A$T > 5 directii generale, intrecare:

" =irectia generala de autoriare si controlAtributii:% controlul editarii serviciilor din turism% sanctionari% avizarea documentatiilor de ur$anism pentru zonele si statiunile turistice% clasificarea structurilor turistice de primire% acordarea de liceente agentiilor economice din turism% eli$erarea $revetelor persoanelor de specialitate

4" =irectia generala de promovare turistica si mar@eting% promovarea turimului din Romania prin actiuni specifice mass%media% participarea Romaniei la targuri si e+pozitii% spri(ina editarea materialelor pu$licitare% efectueaza analize de mar;eting

0n su$ordinea AN= functioneaza 2 institutii pentru formarea persoanelor despecialitate"

" Centrul $ational de Invatamant in Turism4" Institutul $ational de Cercetare si =evoltare in Turism

13


14/35

?n rol important revine asociatiilor profesionale din turism create in 188 cu spri(inul?#, programul 75are"

Asociatia Nationala a Agentiilor de =urism *ANA= -ederatia 0ndustriei :oteliere din Romania

-ederatia 7atronala din =urism Organizatia 7atronala a =urismului 6alnear Asociatia =ouroparatorilor din Romania *188B Consiliul National de =urism pentru =ineret -ederatia #uro pentru 0nvatamant :otelier =uristic

Curs <

Clasificarea internationala a activitatii turistice

O.N.?. a realizat in 18@1 o clasificare a tuturor ramurilor de activitateeconomica. Aceasta a fost im$unatatita pe masura economiei nationale si aamplificarii sc5im$urilor internationale cu implicatii directe in largimea gameiactivitatilor economice operationale.

Cea mai insemnata diversificare o are sectorul tertiar unde o contri$utie plenara oare turismul, ceea ce a impus detalierea clasificarii cailor anterioare pentruevidentierea unor activitati a serviciilor.

7e $aza clasificarii C.0.=.0. din 188 care detaliaza ramurile economice pecategorii, clase si grupe, O= a propus in 1881 Clasificarea 0nternationala Standarda Activitatii din =urism! *C.0.C.=.A. in cadrul acesteia, su$clasele care reprezintaactivitati specifice ale unei clase turistice sunt desemnate cu =! de la turism, celecare indica o activitate turistica partiala, dar semnificativa, cu 7! de la parte.

Agenti economici din turism. odalitati de operare

Categorii de agentii economice in turism"% agenti economic din turism, persoane juridice *cu capital privat, cooperatist,

mi+t sau A.-. si persoane fiice care presteaza si comercializeaza servicii specificeturismului in conditiile prevazute de lege

% datorita marilor diversitati cu putere economica si incadrare (uridical, seevidentiaza un criteriu de clasificare mai operational in functie de natura activitatiidesfasurate si modul de operareE se disting"

1


15/35

1. Agenti prestatori directi de servicii turisticeSegmentul principal din acesta categorie il reprezinta agentiile economice

prestatoare de servicii in totalitate cu c5aracter turistic, transport turistic *rutier,feroviar, aerian, naval, pe ca$lu, cazare *structuri primare" 5otel, motelE structurisecundare" ca$ane, vile, de restauratie *staiuni, localitati, trasee turistice, detratament $alnear in $aze amena(ate, servicii complementaresi au+iliare*agreementFdivertisment, servicii $ancare, vize, asigurari, rezervari, inc5iriei.

Agentiile economice cu activitate turistica partiala vin sa completeze efortul primilor incluzand toate unitatile care presteaza servicii atat pentru populatia rezidentacat si pentru turisti" unitatile de alimentatie pu$lica, $anci, farmacii, telecomunicatii,transport ur$an, institutii culturale, sportive, inteprinderi industiale, agricole.

2. Agentii turistice cu rol intermediar intre prestatorii directi si turistiActivitatea acestora se concretizeaza in organizarea, promovarea, comercializarea

aran(amentelor turistice pe plan intern si international. Agentiile turistice cu rolintermediar sunt reprezentate de agentii de voia( si in $una parte touroperatoare.

