O r g a n a l E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i

A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pentru Austro-Ungaria pe an . . 10 coroane

„ „ pe '/, an. 5 „ „ România şi străinătate pe an 14 franci n n „ >, PO Va ^ n ' „

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i l o r . -Pentru publicaţiuni oficioase, concurse, edicte

etc. publicate de 3 ori. dacă conţin pană la 150 de cuvinte 6 cor., pană la 200 dc cuvinte Scor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondinţele se adresează redacţiunei „ F O A I A D I E C E S A N Ă "

iară banii de premimeraţiune şi inserţiuni al A D M I N I S T R A Ţ I A

Librăriei şi Tipogratiei diec. ^în Caransebeş

Predici alese I) u m ine ca V. d up ă Rusalii.

De Prof. Dr . T e o d o r T a r n a v s c h i .

I u b i ţ i l o r C r e ş t i n i !

Domnul şi Mântuitoriul nostru Isus Cristos câtă vreme a petrecut aici pe pământ a plinit multe fapte minunate, a sâvârşit multe minuni mari, dintre cari eu deosebire vindecările cele minunate ale celor • j n ş i f'e ducburi necurate, arată atotputinţa Lui

cea dumnezeească şi într 'una şi dragostea Lui cea mare cătră oameni. De o astfel de vindecare ni istorisesce şi evanghelia de astăzi. Trecând Isus în laturea Gergesenilor l-au întîmpinat acolo doi îndră­ciţi, pre cari vezendu-i Domnul i-a vindecat îndată alungând dintrânşii duchurile necurate în o turmă de porci. Minunea aceasta a făcut, că toţi locuitorii din părţile acelea au eşit întru întimpinarea lui Isus, rugândud s6 treacă din laturea lor. în loc se-i mulţumească Domnului, că i-a mântuit pre cei doi ne­norociţi de munca diavolului, în loc să roage pre Dom­nul, se râmănă la ei ocrotindu-i cu puterea sa cea minunată de toate priniejdiele lumii acesteia, Gerge-senii au rugat pre Isus, ca sg treacă din laturea lor. — Noi, iubiţilor de hună samă n'am face nici când ceea-ce au făcut Gergesenii. Dimpotrivă fleca­rele din noi e petruns de dorul fierbinte, ca Dom­nul se remână la noi, flecarele se roagă cu osîrdie, ca El sâ fie totdeuna în mijlocul nostru, s6 nu ne părăsească nici când. Şi Domnul ascultă ruga noas­tră, El petrece necurmat între noi, petrece cu trup şi cu suflet în s. euharistie, în acea taină şi jertfă, care a aş> zat-o pentru mântuirea noastră şi care spre acest scop necurmat se serbează în biserica Lui. Despre aceasta serbare a s. eucharistii sau despre s. liturgie v'am vorbit în cuvântările mele din urmă, tîlcuindu-vi rendueala ei penă la vohodul sau intra­rea cu s. evangelie. Prourmându-mi tîlcuirea, voiu astă zi sâ ve fac cunoscuţi mai de aproape cu im­

nul întreit sânt sau cu trisagiul precum şi cu ru­găciunile şi lucrările sânte, cari urmează după imnul acesta până la cetirea s. evanghelii. —- Până a începe, rogu-v6, ca cu toţii fără prihană împreună cu pute­rile ceresci se înălţăm Domnului fericita şi întreit sânta cântare, zicând din adâncul sufletului : „Sânte Dum­nezeule, sânte Tare, sânte fără de moarte, milues-ce-ne pre noi".

După intrarea cu s. evangelie şi după tropare, — despre ce v'am vorbit în cuvântarea din dumineca trecută — urmează cântarea imnulut ăngeresc său a trisagiului, adecă imnul întreit sân t : „Sânte Dum­nezeule, sânte Tare, sânte fără de moarte, milues-ce-ne pre noi11. Imnul acesta, la a cărui cântare preotul îndeamnă pre credincioşi cu vosglasul: „Că sânt eşti Dumnezeul nostru şi ţie mărire înălţăm Tatălui şi Fiiului şi sântului Duch, acum şi puru­rea şi în vecii vecilor . . . " trisagiu sau imn întreit-sânt, pentru-că cuvântul ayws, sânt, provine de trei ori in e l , iară ângeresc pentru că e luat din ceriu, dela înşişi ângvrii, ca r i i cântă ue'ncetat înaintea împâratului celui sânt, tare şi fără de moarte. Ori­ginea acestei cântări sâ fie adecă următoare : Pe tiai-pul împâratului Teodosiu II., în ve'acul V , era în Constantinopole un cutremur m tre de pământ. Cetă­ţenii înspăimântându-se tare, au eşit la câmp, versând rugăciuni împreună cu împâratul Teodosiu şi cu pa­triarhul Proclu. De odată s'a răpit un copil, dintre cei-ce se rugau, in aer şi a auzit acolo glas dumne-zeesc, care-i zicea, ca poporul se se roage astfeliti: „Sânte Dumnezeule, sânte Tare, sânte fără de moarte, miluescene". Urmând poporul poruncei acesteia, a încetat cutremurul. De atunci s'a introdus trisagiul în serviţiul dumnezeesc şi s'a numit cântare în­gerească. ')

Cântarea aceasta măreaţă ni arată, că ângerii şi oamenii fac o biserică şi că Dumnezeu se pre-

') Comp loan Damascen, Espuner. acur. a credinţei ortod. c. X. şi Mineiu 20 Noemvre.

măresce în acelaşi mod de unii ca şi de alţii. Fiind trămisâ din ceriu e.i, se întrebuinţează toarte ade-se-ori nu numai la toate rânduelile bisericesci ci şi la rugăciunile isprăvite de creştini acasă. Ba* chiar în oara morţii pană la eşirea sufletului creştinii nu încetează a repeţi cuvintele: „Sânte Dumnezeule, sânte Tare, sânte fără de moarte, miluesce-ne pre noi". Şi sciţi la cine se îndreaptă ei cu cuvintele aceste? Iată, vi voiu spune. Cu cuvintele „Sânte Dumnezeule" cătră Dumnezeu Tatăl, careje este isvo-rul Dumneziirei Fiiului şi a Duchului sânt ; cu cuvin­tele „sânte, Tare" cătră D-zeu Fiiul, care după cu­vintele apostolului e „puterea şi înţelepciunea lui D zeu (I. Cor. 1, 24" ) , care a biruit pre duşmanul nostru, pre diavolul şi a surpat puterea lui şi a morţii; cu cuvintele „sânte fără de moarte" cătră Duhul sânt, carele e isvorul vieţei şi dătătoriu de viaţă şi în urmă cu cuvintele „miluescene pre noi" cătră toate feţele sântei treimi, arătând cuvintele aceste unitatea treimei dze -sci.

