Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj

7/31/2019 Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj

1/48

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Administrarea Afacerilor n Turism

Aspecte strategice privind dezvoltarea serviciilor

de turism n judeul Cluj

Masteranzi:

Bucureti


2/48

2010

Cuprins

Introducere ....................................................................................................... 3

1. Analiza strategic a servciilor de turism ............................................ 4

Analiza macromediului (Analiza PEST) .................................................... 6

Analiza micromediului (Analiza SWOT) ................................................. 15

2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism .................................. 30

Concluzii ............................................................................................................ 37

Bibliografie ........................................................................................................ 38

Anexe ................................................................................................................. 40

Introducere

2


3/48

Pentru realizarea acestei lucrri am ales ca subiect de dezbatere aspectele strategice privind

dezvoltarea serviciilor de turism n judeul Cluj, bazndu-ne pe renumele inuturilor ardeleneti

care nc mai pot contura un viitor promitor pentru turismul romnesc.

n condiiile unei economii actuale afectate de criza financiar n mai toate sectoarele ei,

este deosebit de dificil o redresare a situiei existente n particular n domeniul turismului. Pe

lng aceste aspecte, problema pleac nu de la un nivel optim puin afectat de criza economic, ci

de la unul subunitar, turismul nefiind valorificat pn n prezent la adevarat sa valoare, lund n

considerare potenialul turistic existent.

Eterogenitatea cadrului natural ce se remarc printr-un peisaj plin de pitoresc la care se

adaug vestigii istorice evocatoare ale unor momente din trecutul rii noastre, numeroase

monumente de art i elemente etnografice i folclorice originale fac din teritoriul judeului Clujun centru de mare atractivitate turistic, pe plan intern i internaional.

Potenialul turistic se reflect n condiiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea

unei game variate de forme : drumeie, alpinism, turism auto, sporturi de iarn i de var, odihna

de scurt i lung durat, tabere de copii i tineret, tratament balnear etc.

Pentru a putea formula o strategie eficient de dezvoltare a acestor servicii, este esenial

realizarea unor analize ale micro i macromediului. Prin urmare, n prezenta lucrare vom surprinde

n primul capitol analiza factorilor de ansamblu ale mediilor politic, economic, social i tehnologic

care influeneaz activitile desfurate n domeniul turismului, precum i cea a punctelor tari i

slabe, a oportunitilor i a ameninrilor actuale existente la nivelul serviciilor de turism n judeul

Cluj. Ulterior, n cel de-al doilea capitol, vom formula o strategie concludent de de zvoltare a

acestora, pornind de la rezultatele celor dou analize efectuate la punctul unu.

Potenialul turistic valoros existent att la nivel naional, ct i n particular la nivelul

judeului Cluj, constituie o oportunitate major pentru dezvoltarea Romniei. Valorificareaacestuia poate transforma turismul n unul din cele mai importante sectoare ale economiei

romneti, dar i a economiilor regionale.

1. Analiza strategic a servciilor de turism

3


4/48

Pentru a putea formula un program de dezvoltare a serviciilor de turism din judeul Cluj,

trebuie s analizm mai inti aspectele legate macromediu i micromediu care influeneaz

desfurarea acestora. n urma unei analize PEST vom ti ce aspecte ale macromediului i n ce

msur influeneaz aceti factori aceast categorie de servicii. Totodat, o trecere n revist a

punctelor tari i slabe, a oportunitilor i ameninrilor prin efectuarea unei analize Swot, ne vaconduce spre formularea unei misiuni care s asigure dezvoltarea acestor serviicii.

Dintre zonele i obiectivele de mare atractivitate turistic ale judeului Cluj trebuie

menionate :

-Vldeasa i Muntele Mare care se impun prin masivitatea reliefului, extensiunea pdurilor

de rinoase, aer ozonat, strat de zpad apreciabil i de durat, favorabil sporturilor de iarn;

-Munii Trascului, deosebit de spectaculoi datorit formelor de relief modelate n calcare,

pe o arie relativ restrns putnd fi ntlnite patru sectoare de chei (Cheile Turzii, Turenilor,

Borzetilor i Coletilor), defilee, stnci impozante, perei de calcare, peteri etc.;

-Muntele Biorii, zona ce se remarc prin peisaje de excepional frumusee cutat vara

de amatorii de vnat i pescuit i iarna de cei ai sportului alb;

-zona Gilu - Tarnia, care ofer condiii deosebite pentru agrement la sfrit de sptmn;

-zona Beli - Fntnele situat pe malul stng al lacului de acumulare, pretabil pentru

agrement i practicarea de sporturi nautice.

Staiunile balneoclimaterice prezint, n general, interes doar la nivel local, ns Bile

Someeni, Cojocna, Bia, Turda i Ocna Dejului, cu proprieti terapeutice deosebite, justific

eforturi pentru modernizarea i lrgirea amenajrilor, care pot extinde aria de interes dincolo de

limitele judeului.

Bogia de monumente istorice, a locurilor cu rezonan similar ca i patrimoniul

arhitectural, incluse n mare parte n circuitul naional, constituie o cert i permanent surs de

atracie turistic.

n municipiul Cluj - Napoca atrag atenia monumente ca : Biserica Sf. Mihail biseric a

Franciscanilor-, Statuia ecvestr reprezentnd pe Sf.Gheorghe ucignd balaurul, Statuia ecvestr a

lui Matei Corvin, Biserica reformat ridicat de Matei Corvin, Statuia ecvestr a domnului romn

unificator Mihai Viteazul, Bastionul Croitorilor, Cldirea Redutei - de care se leag memorabile

evenimente din istoria transilvan, Teatrul Naional, Catedrala ortodox, grupul statuar coala

Ardelean , monumentul Ostaului Romn, statuia lui Avram Iancu, statuia lui Mihai

4


5/48

Eminescu i a lui Lucian Blaga etc. Tot aici, de mare interes turistic sunt : Muzeul Naional de

Art, al doilea din ar ca zestre de art romneasc dar i strin (peste 4000 de lucrri), Muzeul

Naional de Istorie a Transilvaniei (peste 100000 piese), Muzeul Etnografic al Transilvaniei (peste

65000 de exponate), Secia n aer liber a Muzeului Etnografic (85 de uniti), Muzeul memorial

Emil Isac, Colecia de istoria farmaciei, Muzeul de Mineralogie i Geologie i Muzeul Zoologic(peste 140000 piese).

Grdina botanic, una dintre cele mai cunoscute i mai bine organizate din sud-estul

Europei, ofer un bun prilej de destindere, dar i de instruire pentru numeroi turiti din ar i

strintate.

n municipiile Dej i Turda, bisericile n stil gotic din secolele XIV - XVI, aflate n pieele

centrale, constituie importante puncte de atracie.

Casele memoriale vin s ntregeasc patrimoniul de monumente cu atracie turistic : Dr.

Ioan Raiu la Turda i Octavian Goga la Ciucea.

Cu toate acestea, exist probleme privitoare la calitatea produselor turistice i a serviciilor,

publicitatea i promovarea acestora, nivelul de dezvoltare a infrastructurii i accesul la obiectivele

turistice, starea avansat de uzur a unor echipamente, deficiene organiizatorice i de ordin

legislativ. Acest fept se datoreaz unor probleme mai vechi pricinuite de investiiile slabe sau

inexistente i schimbrile survenite n urma tranziiei la o economie de pia liber.

Depirea acestor probleme necesit investirea de resurse n turism i n sectoarele

adiacente, perfecionarea organizrii activitii turistice la toate nivelurile, crearea unui cadru

legislativ stimulativ pentru dezvoltarea industriei turistice.

Capacitatea turistic a judeului Cluj la 31 iulie 2007 cuprindea: 50 hoteluri i moteluri, 1

han turistic, 7 cabane turistice, 3 campinguri i uniti de csu, 33 vile turistice i bungalouri i 1

tabr de elevi i precolari, 16 pensiuni turistice, 94 pensiuni agroturistice, 2 hoteluri pentru

tineret, 2 hosteluri i 2 popasuri turistice.

Transformarea turismului ntr-o activitate de tip industrial, care s ridice la adevrata

valoare importantul potenial de care judeul Cluj dispune, cu profitabilitate att pentru ofertani

ct i pentru tot mai numeroi beneficiari, oblig la schimbri de mentalitate, stimularea pe

multiple ci a iniiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atribuiuni de decizie, care

s contientizeze inepuizabila surs de venit a acestei activiti, reorganizarea i modernizarea

amenajrilor turistice i o susinut campanie publicitar att n ar ct i peste hotare.

5


6/48

1.1.Analiza macromediului (Analiza PEST)

n procesul de dezvoltare economico-social a Romniei, turismul poate deveni unul din

factorii cheie, avnd n vedere faptul c ara noastr are un potenial turistic de excepie, dar

insuficient valorificat pn n prezent. O analiz a mediilor politic, economic, social i tehnologic

pun n lumin o imagine de ansamblu a factorilor care influeneaz desfurarea serviciilor de

turism. De aceea, vom prezenta n cele ce urmeaz aceste medii care susin sau mpiedic

prestarea, dar i dezvoltarea serviciilor de turism din judeul Cluj.

n Romnia, toate regiunile rii dispun de un potenial turistic valoros care ofera mariposibiliti de dezvoltare i diversificare a activitii turistice.

Distribuia formelor de relief n cadrul regiunilor, precum i caracteristicile condiiilor

climatice sunt principalii factori care determin diferenele i diversitatea potenialului turistic al

fiecrei regiuni. Pentru regiunea Nord-Vest specific pentru ultimii ani este dezvoltarea

pensiunilor agro-turistice, ceea ce a creat premisele dezvoltrii turismului rural i agroturismului.

Din aceast regiune face parte i judeul Cluj, jude avut n vedere n aceast lucrare i pentru care

urmrim s stabilim aspectele strategice de care depinde dezvoltarea serviciilor de turism n cadrul

acestuia.