'a randul lor se difereantiaza in functie de comple+itatea si specificuloperatiunilor pe care le efectueaza.

a touroperatori specializati numai in organizarea de pac5ete de servicii $ agenti de voia( turistice *le completeaza pe primele cu activitatea de

comercializare a aran(amentelor turistice preluate de la touroperatorii specializati pe $aza de contract

c agenti intermediar cu activitate mi+ta" de organizatori de pac5ete de servicii side vanzare ale pac5etelor altor touroperatori

7rin prevederile legale O 8, : 2


16/35

% sa transmita datele statistice la Comitetul National pentru Statistica sau cele (udetene

% sa realizeze o pu$licitate pertinentaAgentiile de voia( turistic"Agentiile de turism sunt inteprinderile care au ca o$iect de activitate

comercializarea serviciilor diferitilor prestatori, concretizata in oferirea unor aran(amente turistice care cuprind servicii mai mult sau mai putin comple+e"transport, cazare, masa, agreement, tratament G servicii isolate sau doar de cazare, dor de transport, doer de primire si transfer.

0ntreprinderile care procura doar titluri de transport" auto, feroviar, maritime potfi considerate agenti de voia(.

Desi calatoriile turistice individuale si familiale la cererea turistului%client au o pondere insemnata cu rol important" calatoriile collective, in grup, oferite clientului laun pret forfetar. Acesta practicat cu autocarul prezinta o serie de avanta(e atat pentru

turist *lipsa pro$lemelor organizatorice cat si pentru transportator si 5otelier, datoritacresterii cifrei de faaceri si a posi$ilitatilor de planificare.

Apre astfel tendinta ce cvasiindustrializare a acestui tip de voia(e, iar agentiile deturism propun o gama de voia(e differentiate in functie de preferintele clientelei, decalendarul de vacanta si cel anotimpual.

Serviciile comercializate de agentiile de turism pot fi"a servicii isolate & de rezervare a cazarii, de primire si acces" asigurarea unui

mi(loc de transport si asistentei turistice $ servicii comple+e & pentru voia(e individuale sau in grup cu itinerariu

comandat de client sau pregatit de agentievoia(ele cu itinerariu propuse prevaleaza net acum in turismul romanesc si

im$raca forma pac5etelor de servicii" transport, cazare, masa, asistenta turistica.7revaleaza transportul cu autocarul, cu avionul sau im$inate. 7ac5etele turistice

cu mu(loace proprii, se(urul in statiune.7ac5etele speciale pot fi" servicii de tratament, croaziere, vizitarea unor o$iective.7entru voia(ul in grup se are in vedere determinarea unui cost optim atat pentru

agentie cat si pentru client, asigurarea numarului de participanti.Alaturi de pac5etul principal de srevicii ci pe masura derularii calatoriei turistice

are loc vanzarea unor servicii au+iliare" sc5im$ valutar, servicii de asigurari" medicale,

de navigatie aeriana, pentru $aga(e, o$tinerea vizelor, servicii de e+pediere a $aga(elor, de corespondenta, rezervari si cumparari de $ilete, numarul de vanzare ag5idurilor tiparite in lim$ile de circulatie internationala.

Curs @

1B


17/35

Structura organizatorica a agentiei de turism

Comple+itatea structurii unei agentii de turism este data de marimea ei. O agentie

este organizata pe numeroase $irouri, oficii, compartimente, sectii. 0ntr%o agentiemica, lipsesc multe sectii, iar ma(oritatea oficiilor si $irourilor sunt comprimate ) ostructura comprimata.

1. Secretariatul si oficiul de difuzare si fisier general% au sarcini pentru organizarea muncii si a fluidizarii circulatiei intregului

material de servicii" primirea si e+pedierea corespondentei, material pu$licitar,conta$ilizarea convor$irilor, telefoane *tele+ si fa+uri, operate de secretariat pentrudirectori, intocmirea si actualizarea fisierului clientilor

2. 6iroul de dezvoltare% la agentia de turism este importanta cresterea cifrei de afaceri% are nevoie la conducere de un e+pert in relatiile pu$lice , $un cunoscator al

mediului de afaceri, sa dispuna de o vasta documentatie si personal calificat

3. 6iroul de transport% inc5eie contracte cu furnizorii de servicii de transport clasificate% sta$ileste comisioanele agentiei% gestioneaza si distri$uie $ileteleFtitlurile de transport

% distri$uie materialele informative catre filialeFsediile corespondente


18/35

% servicii $ancare, inc5eie polite de asigurare pentru personae si $aga(e% e+pediaza $aga(ele, rezerva, cumpara $ilete la diferite manifestari culturale si

sport% comercializeaza g5iduri, 5arti, suveniruri

B. Oficiul de tarife si documentare% intocmeste si detaliaza tarifele percepute de agentie pentru fiecare tip de servicii% face ta$ele si . de tarife care sunt afisate si difuzaterea acestora% alte informatii necesare pentru organizarea optima a serviciilor in toate

localitatile de interes turistic, catre filiale si sucursale

>. Oficiul de pu$licitate% pregateste planurile pu$licitare, inc5eie contracte, ela$oreaza te+tile de

pu$licitate scrisa si are in gri(a redactarea si sditarea pu$licatiilor agentiei *pliante,

$rosuri, serviciiarile agentii de turism dispun de tipografii proprii.

