Perspectivele Serviciilor de Turism in Regiunea Brasov

8/3/2019 Perspectivele Serviciilor de Turism in Regiunea Brasov

1/24

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOVFACULTATEA DE ECONOMIE IN TURISM, COMERT

SI SERVICII

ECONOMIA SERVICIILOR

APLICATIIPERSPECTIVELE SERVICIILOR DE TURISM IN REGIUNEA

BRASOV

STUDENTA:ANUL III, GRUPA M-Z, AM


2/24

I. PREMISEActivitatea turistica se numara printre cele cateva fenomene ce s-

au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind otrasatura caracteristica a secolului nostru si in special a celei de a douajumatati a acestuia.

In noianul de transformari produse in viata social-economicadupa al doilea razboi mondial - introducerea automatizarii, folosireaciberneticii si tehnicii de calcul in diverse sectoare economice,industrializarea agriculturii, conturarea stiintei ca ramura de productie,modernizarea mijloacelor de transport etc. - societatea omeneasca,indiferent de forma relatiilor de productie, de sistemul social-politic

existent s-a industrializat la scara planetara. Societatile industrializate, maimult sau mai putin dezvoltate, au ca trasatura definitone o importantaconcentrare a populatiei in centre urbane, in cadrul carora, pe suprafeterestranse, se inregistreaza aglomerari ale locurilor de scolarizare si de munca,ale cailor si mijloacelor de transport ale familiilor in blocuri de locuinte,ale punctelor de distractie; de asemenea, societatea industrializata oferaprin organizarea stiintifica a productieisi a muncii, prin tehnologiamoderna si concentrarea intreprinderilor producatoare - posibilitatinelimitate de crestere a productivitatii muncii, cu multiple efecte pozitiveasupra membrilor societatii,. Intre care: cresterea veniturilor si a puterii decumparare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei si a puteriide cumparare prin marirea concediilor, cresterea sperantei medii de viata

dezvoltarea si modernizarea mijloacelr de informare.Insa, in acelasi timp, societatea industrializata are si efectenegative asupra membrilor ei, acestea manifestandu-se sub formaagresivitatilor biologice (poluare, lipsa de mis.care, maladii frecventeetc.), precum si a celor de ordin nervos (stresul psihic, constrangerile dinviata sociala si profesionala s.a.).

De aici, si nu numai, dorinta si tendinta oamenilor societatii contemporane de a-sipetrece timpul liber calatorind, cautand sau visand la colturi linistite dinnatura, vizitand orase si sate din tara de bastina sau din alte tari pentru acunoaste oameni si locuri, sau pentru a-si ingriji sanatatea. Si, cum numarulpopulatiei in majoritatea tarilor a crescut considerabil, iar influentafactorului distanta - timp a fost diminuata simtitor prin modernizarea

mijloacelor de transport, turismul - ca modalitate de petrecere placuta iutila a timpului liber - a cunoscut o "explozie" fara precedent, constituinduna dintre cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane, dar maiales a deceniilor sapte, opt si noua ale secolului XX.

Schimbrile politice i socio-economice de dup cel de-al doilea rzboimondial au determinat ca n foarte multe ari ale lumii s creasc, de la anla an, numrul vacanelor i cltoriilor turistice, n interiorul i exteriorulgranielor.

Varietatea activitilor din domeniul turismului, interdependena


3/24

dintre acestea, legturile existente ntre acestea i alte ramuri aleeconomiei naionale, diversificarea motivaiilor, creterea numrului defactori cu aciune de durat i spaiere care influeneaz raporturile dintrecerere i ofert au fcut ca turismul s devin o adevrata industrie, alcrui rol se gsete mereu n ascensiune, Privit ca un sector economicdistinct, turismul include o gama variat de servicii, i anume: servicii depublicitate i promovare, informare, cazare, alimentaie public, tratamentbalnear, agrement i divertisment variat .a.

1.Analiza evolutiei serviciilor de turism in perioada 2000-2003

Analiza evolutiei economiei nationale - cadru pentru analiza serviciilor de turismSursa datelor de mai jos este Ministerul de Finante, pentru datele din executia

bugetului public national, bilant contabil si impozitarea veniturilor persoanelor fiziceindependente si asociatii familiale.Calculul PIB

a) metoda de productiePIB= VAB+IP+TV-SP

PIB=produs intern brutVAB=valoarea adaugata brtuaIP=impozit pe produsTV=taxe vamaleSP= subventii pe produs

b)metoda cheltuielilorPIB=CF+FBCF+VS+( E-I)

CF= consum final efectivFBCF=forma bruta de capitalVS= variatie stocE=exportI=import

c)metoda veniturilorPIB=R+EBE+AI-ASP

R=renumerare salriuEBE=exced brtu de exploatareAIP=impozit prodASP=subventii prod


4/24

STUDIU DE CAZ: ZONA DE CENTRU A ROMANIEI

Numarul de locuitori in zona de centru a Romaniei

18.03.2002 07.01.1992 05.01.1977 15.03.1966589018 643261 582863 442692

Dupa cum se poate observa in acest grahic, populatia in zona de centru a Romaniei a vut cresterisemnificative dupa 1989, insa dupa 07.01.2002, numarul a inceput sa scada din cauza situatiei materiale

precare.

Densitatea locuitorilor in zone de centru a Romaniei2002 1992 1977 1966109.8 119.9 108.7 82.5Loc/km

18.