Trisagiul se repeţesce precum la ţoale rugăciu­nile aşa la s. liturgie adese-ori, pentrucă Serafimii cântă neîncetat: Sânt, sânt, sânt. După ce l'au cântat cântăreţii de trei ori, adaug: Mărire Ta­tălui şi Fiiului şi sântului Duh . . . . " , spre a în­semna, că imnul acesta se înalţă întru mărirea lui D-zeu celui în trei feţe.

în timpul cântării trisagiului zice, preotul în taină o rugăciune, în care se roagă, ca Domnul se ieie dela nevrednicii săi servi cântarea întreit sântă, se li ierte tot păcatul, sânţindu-li sufletele şi tru­purile, apoi zice şi el de trei or i : „Sânte D-zeule . . . " închinându-se înaintea s. mese.

Auzind Domnia-Voastră pe timpul liturgiei cân­tarea imnului întreit sânt, să vi aduce-ţi aminte, că cu toţii sunteţi datori, să-1 cântaţi la toate ru­găciunile voastre cu inima umilită şi cu credinţă tare, rugând pre Domnul cel sânt, tare şi fără de moarte, să vă mântuească de năcazuri şi nevoi, cum a mântuit odinioară pre creştinii din Constan-tinopole, şi să ni dăruiască sfârşit bun creştinesc.

Până a trece mai departe cu tîlcuirea liturgiei trebue să vă mai spun, că imnul întreit sânt se cântă la liturgie în decursul mai tot anului, numai în unele puţine zile, precum în ziua nascerii şi a arătării Domnului, în Sâmbăta lui Lazăr, în Sâm­băta cea mare, în Dumineca învierii şi în Dumineca pogorîrii Duchului sânt se cântă în locul lui imnul: „ Câţi în Cristos tfaţi botezat, în Cristos tfaţi şi îm­brăcat. Aliluia", şi acestea din următoarea pricină: în timpurile cele dintâiu ale creştinismului şe botezau în zilele numite cei chemaţi, adecă păgânii şi iudeii, cari s'au hoţărît a primi legea lui Cristos. Spre a-i saluta pre aceştia ca pre unii ce abia au intrat în sinul bisericei creştine şi spre a-i îndemna la împlinirea consciinţioasă a datoriilor creştine» biserica cântă în zilele când cei chemaţi primiau

botezul imnul, de care e vorba, aducându-li cu aceasta aminte de datoria ce au luat-o asupra-şi.

Djupă imnul întreit sânt sau in zilele numite d u p ă , i m n u l : ^Câţi în Cristos v'aţi b o t e z a t . . . . " preotul merge la, scciunul cel de sus, rostind cuvintele: „ Binecuvântat este cel ce vine întru numele Dlui şi Binecuvântat eşti pe scaunul măririi împărăţiei Tale cela ce şezi pe cherovimi, acum , . . ." Mersul la scaunul cel de sus îşi are origin< a în datina epis-copilor bisericei vechi, de a se sui înaintea cetirilor sânte pe scaunul cel înălţat din altariu, ca vezând de aici mai bine pre cei adunaţi îu biserică se poată privighia purtarea lor la cetirea s. scripturi. Astăzi mersul acesta are o însemnătate simbolică. Preotul păşind cătră scaunul cel de sus înfăţişează pre însuşi Isus Cristos cel făgăduit în prezicerile prorocilnr la antifoane, arătat lumii prin intrarea cu evangelie şi cunoscut în imnul cel întreit sânt, mergând se-şi ieie în stăpânire împărăţia, din care causă şi z ce preotul cuvintele: „Binecuvântat este cel ce vine . . . " ş i : „Binecuvântat eşti pe scaunul m ă r i r i i . . . . '

Având scaunul cel de sus şi m-rsul la el în-sămnătate atât de adâncă, datoria noastră este a înălţa pe timpul când preotul păşesce la scaunul acesta gândurile şi inimile noastre la ceriu, la Dom­nul cel ce şede pe scaunul măririi sale Vt-cinice, rugându-1, câ El cel ce privesce de pe scaunul său ceresc la toţi oamenii, la cei drepţi şi cei păcătoşi şi cunoasce toate gâlidurile ,şl. faptele• âajofniJ/j/:».** feâţ cele bune cât şi cele rele, să privească şi la noi netrebnicii săi robi, iertându-ni tot păcatul şi făcân-du-ne vrednici de împărăţia sa cea cerească.

Stând preotul lângă scaunul cel de sus zice: Să luăm aminte\ Pace tuturor! înţelepciune!, ca cu cari cuvinte deşteaptă luarea ami>te a celor de faţă la ceea ce se cântă în prochimen, adecă în cântarea ce urmează nemijlocit după cuvintele preo­tului, dorindu-li tuturor pace, adecă împăcare Cu D-zeu şi cu oameni, căci aflându-se numai într 'o astfeliu de stare creştinii sunt datori să aculte cu­vintele s. scripturi. După îndemnarea preotului la luare aminte urmează — cum am spus — prochi­menul. Acesta este un stich luat de obiceiu din psalmii lui David, câte-odată şi din alte cărţi ale legii vechi, care secantă totdeuna înaintea apostolului şi stă în legătură cu cele ce se cetesc în el.-

După prochimen, îndemnând preotul iarăşi la luare aminte, se cetesce apostolul, adecă o parte din faptele sau e pistoalele apostolilor, şi anume aceea, care e hotărîtâ pentru ziua, în care chiar se face liturgia. Apostolul ni aduce aminte de trămi-terea apostolilor la învăţat popoarele, îndemnându-ne cu cuprinsul său cel măreţ la primirea adevărurilor mântuirii. Când îl auzim aşadară cetindu-se în bi­serică să-1 ascultăm cu toţii cu mare luare aminte, stăruind nu numai a pricepe ci şi a plini tot ce ne învaţă s. apostoli în cărţile sale.