Mediul politic actual existent n Romnia produce oarecare dezechilibre la nivelul

sectoarelor economiei. Principalul motiv invocat de actualui Guvern este criza economic

mondial care impune reduceri drastice n diverse ramuri. Aadar, dac imaginea creat la nivel

european i internaional a unei Romnii turistice nu a reuit pn n prezent atragerea unor

investitori importani n domeniu, precum i a turitilor strini, dar mai ales alegerea de ctre

romni a altor destinaii turistice externe mult mai convenabile, aceast perioad pare s impiedice

i mai mult toate aceste ncercri.

Mediul economic situeaz judeul Cluj pe locuri frumtae n ierarhia naional ca potenial

de polarizare, dup capital, influena acestuia manifestndu-se asupra ntregului spaiu al

Transilvaniei. Sibiu i Cluj, alturi de Bucureti sunt judeele n care volumul depozitelor raportate

la numrul de locuitori depete media naional, de 8.212,5 lei, potrivit datelor centralizate de

Banca Naional a Romniei. Astfel, un locuitor din Capital deine, n medie, un depozit nvaloare de 41.185 de lei, n timp ce n judeele Sibiu i Cluj media economiilor este de 8.727 de lei,

6


7/48

respectiv 9.980 de lei.Structura economic este diversificat, iar indicele de dezvoltare al ntregii

zone este unul ridicat. Piaa de consum este relativ numeroas nregistrndu-se un numr de

702755 locuitori, potrivit recensmntului din 2002. Se remarc ns, ca n majoritatea regiunilor

dezvoltate, o preponderen a proprietii private, majoritatea agenilor economici din jude fiind

cu capital privat. Specific este diversitatea ramurilor industriale: extractiv, metalurgic,constructoare de maini, medicamente, cosmetice, materiale de construcii, tricotaje, confecii

alimentar etc. Toate acestea resimt ns impactul crizei economice mondiale n proporii diferite.

Fora de munc ieftin a facilitate mult timp dezvoltarea sistemului lohn, fapt ilustrat i de

valoarea mai mare a exporturilor n lohn n comparaie cu exporturile definitive. Pn nu de mult

se putea remarca existena unui climat favorabil investiiilor, dar i a unui numr mare de firme

care lucreaz n sistem lohn. Efectele crizei economice afecteaz ns semnificativ i aceast

ramur.

nprivina aspectelor legate de FORA DE MUNC, situaia este ngrijortoare ca n

marea majoritate a judeelor din ar. Romnia nu a reuit s ias din recesiune n trimestrul al

treilea, la fel ca alte apte ri din UE, n timp ce economiile altor 18 state membre au reuit s

nregistreze creteri fa de trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit datelor revizuite publicate

de Eurostat. Economia a sczut n 2009 cu 7%, iar Romnia s-a ncadrat n inta de deficit de

7,3% din PIB la finalul lui 2009, arata datele preliminare ale Ministerului Finantelor Publice.

n tabelul de mai jos poate fi observat repartizarea n numr semnificativ a salariailor n

domeniul serviciilor, aspect mbucurtor i des ntlnit n rndul rilor aflate n curs de dezvoltare.

Tabelul nr. 1 EFECTIVUL SALARIAILOR LA SFRITUL LUNII Aprilie 2008

-persoane-

Total judetul Cluj 208463

din care:

Agricultur, vntoare i

servicii anexe2127

Industrie i construcii 86300

Servicii 120036

Datele au fost estimate pe baza rezultatelor cercetrii statistice asupra ctigurilor salariale.

Pentru ntreprinderile cu 0-3 salariati, datele au fost completate cu informaiile existente n

7
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/77831/Gherghina-Finante-Economia-a-scazut-in-2009-cu-7.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/77831/Gherghina-Finante-Economia-a-scazut-in-2009-cu-7.htmlhttp://www.wall-street.ro/articol/Economie/77831/Gherghina-Finante-Economia-a-scazut-in-2009-cu-7.html


8/48

Registrul Statistic al ntreprinderilor i au fost repartizate conform distribuiei obinut n

cercetarea statistic anual asupra costului forei de munc.

Peste un sfert de milion de romani si-au pierdut locurile de munca in 2009. Rata somajul a

urcat in perioada ianuarie-noiembrie de la 4,1% la 7,5%. Potrivit Agentiei Nationale pentru

Ocuparea Fortei de Munca, in Prahova, Arges, Cluj, Brasov, Timis, Sibiu, Galati, Dolj, Alba si

Suceava si-au pierdut slujbele peste 100.000 de persoane, majoritatea barbati.

Tabelul nr. 2 NUMRUL OMERILOR I RATA OMAJULUI n aprilie 2008

Nr. omeri jud. Cluj-persoane 10164

Brbai 4967

Femei 5197Rata omajului jud.Cluj- % 3,1

Brbai 2,8

Femei 3,5

Sursa de date: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc

Situaia ngrijortoare exsten n 2008 are ns i antecedente n anii anteriori. Situaia

existent pn n 2008 necesita o economie n for care s readuc n rndul populaiei ocupate unnumr nsemnat de persoane. Din pcate ns, aceast situaie nu pare s caute o ieire rapid, ci

mai degrab o cretere a numrului de omeri nu de la an la an, ci de la lun la lun.

Tabelul nr. 3NUMRUL OMERILOR I RATA OMAJULUI n perioada 2006-2008

Anii omerii nregistrai la Ageniile

pentru ocuparea forei de munc

( persoane)

Femei Brbai

Rata omajului

(%)

Femei Brbai

2006 5469 5731 3,7 3,2

2007 5267 4936 3,4 2,7

2008 5197 4967 3,5 2,8


Dup cum putem observa din tabelul de mai sus, anul 2007 fa de anul 2006 a fost un an

cu mult mai bun sub aspectul angajrilor, constatnd in special o scdere a numrului de barbai

8


9/48

omeri de la 5731 la 4936, precum i o valoare mult mai mic a ratei omajului, respectiv de la

3,7% la 3,4% n cazul femeilor i 3,2% la 2,7 %. Situaia anului 2008 ns nu pare s fie la fel de

benefic n domeniul omerilor, nregistrndu-se o scdere a numrului de omeri femei de la 5267

la 5197, dar o cretere uoar n rndul brbailor de la 4936 la 4967. Rata omajului ns a

nregistrat o cretere cu un procent n ambele cazuri. Se poate desprinde de aici concluzia c anul2007 a fost un an mai bun fa de 2008 sub aspectul numrului de omerii nregistrai la Ageniile

pentru ocuparea forei de munc, dar i al ratei omajului la nivelul judeului Cluj.

Tabelul nr.4 CTIGUL SALARIAL MEDIU- aprilie 2008

Lei/pers


Tabelul nr. 5 CTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008

Anii 2005 2006 2007 2008

lei/salariat 784 905 1228 1339


Figura nr. 1 CTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU NET LUNAR 2005-2008

Brut Net

Total judetul Cluj 1820 1339

din care:

Agricultur, vntoare i servicii anexe 1319 976

Industrie i construcii 1663 1230

Servicii 1926 1413

9


10/48

Aa cum se poate observa cu uurin din figura nr. 1, evoluia ctigului salarial nominal

mediu net lunar a cunoscut modificri vizibile n decursul celor 4 ani. Ins, i de aceast dat,

putem spune c anul 2007 a fost unul mai bun, a nregistrat creteri semnificative ceea ce nsemn

un progres simultan al produvtivitii nregistrate la nivelul ntregii economii a judeului Cluj.

Acest lucru poate fi argumentat de apariia semnelor crizei economice mondiale resimite la nivelnaional. Ceea ce este ns ngrijortoare este situaia care s-a nregistrat n anul care tocmai s-a

ncheiat. Anul 2009 a avut numeroase deficiene n domeniul economiei, de la scderea nivelului

salariilor pn la disponibilizarea unui numr important de angajai la nivelul ntreprinderilor.

Dac un pilon att de important la nivelul economiei naionale este afectat puternic de

efectele crizei economice, serviciile de turism n particular, dar i serviciile n general vor avea de

afectat pe o perioada mai lung de timp. Dac judeul Cluj este tulburat n acest domeniu de

actualele tendine ale economiei naionale, va necesar un numr mai mare de ani pentru redresare

i, mai mult dect att, de strategii mai eficiente cu obiective i planuri de aciune mult mai

puternice.

Mediul social influeneaz de asemenea serviciile de turism oferite la nivelul judeului

Cluj. Astfel, o pondere semnificativ a populaiei tinere, dar i a celor mai n vrst i

experimentate poate contribui la creare unor noi strategii de dezvoltare a acestui sector.

Posibilitile actuale existente cu precdere n judeul Cluj ofer posibilitatea tinerilor absolveni

de liceu s urmeze cursurile unor faculti n domeniul turismului. Judeul Cluj este unul din cele

mai importante centre ale rii nu numai n privina nvmntului ci i n cea a vieii culturale i

artistice.

Recensmntul din anul 2002 certific existena unui numr de 702755 de persoane care

locuiesc n raza judeului Cluj, precum i o densitate a acesteia de 105,3Locuitori / km2.

Tabelul nr. 6 Populaia pe sexe n perioada 2005-2008

Anii Populaia pe sexe

Ambele sexe Masculin Feminin

2005 694511 335189 359322

2006 689523 332837 356686

2007 692316 333923 358393

2008 691989 333721 358268Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj

10


11/48

Se observ o scdere a numrului de persoane n anii 2006 fa de 2005, respectiv 2008

fa de 2007, cu un declin mai mare nregistrat n rndul brbailor. Ponderea femeilor n total

populaie este de 51,73% n primii doi ani analizai, respectiv 51,77% i 51,78% n urmtorii doi.

Observm astfel o uoar tendin de predominare progresiv a sexului feminin.

De asemenea, populaia care locuiete n mediul urban este n proporie de peste 50% n

total populaie a judeului Cluj, n urmtorul tabel fiind prezentat concret numrul acestora.