800000

ri

18.03.2002

Densitatea locuitorilor

20021992

1977

1966

0

20

40

60

80

100

120

140

1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005

ani

de

nsitatea


5/24

La fel ca si numarul de locuitori, densitatea a inceput sa scada dupa 1992, desi din 1966 inregistrase ocrestere continua datorita popularii masive din alte regiuni.

Populaia, fenomene demografice i fora de munc in Brasov

Populaia stabila a Municipiului Braov a fost la 01.07.2005 de 282.517 persoane.n funcie de vrst, populaia Braovului are componena de mai jos:

Structura populaiei stabile pe grupe de vrst n Municipiul Braov

Grupa de

vrst

Populaia

stabil la01.07.2005

06 ani 13.281

714 ani 16.6271519 ani 21.6402024 ani 25.9102559 ani 157.704

peste 60 ani 47.355

Total 282.517

Dinamica populaiei i evoluia forei de munc n Municipiul Braov suntprezentate n tabelul urmtor:

Dinamica populaiei 2005

Populaia legala -01.07.2005 279.791Natalitatea (nscui vii la 1000 locuitori)-Semestrul I 2005date provizorii

7,84

Mortalitatea (decedai la 1000 locuitori)-Semestrul I 2005- date provizorii

9,46

Spor natural la 1000 locuitori-Semestrul I 2005- date provizorii

-1,62

Populaia ocupat - date provizorii 133.352*Numrul de omeri la sfritul anuluiCf.AJOFM 7.388Rata omajului (% din populaia activ)-31.12.2005-Cf AJOFM

5,6

Mortalitate infantil (la 1000 nscui vii dup domiciliu) -**

* Date operative (determinate prin metode statistice)** Nu deinem date


6/24

Indicele PIB pe categorii de resurse2000 2001 2002 200392.4 95.1 102.3 106.8

Se poate observa in grafic o crestere continua a PIB-ului, datorita avantului luat desectorul tertiar dupa revolutie.

Sporul cu baza fixa= >106.8-92.4=14.4

Sporul cu baza in lant=>106.8-14.4=92.4

Indice de evolutie cu baza fixa=>106.8/92.4=1.15

Ritm de evolutie cu baza in lant=>92.4/95.1=0.97

Media seriei=>94.2+95.1+102.3+106.8/4=99.6

Spor mediu de evolutie=>

106.8-94.2/3=4.2

Indice mediu de evoulutie:106.8/92.4=106.8/94.2=1.06

Ritmul mediu de evolutie1.06-1=0.06

0

500

1000

1500

2000

2500

Series1 2000 2001 2002 2003

Series2 94.2 95.1 102.3 106.8

1 2 3 4


7/24

Productia , consumul intermendiar+valoarea adaugata bruta

Anii productie Consum intermediar Val ad brUTA1998 19519.4 10018.3 95011999 26607.9 12922.3 13685.6

2000 35138.8 16096.4 19042.42001 48333 23743 245902002 67553.3 35215.7 32337.6

Investitii , pe principalele active ale economiei nationale

2000 2001 2002 200344.1 47.1 43.3 46.9

Investitiile au crescut din 2000 pana in 2001, dar dupa aceasta data au inregistrat oscadere iar apoi din nou o crestere.




Ritm de evolutie cu baza in lant=>1.06-1=0.06

Ritm de evolutie cu baza in lant=>

43

43.5

44

44.5

45

45.5

46

46.5

47

47.5

199 9.5 200 0 2 000.5 20 01 200 1.5 2 00 2 200 2.5 2 003 200 3.5


8/24

46.9/43.3=1.08

Media seriei=>46.9+43.3+47.1+44.1/4=45.35

Spor mediu de evolutie=>46.9+44.1/3=30.06

Indice mediu de evoulutie:46.9/44.1=1.03


Investitii nete realizate pe surse de finantare2003 2002 2001 20004815.2 3315.0 2746.7 1097.8Mld lei


Sporul cu baza in lant=>

4815.2-3315=1500.2


Indice de evolutie cu baza in lant=>4815.2/3315=1.45

7000

8000


9/24

Ritm de evolutie cu baza fixa=>4.38-1=3.38Ritm de evolutie cu baza in lant=>1.45-1=0.45Media seriei=>4815.2+3315+2746.7+1097.8/4=2993.6

Spor mediu de evolutie=>

4815.2-1097.8/3=1239.1

Indice mediu de evoulutie:4815.2/1097.8=2.09Ritmul mediu de evolutie2.09-1=1.09

Indicii investiei, pe active

2001 2002 2003162.5 162.0 197.8

Imobilizari corporale

2003 2002 2001 200040189 27774 16254 12111

Imobilizarile corporale au crescut incontinuu datorita faptului ca se dorea o economie prospera in zona decentru a tarii, mediu propice pentru turism.

Sporul cu baza fixa= >40189-12111=28087

Sporul cu baza in lant=>40189-27774=

1

40000

45000

ld

lei


10/24

Indice de evolutie cu baza fixa=>40189-27774=124Indice de evolutie cu baza in lant=>

40189/12111=3.31

Ritm de evolutie cu baza fixa=>3.31-1=2.31


Media seriei=>40189+27774+16254+12111/4=24082

Spor mediu de evolutie=>40189-12111/3=9.359

Indice mediu de evoulutie:40189/12111=1.89


Indicii imobilizarilor corporale, pe active ale economiei nationale

2003 2002 2001

172.1 156.2 111.2

1. Inflaie

Rata inflaiei, determinat pe baza creterii preurilor de consum al populaiei, a fost n lunadecembrie 2005 de 0,5% fa de luna precedent.