+ersonalul agentiei de turism:Din e+punerea structurii organizatorice reiese multitudinea profesiilor care se

interfereaza in cadrul active al acesteia"1. 7ersonalul administrativ%conta$il & director, (uristi, conta$ili, casieri

2. 7ersonalul de ordine si ingri(ire & paznici, personae de service & categorieindispensa$ila, marimea numerica variaza foarte mult in functie de importantaagentiei

3. 7ersonalul te5nico%operativ & acestuia ii revin sarcini legate de ela$orareaitinerariilor, pac5etului de servicii, prezentarea lor in pu$licatii provizorii, intocmireadevizelor estimative ale costului, rezervarea tuturor serviciilor ce urmeaza sa fie

prestate turistului *transport, cazare, masa, altele

desi rolul geografului in conte+t apare ca foarte important, prestarea lui este insa

redusa. De aceea se selecteaza personal destinat vanzarilor sau de la g5isee care arecontact direct cu clientii si care tre$uie sa indeplineasca o serie de conditii"

% cunoasterea detaliata a serviciilor % cunoasterea de idiome *lim$i straine% sa inspire incredereF simpatie% sa se adapteze cererilor clientului% sa intuiasa ps5i5icul clientului

1


19/35

7ersonalul te5nico%operativ este coordonat de directorul et5nic, tre$uie sa fie $unorganizator, cu e+perienta in activitate, cunoscator al pietei turistice, vor$itor deidiome *lim$i straine


20/35

% natura si categoriile serviciilor prestate% conditiile si tarifele la cre vor fi prestate serviciile% durata acordului% alte clauze

2. -urnizori de servicii secundare *corespondentii% 2 agentii de voia( sunt in raport de corespondentaE cand una dintre ele

furnizeaza propriile ei prestatii clientilor celeilalte agentii sau vinde in zona (urisdictionala a acesteia

% acordul se face scris% se poate defini ca 0 corespondenta acea agentie care asista clientele altei agentii

sau vinde serviciile organizate de aceasta

Curs B

=our Operatorii *=.O.

=our Operatorii *=.O. reprezinta intreprinderi cu rol operativ esential in turismindeose$i prin organizarea pac5etelor de servicii si prestarea partiala a lor. ?niicomercializeaza serviciile turistice ale altor prestatori. Din aceasta perspectiva =.O.importanti sunt atat agentii economice intermediare cat si prestatorii directi. #i aurolul de engrosisti a industriei turistice. 7rodusul lor principal este tour%ul impac5etat

prin care ofera servicii de transport, cazare, servicii de alimentatie, precum si serviciicomplementare & agrement, divertisment, vizite, plim$ari cu diferite mi(loace detransport si servicii au+iliare.

7ac5etele speciale pot sa fie a+ate pe tratament $alnear sau activitati deose$ite*croaziere. 7retul unui pac5et de servicii turistice este mai avanta(os pentru clientdecat suma preturilor acelorasi servicii care pot fi comandate si platite separate. 0n

plus, se realizeaza o mai $una integrare si fluiditate a prestarii lor. Sunt 2 tipuri principale de pac5ete de servicii"

+achetul vacantei & de tip se(ur & avand ca destinatie o statiune cu cazare si

masa la 5otel, cu atractii si conditii legate de orizontul local, vizeaza indeose$i statiunilitorale, montane, su$montane, iar preturile sunt moderate Tour!ul cu ghid & se desfasoara pe un itinerariu, de o$icei circuit cu

densitate relative ridicata de o$iective turistice, fiind condos de 1 g5id *sau 2 care seocupa de $una desfasurare a calatoriei si ofera e+plicatiile necesare pe traseu.