în timpul cetirii apostolului preotul tămâiază

s. masă, aItariul, icoanele şi pe creştinii cei de, faţă, Închipuind prin tămâierea aceasta acel har, cu care s'a umplut lumea prin predicaiva cuvântului dzeesc din partea apostolilor. Cum adecă fumul din tămâie se îvspândesce în toată biserica, împlându-o toată cu bună mireazmă, aşa se lăţesce şi din învă­ţătura lui Cristos propoveduită de apostoli harul Duhului sânt în toată lumea, împlând cu pace sântă pre toţi cei-ce primesc şi împlinesc cu dragă inimă cuvântul lui D-zeu.

După cetirea apostolului se cântă : „Aliluia", ce însamnă atât câ t : Lăudaţi pre Domnul. Aliluia este un cuvânt evreesc, care din cultul legii vechi a trecut în cultul creştin, întrebuinţându-se nu nu­mai în biserica noastră, ci şi în toate celelalte bi­serici creştine. Cu cântarea aceasta biserica ne pregă-tesce la ascultarea vrednică a s. evangelii. Simeon Tesalonicheanul 1) zice de ea : „Iacă înaintea evan-geliei se cântă Aliluia. Cântarea aceasta înseamnă lauda lui D-zeu şi arătarea dumnezescului dar, carele este cetirea evangeliei". Gătind cântăreţii Aliluia preotul zice: „înţelepciune; drepţi s& ascultăm s. evangelie: Pace tuturor". Cuvântul: „înţelepciune" înseamnă aici pre însuşi Isus Cristos cel ce ni ves­tesce în s. evangelie înţelepciunea cea adevărată, ni vestesce învăţătura, viaţa şi faptele sale cele mântuitoare, iară cuviptele: „Drepţi să ascultăm, s. evangelie" ni aduc aminte de datoria noastră, a sta pe^iaapnl cetirii s. evangelii drepţi, înâlţând gândurile . şi inimile noastre la cele ceresci; în urmă cuvintele: „Pace tuturor" ni aduc aminte, că noi datori sun­tem să ascultăm înţelepciunea lui D-zeu ce m i se propovăduesce în evangelie cu pace în sufletul nos­tru, cu dragoste sântă cătră D-zeu şi aproapele, cu cuget curat şi nepătat. — La binecuvântarea preo­tului : „Pace tuturor" cântăreţii răspund: „Şi duchu-lui tău" şi apoi cântă cu glas dulce: „Mărire ţie Doamne, mărire ţie", cu cari cuvinte dau laudă lui D-zeu, carele în s. evangelie ni vestesce cuvân­tul său, luminându-ni cu el sufletele noastre. Pleacă aşadară, creştine, capul tău, când auzi cuvintele aceste, poruncesce gândurilor şi simţirilor tale să tacă în momentul acesta, ca sâ poţi asculta cu vrednicie s. evangelie. Fă-te asemenea evlavioasei şi tăcutei Măriei, care „şezând la picioarele lui Isus asculta cuvintele Lui" , 2 ) şi pe care Domnul însuşi a lăudat-o, zicând: „Măria partea cea bună şi-a ales, care nu se va lua dela d însa" 3 ) .

După cântarea: „Mărire Ţie, Doamne, mărire ţie" urmează cetirea s. evangelii, care dacă slujesce preotul singur se cetesce din altariu, căci preotul închipuesce pre însuşi Isus Cristos, iară dacă slu­jesce şi diaconul, apoi în mijlocul bisericei de pe amvon, pentru că diaconul în caşul acesta închipu-

') Esplicare pentru s. biserică şi pentru cei ce slujesc intrinsa (trimisă la creştinii din Crit).

") Luca 10, 39. s ) Luca 10, 24.

esce pre apostoli, cari după porunca lui Isus Cristos au mers în lumea mare, ca să vestească evangelia la toată făptura. Timpul când se citesce s. evangelie în biserică e timp foarte însemnat pentru creştini, căci învăţătura evangelică e lumina cea adevărată ce luminează pre tot omul ce vine în lume, e lu­minare»; arată omului calea, ce duce la împărăţia cea cerească. De aceea datori suntem cu toţii să ascultăm s. evangelie cu toată evlavia şi luarea aminte, cu inimă deschisă şi cuget curat, crezând cu tărie, că ceea ce ni se cetesce în ea este glasul însuşi Dumnezeu-omului, Isus Cristos, care noauă tuturora ni vestesce bucurie mare, ni vestesce ier­tarea păcatelor şi mântuirea veciuică. în scest timp prea scump pentru noi să nu gândim, iubiţilor, de feliu la cele lumesci, ci să îndreptăm toate gându­rile noastre la Domnul nostru Isus Cristos, rugân-du-1, să ni lumineze sufletul cu cuvântul său cel atot sânt, cu a c i cuvânt carele dă viaţă la tot omul, care îl primesce cu dragă inimă. Ca odinioară îm­păratul David aşa şi noi suntem datori să zicem pururea: „Adevărate sunt cuvintele Domnului şi de tot drepte, mai de dorit decât aurul şi decât pietre curate şi mai dulci decât mierea şi fagurul" 1 ) . în­văţătura cea dumnezeească a lui Isus Cristos trebue pentru noi să fie totdeuna odorul cel mai scump, trebue se ni fie mai scump dt cât toate odoarele lu­mii acesteia.