Rata inflaiei n luna decembrie 2005, fa de: Rata medie lunar a inflaiei n:

Noiembrie2005

Decembrie 2004 Anul 2005 Anul 2004

Total 0,5 8,6 0,7 0,7

Mrfuri alimentare 1,1 5,7 0,5 0,6Mrfuri nealimentare 0,2 9,8 0,8 0,9Servicii 0,3 13,1 1,0 0,7

La total grup mrfuri alimentare preurile fa de luna noiembrie 2005 au crescut cu 1,1%. ncadrul grupei creteri mai mari de preuri s-au nregistrat la: ou (+20,5%), cartofi (+12,2%), legume iconserve de legume (exclusiv cartofi, fasole boabe i alte leguminoase) (+3,4%), brnz (+2,3%), fructe

proaspete (+1,4%), lapte de vac (+1,1%).n luna decembrie 2005 fa de luna noiembrie 2005 s-au nregistrat scderi de pre la urmtoarele

produse alimentare: citrice i alte fructe meridionale (-3,3%), produse de morrit (-2,1%), carne de pasre (-1,9%), ulei comestibil (-0,3%).


11/24

Comparativ cu luna noiembrie 2005 la grupa de mrfuri nealimentare preurile au crescut cu 0,2%.Creteri mai mari de pre n cadrul acestei grupe s-au nregistrat la: cri, ziare, reviste (+1,2%), confecii inclminte (+0,5%), tricotaje, articole de galanterie, pasmanterie si mercerie (+0,4%).

Scderi de preuri au avut loc la combustibili (-0,2%).n luna decembrie 2005 la grupa de servicii preurile au crescut cu 0,3% fa de luna precedent.

n cadrul acestei grupe menionm creterile preurilor la: ap, canal, salubritate (+0,7%), confecionat i

reparat mbrcminte i nclminte (+0,7%), ngrijire medical (+0,6%), reparaii auto, electronice ilucrri foto (+0,5%), cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu nvmntul i turismul (+0,4%).

2. Salariai i ctigul salarialNumrul salariailor la sfritul lunii decembrie 2005 a fost n judeul Braov de 164.792

persoane, fiind cu 0,8% mai mic dect cel nregistrat la sfritul lunii precedente i cu 0,1% fa de lunadecembrie 2004.

Ctigul salarial mediu nominal net a fost n luna decembrie 2005 la nivelul judeului Braov de834 lei (RON), fiind cu 10,3% mai mare dect n luna precedent.

n ramura industriei i construciilor ctigul salarial s-a situat peste media pe jude, respectiv 844lei (RON). Ctiguri salariale sub medie s-au nregistrat n agricultur, silvicultur i piscicultur, 707 lei(RON) i n servicii, 828 lei (RON).

Fa de luna decembrie 2004, ctigul salarial mediu nominal net lunar a crescut cu 10,5%, iarpreurile de consum au crescut n aceeai perioad cu 8,6%, deci salariul real a crescut cu 1,7%.

Fa de luna octombrie 1990, ctigul salarial mediu net lunar, prezint o cretere de 2.388,3 ori,dar lund n considerare faptul c, n aceeai perioad preurile de consum al populaiei au crescut de2.730,9 ori, rezult c, de fapt, salariul real a sczut cu 12,6%.

3. Pensionari i pensia medieNumrul mediu al pensionarilor de asigurri sociale de stat din judeul Braov a fost n trimestrul

III 2005 de 128.599 persoane (mai mic cu 0,1% fa de trimestrul II 2005 i cu 0,2% fa de trimestrul III2004), iar pensia medie a acestora a fost 323 lei (RON) (cu 3,5% mai mare dect n trimestrul II 2005 i cu14,1% fa de trimestrul III 2004).

4. omajNumrul omerilor n evidenele Ageniei Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Braov la

data de 31.12.2005 a fost de 21.751 persoane din care 9.875 femei (45,3%).

Rata omajului nregistrat la sfritul lunii decembrie 2005 a fost de 8,5%, calculat n raport cu populaia activ civil total. n luna decembrie 2005 rata omajului a fost mai mare cu 0,3 puncteprocentuale dect cea din luna precedent i mai mic cu 2,1 puncte procentuale fa de luna decembrie2004.

Repartizarea omerilor n plat pe centre teritoriale se prezint astfel: Agenia Braov cu 4.942omeri (din care 50,2% femei), Agenia Fgra cu 460 omeri (din care 50,6% femei), Agenia Rnov cu567 omeri (din care 43,2% femei), Agenia Codlea cu 641 omeri (din care 57,1% femei), AgeniaZrneti cu 1.341 omeri (din care 48,9% femei), Agenia Rupea cu 215 omeri (din care 39,1% femei),Agenia Scele cu 465 omeri (din care 47,7% femei) i Agenia Victoria cu 131 omeri (din care 58,0%femei).

Dintr-un total de 8.762 omeri n plat, 5.687 sunt fr studii medii (64,9%), 2.503 sunt cu studiimedii (28,6%), iar 572 sunt cu studii superioare (6,5%). Se observ o scdere a ponderii omerilor cu studiisuperioare de la 8,3% n luna decembrie 2004 la 6,5% n prezent i o cretere a ponderii omerilor foarte

tineri (sub 25 ani) de la 7,1% n decembrie 2004 la 9,6% n prezent.