=.O. sunt interprinderi mari integrate pe verticala si e+tinse pe orizontala fiind principalii producatori de voia(e forfetare. Dispun de filiale, agentii si agenti atat in

2


21/35

interiorul tarii proprii cat si in tari straine de interes turistic. Cei mai multi emit cartide credit proprii si cecuri de calatorie =:OAS COO & a desc5is drumul insistemul respective inca din 1


22/35

• MA7AN CR#A=0/# =O?RS & pe langa MA7AN A0R'0N#S• A=#9AU :O'0DAUS din S?A• #=C =RA/#' C'?6• CANAD0AN 7AC0-0C Canada• /#N=?R#

=ot ca si =.O. activeaza si companii maritime organizatoare de croaziere careofera pe vapoare toate serviciile esentiale"

• CARN0/A' & S?A• ROUA' CAR066#AN• NOR/#0AA CR?0S#

Acordarea de licente agentiilor economice din turism

&icenta de turism este un document prin care se atesta capacitatea agentiei deturism de a efectua servicii in conditii de calitate si siguranta pentru turisti inconformitate cu reglementarile interne si acordurile internationale la care a aderat tara.

7entru Romania"

&icenta de turism > categoria A > se acorda agentiilor de turism care aucapacitatea sa desfasoare urmatoarele activitati"

% organizarea de pac5ete de servicii in domeniul turismului intern si international% vanzarea catre turisti a pac5etelor de servicii proprii si a celor contractate de laalti agenti din turism & licentiati

% se se ocupe de rezervarea si comercializarea serviciilor de cazare, masa,transport, agrement, tratament $alnear, asistenta turistica

% sa prezinte o serie de servicii au+iliare si complementare

&icenta de turism > categoria 9 & se acorda agentiilor care opereaza numai indomeniul turismului intern si presteaza aceleasi activitati ca si in cazul licentiatiilor decategoria A

0n vederea licentierii o agentie de turism tre$uie sa indeplineasca o serie decriterii minime intre care se pot mentiona"

% sa detina documentele legale de constituire% sa ai$a prevazut in o$iectul de activitate prestarea de servicii turistice% sa fie inregistrate in Registrul Comertului% sefulFmanagerul agentiei sa fie posesor de $revet pentru turism

22


23/35

% personalul agentiei sa fie calificat si cunoscator de lim$i de circulatieinternationala

% sa ai$a un corp de g5izi calificati% referitor la starea si aspectul cladirii sa fie corespunzatoare, sa permita acces

usor, suprafata comerciala sa fie peste B mV% sa ai$a un fond de garantie% sa utilizeze mi(loace de transport clasificate% sa asigure servicii de cazare si masa numai in unitati clasificate% sa editeze pliante turistice% sa afiseze la un loc vizi$il preturile si comisioanele practicate% sa utilizeze vouc5ere de tip contractare si decontare a aran(amentelor turistice% sa dispuna de mo$ilier adecvat si mi(loace de consum'icentele se o$tin pe $aza unei documentatii intocmite de agentia de turism.Documentarea avizata de Organul de =urism Mudetean se transmite Organizatiei

Nationale de =urism, apoi se alcatuieste o comisie te5nica & specialisti din inister,reprezentanti ai organismelor profesionale. Acesta comisie studiaza licenteleacordateFeli$erate, ele sunt vala$ile pe o perioada de @ ani apoi tre$uie reinoite.

&icentele se afiseaa in incinta agentiei la vedere" Nerespectarea conditiilor de licenta se sanctioneaza cu suspendarea temporara

sau definitive de..act.

9revetul

6revetarea persoanelor fizice care conduc o activitate turistica. 6revetul pentruturism constituie actul prin care se atesta capacitatea profesionala a personalului si

posi$ilitatea morala a acestuia.6revetele se eli$ereaza pentru managerii agentiilor de turism, ai 5otelurilor,

motelurilor, campingurilor, satelor de vacanta si ai ca$anelor. Se acorda pentru 2functiuni"

• anageri in activitati de turism• Directori de agentie de turism de categoria 6 si ca$anieriCriteriile minime pe $aza carora se eli$ereaza $revetul se refera in principal la

cetatenie si la pregatirea profesionala a persoanei. 0n privinta catateniei tre$uie sa fieroman, sau daca este strain, tre$uie sa ai$a domiciliul sta$il permanent in Romania.