După cetirea evangeliei cântăreţii spun earăşi: „Mărire Ţie, Doamne, mărire ţie," îndemnând pre toţi credincioşii de a-i mulţămi lui Isus şi de a-1 lăuda cu bucurie sântă, că i-a învrednicit de ascul­tarea înv^ţăturei sale d-zeesci, făcându-i părtaşi de lumina sa cea cerească.

Fraţi lor! V a m tîlcuit astăzi aCea parte a s. liturgii, care începe cu imnul întreit sânt şi se sferşesce cu cetirea s. evangelii. în tot timpul acesta biserica ocupă mintea şi inima noastră cu cele mai măreţe adevăruri, cu cele mai pătrunzătoare rugăciuni şi laude nutrind şi învioşând credinţa noastră în Mântuitoriul lumii, în adevărul şi puterea înveţătu-rei şi faptelor Lui. Cu deosebire urmâresce biserica scopul acesta cu cetirea s. evangelii, din care causă trebue să şi ascultăm cetirea aceasta cu toată evla­via şi luarea aminte. Dară cu ascultarea singură încă nu ni împlinim datoria ca creştini, căci nu e des­tul a cunoasce învăţătura dumnezeească, ci e şi de lipsă a vieţui conform cu ea. Ca creştinilor, pentru cari Domnul a gătit împărăţia cea cerească, ni se cuvine nu numai a asculta cuvântul evangelie, ci şi a-1 plini în viaţă, căci zice s. scriptură: „Nu auzitorii legii sunt drepţi înaintea lui D-zeu, ci făcătorii legii se vor îndrepta" 2 ) şi în alt l oc : „Fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui D-zeu şi-1 păzesc" 8 ). — Dacă vom asculta iubiţilor, cuvântul lui D-zeu cu evlavie şi luare aminte, dacă-1 vom

') Ps. 19, 11. ») Rom. 2, 13. — 3) Luca 11, 29.

păstra în inimile noastre şi-1 vom plini totdeuna cu bucurie, atunci cuvêntul acesta ca o sëmênta c -rească, ce cade pe pàmêntul sufletelor noastre, va produce în noi roduri îmbelşugate, lnavuţindu-ne cu fapte bune, cu comori netrecëtoare şi cu bucurii vecinice. Amin.

fâ£3

Afacerea şcoalelor din Braşov în afacerea şcoalelor din Braşov, da care am amin­

tit într'un numer al Foii noastre, cetim în „Gaz. Trans." următoarele :

în 17 Mai înainte de ameazi s'au ţinut Sinoa­dele parohiale în Scheiu şi în Cetate în causa cu­noscută a susţinere! şcoalelor române centrale din loc.

După terminarea s. liturgii, s'a ţinut sinodul (extra-ordinar) în biserica s. Nicolae din Scheiu. Sinodul a fost foarte bine cercetat. Biserica spa­ţioasă era plină de parohieni. A présidât părintele protopop Ioan Petric, care a deschis Sinodul prih-tr'o frumoasă vorbire, în care a arëtat importanţa obiectului la ordinea zilei, accentuând între altele justele aşteptări ale publicului român şi apelând la membrii Sinodului, ca së cumpănească lucrul cu seriositate şi së ia o hotărîre demnă.

Preotul Dr. V. Sajtu, ca raportor al comi­tetului parohial, ceti hârtiile venite delà Consistoriu în afacerea şcoalelor române de aici, împreună cu rescriptul ministrului de culte şi instrucţiupe pu­blică delà 18 Aprilie a. c. în fine a cetit propu­nerea de conclus a comitetului parohial, pe care printr'o vorbire lămuritoare o recomandă spre primire.

în scrisoarea sa Consistoriul, respective Senatul şcolariu, arată, ca ministrul — pe basa probelor, ce zice că le are, că şcoalele române din Braşov ar fi primit printr'un lung şir de ani „subvenţiune" delà statul român, pe care ar fi tăinuit-o — - p u n e o alternativa: el cere adecă, presupunând că s'a călcat legea delà 1883 , ca Consistoriul së petiţio-neze după ajutoriu la guvern, la din contră ame­ninţă cu închiderea şcoalelor. Consistoriul recomandă deci a se cere un ajutoriu interimal delà guvern.

Conclusul comitetului parohial, de care am vorbit mai sus, ca respuns la: adresa Consistoriului, este în résumât de următoriul cuprins:

1. Şcoalele române centrale din Braşov, resp. Eforia lor, n'au cerut şi n'au primit nici odată subvenţiune delà stat sau domnitoriu strein, ci au primit ajutoriu de susţinere delà biserica sântului Nicolae din loc;

2. Nici biserica sântului Nicolae din Scheiu n'a cerut şi n 'a primit subvenţiune dinafară, ci a pretins şi a primit numai o despăgubire pentru pro­prietăţile, ce le-a avut în România şi cari delà 1813 au trecut la statul român, fără însă ca printr 'asta biserica se-şi peardă dreptul asupra tor;

3 . Bănuiala, căreia îi dă espresiune rescriptul

ministerial, că prin presupusa subvenţiune şcoalele de aici au fost puse sub influinţa materială a unui stat strein, n'are nici un temëiu, căci statul român prin aceea că a dat, nu subvenţiune, ci despăgu­bire bisericei stülui Nicolae, n'a avut nici odată nici cea mai mică ingerinţă şi influinţa materială, ori spirituală asupra acestor scoale ;

4. Biserica stului Nicolae nu va cere, nici nu va încassa de azi încolo pretensiunea, ce o are faţă cu statul român şi, ca së delăture ori ce bă­nuială, abzicé de-o-camdatft la această încassare, dar nu renunţă la dreptul el şi va face paşii de lipsă sau pe cale judecătorească sau pe cale diplomatică, cerênd ajutoriúl guvernului unguresc, spre a-şi asi­gura aceea despăgubire ;

5. Ministrul de culte şi instrucţiune publică oferă ajutoriu din partea statului, garantând limba de propunere şi caracterul confesional al lor. Sus-ţiitorii şcoalei însă nu se află în situaţia, materială, care i-ar constringe a petiţiona după ajutoriu, de oare-ce sunt în stare a acoperi toate lipsurile şcoa­lelor din propriile mijloace. Biserica stului Nicolae sub t i t lu l : „Susţinerea şcoalelor primare'' are in­trodusă în budgetul sëu suma de 12 .500 fl. Pe lângă aceasta, pentru susţinerea gimnasiului, a şcoa­lelor reale şi comerciale, mai pune în buget, deja pe eserciţiul anului 1898, din venitele sale suma de 27.500 fl.