Tabelul nr. 7 Stuctura populaiei pe medii n perioada 2005-2008

Anii Populaia pe medii (persoane)

Urban Rural

2005 465506 2290052006 461251 228272

2007 464377 227939

2008 462642 229347

Sursa de date : Anuarul Statistic al Judeului Cluj

Figura nr. 2 Structura populaiei pe sexe-2008 Figura nr.3 Structura populaiei pe medii-

2008

Figurile anterioare pun n eviden predominarea sexului femini i a mediului urban n anul

2008. Cifrele menionate n tabelele de mai sus certific aceeai nclinare a balanei i n ceilali

ani.

La 31 decembrie 2007, judeul Cluj prezenta un numr de 5 municipii i un ora, 75 de comune i420 de sate. Tot aici menionm i maniera n care s-a desfurat micarea natural a populaiei n

11


12/48

primul trimestru al anului 2008. Astfel, tabelul nr. 8 surprinde numrul de noi nscui, a

persoanelor decedate (cu meniunea celor sub 1an), al cstoriilor i al divorurilor.

Tabelul nr.8 MICAREA NATURAL A POPULAIEI N PERIOADA 1I-30 IV 2008

numr

Nscui

vii

Decedai Spor

natural

Cstorii Divoruri Decedai

sub 1 an

Total

judeul

Cluj

2099 2695 -596 583 290 22

Not:Datele pentru anul 2007 sunt definitive i se refer la momentul producerii evenimentului;

datele pentru 2008 sunt operative i se refer la momentul nregistrrii fenomenului. Fenomenele

au fost repartizate pe judee dup domiciliu: nscuii-vii dup domiciliul mamei, decesele dup

domiciliul decedatului i divorurile dup ultimul domiciliu comun al soilor.

Tabelul nr. 9 DURATA MEDIE A VIEII PE SEXE

Anii Ambele sexe Masculin Feminin

2003-2005 72.83 69.40 76.35

2004-2006 72,86 69,57 76,21

2005-2007 73,31 70,32 76,29


Diferena de vrsta este destul de mare ntre cele dou sexe. Imbucurtor este totui faptul

c n rndul brbailor se nregistreaz creteri ale duratei medii de via.

Figura nr. 4 Durata medie a vieii pe sexe 2003-2007

12


13/48

De asemenea, sub aspectul proteciei sociale, sunt ilustrate n urmtorul tabel cifrele

aferente numrului mediu al pensionarilor, dar i valoarea medie a pensiei lunare asigurat prin

intermediul asigurrilor sociale de stat.

Tabelul nr. 10 NUMRUL MEDIU I PENSIA MEDIE LUNAR A PENSIONARILOR

DE ASIGURRI SOCIALE DE STAT

Trimestrul nti al anului 2008

Numrul mediu al pensionarilor

persoane155442

Pensia medie lei 604


Mediul tehnologic poate influena substanial prestarea serviciilor turistice. Cerinele

actuale ale persoanelor presupun dotarea corespunztoare a localitilor pe care le viziteaz,

precum i a unitilor de cazare n care nnopteaz. Astfel, nivelul tarifului trebuie s includ i o

serie de faciliti pe msur. O data cu tendinele noi care apar n orice domeniu cresc i cerinele

clienilor. Trim ntr-o lume contracronometru, iar tehnologia acapareaz ntregul sistem de

vieuire. An de an apar noi forme ale tehnologiei, dar care treptat se dvalorizeaz n favoarea

apariiei altora.

Datele surprinse de ctre Institutul Naional de Statistic sunt n continu scdere sub

aspectul activitilor de telefonie fix. Aceasta deoarece n ultima perioad, piaa acestui sector a

fost acaparat de numeroase companii de telefonie fix i mobil, vechii abonai renun la

reeaua curent n favoarea altora cu oferte mult mai convenabile. Este greu de estimat numrul

persoanelor care dein cel puin un telefon mobil n ntreg judeul, precum i a unuia fix din pricina

schimbrilor care au survenit n ultima perioad. Cert este c oricare tip de reea este folosit, acest

tip de comunicare este indispensabil. Structurile de primire a turitilor sunt asaltate de dorineleactuale ale clienilor de a deine fax, pentru ca acetia s i poat rezolva problemele chiar i

atunci cnd sunt n concediu sau n deplasare. Turismul de afaceri deine n special acest tip de

clieni.

De asemnea, internetul a devenit un mijloc de comunicare i informare relativ ieftin i util.

In plus, avantaj competitiv dein acele structuri de primire a turitilot care pun la dispoziia

clienilor a unei reele wireless. Este o metod mai eficient de a accesa internetul indiferent de

poziia persoanei n cadrul ncperii. Activitile de pot au nregistrat n ultimii ani scderi ale

13


14/48

numrului de colete potale sau a trimiterilor cu valoare declarat. Tabelul nr.11 ilustreaz aceast

scdere.

Tabelul nr. 11 ACTIVITILE DE POT

Activitile de potCoresponden i

imprimate

(mii bucai)

Colete potale

(mii bucai)

Trimiterirecomandate

(mii bucai)

Trimiteri cuvaloaredeclarat

(mii bucai)

2005 5385 107 1792 131

2006 15549 83 1688 62


De asemenea, tot mai multe structuri de primire a turitilor apeleaz la amplasarea de

camere de supraveghere care s le permit un control permanent i o asigurare de asemenea

continu a siguranei persoanelor cazate.

1.2. Analiza micromediului in judetul Cluj

Analiza SWOT reprezinta o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si aamenintarilor care a fost creata si utilizata de intreprinderi ca instrument de formulare astrategiilor.

Acest instrument face posibila analizarea rapida a punctelor strategice cheie, precum siidentificarea alternativelor strategice. Astazi, analiza SWOT este aplicata in cadrul analizeiteritoriului si este utilizata ca instrument pentru facilitarea planificarii in cadrul administratiilor

publice.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile stabilite,procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente:

construieste pe Punctele Tari, elimina Punctele Slabe, exploateaza Oportunitatile, indeparteaza Amenintarile.

14


15/48

Puncte tari

Plasare geografica

o Plasare strategica, centrala pentru regiuneade

nord-vest a tarii, posibilitatea realizarii de

conexiuni cu celelalte orase si judete din

regiune.

o Situata in zona de contact a trei unitati

geografice majore: Muntii Apuseni, Platoul

Somesan si Campia Transilvaniei.

o Situarea pe raul Somesul Mic, fapt ce ii

asigura necesarul de apa potabila pentru

orasul resedinta de judet, cat si de energie

electrica, aceasta din urma fiind chiar

exportata si in alte judete.o Plasarea judetului la intersectia coridoarelor

majore de transport european.

o Judetul Cluj este traversat de coridorul de

sud-vest care leaga Bucurestiul de Budapesta.

o Situat la intersectia unor importante

magistrale feroviare si rutiere care-i asigura

legaturi facile cu toate zonele tarii - in judetul

Cluj se regasesc cai de acces rutier si feroviar

de interes national si international.

o Judetul Cluj face parte dintr-o regiunemediudezvoltata

care in viitor poate detine un rol

Puncte slabe

Plasare geografica

o Exista comune situate in zona montana, la

inaltimi mari, ingreunand conditiile de

viata, comunicare, productie si dezvoltare.

o Distanta relativ mare de granitele tarii.

o Existenta unor comune relativ izolate.

o Lacurile naturale sunt putine si de

importanta secundara ca utilitate

economica.

o Torentialitate ridicata a precipitatiilor

atmosferice.

o Existenta unor zone cu risc de inundare.

o Nivel redus al investitiilor in domeniul

amenajarilor funciare.

Turism

o Ponderea dominanta a resurselor atractive

ale judetului este exploatata la un nivel

inferior de eficienta.

o Lipsa amenajarilor specifice unei oferte

atractive competitive.

o Introducerea deficitara, cu amenajari de

circumstanta, in circulatia turistica amultor obiective.

15


16/48

coordonator.

o Judetul Cluj se prezinta ca spatiu cu risc

seismic redus si ca zona cu risc scazut pentru

inundatii.

Turism

o Judetul Cluj este un centru activ din punct de

vedere turistic, pe plan intern si international.

o Prezenta unui cadru natural variatmorfologic,

alcatuit din podisuri si munti, care, peisagistic

exclude monotonia turistica .

o Judetul Cluj se inscrie intr-un climattemperat

moderat, fara extreme deosebite, ceea ce

favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice

intregul an. Durata zapezii in muntii de peste

1 800 m altitudine este de 4-5 luni/an.

o Datorita unui substrat geologic salifer, la

bordura Campiei Transilvaniei apare o

o Lipsa cailor de acces modernizate spre

numeroase obiective si zone turistice; ca

urmare, initiativele amenajarii turistice se

blocheaza din lipsa acestei facilitatiaureola de izvoare si lacuri sarate, cu o

importanta remarcabila in turismul curativ. In

anumite areale sunt cantonate namoluri

terapeutice.

o Extensiunea mare a padurilor de foioase si

conifere atribuie peisajului o valenta estetica

certa, functia turistica a padurii (prin efectele

de margine si de insula , prin rolul

antipoluant) fiind recunoscuta.

o Fauna cinegetica si piscicola variata creeaza

conditiile optime practicarii turismului

cinegetic si a pescuitului sportiv sau de

agrement.

o Judetul detine numeroase situri arheologice

antice, cetati si castele medievale, biserici si

manastiri, monumente, edificii culturale si

economice cu rol decisiv in practicarea

turismului cultural.

o Diversitatea resurselor turistice face posibila

afirmarea unor tipuri si forme variate de

turism (recreativ, curativ, cultural, mixt:

speoturism, alpinism, turism cinegetic si

piscicol, turism extrem, rural, urban).o Prezenta unei populatii urbane numeroasa in

16


17/48

judet, cu nevoi turistice mai ridicate, ce

asigura o cerere potential numeroasa pentru

servicii turistice.

o Cresterea numerica a practicantilorturismului, fenomen specific oraselor cu

standard de dezvoltare economica si sociala

mai ridicat.

o Largi posibilitati de afirmare a turismului

rural, indeosebi in localitatile zonei montane,

dar si in unele asezari, mai dotate ca

infrastructura din Podisul Somesan sau

Campia Transilvaniei.

o Existenta unei infrastructuri de cazare de

peste 5.000 locuri intre care se inscriu baze

moderne, cu confort competitiv.

o Pozitia geografica favorabila a judetului in

raport cu axele majore de circulatie interna si

internationala (E60, magistralele feroviare

Bucuresti-Episcopia Bihorului; Bucuresti-

Halmeu; aeroportul din Cluj-Napoca).

o Rolul de tranzit al spatiului judetean inspre

centrul si vestul Europei, dar si in sens invers,

spre centrul, estul si sudul Romaniei.

o Oferta turistica actuala de nivel scazut sub

aspectul confortului si serviciilor.

o Produs turistic sablonar. Nu se pun in

valoare elementele de specificitate,originalitate ale ofertei.