5. Indicatori demograficiDin datele operative primite de la Oficiul Strii Civile reiese c n luna decembrie 2005, n judeul

Braov s-au nscut 446 copii, iar n aceeai lun s-au nregistrat 517 decese.Numrul cstoriilor ncheiate n judeul Braov n luna decembrie 2005 a fost de 137, iar

divorurile au fost n numr de 57.


12/24

6. Cifra de afaceri n industrieVolumul cifrei de afaceri n industrie a sczut n luna decembrie 2005 cu 18,2% fa de luna

precedent i cu 11,6% fa de aceeai lun a anului 2004. n anul 2005 cifra de afaceri n industrie a sczutcu 3,0% fa de anul 2004.

7. Producie industrial

Producia industrial n luna decembrie 2005 a fost mai mic n volum absolut cu 16,0% fa decea realizat n luna precedent i mai mare cu 22,8% fa de cea realizat n luna corespunztoare a anuluiprecedent. n anul 2005 fa de anul 2004 producia industrial a sczut cu 2,1%.

La principalele produse industriale realizate n judeul Braov s-au obinut producii mai mari nluna decembrie 2005 fa de luna decembrie 2004 la: preparate din carne cu 293,2%, confecii textile cu132,1%, bere cu 140,0%, carne de bovine cu 48,1%, uleiuri minerale i unsori consistente cu 46,5%,nclminte cu fee din piele cu 44,6%, piese de schimb pentru autovehicule rutiere cu 42,6%, produsecosmetice cu 35,1%, carne de pasre cu 22,2%, var cu 20,8%, carne de porcine cu 9,6%, piese de schimb

pentru autoturisme de ora cu 9,0%.Producii mai mici n luna decembrie 2005 fa de luna decembrie 2004 s-au obinut la:

autocamioane cu 91,1%, produse macromoleculare de baz cu 70,8%, brnzeturi cu 59,4%, energie termiccu 55,1%, esturi din ln i tip ln cu 54,2%, piese de schimb pentru tractoare cu 37,8%, tractoare cu33,5%, echipament electric pentru autovehicule i tractoare cu 27,5%, lapte de consum cu 26,8%, motoareelectrice de 0,25 KW i peste cu 20,5%, piese turnate din feroase i neferoase cu 16,0%, rulmeni cu 12,8%,

produse lactate proaspete cu 1,5%.Productivitatea muncii n industrie1 n luna decembrie 2005 estimm c a fost cu 15,3% mai mic

fa de luna precedent i cu 27,5% mai mare fa de luna corespunztoare a anului precedent. n anul 2005fa de anul 2004 productivitatea muncii n industrie a sczut cu 1,3%.

Valoareastocurilorde produse finite din industrie la 31.12.2005 a fost mai mic cu 28,3% fa dedecembrie 2004 i cu 7,0% fa de noiembrie 2005.

8.Export i importn luna decembrie 2005 s-au realizat exporturi n devize convertibile n valoare de 51.660 mii

euro, reprezentnd 119,5% fa de volumul exporturilor realizat n luna decembrie 2004 i 81,5% fa decel realizat n luna precedent. n anul 2005 s-au realizat exporturi n valoare de 644.245 mii euro (date

provizorii), cu 11,5% mai mult fa de anul 2004.Balana comerului exterior este deficitar att n luna decembrie 2005, ct i n anul 2005.

n luna decembrie 2005 s-au realizat importuri de mrfuri n valoare de 80.571 mii euro,reprezentnd 101,5% fa de volumul importurilor realizate n luna decembrie 2004 i 83,1% fa devolumul realizat n luna precedent. n anul 2005 s-au realizat importuri n valoare de 923.151 mii euro(date provizorii), cu 22,3% mai mult fa de anul 2004.

9. Investiii i construciiActivitatea de investiii n anul 2005 s-a concretizat ntr-un volum de 1.106,1 milioane lei (RON)

fiind cu 64,3% mai mare dect n anul 2004. Pe elemente de structur, investiiile n construcii au crescut cu100,8% iar n utilaje (cu i fr montaj) i mijloace de transport cu 46,1%.

n anul 2005 s-au finalizat i s-au dat n folosin 673 locuine (357 n mediul urban i 316 nmediul rural), cu67 locuine mai puin fa de anul 2004 (cu 49 locuine mai puin n mediul urban i cu116 locuine mai mult n mediul rural). Toate cele 673 locuine date n folosin n anul 2005 au fostconstruite din fondurile populaiei.

La 31.12.2005 se aflau n construcie 1.073 locuine, din care pe stadii de execuie: 48 locuineterminate i nerecepionate, 518 n stadiul de finisaj, 272 n faza de executare a structurilor, 235 n stadiulde executare a fundaiilor, iar pe lng acestea se mai aflau n construcie prin Agenia Naional aLocuinelor un numr de 100 locuine.