Dacă însă trebuinţele şeo&leleKy jcrmcènà^^r aduce Cumva biserica în imposibilitate de a le aco­peri, atunci ea va face uş de bunăvoinţa guvernului şi se va adresa la el pentru ajutoriu.

— La acest proiect de conclus, care a fost ascultat de Sinod cu vii semne de aprobare, a mai vorbit, sprijinindu-1 cu însufleţire, din sînul paro-hienilor dnul loan Purcărea.

După aceasta Sinodul l-a primit cu unanimitate şi cu însufleţire, auzindu-se voci, că toate jertfele sunt gata a le aduce cu toţii pentru susţinerea şcoalelor, ca cel mai scump odor al Românilor bra­şoveni. ' '

^Sinodul parohial delà biserica Stei Adormiri din Cetate, carë a fost cercetat i n numër mare şi présidât de părintele protopop Bartolomeiu Baiu-lescu, & hotărît la rêndul sëu, după cetirea hârtiei, ce a primit-ó delà Senatul şcolariu, cam următoarele :

Sinodul declară, că n'are nici o cunoscinţă, ca şcoalele române «gr. or. centrale din Braşov ar fl primit vreodată vr ?o subvenţiuue delà- vr'un stat strein; n'are cunoscinţă nici de aceea, ca fie co­muna bisericească, fie şcoalele gr. or. centrale din Bnaşov prin Eforie ar fi primit vre-odată vr'o sub­venţiune delà vr'uh stat strein.

Din contră, Sinodal constată, bisericile conpro--prMàfe ale nuinUăor scoale mtâ Mţpv^unea ma­terială de a susţinea aceste scoale fi mai departe, întocmai după cum le-au susţinut pené ácum, gata

fiind în cas de lipsă a aduce nouă jertfe pentru acest scop.

Astfel comuna bisericească gr. or. română din Braşov-cetate, neavend trebuinţă de nici un ajutoriu din altă parte pentru susţinerea şcoalelor din ces-tiune, declară că nu simte lipsă să ceară un ast­fel de ajutoriu dela înaltul regim al statului nostru.

Această hotărîre s'a luat unanim de cătră Sinod, ca răspuns la scrisoarea Senatului şcolariu din Sibiiu.

„Tatăl nostru.../ (Continuare)

Cererea a doaua „Vină împărăţia ta." Prin cuvintele acestea cerem: ca î m p ă r ă ţ i a l u i

D - z e u să v i n ă î n t r e noi. La Marcu se zice: ,S'a împlinit timpul si s'a a-

propiat împerăţia lui D-zeu; pocăiţi-vS şi credeţi în evan-gelie!" 1. 15.

Noi numai rugându-ne câştigăm împărăţia lui D-zeu. D-zeu ne-au adus dela întunerec la lumina, ne în-

tăresce inimile prin nădejdea vieţii cei de veci în împă­răţia sa. £1 sterpesce din inimile noastre patimile rele şi ne învrednieeaee a fi părtaşi împărăţiei lui.

Dar bine să mă înţelegeţi, iubiţilor 1 împărăţia lui i^zeu-jdafl.-nufl»ai.la aceia, cari q ,cer5i rugâpdu-şe şi ur­

mând prescriselor sânte. Acela, care n'o cere, fuge de rugăciune, fuge de biserică; în loc de împărăţia lui Dzeu să va apropia de dansul satana cu slujitorii sei şi-1 vor duce în focul gheenei.

Şi apoi dacă într'adevăr dorim mântuirea şi fericirea sufletului, nu-i de lipsă să ne obosim corpul facănd că­lătorii lungi pe la mănăstiri îndepărtate; nu, aşta nu ne va folosi mult; ci iubiţilor, cercetaţi sânta biserică din satul nostru, şi aci veţi auzi cuvântul evangeliei nepri­hănit şi adevărat. Omul nu poate folosi alte mijloace spre a fi fericit, decât acelea, ce le prescrie biserica lui Cristos. Rămâneţi pe lângă astea şi Domnul vă va ajuta.

In împărăţia lumească ajungi cu corp şi sânge; în împărăţia lui Dzeu numai cu credinţă şi cuget curat.

In a c e a s t ă c e r e r e e s t e v o r b a de î m p ă ­r ă ţ i a d a r u l u i şi de Î m p ă r ă ţ i a m ă r i r i i l u i D z e u .

Şi no i c e r e m , ca î m p ă r ă ţ i a d a r u l u i a d e c ă b i s e r i c a l u i C r i s t o s s e v i n ă şi se să l ă ţ e a s c ă p r e ş t e t o ţ i o a m e n i i .

La Mateiu se zice: „Căutaţi mai întâniu împărăţia lui Dzeu şi dreptatea lui; şi toate acestea să vor adauge." VI. 33. ' ....