17


18/48

o Lipsa materialelor promotionale.

o Lipsa promovarii ofertei turistice la toate

nivelurile (regional national, international)

o Lipsa unui brand turistic al judetului.

o Grad de specializare profesionala limitat

al multor promotori ai turismului (in

special cei din mediul rural). Amatorismul

si improvizatia sunt frecvente.

o Lipsa unor institutii indispensabile

informarii si organizarii activitatilor

turistice (centre de informare turistica,

asociatii ale promotorilor turismului din

diferite subramuri ale acestuia, sindicatul

lucratorilor din turism etc).

satisface o cerere din ce in ce mai

variata

18


19/48

Oportunitati

Plasare geografica

o Traseul proiectat al autostrazii Bors-Brasov

traverseaza teritoriul judetului. Distanta

punctelor de racordare la autostrada este la

aproximativ 15 km de municipiul resedinta de

judet.

o Modernizarea unor drumuri care sa creasca

interconectarea cu judete limitrofe, in special

cu cele din zona montana (M-tii Apuseni).

o Drumul judetean (DJ) care trece prin Bazinul

Ponor si Padis, leaga judetul Cluj de judetul

Bihor.

o Modernizarea drumului forestier care leaga

judetul Cluj de judetul Alba prin bazinul

Ponor.

Turism

o Valorificarea superioara a potentialului

turistic al judetului, in special zona montana

si municipiul Cluj-Napoca.

o Posibil parc de distractii in Cluj-Napoca.

o Prezenta autostrazii Bors-Brasov va permite

accesul mai multor turisti.o Cererea crescanda de servicii turistice pe

Amenintari

Plasare geografica

o Aglomerarea urbana.

o Versanti lipsiti de vegetatie forestiera,

care favorizeaza instalarea proceselor de

risc.

o Incapacitatea de a cofinanta proiectele de

investitii in infrastructura locala sau

judeteana

o Nivel relativ scazut al investitiilor in

infrastructura care sa valorifice avantajele

plasarii geografice a judetului.

o Existenta in zona periurbana a unor comune

dezvoltate si cu potential mare de dezvoltare

poate conduce la constituirea unei ariimetropolitane.

Turism

o Starea precara a unor drumuri, densitate

rutiera redusa in zona montana a judetului.

o Subutilizarea potentialului turistic existent

la nivel de judet.

o Mentinerea in stare latenta, ineficienta

economic si social, a valorificarii

potentialului atractiv al judetului.

19


20/48

piata

interna si externa a domeniului.

o Nevoia de conservare si protejare prin turism

organizat a unor resurse supuse degradariinaturale sau antropice.

o Afirmarea recenta a turismului rural pe plan

mondial. Existenta in Judetul Cluj a unor

valori etnografice de exceptie justifica o astfel

de abordare prioritara.

o Crearea complementaritatii economice si

sociale in conditiile regresului industriei si

stagnarii agriculturii judetului.

o Reconstructia ecologica prin turism a unor

areale afectate de alte forme de valorificare

economica (minerit, forestier, pastoral).

o Proliferarea amenajarilor ad-hoc.

o Afectarea si degradarea resurselor

turistice naturale sau antropice, prin

exploatare inadecvata.o Dezvoltarea altor forme de valorificare

economica concurentiale (industrie,

exploatari forestiere, agricultura) cu efect

negativ asupra structurii si compozitiei

fondului turistic.

o Extinderea concurentei neloiale.

o Ineficienta unor amenajari turistice.

o Nesatisfacerea nevoilor sociale

(recreative, culturale sau curative) a

cererii turistice.

o Existenta in judet a unor institutii universitare

implicate in formarea specialistilor pentru

domeniul turistic.

o Afirmarea speoturismului si turismului

cinegetic in conditiile existentei in judet a

unor resurse deosebite si a lipsei acestora

(fauna cinegetica) in tarile din vestul Europei

(mari emitatoare de fluxuri turistice).

o Existenta unor programe europene de

dezvoltare a activitatilor si infrastructurilor

turistice, finantate, predominant, din fonduri

comunitare ce trebuie astfel accesate.

o Cresterea rolului administratiei locale ingestionarea resurselor teritoriului aferent

20


21/48

comunelor sau judetului conform principiului

autonomiei locale.

o Pierderea clientelei proprii atrasa de alte

zone cu standard turistic superior.o Crearea unei imagini negative asupra

obiectivelor zonei (judetului) prin vectorul

unei cereri turistice nesatisfacute.

o Participarea redusa a turismului la

dezvoltarea judetului.

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme derelief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii conferao pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantelesale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi,

prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor(Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda siCojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncteturistice de mare interes. Lor li se adauga monumente istorice datand din timpuri stravechi,monumente de arta si elemente folclorice originale.

Judetul Cluj beneficiaza de un potential turistic impresionant dar care este foarte putin exploatat(facem in principal referire la turismul montan - zona Muntilor Apuseni, turismul istoric Cluj-

Napoca, agro-turism zona rurala etc.)

Conform profilului turistic al judetului, fixat in liniile sale majore in PATR, principalele tipuri de

turism competitive pentru judetul Cluj sunt:

21


22/48

Turismul cultural se situeaza in varful piramidei posibilitatilor de afirmare datorita unuipotential atractiv constituit din numeroase si variate obiective istorice, religioase, etnografice,culturale, monumente, obiective economice cu atribute turistice existente in perimetrul judetului.

Turismul cultural poate fi:

- Turismul urban are un camp de practicare larg deschis in municipiile Cluj Napoca, in primulrand, respectiv in Turda, Dej si Gherla in intravilanul carora exista o mare concentrare de atractiituristice: muzee, edificii religioase, Gradina Botanica, monumente (statui, busturi, casememoriale), vestigiile istorice, institutii de arta si cultura etc.

- Turismul ruralare o puternica tenta culturala prin valorificarea obiceiurilor, traditiilor sau

folclorului local.

- Turismul religios are in vedere valorificarea obiectivelor religioase ale judetului, dar mai

ales manifestarile organizate de acestea (hramuri, pelerinaje).

Turismul recreativ montan ocupa locul secund al ierarhiei si se poate practica pe cca25% din suprafata judetului. Varietatea resurselor determina posibilitatea practicarii mai multor

forme de turism si anume:

o Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj)

o Speoturismul

oAlpinismul

o Turismul de drumetie

o Turismul cinegetic

o Turismul de agrement piscicol

o Turismul extrem

Turismul curativ detine resurse importante, legate de saliferul ce strabate axial, de la

nord-est la sud-vest judetul, ceea ce poate genera, prin amenajari adecvate crestereacompetitivitatii sale in plan regional. El imbraca doua forme si anume :

o Turismul balnear

o Turismul climateric

Turismul mixt sau polivalent rezulta din asocierea a doua sau a tuturor tipurilorprecedente in vederea oferirii unor servicii rapide si complexe care raspund nevoilor turistilor.

Frecventa este asocierea dintre turismul recreativ si cel cultural in cadrul turismului rural, devenit

o forma in dezvoltare efervescenta la nivelul judetuluiAlte forme de turism ce se pot practica cu succes la nivelul Judetului Cluj sunt:

22


23/48

o Turismul stiintific,

o Turismul de afaceri,

o Turismul de tranzit

Baza de cazare

Unitati de cazare turistica existente in luna iunie 2008

Sursa: Directia Regionala de Statistica Cluj

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica,in functiune, la sfarsitul anului

2008:

23


24/48


Putem observa ca pepercursul a cateva luni s-a desfiintat o singura unitate de cazare, si anume unhotel.

Dinamica locurilor de cazare existente la nivelul judetului Cluj

24


25/48


Daca facem o comparatie intre datele statistice prezentate mai sus, referitoare atat lanumarul unitatilor turistice de primire cat si numarul locurilor de cazare existente, observam o

crestere continua pana in anul 2002, urmata in anul 2003 de o scadere cu aproximativ 10% aacestora, urmand ca din anul 2004 sa se inregistreze din nou cresteri pana in anul 2007, moment incare incepe din nou o scadere la nivelul unitatilor turistice si implicit a locurilor de cazare.

Scaderea numarului de turisti cazati in stabilimente turistice se maninfesta la toate nivelele national, regional si judetean.

In acest context consideram ca este necesara o implicare mai mare la nivelul tuturor structurilor,atat locale cat si centrale in a asigura infrastructura de baza pentru dezvoltarea turismului, tinandcont de posibilitatea atragerii de fonduri europene si de potentialul turistic existent.

Structura locurilor de cazare turistica pe tipuri de structuri de

primire turistica, in semestrul I 2008

25


26/48

Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare :


Dinamica principalilor indicatori ai activitatii turistice:

26


27/48


In ceea ce priveste dinamica indicatorilor activitatii turistice acestia au un parcurs ascendent si

sublinieaza o crestere a numarului de sosiri si innoptari in unitatile de cazare din judetul Cluj inprimul simestru al anului 2008 fata de anul 2007.

SOSIRI N PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC CU FUNCIUNI

DE CAZARE TURISTIC, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTIC

1) date provizorii

27


28/48


Dupa analizarea celor doua tabele cu numarul total de sosiri in structurile de cazare putem observaca in anul 2007 acestea au crescut considerabil fata de ultima luna a anului 2006. Trendul

ascendent a continuat si pe parcursul anului 2008, insa cu o scadere brusca in luna decembrie cands-au inregistrat valori mai mici decat cele din decembrie 2007.