7regatirea profesionala presupune mai multe variante in functie de nivelul scoliia$solvite si vec5ime"

% sa fie a$solvent de invatamant superior, cu vec5ime minim de 1 an sis a ai$acurs de formare manageriala in turism

23


24/35

% daca este a$solvent al unor cursuri postliceale in domeniul turismului sidomeniului 5otelier, tre$uie sa ai$a vec5ime in turism de minim 2 ani si curs deformare manageriala

% aceleasi conditii in cazul in care este a$solvent de liceu cu profil turistic% pentru orice fel de liceu este nevoie de vec5ime de 3 ani G cursul de formare

menageriala7e langa acestea mai este nevoie de recomandare favora$ila de la ultimul loc de

munca in domeniul turismuluiE sa ai$a cazier (udiciar al$.Se intocmeste o documentatie, $revetele sunt vala$ile pe o durata nelimitata c5iar

daca se sc5im$a locul de munca.O$tinerea licentei si $revetului este reglementat prin :.. 23F21.

Curs >0nstrumente de plata in turism

Alaturi de plata in numerar a consumului de servicii si $unuri turisticeinregistreaza o e+tindere continua. Cateva forme de decontare alternative"

Cecurile de calatorie & sunt emise de $anci, companii de turism, companiide transport *aeriene cu scopul inlocuirii $anilor lic5izi. ecanismul utilizarii lor consta in ac5itarea acestora de catre $eneficiar istitutiei care l%a emisE apoi

posi$ilitatea cererii platilor oricarei $anci care cumpara astfel de cecuri. 6ancile platitoare isi recupereaza $anii reemitand cecurile $ancii care l%a emis si vandut.

Datorita cresterii diversitatii cecurilor s%au intensificat preocuparile legate deuniformizarea lor si implicit o crestere a gradului de securitate.

Subtipuri ale cecurilor de calatorie%

• 'urocecurile & se gasesc su$ forma unor carnete de cecuri in al$, dar si culimita de suma, acoperite de disponi$ilul din contul desc5is la $anca emitenta

% sunt insotite de o carte de garantie ce cuprinde elemente de protectie pentru furt

si falsificare% asigura $ancii platitoare incasarea certa a $anilor • Cecurile I(A & nu se ac5ita in totalitate de catre $eneficiar la primire, dar

diferenta este acoperita din contul acestuia, desc5is la $anca emitenta% reprezinta un rezultat al concurentei $ancilor americane fata de cele europene% asimilat categoriei cecurilor este 0nternational one4 Order & emise de marile

societati turistice din area 6ritanie si S?A

2


25/35

% o$tinerea cecurilor de calatorie se poate realiza direct de la $ancile sausocietatile emitente, respectiv indirect de la alte institutii care primesc astfel de cecuriin consignatie #+" $ancile romane

oucher turistic & este o garantie de plata emisa de o agentie de voia(turistic si pe care sunt inscrise numele turistului, perioada de se(ur, serviciile turisticeordonate, sumele pe categorii de servicii si totalul lor

% caracteristica esentiala a lor reprezinta atat comenzile cat si mi(loacele de plataa serviciilor, serviciile comandate nu pot fi conservate in $ani

% serviciile prestate sunt diverse, ele pot fi clasificate prin vouc5ere particulare*pentru transport, cazareE dupa modul de organizare se diferentiaza"

• vouchere pentru voia&e individuale

• vouchere in 'rup insotit

% la emiterea lui este necesara rezervarea anticipata a serviciilor inscrise in el,indicarea tarifelor serviciilor ce vor fi prestate si incasarea contracostului acestuia

% dupa onorarea sau prestarea serviciilor, furnizorul acestuia trimite agentieiemitente originalul vouc5erului luat de la client sau duplicatul pe $aza caruia seincaseaza contravaloarea lor prin $anca

Cartile de credit sau cardurile & forma de su$stituire si reducere a utilizariimonetarului fiind introduce pentru prima data in S?AE dupa anii WB si in #uropa de/est

% au cunoscut o e+tindere ireversi$ila

% continua lor diversificare pentru acoperirea unor operatiuni variate a dus laaparitia mai multor tipuri de carduri dupa facilitatile oferite

• =ebit cardul & retragerea de numerar *CAS: CARD, efectuarea platii unor $unuri si servicii, dar numai in limita disponi$ilitatilor din contul personal

• Credit cardul & permite ac5izitionarea $unurilor, serviciilor sau retragereade numerar in limita unui plafon presta$ilit, prin desc5iderea unei linii de credit