A nisuf spre împărăţia lui Dzeu şi dreptatea lui <— însemnează.- 1. Plângeţi cu amar, că: n'aţi satisfăcut celor zece porunci, şi multe păcate le-aţi astrucat cu linţiolul gros, şi făcând şivoia diavolului v'aţi nisuit a servi şi lui Dzeu şi lumei. — 2. Gândiţi, că Isus Cristos prin sângele jertfit ne-au pregătit apre taperăţiasa, 3i în i

toate zilele să vă rugaţi cu evlavie : „Doamne, vină îm­părăţia ta!" — şi vă siliţi a vă ridica în inimile voastre o împărăţie plină de dragoste. 4. Aduceţi-vă aminte, că prin jurământul dat la s. botez, v'aţi obligat a veţui ca locuitori a împărăţiei ceresci, ca supuşi ai fericirei vecinice. 5. Grijiţi de pocăinţă, carea este cheia porţilor ceresci. 6. Săturaţi-vă sufletul cu pânea cea cerească prin s. cu­minecătură. 7. Să fiţi, şi'n bine şi'n rău, îngăduitori, primiţi patimile şi năcazurile, ce vă ajung şi nu fiţi necredincioşi

Şi mai c e r e m : ca D z e u să ne î n v r e d n i ­c e a s c ă pe t o ţ i o a m e n i i a fi c e t ă ţ e n i î m p ă ­r ă ţ i e i m ă r i r i i l u i D u m n e z e u .

Dar noi iar numai astfel putem fi învredniciţi spre aceasta, dacă credem în cerescul Tată şi împlinim po­runcile lui. Adecă iar credinţa şi faptele bune sunt motorul mântuirei!

Ap. Pavel zice în cart. Il-a cătră Tesaloniceni: „Pentru care ne şi rugăm în tot timpul pentru voi; ca Dzeul nostru să vă învrednicească chemărei şi să împli­nească cu toată bunăvoinţa bunătăţi şi lucrul credinţei în putere."

St. Ap. Pavel ne mai recomandă, cum se veţuim spre a fi viaţa noastră vecinică, zicându-ne: „Căci darul lui Dzeu mântuitoriu s'a arătat tuturor oamenilor; învă-ţându-ne, ca lăpădând necuvioşia şi poftele cele lumeşti, să veţuim cu irezvie, cu dreptate şi cu cuvioşie în veacul de acum." Tit II. 11—12. Şi iarăş în cart. Il-a cătră Ţimoţeiu.zice: „Şi mă va mântui Domnul de tot lucrul reu, şi mi va povăţui la împărăţia cea cerească, căreia fie mărire în veci." IV. 18.

(Va urma)

Academia română Concursuri pentru premii pe 1898

(Fine)

B) Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date

VII. Premiul Adamaehi, de 5000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1899 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următoriului subiect:

Biserica creştină ortodoxă din România şi in­fluenţa ei morală în evoluţiunea culturală a ţărilor române dela începutul secolului nostru până la 1891.

VIII. Premiul Alexandru Bodescu, de 1500 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1899 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următoriului subiect:

Cercetări istorice asupra oraşelor Chilia şi Ce-tatea-Albă.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs este pân& la 1 Septemvrie 1898.

IX. Premiul Neuschotz, de 2000 Lei, dim­preună cu procentele acestui fond până la acordarea

premiului (decis. 6 Martie 1895), se va decerne în sesiunea generala din anul 1899 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra urmâtoriului subiect:

Compendiu istoric asupra desvoltării industriale la Români până în 1875.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs este până la 1 Septemvrie 1898.

X. Premiul Statului Lazăr, de 5000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1899 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra urmâtoriului subiect:

Studiul hidrografic complet al unuia din ur­mătoarele nuri: Jiul, . Oltul, Argeşul i Ialomiţa, Şiretul.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs .este până la 1 Septemvrie 1898.

XI. Premiul Alexandru loan Cum,..de 10 .000 Lei, dimpreună cu procentele acestei sume dela 1891 până la acordarea premiului, se va decerne în se­siunea generală din anul 1900 celei mai bune lu­crări scrise în limba română asupra urmâtoriului subiect:

Istoria Românilor dela Aurelian până la fun­darea principatelor.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la .1 Septemvrie 1899.

XII. Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1900 celei mai bune lucrări scrise îri limbă română asupra urmâtoriului subiect:

Istoria Românilor în timpul Domniilor Regu­lamentare.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septemvrie 1899.

XIII. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1900 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect: ^

Studii asupra pelagrei. Terminul presentării manuscriptelor la concurs

va fi pâuă la 1 Septembre 1898. XIV. Premiul Alexandru, loan Cuza, de 6.000

Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1901 celei mai bune. lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect:

Istoria critică asupra chinezatelor şi districtelor autonome româneşti din Transilvania, Ungaria şi Banat, eu« privire şi la instituţiunea chinezilor din cele-lalte ţ&ri locuite de Români, însoţită în anexe de documente.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la I Septembre 1900.

XV. Premiul Statului Lazăr, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1901 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect :

; Fauna ichiiologicâ a Românişi.

. Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1.900.

XVI. Anastasie Fétu, de 3.000 Lei, se va decerne în sesiunea generala din anul 1901 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect :

Charta agronomică a României. Terminul presentării manuscriptelor la concurs

va fi până la 1 Septembre 1900. XVII. Premiul Neuschotz, de 2 .000 Lei, se

va decerne în sesiunea generală din anul 1901 celei mai bune lucrări scrise în limba româna asupra ur­mătorului subiect :

Expunerea principiilor conducătoare ale dreptului public modern al României şi cercetarea resultatelor aplicaţiunii lor de la 1857 până în momentul de faţă.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1900.

XVIII. Premiul Adamachi, de 5.0>00 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1901 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra ur­mătorului subiect :

Istoria literaturei române de la Cantemir până la 1821, cu extrageri din autorii acelei epoce literare.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1900.

XIX. Premiul Princesa Alina Ştirbei (8 .500 Lei) se va decerne în sesiunea generală din anul 1902 pentru cea mai bună scriere în limba rdmâna despre :

Principiile morale şi creştineşti, de cari trebue së se conducă părinţii în educaţiunea copiilor lor.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1901.

XX. Premiul Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1902 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect:

- Studiu comparativ asupra dialectelor şi sub­dialectelor române.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1901

XXI. Premiul Adamachi, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1902 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect :

Domnia lui Stefan-eel-Mare. Terminul presentării manuscriptelor la concurs,

va fi pană la 1 Septembre 1.901. XXII. Premiul G. San-Marin, în sumă de

2.000 Lei, dimpreună cu procentele acestui fond până Ia acordarea premiului (decis. 6 Martie 1895), se va decerne în sesiunea generală din anul 1902 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect : ,

Consideraţiuni asupra cornerciului României cu ţerile străine aţâţ la Orient cât şi la Occident, . ţn-cepênd cu secolul XV'I până în anii din urme.