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica, in semestrul. I 2008

numar


Numarul turistilor straini este cu mult mai mic decat cel al romanilor care aleg ca destinatieturistica judetul Cluj. Cele mai multe sosiri se inregistreaza in hoteluri, insa dupa cum putemobserva acestea sunt cel mai mult preferate de cetatenii straini, in timp ce romanii isi indreaptaatentia mai mult asupra pensiunilor.

28


29/48

Innoptari in structurile de primire turistica pe tipuri si categorii de structuri, in semestrul I2008


Din numarul total al innoptarilor, cei mai multi au fost cetateni romani care au stat in general inhoteluri de 2 si 3 stele. Catatenii straini care au ales ca destinatie judetul Cluj au ales sa innoptezein hoteluri de 4 stele.

Infrastructura de acces turistic. In general exista posibilitati de acces auto spre

majoritatea obiectivelor turistice din judet. Caile rutiere au densitatea cea mai ridicata,0,39km/km si o lungime totala de 2637,7 km, dar si starea cea mai variata, de la drumurileasfaltate la cele de pamant, nemodernizate. Caile ferate traverseaza judetul prin intermediulmagistralelor, cu conexiune internationala, Bucuresti-Cluj-Napoca-Epsicopia Bihorului siBucuresti-Saratel-Dej-Baia Mare.Aeroportul International Cluj ofera legaturi aeriene nationale siinternationale.

Infrastructura logistica a turismului include institutiile si organizatiile care au ca obiect

de activitate promovarea si afirmarea turismului ca activitate social-economica., ex. agentiile de

turism a caror activitate complexa este recunoscuta: Eximtur, Calibra, Eurolines, Air Transilvaniaetc.

29


30/48

Ca o concluzie generala, privind atat potentialul turistic oferit de aceasta zona, cat siinfrastructura deja existenta, precum si fluctuatile ei in timp, putem spune ca eterogenitateacadrului natural ce se remarca printr-un peisaj plin de pitoresc la care se adauga vestigii istoriceevocatoare ale unor momente din trecutul tarii noastre, numeroase monumente de arta si elementeetnografice si folclorice originale fac din teritoriul judetului Cluj un centru de mare atractivitate

turistica, pe plan intern si international.Potentialul turistic se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea uneigame variate de forme : drumetie, alpinism, turism auto, sporturi de iarna si de vara, odihna descurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc. Statiunile balneoclimaterice

prezinta, in general, interes doar la nivel local, insa Baile Someseni, Cojocna, Baita, Turda si OcnaDejului, cu proprietati terapeutice deosebite, justifica eforturi pentru modernizarea si largireaamenajarilor, care ar putea extinde aria de interes dincolo de limitele judetului.

Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevaratavaloare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atat pentru ofertanti catsi pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe multiplecai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie, care saconstientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si modernizareaamenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atat in tara cat si peste hotare.

2. Program de dezvoltare a serviciilor de turism in judetul Cluj

MISIUNEA PROGRAMULUI

Consideram ca este important sa pornim de la conceptul de dezvoltare durabila ce-si propune sarezolve problemele prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-sisatisface propriile nevoi, planificarile, intentiile si masurile ce vizeaza dezvoltarea judetului Clujsunt in interesul cetatenilor.

Asa cum a reiesit din analiza socio-economica din capitolul unu, precum si analiza SWOT si PESTperspectivele de dezvoltare ale judetului sunt reale prin avantajele oferite de locatiajudetului, defaptul ca este un vestit centru universitarsi medical, precum si de faptul ca are o istorie bogata si

peisaje deosebite in pofida suprafetei ariilor protejate de doar 1% din totalul suprafetei judetuluiCluj (proportia situeaza judetul Cluj mult sub media pe tara 4,8%).

Infrastructura existenta este de asemenea un punct important. Existenta unui aeroport modernizat, aajutat foarte mult judetul si a dat un impuls pozitiv dezvoltarii lui din punct de vedere turistic, siimplicit economic.

30


31/48

Obiectivele stabilite necesita o perioada de timp mai lunga, atat pentru realizarea lor cat si pentru avedea impactul preconizat. Consideram importante in primul rand proiectele de infrastructura

printre acestea putem enumera:

- Modernizarea infrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop Ic Ponor - in datade 08.08.2008 s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Cluj, in calitate de

beneficiar, si Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, in calitate de Autoritate deManagement pentru Programul Operational Regional, pentru proiectul Modernizareainfrastructurii de acces in zona turistica Rachitele Prislop - Ic Ponor. -Reabilitarea drumului Ciucea Crasna - Virsolt in data de 08.08.2008 - s-a semnat contractul de finantare intre Consiliul Judetean Salaj, in calitate de beneficiar, si Ministerul DezvoltariiRegionale si Locuintei, in calitate de Autoritate de Management pentru Programul OperationalRegional.

In ceea ce priveste infrastructura turistica sunt in implementare urmatoarele proiecte:

- Creterea atractivitii turistice a zonei cu potenial balnear Lacurile srate Zona Durgu Valea Srat i Salina Turda; -Dezvoltarea potentialului balnear al lacurilor sarate din regiunea Nord-Vest.

Ambele proiecte sunt finantate prin Programul Phare 2005 Coeziune Economic i Social Proiecte Mari de Infrastructur Regional componenta Infrastructura de turism.

Imbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si educationale la nivel judetean silocal, s-a semnat contractul de finantare pentru proiectul: -Reabilitarea i modernizarea Ambulatoriului Corp F Hidroterapie al Spitalului Clinic deRecuperare Cluj-Napoca, finantat prin Programul Operational Regional.

In domeniulprotectiei mediului, sunt de proiecte care au obtinut finantare:

- Extinderea i reabilitarea sistemelor de ap i ap uzat din judeele Cluj-Slaj mbuntirea

sistemelor de alimentare cu ap, canalizare i epurare n zona Cluj-Slaj, finantat prin ProgramulOperational Sectorial Mediu. Aplicaia a fost aprobat prin Decizia de Aprobare a ComisieiEuropene nr. 1311 din 02.04.2008.

- Extinderea si reabilitarea sistemelor de apa si apa uzata in regiunea Turda - Campia Turzii Studiu de Fezabilitate aprobat la Bruxelles prin Decizia nr. C (2008) 1312/03.04.2008, finantareafiind asigurata prin Programul Operational Sectorial Mediu. - Managementuldeseurilor Primaria Dej in curs de implementare.

Obtinerea finantarii pentru aceste proiecte reprezinta pasul important spre implementarea

lor. Astfel, indicatorii masurabili, de rezultat imediat: numar de kilometrii asfaltati, numar degospodarii care beneficiaza de alimentare cu apa, numarul statiilor de epurare, si asa mai departe,precum si indicatorii de impact vor determina stabilirea urmatoarelor directii de dezvoltare ale

31


32/48

regiunii. Rezultatele obtinute dupa realizarea acestor proiecte si impactul lor asupra regiunii se vormaterializa prin cresterea atractivitatii regiunii atat din punct de vedere al investitiilor in turism, catsi a investitiilor strategice - crearea de parcuri industriale in apropiere datorita existenteiinfrastructurii de baza.

Aceste rezultate vor fi materializate prin cresterea locurilor de munca datorita investitiilor,

a calitatii vietii si reducerea disparitatii in dezvoltarea economica de ansamblu. Astfel principalelecampuri de actiune identificate sunt: infrastructura, mediul, mediul social, turismul, economia simediul de afaceri. Din punct devedere al dezvoltarii localitatilor judetului, cea mai importanta directie s-a considerat a fi aceea derealizare a zonei metropolitane in jurul polului national Cluj Napoca, cu rolul de a impulsiona sidiversifica activitatile economice. Rezultatul demersurilor trebuie sa fie stimularea investitiilor,reducerea somajului, imbunatatirea nivelului de trai, stoparea migratiei externe, dezvoltareasistemelor de sanatate, sociale si de infrastructura.

OBIECTIVELE PROGRAMULUI

Perspectivele de dezvoltare ale judetului Cluj au ca obiectiv general stabilirea directiilor de alocarea fondurilor publice pentru investitiile cu impact major asupra dezvoltarii economice si sociale a

judetului, in scopul diminuarii decalajelor existente fata de entitatile similare din statele membreale Uniunii Europene.

Domeniile care contribuie la definirea provocarilor de dezvoltare pentru judetul Cluj sunt: 1.Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestere

economica; 2.Infrastructura judeteana si locala de transport;3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;4. Domeniul economic si social;5. Turismul;6. Mediul inconjurator;

1. Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential decrestere economica

La nivel judetean se va actiona pentru:- atragerea in cat mai mare masura a fondurilor nerambursabile europene prin proiecte viabile deinteres regional/judetean/local; -

promovarea parteneriatului public in proiectele de dezvoltare pentru sectorul public; -sporirea cofinantarii locale la proiectele de investitii care sa conduca la dezvoltarea economicalocala si, pe aceasta baza, la cresterea veniturilor proprii ale localitatilor; -analizarea conditiilor de utilizare a imprumuturilor bancare ca suport alternativ la cofinantarea

proiectelor de interes pentru colectivitatile locale.

Pentru o dezvoltare economica durabila in zona se considera necesar a se dezvolta

activitatile din agricultura, industria alimentara, zootehnie, industria prelucrarii laptelui, industriaprelucrarii carnii, fermele zootehnice integrate, precum si din comert, mestesuguri traditionale,agroturism si turism rural.