10.Agriculturn agricultur, efectivele de animale din unitile aparinnd Societilor Comerciale din sectorul

de stat, ca i din unitile aparinnd Direciei pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, au fost la

1


13/24

31.12.2005 de: 2.263 bovine, 1.024 porcine, 125 ovine i caprine i 91 mii capete psri. n aceste uniti s-au obinut n anul 2005, 23.596 hl lapte (fizic) de vac i bivoli i 11.017 mii buci ou.

n sectorul privat al agriculturii, existau la 31.12.2005 urmtoarele efective de animale: bovine60.025 capete (din care 88,6% aparinnd fermelor familiale), porcine 94.435 capete (din care 52,8% nferme familiale), ovine i caprine 268.695 capete (din care 94,2% n ferme familiale), psri 2.112 miicapete (din care 26,8% n ferme familiale). n aceste uniti s-au obinut n anul 2005, 1.109.768 hl lapte

(fizic) de vac i bivoli i 110.921 mii buci ou.n sectorul produciei vegetale s-au obinut n anul 2005 urmtoarele producii medii la hectar :2.496 kg/ha la gru i secar, 2.374 kg/ha la orz, 1.960 kg/ha la orzoaic, 1.356 kg/ha la ovz, 11.491 kg/hala cartofi, 20.700 kg/ha la sfecl de zahr.

Sectorul privat deine ponderi mari n producia vegetal total: la gru i secar 97,8%, la orz100,0%, la orzoaic 98,1%, la ovz 99,0%, la cartofi 96,8%, la sfecl de zahr 99,0%.

11. Societi comerciale

La sfritul lunii decembrie 2005, erau nregistrate n judeul Braov, 16 regii autonome, 725societi pe aciuni, 28.360 societi cu rspundere limitat, 197 societi n nume colectiv, 11 societi ncomandit simpl, 91 organizaii cooperatiste. Numrul total al societilor care existau la 31.12.2005 n

judeul Braov era de 29.400.n urma unui studiu realizat pe un eantion de 438 uniti turistice, reiese c numrul de sosiri ale

turitilor n structurile de primire turistic, n luna decembrie 2005 a fost de 38.820 persoane, din care35.260 turiti romni (90,8%) i 3.560 turiti strini (9,2%). Comparativ cu luna decembrie 2004 numrulde turiti a crescut cu 0,5% (cu 1,8% la turitii romni i a sczut cu 10,6% la turitii strini).

Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune n luna decembrie 2005 a fost de28,2% la total structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic (37,8% la hoteluri, 27,5% la vileturistice, 23,9% la cabane turistice, 21,0% la pensiuni turistice urbane i 17,5% la pensiuni turistice rurale)fa de 27,5% n aceeai lun a anului 2004.

Durata sejurului a fost n luna decembrie 2005 de 2,5 zile (2,5 zile la turitii romni i 2,9 zile laturitii strini), fa de 2,3 zile n luna decembrie 2004.

n anul 2005 numrul de sosiri ale turitilor n structurile de primire turistic a crescut cu 6,3%fa de anul 2004 (a crescut cu 9,0% la turitii romni i a sczut cu 3,7% la turitii strini). Indicele deutilizare a capacitii de cazare turistic n funciune a sczut de la 24,7% n 2004 la 23,9% n 2005 datoritreducerii duratei sejurului.

n sectorul produciei vegetale s-au obinut n anul 2005 urmtoarele producii medii la hectar :2.496 kg/ha la gru i secar, 2.374 kg/ha la orz, 1.960 kg/ha la orzoaic, 1.356 kg/ha la ovz, 11.491 kg/hala cartofi, 20.700 kg/ha la sfecl de zahr.

Sectorul privat deine ponderi mari n producia vegetal total: la gru i secar 97,8%, la orz100,0%, la orzoaic 98,1%, la ovz 99,0%, la cartofi 96,8%, la sfecl de zahr 99,0%.

PIB Regional din turism

2000 2001 2002

2730.3 3321.3 4304.6

PIB Turism

2000

2001

2002

0

1000

2000

3000

4000

5000

ani

suma


14/24

PIB-ul din turism a inregistrat o crestere continua din 2000, datorita faptului ca Brasov este o zona turisticaprima din Romania.




Indice de evoilutie cu baza in lant=>4304.3/3321.3=1.29

Ritm de evolutie cu baza fixa=>

1.57-1=0.57


Media seriei=>4304.6+3321.3+2730.3/3=3452.06

Spor mediu de evolutie=>4304.6-2730.3/2=2517.4

Indice mediu de evoulutie:1.29=1.13


Populatia ocupata civila

2002 2001 2000Sectorul primar 36.2 40.9 41.4

Sectorul 2 29.9 27.5 27.4Sectorul 3 33.9 31.6 31.2

2002-36.2% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul primar-29.9% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul secundar

-33.9% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul tertiar

2001-40.9% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul primar-27.5% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul secundar


15/24

-31.6% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul tertiar2000-41.4% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul primar

-27.4% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul secundar-31.2% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul tertiar

Se observa o crestere continua a ponderii populatiei din sectorul tertiar dupa cum exprima siurmatoarele grafice

2000

2001

2002

2000

42%

27%

31%

1

2

3

2001

40%

28%

32%

1

2

3

2002

36%

30%

34%

1

2

3


16/24

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitatea de cazare sosiri innoptari Indice de utilizareExist:9611, infctiune:3650, media :6630