Nr. 2 1 . F O A I A D I E C E S A N A

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1901.

XXIII. Premiul Statului Lazăr, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1903 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect:

Studiul vinurilor din România din punctul de vedere economic şi al composiţdunii lor chimice.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1902.

XXIV. Preminul Adamachi, de 5.000 Lei, se va decerne în sesiunea generală din anul 1903 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect:

Alcoolismul în România. Terminul presentării manuscriptelor la concurs

va fi până la 1 Septembre 1902. XXVI. Premiul Princesa Alina Ştirbei (8.500

Lei) se va decerne în sesiunea generală din anul 1906 pentru cea mai bună scriere în limba română despre:

Istoria României de la fundarea Daciei până la finele secolului present pentru usul şi întărirea simţemintelor patriotice ale tuturor cetăţenilor.

Terminul presentării manuscriptelor la concurs va fi până la 1 Septembre 1950.

XXVII. Premiul Princesa Alina Ştirbei (8 .500 Lei) se va decerne în sesiunea generală din anul 1910 pentru cea mai bună:

.^.,,Ciark d/e, lectura pentru .şopaţeţe^secundare.,„ Terminul presentării manuscriptelor la concurs

va fi până la 1 Septembre 1909.

C. Premii pentru traduceri din autori clasici latini şi greci.

XXVIII. Conform decisiunii luate în sesiunea anului 1898 , se publică concurs pentru cea mai bună traducţiune din :

Titi Livii ah Urbe condita libri, liber VIII, cap. 9 — 2 5 .

Terminul presentării manuscriptelor la concurs este până la 31 Decembrie 1898*).

V a r i e t ă ţ i

Spre orientarea preoţimei din diecesă. Congre­sul naţional bisericesc ţinut In toamna trecută a hotărlt, ca Consistoriul metropolitan se ia toate masurile de lipsă, ca aniversarea a 25-a dela moartea marelui arhiepiscop şi metropolit Andreiu baron de Şaguna se se serbeze în întreaga noastră metropolie Intr'un mod cât se poate mai demn. Din partea Consistoriului nostru diecesan — pre­cum suntem Informaţi — se vor lua dispuseţiuni cât mai curând In această privinţă, ordinând a se celebra tn me­moria marelui defunct Duminecă în 14/26 Iuniu a. e.

*) Broşura Academiei, din care am scos aceste concursuri, arată condiţiunele scrierilor, ce pot fi premiate. Cei interesaţi pot cere informaţiuni amenunţite. Bed.

parastas solemn cu predică ocasiónala In toate sântele noastre biserici din diecesă, împreunat cu festivităţi şco­lare, şi astfel onoraţii preoţi fără tndoeală vor avea lipsă de date referitoare la vieaţa şi activitatea fericitului me­tropolit. Deci atragem atenţiunea onoratei preoţimi asu­pra biografiei marelui arhiepiscop şi metropolit Intitulată : „Arhiepiscopul şi Metrópoli tul Andreiu baron de Şaguna, de Nicolae Popea, arhimandrit şi vicariu arhiepiscopesc, Sibiiu, tipariul tipografiei arhidiecesane 1879," din carea se pot culege date referitoare la vieaţa şi activitatea fe­ricitului metropolit Şaguna. Së poate procura dela librăria diecesanâ pentru preţul de 2 fl. 50 cr.

Frumoasă ovaţiune. In preseara onomasticei Dom­nului Director al institutului nostru pedagogic Patriciu Dră-¡Ialina, elevii de pedagogie 11 suprinseră cu o frumoasă şi foarte succeasă serenadă. Cântările, alese cu tact şi esecutate cu deplină exactitate, au fost dirigeate, de A. Onaia, elev. de clasa III de pedagogie, iară cuvântarea, — adeverată manifestare a simţimintelor de veneraţiune şi iubire fiea-scă cătră bunul părinte sufletesc — a ţinut-o M. Groza, elev de clasa IV de pedagogie. Respunsul D-lui Director Dră-a încântat pe toţi, carii din întâmplare au fost martori acestei frumoase ovaţiuni; după ce D-sa mulţam 1 elevilor pentru simţemintele lor provenite din inimă curată, lăuda purtarea, tactul şi maturitatea lor, esprimâudu-şi înteme­iata speranţă, că şi dânşii ca şi antecesorii lor, vor face fală institutului nostru pedagogic diecesan, dovedindu-se la timpul seu ca înveţători adevăraţi devotaţi chiemării lor. Dl director închieie cu bune sfaturi la adresa elevi­lor. A doaua zi se presentara şi elevele institutului pe­dagogic şi-i gratulară Dlui Director prin rostul Dşoarei S i l v i a T â r z i u eleva de clasa IV. oferindu-i şi un buchet de flori. Dl director şi la această fragedă şi gin­gaşă gratulaţie respunse In modul cel mai acomodat. Afară de manifestaţia şcolară Dl Drăgălina primi gratu-lăţii de la numeroşi cetăţeni, amici si cunoscuţi.

„Societatea pentru crearea unui fond de teatru român". Programa festivităţilor ce se vor arangia cu ocasiunea adunării generale a acestei societăţi In opidul Haţeg, la Rusaliile românesci : 1 Sâmbătă la 4 Iunie n. a. c. a) Primirea oaspeţilor la toate trenurile, b) Primirea comitetului la gara din Sub-Cetate. c) Sara de cunoştinţă In hotelul „Coroana". 11. Duminecă la 5 Iunie n. a. c. a) Serviciu divin în biserica gr.-or. dela 8 - 9 oare, iar' în cea gr.-cat. dela 9—10 oare a. m. b) Participarea la şedinţa primă, ce se va ţinea In biserica gr.-or. dela 10—12 oare a. m. c) Banchet la 2 oare p. m. In hotelul „Coroana", d) Concert şi teatru. începutul sara la 8 oare In hotelul „Mielul-de-aur". III. Luni la 6 Iunie n. a. c. a) Participarea la a doaua şedinţă a „Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român", ce se va ţinea în biserica gr.-or. dela 11—12 oare a. m. b) Bal In hotelul „Mielul-de-aur". începutul sara la 8Va oare. IV. Marţi la 7 Iunie n. a. c. a) Excursiuni la „Ulpia-Traiană" şi „Densuş". b) Participare la petrecerea poporală (Nedee, Ruga). Haţeg, la 20 Maiu 1898. Comitetul aranjiator.