• (tore cardul & cartile de magazine! emise de marile lanturi de magazine inscopul cresterii vanzarilor si a asigurarii loialitatii din partea clientilor prin facilitatile

de plata oferite *efectuarea cumparaturilor oricand, ac5itarea datoriei se face in rate,rapidE este o varianta a Credit card• Cardul de garantare a cecului & garanteaza suma de plata inscrisa pe C#C,

care are acoperire in contul personal al utilizatorului• Cardul multifunctional & de o$icei De$it Card G alte functii *Carte de

arantare a Cec%urilor

2@


26/35

• (mart card & permite derularea unor tranzactii mult mai sop5isticate decatcardul cu $anda magnetica, pentru ca este un circuit integrat cu microprocesor simemorie semiconductoare ce prelucreaza local toate informatiile necesare derulariiunei tranzactii

0n functie de emitent cardurile pot fi"• Carduri bancare & de $anci, grupate pe < nivele de comple+itate dupa

posi$ilitatile de operare *de la %3• Carduri private & ale comerciantilor, eli$erate de marile lanturi de

magazine• Carduri emise de institutii internationale specialiate & ce se

individualizeaza pe piata in calitate de proprietari de marca & /0SA0N=#RNA=0ONA'E AS=#R CARDE #?RO CARDE A#R0CAN #7R#SS,

D0N#RS C'?67e langa langa utilizarea cardurilor in viata si activitatile cotidiene, acestea au un

rol tot mai important in conte+tual operatiunilor de plata in turism. Cu a(utorul lor turistii au posi$ilitatea ac5itarii consumatiei la restaurante, $aruri, pot ac5izitionalucruri, $ilete, pot inc5iria masini *altele, pot opera plati *cazarea, la unitatileaffiliate companiilor emitente ale cardului.

7e formulare speciale se inregistreaza numarul cartii de credit, numele posesorului si confirmarea de catre acesta prin semnatura a platii.

Curs Serviciile turistice

Definitie si integrare"0n general serviciile sunt rezultatul activitatilor utile, prestate de institutii si

persoane, destinate sa satisfaca necesitatile materiale sau spirituale ale individului saugeografiei umane. Avanta(ele serviciilor pot fi procurate si indirect prin intre$uintareaunui $un pentru care $eneficiarul a do$andit dreptul de folosinta *#+" dreptul de a

calatori, de a folosi ec5ipamente inc5iriate. Serviciile nu se concretizeaza intr%un produs de sine statator ) caracterul imaterial. Serviciile sunt grupate in sectorultertiar.

Specificitatea serviciilor turistice, prin gama lor larga *agrement, divertisment,tratament, info%cultura integreaza intr%un proces unitar domeniile foarte diferite cuorganizarea destinatiei. O trasatura mult accentuata a serviciilor turistice comparata cu

2B


27/35

altele este suprapunerea temporala a produsului si consumului, deci nestocabilitateacare rezulta si din caracterul imaterial.

7rin sensi$ilitatea la con(unctura pietii, prin adaptarea conditiilor la evolutiacererii si prin fluctuatiile senzoriale caracterizeaza fenomenul turistic ) grad mare de

perisa$ilitate si dinamism.0ntegrand elemente foarte variate prestatia turistica se caracterizeaza printr%o

mare comple+itate, aceasta este conditionata si de contactul nemi(locit prestator & consumator.

Calitatea sau clasificarea fortei de munca are un rol decisiv in turism, iar c5eltuielile de munca vie sunt mai mari decat in alte ramuri. Notiunea de serviciuturistic tre$uie inglo$ata in cea de produs turistic" +rodusul turistic este rezervatasocierii potentialului turistic si a serviciilor specifice care%l pun in valoare.

Din p de v al functionalitatii se pune in evidenta o perioada de via$ilitate, unciclu de viata al produsului turistic. Are @ faze"

1. -aza conceperii produsului turistic, $azata pe prospectarea pietei2. 'ansarea si acceptarea lui pe piata *oscilatii, esperimente si crestere lenta a

vanzarilor3. Cresterea accelerata a vanzarilor


28/35

traseu, servirea mesei in locurile cele mai potrivite G servicii au+iliare, o$tinereavizelor, operatiuni legate de $aga(e, sc5im$ valutar.