329 830 22.6

Judetul Brasov este unul din judetele tarii cu un patrimoniu natural si istoric de invidiat, dar care nu este valorificat cum se cuvine. Brasovul este depozitar a nenumarate monumente ale naturii, ntre care "PoianaNarciselor" din vecinatatea municipiului Fagaras, Mlastinile Harman - Dealul Lempes, cu microclimat si florade exceptie, Tigaile Ciucasului, Abruptul Bucsoiu sau Caldarea Malaiestilor din muntii Bucegi de o valoarepeisagistica unica. Exista doua parcuri nationale pe teritoriul sau - parcul national Piatra Craiului si o parte a parculuinational Bucegi, exista 24 de rezervatii naturale. Se poate spune ca prin elegantele hoteluri si baze turistice din Brasov, Poiana Brasov si Predeal, prin

pitorescul gospodariilor taranesti din zonele Bran, Poiana Marului, Tara Brsei, Tara Fagarasului si VamaBuzaului, judetul Brasov ofera "casa buna" oricui doreste sa vada, sa simta frumosul naturii si al oamenilordintr-un areal turistic exceptional, recunoscut ca atare de toti cei ce i-au trecut pragul. Judetul Brasov este ncarcat de istorie. Urmele vietii omului pe aceste meleaguri dateaza nca dinpaleolitic si n continuare, pna n epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile dacice si alepopulatiei daco - romane ale caror existenta este atestata prin descoperirile arheologice de la Brasov,Rsnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu, Rupea - dovedesc ca si dupa retragerea stapnirii romane (271 e.n.) aexistat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a mentinut si n perioada de trecere la feudalism si ncontinuare pna astazi. Rsnovul dateaza din epoca romana existnd vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul Rsnov sicomuna Vulcan concretizate n urmele unui castru roman al legiunii a - XIII - a Gemina. Fagarasul, ca tinut este cunoscut nca din anul 1222 sub denumirea de Tara Fagarasului identica cuTara Romnilor (terra Blachorum). Din ndepartate vremuri si mai ales de la nceputul secolului al XIV-lea, datorita pozitiei sale, Brasovulajunsese un important centru mestesugaresc si comercial ce avea intense relatii economice cu Tara

Romneasca si Moldova nca din timpul domnitorilor Vlaicu Voda si Mircea cel Batrn, Alexandru cel Bun siStefan cel Mare. n Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole n urma (1495) a luat fiinta Prima Scoala Romneasca sitot aici si tipareste n secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti n limba romna. n centrul istoric al orasului Brasov se afla Casa Sfatului ce dateaza din anul 1420 cnd apartinea bresleicojocarilor ( n prezent aici functioneaza sectia de istorie a Muzeului judetean), Casa Hirscher sau PodulMestesugarilor, gazda renumitului complex comercial,"Cerbul Carpatin ". n imediata apropiere a acestora se nalta impunatoarea Biserica Neagra recunoscuta pentru valoroasacolectie de covoare orientale din sec.XVI-XVII si cea mai mare orga, cu 4000 tuburi, din sud-estul Europei.Constructia acestui edificiu a fost nceputa n anul 1385 si terminata abia dupa 100 ani.

Sectorul 3

0.3120.316

0.339

1 2 3

anii

%


17/24

Ca bastioane ale apararii cetatii Brasovului au fost ridicate Turnul Negru, la sfrsitul secolului al XV- leasi Turnul Alb construit n aceeasi perioada. La poalele Tmpei ne ntmpina Bastionul Tesatorilor si PoartaEcaterina. Desi cea mai mare pondere n total a capacitatii de cazare turistica n functiune din tara de-a lungul celor3 ani o detine judetul Constanta (20,3% n 2001, 21,9% in anul 2002), judetul Brasov este urmatorul judet cuo pondere a capacitatii de cazare n total de 7,1% anul 2001 si 6,5% n 2002. Avantajul sau este ca aceastacapacitate de cazare poate fi utilizata n toate anotimpurile.

Dar pentru a detalia gradul de folosire a capacitatii de cazare este necesar a cunoaste reteaua turistica ajudetului Brasov de-a lungul celor 3 ani. Este interesant de urmarit evolutia capacitatilor de cazare si a numarului de unitati turistice, pe tipuri deunitati, n vederea determinarii unei prognoze ct mai apropiate de realitate a evolutiei turismului brasovean.

Numarul de locuri a scazut n anul 2003 fata de anul 2001 cu 506, n timp ce numarul de unitati turistice cu ocapacitate de cazare ce poate fi utilizata n toate anotimpurile a crescut cu 25 n aceasta perioada (7,4%).

Se poate observa ca n ultimii 3 ani, n judetul Brasov s-au pus n functiune 2 moteluri, 35 pensiuni, 7pensiuni agroturistice, n schimb a scazut numarul de hoteluri cu 2, vile turistice cu 5, de cabane cu 8,bungalouri cu 3, campinguri cu 1. Cel mai afectat a fost n anul 2003 turismul montan, numarul locurilor decazare n hoteluri scaznd cu 559, cel n cabane scaznd cu 317, n vile cu 8 si sistemul taberelor, undenumarul locurilor de cazare a scazut cu 174 din anul 2001 pna n anul 2003.


18/24

Explicatia acestui fenomen o reprezinta n principal calitatea serviciilor, dar si cuantumul tarifelor pentruserviciile oferite, servicii al caror tarif mediu a crescut n ultimii 3 ani dupa cum urmeaza:

Cresterea preturilor a fost n perioada 2001-2003 de 43,3% la cazarea a doua persoane n hotel de douastele, de 42,4% la cazarea pentru o noapte a unei persoane n hotel de 2 stele si de 28,9% la cazarea napartament.