Programul Concertului şi Teatrului dat de Reuniu­nea Română de Cântări din Haţeg în favorul „Societăţii

pentru crearea unui fond de teatru Român" Duminecă la 5 Iunie n. 1898 în Sala Hotelului „Mielul-de am". 1. „Trecui valea", cor mixt de I. Mureşanu. 2 „Zampa", ouvertură de F. Herold, 3. „Symphonie concert", trio pentru doaue vioare şi aconipaniare de pian de Ch. Dancla. 4. a) „Din depărtare", cor mixt. b) „Cu mine fugi," cor mixt de Mendelssohn. 5. „Rondo Capricioso", pentru pian, solo, de Mendelssohn. 6. „Airs Varies" pentru vioară şi pian de Ch. d'Beriot. 7. „Fântână cu trei isvoare", cor mixt de G. Dima. 8. „Prologul" de I. Vulcan. 9. „Soare cu ploaie", comedie într'un act de I. Vulcan. începutul la 8 oare sara. Preţul de întrare 1 fl. de persoană (pentru popor şi meseriaşi în parter 50 cr.). Fumatul este oprit în decursul producţiunii.

Bibliografie Căsătoria după legea civilâ-ungară (Art. de

lege XXXI din 1894) cu notiţe din dreptul bise­ricesc răsăritean de Dr. Petru Ionescu. Preţul 80 cr.

C o n c u r s e Conform ordinaţiunei Ven. Consistoriu diecesan

ddto 5 Martie a. c. Nr. 626 B şi ddto 1 Maiu a. c. Nr. 1206 B. se escrie concurs pentru între­girea definitivă a parohiei gr. or. române de clasa III. din comuna StaillOra-româTlA, protopresbi-teratul Buziaşului, comitatul Timiş, cu termin de recurgere de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia diecesană".

Emolumentele sun t :

1. O sesiune parohială. 2 . Doauă plaţuri intravilane. 3. Stola usuată. Văduva preotului reposat are dreptul la ju­

mătate din venitul parohiei un an întreg, câre espifă la 17 Ianuâriu 1899.

Concurenţii cualificaţi sunt avisaţi, ca suplicele de concurs, adjustate conform .statutului organic bisericesc şi a regulamentului pentru parohii, adresate comitetului, se le subştearnă Prea On. Ofiiciu pro­topresbiteral al Buziaşului în Ghilad.

în fine concurenţii din alte comune sunt poftiţi, — amăsurat § lui 18 din regulamentul pentru parohii — a se presenta numai odată în vre-o Duminecă sau sărbătoare în sânta biserică.

Stamora-română din şedinţa comitetului paro­hial ţinută în 14 Maiu 1898. 1—3 [23]

Teodor Putcoviciu Nicolae Demenescu preş. com. par. not. corn. par.

în conţelegere cu mine: Aureliu Drăgan m. p. adm. protopresbiteral.

Nr. 2 1 .

în urma ordinaţiunei consistoriale din 21 De­cemvrie 1896 Nr. 3213 B. se escrie concurs pen­tru îndeplinirea postului de capelan lângă preotul neputincios din I a b t l C a Maxim Bălan, cu termin de alegere de 30 de zile dela prima publicare în „Foaia diecesană".

Emolumentele sunt : jumătate din sesiunea pa­rohială folosită de amintitul preot şi jumătate din bir şi stola usuată.

Recurenţii, cari vor reflecta la acest post de capelan dela parohia de a treia clasă din Iabuca, sunt avisaţi a-şi subşterne recursele sale adresate comitetului parohial şi adjustate cu toate documen­tele necesare în timpul prescris oficiului protopres­biteral gr. or. rom. al Verşeţnkf în Srediştea-mieăy via Verseoz -—Nagy-Szredistye, şi sunt poftiţi, după ce au încunosciinţat oficiul protopresbiteral, a se présenta în atare Duminecă în s. biserică din loc.

1—3 [24]

Pau Bălan m. p. Savu Petroviciu m. p. preşed. com. par. not. com. par.

în conţelegere cu Mihaiu Juica, âdm. ptdtopop.

Pentru întregirea postului învăţătoresc <jela şcoala confesională ..gr. or. rom. din MarCOV ţ̂» se escrie concurs cu termin păhă la 10 Iulie a. c . st. vechiu.

Emolumentele sun t :

1. Salariul anual 300 fl. 2. Pansai de lemne numai pentru învăţătorii!

20 fl. 3. Pentru conferinţele învăţâtoresei 10 fl. 4. Pauşal de seri ptu rişti că 8 fl, 5. 2 ' /a jtigere pământ de arătură. 6. Dela fie-câte'Inmormâhtarev unde va fi poftit

40 cr. Cortel corespunzătoriu şi grădină de legumi. Recurenţii îşi vor trimite recursele pro văzute

cu documentele prescrise şi adresate comitetului pa­rohial oficiului protopresbiteral gr. or. rom. al Vâr­

â t u l u i în Srediştea-micâ via Nagy-Szredistye. Recurenţii sunt proftiţi a se presenta la bise­

rică în vre-o Duminecă sau sărbătoare. MarcovSţ, din şedinţa comitetului parohial, ţ i ­

nută în 17 Maiu 1898. 1 — 3 [25]

Pavel Stoian m. p. George Nicolaevioiu m. p. preşed.' com. par. not. com. par.

în conţelegere cu Mihaiu Juica, adm. protopop.