32


33/48

Avand ca principale puncte forte: traditia, personalul calificat, avantajul de a fi o zonageografica cu potential ridicat de dezvoltare si fiind un centru polarizator in regiunea de dezvoltare

Nord-Vest, judetul Cluj trebuie sa dezvolte o economie generatoare de valoare adaugata ridicata,cresterea productivitatii muncii realizandu-se prin: - investitii in capitalul

productiv din industria locala a judetului, precum si din sectorul agricol; - investitii in

echipamente si tehnologie in toate sectoarele de activitate; - investitii incapitalul uman pentru obtinerea unei forte de munca inalt calificata, cu nivel de educatie ridicat sicapacitate de adaptabilitate la nevoile in schimbare ale pietelor; - o abordare pro-activain ceea ce priveste absorbtia investitiilor straine directe care sa permita obtinerea unor produse siservicii cu valoare adaugata mare in toate sectoarele de activitate; - cresterea eficientei in ceeace priveste consumul de energie, acordandu-i-se acestui domeniu o importanta deosebita inactivitatile de cercetare-inovare.

Pentru crearea unei baze antreprenoriale dinamice, avand in vedere ca mediul de afaceriexistent in judet este preocupat de diversificarea economica si ca acesta raspunde cu promptitudine

la oportunitatile de piata atat locale, cat si regionale, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentrurealizarea de investitii in extinderea bazei si promovarea culturii antreprenoriale, astfel incatcompaniile sa-si optimizeze operatiunile si costurile si sa raspunda oportunitatilor de dezvoltare,atat pe piata interna, cat si in cadrul pietelor regionale sau globale;

In vederea cresterii competitivitatii economice, la nivel judetean trebuie sa se actioneze pentrudezvoltarea puternica a unor centre de competenta menite sa revigoreze ramurile industriale cutraditie la nivel local.

Calitatea drumurilor de acces catre orice localitate sau obiectiv economic situat in judet constitue

elementul vital in localizarea companiilor si dezvoltarea mediului de afaceri si turismului.2. Infrastructura judeteana si locala de transport

Asa cum am definit anterior, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii judetene si locale detransport vizeaza cresterea gradului de accesabilitate a regiunii, al mobilitatii populatiei, bunurilorsi serviciilor in vederea stimularii dezvoltarii economice durabile. Dezvoltarea retelelor detransport va facilita, de asemenea, cooperarea interregional si va contribui semnificativ la crestereacompetitivitatii intreprinderilor/firmelor si a mobilitatii fortei de munca, si, prin urmare, la odezvoltare mai rapida a judetului.

In perioada vizata de prezenta Strategie de Dezvoltare, factorii de decizie de la nivel judetean silocal vor trebui sa actioneze pentru:

- conectarea drumurilor judetene la reteaua de drumuri nationale si la reteaua TEN, acest procesconducand la cresterea fluxurilor de capital, a mobilitatii fortei de munca, a accesabilitatii spre si ininteriorul tarii, crearea de noi oportunitati de locuri de munca, inclusiv in zonele rurale; -reabilitarea si modernizarea strazilor urbane; - -construirea si modernizarea soselelor de centura.

3. Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educational

33


34/48

Dezvoltarea economica a unei regiuni este influentata de calitatea serviciilor de sanatate,educatie, sociale. De aceea investitiile realizate in aceste domenii au ca scop imbunatatirea calitatiisi ridicarea acestor servicii la standarde europene, cu implicatii asupra gradului de sanatate si al

participarii populatiei la piata muncii, precum si in ceea ce priveste gradul general de atractivitateal regiunilor, respectiv al judetelor. Orientarile Strategice

Comunitare pentru perioada 2007-2013 prevad necesitatea reducerii disparitatilor in ceea cepriveste calitatea si gradul de acces al populatiei la servicii de sanatate si servicii sociale la nivelregional, precum si necesitatea unor activitati concrete pentru cresterea calitatii si eficacitatiisistemului educational si de training. Serviciile sociale de la nivel local trebuie sa raspundanevoilor tuturor grupurilor dezavantajate, nivelul local fiind actorul principal in rezolvarea

problemelor grupurilor sociale vulnerabile. Strategia Nationala pentru servicii sociale (elaborata inanul 2004) propune reorganizarea sistemului, de la acordarea asistentei in urma produceriiefectelor de excludere sociala la interventii pro-active, de constientizare si de prevenire la nivelul

populatiei si al potentialelor grupuri dezavantajate. Pentru a atinge acest obiectiv sunt necesareinvestitii in infrastructura si echipamente pentru ca acestea sa fie in concordanta cu standardele

europene in materie. De mentionat faptul ca trebuie luat in considerare principiuldezinstitutionalizarii promovat de politicile europene si nationale in domeniul social.

Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt: -imbunatatirea comunicarii si informarii asupra drepturilor si beneficiilor serviciilor sociale; -imbunatatirea managementului si organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale; -facilitarea participarii tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale.

De asemenea, trebuie acordata atentie investitiilor in centrele rezidentiale care sa asigureservicii de cazare de lunga durata, realizandu-se astfel un cadru de gazduire adecvat precum si de

ingrijire a persoanelor aflate in dificultate.

Exista programe de asistenta sociala si protectia copilului, cuprinse in Strategia Judeteanain domeniul asistentei sociale si protectiei copilului 2008-2013 adoptata prin Hotararea ConsiliuluiJudetean Cluj nr.128/2009. Avand in vedere caracterul deosebit al acestui domeniu, ConsiliulJudetean Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - impreuna cu consiliilelocale trebuie sa identifice si sa promoveze proiecte de modernizare/extindere a unitatilor deasistenta sociala destinate persoanelor cu nevoi speciale (copii cu dizabilitati, persoane cu handicapsi batrani).

Strategia Nationala de Sanatate Publica ( O.M.S. nr.923/2004) vizeaza dezvoltarea unuisistem de prevenire si tratare modern, performant, accesibil tuturor categoriilor de persoaneafectate, precum si a unui sistem eficient de servicii de urgenta. Pentru a eficientiza sistemul desanatate, Strategia Nationala prevede imbunatatirea infrastructurii spitalicesti.

Calitatea serviciilor educationale este influentata de conditiile de invatare, respectiv destarea si calitatea infrastructurii. Investitiile in reabilitarea, imbunatatirea si extindereainfrastructurii educationale vor asigura premisele cresterii capacitatii de scolarizare a unitatilor dininvatamantul obligatoriu, imbunatatind astfel conditiile de acces la educatie. InterventiileProgramului Operational Regional 2007-2013 vor fi complementare interventiilor realizatedin alte

surse, respectiv bugetul de stat,bugetele locale, imprumuturi externe.

34


35/48

Accesul la educatie al copiilor din localitatile cu economie in declin, in special din mediulrural si medii sociale vulnerabile este dificil din cauza infrastructurii scolare slabe, a distantelormari pana la cele mai apropiate scoli, insuficientei mijloacelor de transport, a unor spatii scolare decazare in apropierea scolilor.

In acest context o prioritate pentru autoritatile judetene si locale trebuie sa devina crearea si

dezvoltarea de campusuri preuniversitare. Dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare siinvestitii in spatiile de rezidenta.

4. Domeniul economic si social

Economia judetului Cluj are un inalt grad de complexitate, cu reale posibilitati dedezvoltare. Promovarea si definitivarea unor programe economice in acest judet dau garantiadezvoltarii si consolidarii structurilor economiei de piata.

Promovarea unor proiecte adecvate identificate la nivel local si dezvoltarea structurilor desprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri de afaceri, parcuri logistice) in zonele mai putindezvoltate si aflate in declin economic. Structurile de sprijinire a afacerilor pot fi axate pedezvoltarea activitatilor de cercetare si microproductie, pe dezvoltarea activitatilor de cercetare invederea dezvoltarii de noi modele si prototipuri, pe oferirea de facilitati pentru dezvoltareaintreprinderilor cu activitate productiva sau pe dezvoltarea de noi afaceri prin oferirea de serviciispecializate (consultanta, asistenta la inceputul activitatii respectivelor afaceri).

Parcurile industriale infiintate in judetul Cluj au avut un impact pozitiv atat asupra

dezvoltarii economice la nivel local, cat si asupra crearii de noi locuri de munca. In consecinta,mediul de afaceri local a fost consolidat si IMM-urile au fost incurajate sa desfasoare activitatieconomice in beneficiul colectiviotatii locale.

Pentru consolidarea mediului de afaceri, Consiliul Judetean Cluj are ca obiectiv atragereade investitori si crearea de locuri de munca durabile. O atentie deosebita va fi acordata de catreConsiliul Judetean Cluj si consiliile locale reabilitarii siturilor industriale poluate si neutilizate.Reabilitarea acestor areale industriale este necesara pentru imbunatatirea mediului inconjuratoroferind conditii mai bune pentru investitii noi datorita infrastructurii existente care trebuie doarimbunatatita si nu total innoita.

5. Turismul

Dezvoltarea turismului contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunii si lacrearea de noi locuri de munca. Imbunatatirea infrastructurii in zonele turistice si a serviciilor decazare si agrement va determina cresterea calitativa, la standarde europene a ansambluluiconditiilor de practicare a turismului, cu impact direct asupra cresterii cererii de turism pentru

judet, implicit pentru Romania. Prin pozitia sa geografica, judetul Cluj dispune de potentialturistic, cu resurse natural de o mare diversitate si armonios repartizate, care dau posibilitatea

practicarii diverselor forme de turism.

35


36/48

Potentialul turistic al judetului Cluj este caracterizat prin:- calitatea mediului inconjurator si satrea de conservare a resurselor naturale; -infrastructura generala a teritoriului (retea de cai rutiere si feroviare, surse de energie,infrastructura tehnico-edilitara, telecomunicatii);- existenta unor capacitati turistice variate ca structura, volum si grad de modernizare; -

concentrarea in teritoriu a resurselor turistice care determina tipul de turism prin care se potvalorifica: obiective cultural-istorice, elemente naturale cu valoare stiintifica, forme de reliefspectaculoase, zone impadurite, lacuri de agrement s.a.

Unul dintre domeniile spre care trebuie sa se indrepte Consiliul judetean impreuna cuconsiliile locale este turismul cultural. Pentru judetul Cluj este foarte important sa se conserve ceeace a mai ramas din mostenirea culturala a judetului (cladiri istorice, monumente, muzee, teatre,lucrari istorice de arta). Aceste initiative de conservare culturala, propuse de autoritatile locale, vortrebui insotite de o planificare serioasa prin care sa se conserve (si unde este posibil sa serestaureze) centrele istorice ale oraselor, sa se mentina stilul arhitectonic traditional.