De aici rezida si numarul de sosiri n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, dupa cumurmeaza:

Din tabelul de mai sus rezulta ca a scazut numarul de sosiri la turistii romni cu 3,4% (de la 260.026 n anul2001 la 251.070 n anul 2003), n timp ce la turistii straini acesta a crescut cu 8,0% (de la 68.289 n 2001 la73.746 n anul 2003) pe de o parte datorita publicitatii facute turismului romnesc peste hotare, iar pe dealta parte datorita cresterii reale a calitatii serviciilor n unitati turistice.

Se observa nsa ca la categoria "alte", unde intra si pensiunile turistice numarul turistilor a nregistrat ocrestere n anul 2003.


19/24

Numar de nnoptari pe tipuri de capacitati de cazare:

Ca numar de nnoptari, acestea au scazut la turistii romni cu 16,2% n 2002 si cu 8,1% fata de anul 2001.La turistii straini numarul de nnoptari a nregistrat o crestere cu 5,4% n anul 2002 comparativ cu anul 2001,urmnd sa scada apoi cu 7,1% din anul 2002 pna n 2003 .

Pe total, indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica, determinat ca raport ntre numarul dennoptari si numarul de locuri-zile pe capacitate turistica a fost n judetul Brasov n anul 2003 mai mic dectmedia pe tara (si asa destul de mica) si mai mica chiar dect media regiunii centru. Acesta reprezinta unreal semnal de alarma n vederea luarii de masuri pentru relansarea turismului brasovean.

Cel mai mare indice de utilizare a capacitatii turistice n functiune s-a nregistrat n anul 2002 (23,6%),

comparativ cu ceilalti ani (23,1% n 2001 si 22,5% n anul 2003).Din punct de vedere economic si financiar firmele brasovene angrenate n activitatea de turism au realizat nanul 2002 o cifra de afaceri de 1.316,4 mld. lei (fata de 1054,3 mld. lei n 2001), reprezentnd doar 1,4% dintotalul cifrei de afaceri realizata la nivel de judet n anul 2002 (conform bilanturilor contabile depuse deagentii economici care au sediul pe teritoriul judetului Brasov).

Soldul exercitiului financiar net a fost n anul 2002 de 113 mld. lei, iar nivelul datoriilor s-a ridicat la713,7mld. lei. Rata rentabilitatii financiare, determinata ca raport ntre valoarea profitului brut si cea a cifreide afaceri reprezinta la nivelul agentilor economici studiati 9,0%.

Concluzia este ca unitatile turistice sunt rentabile si de aici necesitatea luarii de masuri n vederea extinderiiactivitatii turistice.

Este dificil de prognozat evolutia turismului brasovean. Cert este ca se afla n impas si trebuie luate masuri

de relansare a acestuia n primul rnd prin mbunatatirea calitatii, dar si prin extinderea pensiunilor rurale siagroturistice, prin acordarea de facilitati fiscale ntreprinzatorilor n domeniu, dar si punerea n aplicarea aunor proiecte de finantare externa. De asemenea este necesara realizarea unei promotii inteligente,intensive si cu o arie larga de raspndire, att n interiorul ct si n exteriorul tarii, si nu n ultimul rndpracticarea unor tarife decente comparabile din punct de vedere tarif-calitate cu cele ale altor tari cupotential turistic.

nsa pentru toate acestea este necesara o infrastuctura sanatoasa si moderna si chiar realizarea vestituluiaeroport la Brasov, toate presupunnd un efort financiar deosebit care la ora actuala nu poate fi realizatdect prin colaborari internationale. Aceste masuri sunt absolut necesare deoarece turismul este sperantacresterii economice n viitor, n judetul Brasov dar si speranta bunastarii sociale determinata de ocuparealocurilor de munca din domeniu, care nu trebuie sa fie deloc putine, n conditiile n care industria brasoveanava genera noi someri.

2. Corelatia intre gradul de evolutie economico- socialaa Brasovului si evolutia serviciilor de turism

PIB Regional din turism/Brasov

2000 2001 20022730.3 3321.3 4304.6


20/24

Populatia ocupata civila

2002 2001 2000Sectorul primar 36.2 40.9 41.4Sectorul 2 29.9 27.5 27.4Sectorul 3 33.9 31.6 31.2%din populatie

Coeficientul de corelatie liniara simpla (r)

AN PIB=X PO=Y x*y x y2000 27 31.2 842.4 729 973.42001 33 31.6 1024.8 1089 998.52002 43 33.9 1457 1849 1149.2Total 103 96.7 3324.9 3667 3121.1

R=3*3324.9-103*96.7/[3*3667-(103)]*[3*3121.1-(96.7)]=9974.7-9960.1/(1101-10609)*(9363.3-9350.8)=14.6/392-12.5=14.6/70=0.2

In urma calculelor s-a obtinut valoarea de 0.2, ceea ce inseamna ca intre cei 2 indicatori nu exista o legaturastransa, popluatia din Brasov nu influenteaza PIB deoarece nu ei il produc ci turistii veniti la noi. Astfel,chiar daca populati din Bv manifesta o scadere sau crestere importanta, aceasta nu va afecta si PIB.

Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (Sp)

Regiunea PO PIB rx ry dNE 1409.1 39820.8 1 4 9SE 1090.6 38745.0 4 6 4S 1293.8 38916.3 2 5 9SV 953.5 28351.7 6 8 4V 821.1 33841.8 8 7 1

NV 1170.0 44615.2 3 2 1Centru 1063.9 41422.8 6 3 4Bucuresti 827.3 106166.1 7 1 36

68

Sp=1-6*68/8(64-1)=0.19


21/24

Coeficientul de corelatie Kendall (K)

Regiunea ry pi QiNE 4 4 3

S 5 3 3NV 2 4 1SE 6 2 2Centru 3 2 1SV 8 0 2Bucuresti 1 1 0V 7 0 0

16 12

S=Pi-Qi-16.12=4

K=2*4/8(8-1)=0.14

La nivel teritorial, legatura dintre PO si PIB creat din servicii este, de asemenea, foarte slaba, din daterezultand ca productivitatea populatiei ocupate are o influenta mai mare asupra PIB.

3.ANALIZA COMPARATIVA A DEZVOLTARIISERVICIILOR INTRE ZONA CENTRALA SIBUCURESTI

Pentru comparatie s-au luat in considerare urmatorii indicatori: PO in servicii, PIB creat si indicatoriispecifici turistici.

Regiune PO in servicii PIB PIB/PO PIB/POCentru 337.6 41422.8 122.69786 4Bucuresti 484.6 106166.1 219.07985 1Total 2702.3 371879.7 137.61590

Analiza comparative intre regiunea centrala si Bucresti este foarte simpul de facut intr-cat se observa odiferenta imensa intre productivitatea populatiei ocupate in Bucuresti si cea din zona centrala. O persoanacare lucreaza in Bucresti audce un aport exprimat in PIB de 2.56 ori mai mare decat colegul lui dinBrasov.O explicatie este numarul mare de firme din Bucuresti care ofera locuri de munca in acest sector darsi faptul ca renumeratia este mai mare, la fel si facilitatile oferite.

Capacitatea de cazare si activitatea turistica

Cap. De cazare Sosiri Innoptari Indice de utilizareBucuresti 2998 540 1123 37.7Centru 3650 329 830 22.3


22/24

Total 51632 5057 17845 34.6

Se observa din tabel ca in Centru sunt cu 121.7% mai multe spatii de cazare decat in Bucuresti insanumarul de sosiri este cu 164% mai mare decat in zona centrala a tarii. Acest lucru se explica prin faptulca Bucuresti este capitala dar si faptul ca poseda 2 aeroporturi. Nevoia de business este mai acuta in

Bucuresti datorita faptului ca marii afaceristi prefera capitala tarii pentru perfectarea afacerilor lor.

4. PERSPECTIVA SERVICIILOR DE TURISM INPERIOADA URMATORILOR 3 ANI

a) Metoda sporului mediu

anul Yi(mii pers) T Y=yi+*t (yi-yi~)1966 442.6 0 442.6 01977 582.8 1 590.6 60.841992 643.2 2 658.98 246.4

2002 589.0 3 612.67 560.22005 297.7 4 329.26 996.03Total 1863.07

=7.890 mii pers y mediu=511.06Y=y1+tiY1966=442.6+7.890*0=0Y1977=582.8+7.890=590.6Y1992=643.2+7.890*2=658.98Y2002=589+7.890*3=612.67Y2005=297.7+7.89*4=329.26

Y1966=(442.6-511.06)=0Y1977=(582.8-590.2)=60.84Y1992=(643.2-658.98)=246.4Y2002=(589-612.67)=560.2Y2005=297.7-329.26)=996.03

=\/(y1-yi)/n

=\/ 1863.07/5

=0.03>5%, metoda ajusteaza bine seria de date

b)Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii Yi(mii pers) ti Yi=y1*I (y1-yi)1966 442.6 0 495.712 01977 582.8 1 562.736 4011992 643.2 2 720.384 59432002 589.0 3 659.68 4947


23/24

2005 297.7 4 333.424 1250

I=1.1205 =12541

=\/(12541)/5= 5.08 >5% => acesata metoda nu ajusteaza bine seria de date

c)Metoda trendului liniar

Anii Yi(mii pers) ti Ti Yi*ti yi (yi-yi)1966 442.6 -2 4 -885.4 435.2 54.761977 582.8 -1 1 -582.8 568.3 210.251992 643.2 0 0 0 652.3 6544.812002 589.0 1 1 589 596.2 51.842005 297.7 2 4 595.4 325.56 776.17

0 10 283.8 7637.83

Yi=a+b*tia=y=511.06

b=yiti/ti= =28.38 => nici acesta metoda nu ajusteaza bine seria

d)Metoda trendului parabolic

Anii Yi(miipers)

ti Ti ti Ti4 Yi*ti Yi*t yi-a+bt+ct

1966 442.6 -2 4 -8 16 -885.6 1770.4 462.51977 582.8 -1 1 -1 1 -582.8 582.8 456.23

1992 643.2 0 0 0 01 0 0 653.22002 589 1 1 1 16 589 589 569.22005 297.7 2 4 4 34 595.4 1190.8 356.23

a=653.2b=28.38c=5.6 =25.36, v=5.07


24/24

1966 1977 1992 2002 2005 2006 2007 2008

442.6

582.8643.2

589

297.7

760856.32

935.1

1 2 3 4 5 6 7 8

Se observa o crestere semnificativa a populatiei ocupate in servicii in regiunea de centru a tarii, prinaparitia noilor centre hoteliere dar acest fenomen poate fi explicat si prin apropiata intergrare in Eu sisosirea turistilor din aceasta zona in zona Brasovului.

Perspectivele Serviciilor de Turism in Regiunea Brasov

Documents

Transcript of Perspectivele Serviciilor de Turism in Regiunea Brasov