% servicii legate de se(ur % se(urul turistic reprezinta un comple+ 5eterogen deservicii turistice de la prestatii cu caracter vital" cazareGmasa, servicii deagrementGdivertisment, servicii au+iliare

?n loc prioritar il au serviciile de tratament" $alneo%medical

Caracterul apartenentei la turism a serviciilor oferite conduc la o departa(arerelativa in servicii specificeE situatie reflectata in S0C=A *clasificarea standardinternationala a activitatilor din turism facuta de ON=.

Dupa momentulsi forma cercetarii

1. Servicii solicitate spontan de catre turist, anterior calatoriei caracteristice

turismului organizat sau semiorganizat2. Servicii solicitate spontan, fie in momentul a(ungerii la destinatie, fie pe traseuE

predomina in cadrul turismului individual sau in grupuri mici neorganizate

=ipurile particulare de turism% recreativ% curativ presupune categorii specifice de servicii% culturalServicii recreative" agremenet, divertisment

Servicii curative" $alneo%medicinaleServicii culturale" info%cultural

Criteriul principal se impune prin caracterul sau fundamental si estestructurat pe serviciile prestate in turism

1. Servicii de organizare si promovare a programului turistic sunt primele inordinea derularii. 0ntegreaza activitati complese, premergatoare actului propeiu%zis. Se

$azeaza pe o strategie coerenta de mar;eting *prospectarea pieteia conceperea de oferte turistice

$ activitatea de informare a clientilor potentiali prin editarea de materialeinformative" g5iduri, pliante pu$licitare, pu$licitate si prin retea cu pu$licul

c demersuri pentru organizarea efectiva a programului turistic" ac5izitionarea de produse turistice de la prestatori individual sau in asociatii de turism *AN=#C,rezolvarea serviciilor de trasee si la destinatie, procurarea documentatiei de calatorie,inc5irierea ec5ipamentelor pentru turismul specializat. odelul de derulare sisatisfacere a activitatilor mentionate sunt conditii de $aza a reusitei produsului turistic.

2


29/35

2. Servicii turistice de $azaa transport turistic & rutier, aerian, feroviar, naval, special. Asigurarea legaturilor

intre ariile emitente si centrele receptoare de turisti $ cazarea & satisface necesitatea de odi5na prin innoptari, dar si prin petrecerea

conforta$ila a unui segment de timp din durata se(urului. Diferentierea formelor decazare se face dupa gradul de confort

c servicii de alimentatie & retea variata de unitati de alimentatie pu$lica petraseele turistice, c5iar la $ordul mi(loacelor de transport, in locul destinatiei, prinretauratie 5oteliera

3. Servicii cu caracter special & caracterizeaza tipurile de turism cu specific mai pronuntat, cel curativ, sportiv, rural, festivalier, de congrese. Serviciile de tratament $alnear, cura 5idro%minerala si climato%terapie *cele mai importante apartin statiunilor

turistice


30/35


31/35

% cele mari & 2 & 1. locuri% foarte mari & peste 1. locuri

#+" % Las Vegas: 8 ;A$= > @. camere% HI&T


32/35

-oarte importanta este eficienta economica a activitatilor 5oteliere. Apreciereaacesteia se face prin prisma rezultatelor cantitative si calitative, o$tinute in unitati decazare, in acest scop se utilizeaza un sistem de indicatori partiali sau sintetici"

1. C5eltuielile de circulatie & contul activitatii 5oteliere si se impart in"a c5eltuieli conventionale constante, generate de faptul ca 5otelul este desc5is

*functiona$il indiferent de gradul de ocupare $ c5eltuieli varia$ile ce decurgca urmare a ocuparii reale efective a unitatii, care

depind de coeficientul de ocupare +

2. Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

N inp N inp ) numar innoptari C? ) %%%%%%%%%%%% Y 1

N p N p ) numar paturi

7e plan mondial coeficientul mediu de utilizare este intre @%BJ.

3. Renta$ilitatea & masoara eficienta activitatii ce sintetizeaza rezultatele finale prin marimea profiului o$tinut dupa acoperirea tuturor c5elruielilor. 7e langa ponderea profitului se poate aprecia si prin venitul fi+ la 1. lei RON fonduri fi+e sau profirulrealizatFanga(at


33/35

+ ) coeficientul de ocupare

Curs 1

Servicii de alimentatie0ndustria ospitalitatii reprezinta un ansam$lu de activitati ce presupune adapostirea

si 5ranirea persoanelor aflate in afara zonei de resedinta. 7entru multi potentiali turistigastronomia reprezinta un element de $aza in relatia destinatiei turistice. #a a generat oforma de vacanta denumita vacanta gastronomica. Sunt renumite cateva circuite" 0talia*vinuri, Spania, ermania, -ranta *Circuitul $ranzei, Circuitul vinului, Circuitulsampaniei!.