O atentie deosebita trebuie acordata asazisului turism de nisa, care se bazeaza pe resurselenaturale si culturale: statiuni balneare, areale silvice, arii naturale protejate, zone care ofera

posibilitatea practicarii sporturilor de iarna s.a. In cadrul acestei categorii pot fi avute in vedere sidezvoltate si alte activitati, respectiv: turismul ecvestru, speo-turismul, turismul de aventura,turismul memorialistoric, turismul de perinaj, turismul de afaceri etc. In acelasi timp trebuiesprijinita infrastructura turistica de informare si promovare si furnizare de informatii turistice catresi de la turisti si tour operatori, vizand dezvoltarea durabila a produselor turistice si crestereautilizarii internetului in serviciile de rezervare si promovare turistica.

6. Mediul inconjurator

In domeniul protectiei mediului inconjurator, obiectivul care trebuie urmarit atat de catreConsiliul Judetean Cluj, cat si de consiliile locale, este acela de reducere a decalajului fata deUniunea Europeana in ceea ce priveste infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ,cat si calitativ. Aceasta trebuie sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea inconsiderare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului poluatorul plateste.

Obiectivele care trebuie urmarite de catre autoritatile judetene si locale in acest domeniu se

refera la:

- imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata prin asigurareaserviciilor de alimentare cu apa si canalizare in zonele urbane si stabilirea structurilor regionale

pentru managementul serviciilor de apa/apa uzata;- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor; -reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climatice cauzate desistemele de incalzire urbana; -

protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului

ariilor protejate inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000; - reducereariscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin implementareamasurilor in cele mai vulnerabile zone.

36


37/48

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata vizeaza unul din sectoarele incare necesitatile investitionale sunt foarte mari si de aceea in Planul de Actiuni se regaseste un

proiect prioritar in acest domeniu care acopera mai multe aglomerari urbane la nivel judetean sicare urmeaza sa se realizeze cu finantare din Programul Operational de Mediu. Proiectul va fifinantat din Fondul de Coeziune, este localizat in zona Turda-Campia Turzii, si are o valoare de

80,0 milioane euro. De asemenea, inca un proiect din aceasta categorie va fi finantat tot din Fondulde Coeziune si este un proiect comun pentru judetele Cluj si Salaj, in valoare de 197 milioane euro.

Proiectul din zona Turda - Campia Turzii a fost pregatit in cadrul Masurii ISPA2003/16/P/PA/013-05. De asemenea, proiectul comun pentru Judetele Cluj si Salaj a fost pregatitin cadrul aceleiasi Masuri ISPA. Investitiile din sectorul de apa, necesare pentru conformarea cuacquis-ul comunitar, sunt sensibil mai mari decat cele care pot fi implementate la nivelul POSMediu in perioada 2007-2013.

Legislatia din domeniul managementului deseurilor este in conformitate cu Acquis-ulcomunitar. Romania a obtinut in cadrul procesului de negociere perioade de tranzitie pana in 2017

pentru anumite tipuri de depozite de deseuri, in vederea conformarii cu Directivele UE: -depozite de deseuri municipale - perioada de tranzitie pana in 2017; -stocarea temporara a deseurilor industriale periculoase - 2009;- depozite de deseuri industriale nepericuloase - 2013.

Concluzii

In urma calculelor effectuate analzia SWOT si PEST - strategia de dezvoltare a JudetuluiCluj o constituie potentarea punctelor tari, in vederea valorificarii oportunitatilor de crestere siminimizarea efectelor punctelor slabe, prin eliminarea factorilor care blocheaza dezvoltarea. Prinaceasta Strategie se urmareste luarea unor masuri care sa permita redresarea economica a judetuluisi imbunatatirea situatiei, luand in considerare protectia sociala si conservarea mediului.

Domeniile in care se urmareste implementarea planului de dezvoltare sunt cele mentionatein capitoulu doi, si anume:- Dezvoltare urbana durabila la nivel judetean prin revitalizarea oraselor cu potential de crestereeconomica;- Infrastructura judeteana si locala de transport;- Infrastructura serviciilor sociale, de sanatate si educationala;- Domeniul economic si social; -Turismul;- Mediul inconjurator.

Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj, prin prioritatile stabilite urmareste dezvoltarea inaceasta regiune a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor naturale si umane

37


38/48

in corelatie cu conservarea mediului si a patrimoniului, care sa conduca la cresterea nivelului deviata al populatiei.

In Anexa 1 sunt prezentate proiectele in curs de derulare in clipa de fata, costul acestorasi termenul la care acestea trebuiesc finalizate. Numarul acestora este impresionant problema aparecand ne uitam la termenele de predare 2013 - ne este greu sa credem ca institutia va reusi sa

mearga cu toate proiectele in paralel si sa le duca la bun sfarsit. Un alt punct slab il constituieprocentul mic de innoire al infrastructurii - drumurile judetene - de aproximativ 10%, infrastructuracare dupa cum am mentionat este pe primul loc din punct de vedere al importantei.

Un domeniu important care pana acum nu a inregistrat activitate datorita costurilor ridicate,credem noi, este sistemul de apa si ape uzate care urmeaza sa sufere schimbari datoritamodernizarilor ce vor avea loc pana in 2013.

Strategia de Dezvoltare a Judetului Cluj are puncte care cu siguranta pot fi imbunatatite,problema apare defapt la modul cum o aplica si calitatea lucrarilor pe care acestia le presteaza pe

banii contribuabililor.

Bibliografie

1. Maria, Ioncic, Strategii de dezvoltare a sectorului teriar, Editura Uranus, Bucureti, 2004

2. Maria, Ioncic,Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureti, 2000

3. Stnciulescu,Gabriela, Managementul turismului durabil n centrele urbane, Editura

Economic,2004

4. *** www.primariacluj.ro

5. *** www.primariaclujnapoca.ro

6. *** www.cjcluj.ro

7. *** www.cluj.insse.ro

38
http://www.primariacluj.ro/http://www.primariaclujnapoca.ro/http://www.cjcluj.ro/http://www.primariacluj.ro/http://www.primariaclujnapoca.ro/http://www.cjcluj.ro/


39/48

ANEXA 1

Tipul proiectului, termenii si conditiile de finalizare.

Suma Proiectului -Euro Observatii

Titlul Aplicantul Suma Fonduri Durata Descrierea

Proiectului Totalastructurale

Proiectului Proiectului

1. DEZVOLTAREA DURABILA URBANA LA NIVELJUDETEAN

1 Proiectarea si Consiliul45.378.15

0 2009 - Stadion cu

executia unui

Judetean

Cluj 2011 capacitate destadion la 29.648 locuri la

standarde gradene, 948 locuri

internationale pe in loje pt VIP,

terenul situat in amenajare teren de

municipiul Cluj fotbal respectand

Napoca, Aleea norme impuse de

Parcului f.n. (pe criteriile FIFA si

amplasamentul UEFA, amenajare

fostului stadion pista de atletism de

municipal Ion categoria A, accese,

Moina) parcaje cu

capacitatea de 281

autovehicule,

realizarea retelelor

si racordurilor la

39


40/48

utilitati.

2 Dezvoltarea Zonei Asociatia de82.410.00

066.216.43

5 2009 - Dezvoltarea

Metropolitane Dezvoltare 2013 multifunctionala a

Cluj PlanulIntercomunitara Zonei

integrat de Zona Metropolitane Cluj

dezvoltare urbanaMetropolitana Proiect integrat

al polului de Cluj

crestere Cluj

3 PlanurileConsiliilocale 2009 - Proiectele incluse

integrate de 2013 in Planurile

dezvoltare integrate de

urbana ale dezvoltare urbana

centrelor urbane

din judetul Cluj

4 Reabilitarea Consiliul 2.300.000 2.000.000 2009 - Lucrari de

infrastructurii JudeteanCluj 2013 amenajare a

Parc etnografic si Muzeul scurgerii apelor de

Romulus Vuia Etnografic al suprafata, refacerea

Sectia in aer Transilvaniei sistemului rutier si

liber Cluj- a acostamentelor

Napoca din incinta,

consolidare versanti

2. IMBUNATATIREA SI MODERNIZAREAINFRASTRUCTURII

DE TRANSPORT LA NIVELJUDETEAN

1 Pista Aeroportul89.983.00

02009-2012 Realizarea unei

aterizare/decolare de International piste de 3500 m

3500 metri Cluj- la Aeroportul

Napoca Cluj-Napoca, cu

toate facilitatile

aferente- balizaj

luminos,sistemede apropiere,cale

de rulare,bretele

de legatura,

platforme de

stationare,

echipamente de

radionavigatie

2 Dezvoltarea, Aeroportul10.000.00

02009-2013 Se are n vedere

extinderea i International prelucrarea

modernizarea Cluj- traficului aerian

Aeroportului Napoca de marf pe linia

Interna ional Cluj- Europa Central

Napoca (terminal i de Vest i

40


41/48

cargo) deservirea

activit ilor

economice din

regiunea de NV

3 Modernizarea Consiliul14.919.60

310.782.95

52008-2011 Scopul

infrastructurii de Judeten proiectului esteacces in zonaturistica Cluj este reabilitarea

Rachitele-Prislop-Ic drumului

Ponor judetean

DJ 108 C si DJ

763 pe o lungime

totala de 20,5

km.

4 Reabilitarea Consiliul19.868.06

314.153.34

02008-2011 Creterea

drumului Ciucea Judetean accesibilit ii

Crasna - Vrol S laj, zonei deConsiliul confluen

Jude ean interjude ean

Cluj - prin racordarea la

partener drumul european

E 60, DN 1H,

DN 19B (Zal u-

Oradea) i

Autostrada

Braov Bor.