Se apreciaza ca serviciile de alimentatie pu$lica sunt prezente in toate formele devacanta si reprezinta cam 3J din c5eltuielile totale. Sunt considerate ca servindnevoile turistilor toate unitatile de alimentatie, din 5oteluri, statiuni turistice si de petraseele turistice consacrate.

Din p de v al continutului si derularii serviciilor de alimentatie, ele se realizeaza prin 3 procese"

1. 7roductia & este compara$ila cu cea a industriei alimentare *c5atering, diferentaeste in scara mult mai redusa la care se realizeaza, aceasta fiind facuta prin comandae+presa. ama sortimentala depinde de unitatile, de posi$ilitatile te5nice si calificarea

personalului.2. Comercializarea & presupune e+istenta unor spatii adecvate, personal specializat

si conditii igienico% sanitare si de am$ianta.

S%a constat ca doar o parte din turisti prefera pensiune completa. area ma(oritatedoresc sa%si aleaga singuri locul si timpul de servire a mesei. 0n relatie cu activitateaturistica glo$ala e+ista cateva elemente care definesc serviciile de alimentatie pu$lica"

% tre$uie sa fie prezente in toate momentele principale ale derularii vacantei *c5iar si in mi(locul de transport

% aceste servicii tre$uie sa se adapteze cerintelor clientelei *conrinut, organizare

#+" turismul international & este necesar sa fie oferite atat preparate ale unei $ucatarii internationale cat si specifice zonei vizitate. 0n se(ururile de tratament regimulalimentar nu tre$uie sa afecteze negativ rezultatul tratamentului $alneo%medical

Ca si in alte domenii si in serviciul de alimentatie are loc o tendinta deindustrializare, acest proces se numeste c5atering. Acest serviciu are o serie de avanta(e"

% reducerea personalului si a sezonalitatii utilizarii fortei de munca

33


34/35

% satisfacerea cererii de consum in perioadele de varf ale sezonului% constanta calitatii preparatelor % im$unatatirea calitatii serviciilor % simplificarea gestiunii

Dezavanta(e"% uniformizarea ofertei% costuri ridicate de transport% costuri de am$alare, pastrare, depozitare

=ipuri de unitati de alimentatie" Restaurantul & aparut prin sec. /0 si desemna un aliment care potoleste

foamea *o fierturaSensul de local specializat in vanzarea alimentelor care refac organismul l%a primit

la inceputul sec. 0 & -ranta. 0n prezent restauratia evolueaza in 2 distinctii"1. tinde sa raspunda functiilor de desfacere, 5ranind un numar cat mai mare de

persoane2. constituirea si dezvoltarea unei restauratii de inalta tinuta, care ofera unei

clientele pretentioase o am$ianta deose$ita, produse de inalta calitate, rare, $auturicele$re.

Sectorul de alimentatie pu$lica din cadrul industriei 5oteliere aduce L 2%2@J dinincasarile totale ale industriei 5oteliere fiind al 2%lea ca importanta din functia decazare. Dupa stilul de operare se disting < tipuri de unitati de alimentatie in cadrul unui

5otel"• Resturantul clasic• Resturantul specializat & ofera permanent o gama restransa de produse

specifice• Coffe%6arul & $auturi alcoolice, patisserie, racoritoare• Snac;%6ar & preparate fast%food si $auturi

Sistemul meselor oferite odata cu cazarea este organizat dupa 3 planuri"1. 7lan Amarican & poate fi complet *3 meseGcazare sau modificat *2

meseGcazare2. 7lan Continental & mic%de(unGcazare3. 7lan #uropean & dupa care tariful reprezinta doar inc5irierea camerei, iar

mmesele sunt platite separate

0n 5oteluri se practica room%service care presupune unele dificultati in deplasareaalimentelor si productivitatea redusa a lucratorilor.

3


35/35

?nitatile de alimentatie integrate in cele de cazare se clasifica odata cu acestea"Corelatia" % 5otel

Organizarea Activitatiilor Si Serviciilor in Turism

Documents

Transcript of Organizarea Activitatiilor Si Serviciilor in Turism