5 Decongestionarea Consiliul

23.028.53

4

19.574.25

4

2009-

2010 Modernizaretraficului rutier n Judetean drum judetean

principalii poli Cluj L=18,97 km

economici ai Regiunii

Nord-Vest Centura

6 Varianta ocolitoare Consiliul78.750.00

066.937.50

02012-2013 Constructie

Nord-Vest Tronson Judetean tronson nou

Apahida(DN1C)- Cluj L=31,5 km

Floresti(DN1)

7 Preg tire pachet Compania36.689.62

6 Prezentul proiect

proiecte 2 pentru Na ional i propune

completarea listei de realizarea

variantelor de ocolire Autostr zi analizei

(Bicaz, Sighioara, i fezabilit ii

F g ra, Huedin, Drumuri pentru

Brlad, Topli a, Na ionale identificarea

Tunad, Timioara alternativelor.

8 Reabilitarea ConsiliulBugetul urmeaza a fideterminat

2009-2013 Reabilitare

drumurilor judetene Judetean drumuri

din judetul Cluj Cluj judetene

9 Prelungirea Bd. Consiliul Bugetul2009-2013 Prelungirea Bd.

41


42/48

Muncii de la limita Judeteanurmeaza afi Muncii de la

municipiului Cluj- Cluj determinat limita

Napoca pana la municipiului

intersectia cu DN 1C Cluj-Napoca

pana la

intersectia cu DN

1C

3. IMBUNATATIREA INFRASTRUCTURII SERVICIILORSOCIALE

DE SANATATE SI EDUCATIONALE LA NIVELJUDETEAN

1 Construirea unui Consiliul25.000.00

021.250.00

0 2008 Construirea si

spital regional de Judetean 2013 echiparea cu

urgenta Cluj aparatura

moderna a unui

spital regional deurgenta unde sa

fie deservite

cazurile de

urgenta

2 Reabilitarea i Consiliul 1.472.314 1.051.6532009-2011 Obiectivul

modernizarea Judetean general al

Ambulatoriului Cluj proiectului este

Corp F dezvoltarea unui

Hidroterapie al sistem de

Spitalului Clinic prevenire siDe Recuperare tratament

Cluj-Napoca modern,

performant,

accesibil tuturor

categoriilor de

persoane afectate

si imbunatatirea

calitatii

infrastructurii

serviciilor de

asistenta

medicala la

Ambulatoriul dinSpitalul Clinic de

Recuperare Cluj-

Napoca.

3 Reabilitare, Consiliul 1.000.000 850.000 2009- Lucrari de

modernizare Local al 2013 reabilitare si

si echipare municipiului modernizare,

ambulator de Cluj- Napoca dotarea

specialitate ambulatoriului de

Spitalul clinic specialitate cu

Municipal Cluj- aparatura

Napoca moderna deinvestigatie,

recuperare,

fizioterapie si

42


43/48

tratament.

4 Crearea unui Consiliul 240.000 204.000 2009 Pentru a rezolva

compartiment de Judetean 2013 problema

ventilatie asistata Cluj sustinerii

de lunga durata in functiilor vitale pe

cadrul Spitalului termen lung la

Clinic de Copii copiiCluj-Napoca

5 Reabilitarea si Consiliul 600.000 510.000 2009 Reparatii capitale

modernizarea Judetean 2011 constructii si

ambulatoriului de Cluj intalatii corp C al

specialitate al cladirii spitalului

Spitalului Clinic unde este

de Boli amenajat spatiul

Infectioase Cluj- destinat

Napoca si dotarea ambulatoriului de

cu aparatura specialitate;

medicala de inalta dotarea cuperformanta aparatura

moderna de

inalta

performanta

si de

stricta necesitate;

6 Dotarea cu Consiliul 581.000 493.850 2009 Reabilitarea si

echipamente Judetean 2011 dotarea cu

medicale a Cluj echipamente

compartimentului medicale de

de chirurgie chirurgie a

toracica si terapie ambulatoriului

intensiva

7 Reabilitarea, Consiliul 240.000 204.000 2009 - Reabilitarea,

modernizarea si Judetean 2011 modernizarea

echiparea Cluj infrastructurii in

ambulatoriului cabinetele:

Spitalului Clinic Pediatrie I,

de Copii Cluj- Pediatrie III,

Napoca ORL, Chirurgie

Pediatrica si

echiparea

ambulatoriului

intraspitalicesc

8 Centru European Primaria 3.100.000 2 278 500 2009- Centru european

de Sport si Dej 2013 de sport si

Agrement agrement:

Modernizarea

bazei sportive a

municipiului

pentru recuperare

si formarea

abilitatilor fizice

9 Scoala de Arte si Consiliul 3.000.000 2.550.000 2009 Reabilitarea,

Meserii Samus Judetean 2011 modernizarea si

43


44/48

Cluj dotarea Scoalii de

Arte si Meserii

Samus in

vederea

promovarii

sanselor egale la

educatie, a

imbunatatiriiprocesului

instructiveducativ

si de

pregatire

profesionala a

elevilor cu

deficiente

educative speciale

avand ca si grup

tinta copii cu

deficiente de auz

4. MEDIUL DE AFACERI JUDETEAN SI LOCAL

- IMBUNATATIREA COMPETITIVITATIIACTIVITATILOR

ECONOMICE PRIORITARE SI INOVATOARE

1Pol decompetitivitate Consiliul Bugetul 2009- Realizarea cladirilor

Judetean urmeaza a 2013 si infrastructurii IT,

Cluj fi dotarea cu

determinat echipamentele

necesare: servere,statii, calculatoare

portabile etc.

necesare pentru

buna functionare a

acestui centru

regional..

2 Centrul expozitional Consiliul 4.963.000 4.316.000 2009- Realizarea unei

regional Judetean 2013 cladiri de

Cluj si organiaare a

Camera de expozitiilor cu

Comert si achizitionarea

Industrie dotarilor aferente

Cluj

3 Parcul industrial Consiliul55.352.00

047.049.20

0 2007- Crearea i

Tetarom III Jude ean 2010 mbun t irea

Cluj structurilor de

sprijinire a

afacerilor prin

construirea parcului

tehnologic

4 Parc Industrial Consiliul 7.500.000 6.375.000 2010-Campia Turzii Judetean 2012

Cluj,

44


45/48

Consilul

Local

Campia

Turzii

5 Reabilitarea zonelor Consiliul15.000.00

012.750.00

0 2009- depozit substante

industriale Turda Judetean 2013 chimiceCluj,

Consilul

Local Turda

6 Marketing N-V retea Primaria Dej 4.500.000 3.307.500 2009- Realizarea uneiregionala de centrede 2013 infrastructuri pentru

afaceri si marketing sustinerea

dezvoltarii de

afaceri in domeniu

mestesugurilor

traditionale

7 Incubator de afaceri Primaria Dej 800.000 2009- Incubator pentru

2013 dezvoltarea

afacerilor

8 Sistem informatic de Consiliul 5.000.000 2009-

management al Judetean 2013

documentelor si Cluj

arhivare electronica

pentru Consiliul

Judetean Cluj

5. DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN

1 Palatul Banffy din Consiliul 8.746.678 2009- Valorificarea

municipiul Cluj- Judetean 2013potentialului turisticsi

Napoca Cluj cultural al judetului si

Restaurarea, regiunii prin:

refunctionalizarea - restaurarea cladirii,

cladirii Muzeului derefunctionalizareaunor

Arta parti ale cladirii in

acord cu statutul demonument istoric. Se

propun noi functiuni

cum ar fi: sala de

conferinte, depozit de

sculptura, magazin.

2 Dezvoltarea 2007- Proiectul are ca scop

potentialului balnear 2009 reabilitarea arealului

al lacurilor sarate din turistic din zona

regiunea Nord-Vest lacurilor sarate din

localitatile Dej si

Cojocna din judetulCluj, respectiv

Beclean-Figa dinjudetul Bistrita-

45


46/48

Nasaud

3 Reabilitarea centrului Primaria 7.500.000 2009- Reabilitarea urbana a

istoric 2013 centrului istoric

4 Dezvoltarea Consiliul 2009- Scopul este de

domeniului schiabil - Local 2013 dezvoltare a

Statiunea Baisoara Baisoaradomeniului schiabil sia

practicarii sporturilor

de iarna, precum si

cresterea interesului

turistic pentru zona

5Dezvoltareaspeoturismului Consiliul 2.500.000 2009- Realizarea de

in Muntii Judetean 2013amenajari specificeale

Apuseni Clujcavitatilor subteranesi

realizare cai de accesin

zona pentrucresterea

numarului devizitatori

si practicanti ai

speoturismului

concomitent cu

protejarea fondului

speologic clujean

6 BALNEOTERAPIE Primaria 3.100.000 2009- Constructia unei baze

Dej 2013de tratament balnearin

municipiul Dej

6. DEZVOLTARE RURALA DURABILA LA NIVELJUDETEAN

1 Promovarea Consiliul 1.500.000 2010 Stimularea creariiasocierilormicroregionale Judetean 2012 unor structuri

intre Cluj institutionale

comune functionale care sa

devina active indomeniul serviciilor

locale in conformitate

cu legislatia in

vigoare

2 Infiintare Centru de OJCA Cluj 530.000 2009 Constructia

Excelenta pentru 2010 amenajarea si

consultanta agricola dotarea cu

echipamente

specifice a unui

centru de instituire

destinat in special

producatorilor

agricoli care

participa la

46


47/48

programe de

pregatire

profesionala

organizate de OJCA

Cluj

3 Centru european Primaria Dej 1.200.000 2009 - Centru european

pentru dezvoltarea 2013 pentru dezvoltareaagriculturii agriculturii:

Realizarea unei

infrastructuri de tip

incubator pentru

dezvoltarea

agriculturii in

regiunea Somes

4 Crearea unei retele Consiliul 1.200.000 Crearea unor centre

de telecentre/centre Judetean, de dezvoltare la

comunitare Consiliile nivel local care sa

Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj

Documents

Transcript of Aspecte Strategice Privind Dezvoltarea Serviciilor de Turism in Judetul Cluj