Operatiunile Comerciale Combinate 1

of 47/47
OPERAŢIUNILE COMERCIALE COMBINATE An univ 2010-2011
  • date post

    04-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    135
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Operatiunile Comerciale Combinate 1

OPERA IUNILE COMERCIALE COMBINATE

An univ 2010-2011

OPERA IUNILE COMERCIALE COMBINATE

Sunt afaceri interna ionale care mbin elemente din opera iunile de export,import, prest ri de servicii etc. ntr-un mecanism tranzac ional unic, conceput i pus n aplicare de firme specializate. Sunt operatiuni care presupun eliminarea sau reducerea folosirii instrumentelor de plata traditionale si inlocuirea lor cu schimburi reciproce de marfuri, servicii, fiind de regula insotite de anumite aranjamente financiare Modalitati si mecanisme de conditionare a fluxurilor de marfuri dintre doi sau mai multi parteneri opera iunile n contrapartid , reexportul, reexportul lohnlohn-ul opera iunile de switch switch.

Principalele tipuri de opera iuni comerciale combinate sunt:

1. OPERA IUNILE N CONTRAPARTID

n sens restrns, contrapartida include acele tranzac ii n care seimpune contractual o leg tur , o condi ionare, ntre fluxurile de export i cele de import, respectiv compensa iile (barterul i clearingul i barterul clearingul) opera iunile paralele (cump r rile legate, cump r rile n avans, cump buy back-ul i aranjamentele compensatorii - offsets). back-

n sens larg, ea se refer la toate aranjamentele compensatorii princare exportatorul se oblig contractual s contribuie la realizarea unor venituri n valut de c tre importator.

OPERA IUNILE N CONTRAPARTIDLa extinderea opera iunilor n contrapartid au contribuit:

factori de ordin conjunctural:

penuria de resurse valutare modific rile semnificative ale cursurilor valutare (riscuri valutare) datoria extern deficite importante n balan ele de pl i cre terea pre ului energiei i a materiilor prime n anii `70

factori de ordin tehnic:

opera iunile combinate pot fi utilizate ca modalitate facil i eficient de diminuare a unor surplusuri f r a practica pre uri reduse se reduce efectul cre terii pre urilor provocate de infla ie sunt utilizate pentru suplimentarea tranzac iilor de vnzare-cump rare.

OPERA IUNILE N CONTRAPARTID

Avantajele operatiunilor in contrapartida:

Instabilitatea monetara (criza lichiditatilor, cronicizarea datoriilor externe, lipsa convertibilitatii propriilor monede) Avantajele generate de derularea unor actiuni de cooperare in productie Incercarea de a mentine si dezvolta relatiile reciproce intr-un cadru echilibrat Diversificarea fondului de marfuri pentru piata in cadrul regional Forma de comert putin costisitoare

OPERA IUNILE N CONTRAPARTID

Dezavantajele operatiunilor in contrapartida:

Conjugarea intereselor partenerilor inegala in timp Compensarea valorica a unor schimburi poate fi uneori greoaie- dezechilibre in timp care pot frina aceste operatiuni Unele tari (mai ales cele dezvoltate) au tendinta de a exporta marfuri prelucrate depasite din punct de vedere tehnic in schimbul materiilor prime din ce in ce mai rare

OPERA IUNILE N CONTRAPARTID

CLASIFICAREA OPERATIUNILOR IN CONTRAPARTIDA: Dupa gradul de compensare prin marfa si sau servicii:

Compensatii elimina total moneda din afacerile comerc Operatiuni paralele opereaza partial cu marfuri in sch reciproce incluzind si moneda ca termen de schimb Operat in contrapartida bilaterale Operat in contrapartida multilateraleOp.in contrapartida la nivel de intreprindere Op.in contrapartida la nivel grupuri de intreprinder sau ramuri (barter) Op.in contrapartida la nivel de stat (clearingul)

Dupa numarul de parteneri de afaceri

Functie de nivelul economic juridic al partenerilor:

a. COMPENSA IILEDefinitie Sunt schimburi de marf contra marf intre doua sau mai multe firme din tari diferite , efectuarea lor facindu-se pe baza

echivalente f r interven ia mijloacelor de plat

.

Caracteristici Caracteristici: partizile de m rfuri de export i de import nu se pl tesc n valut , ci se compenseaz reciproc; compensa ia este, de regul , integral ; baza juridic a opera iunii o constituie un singur contract.

Clasificarea compensa iilor

n func ie de obiectul lor: compensa ii particulare sau individuale (cnd se refer la schimbul de m rfuri fizice) compensa ii globale (cnd au la baza schimbul de bunuri i servicii)

n func ie de num rul partenerilor: compensa ii individuale simple (ntre 2 parteneri) compensa ii individuale progresive

compensa ii l rgite (cte 2 parteneri sau m m part din ara de export, respectiv de import) compensa ii triunghiulare (cu participarea intrepr din trei sau mai multe tari) compensa ii n lan

n func ie de nivelul la care sunt reglementate: compensa ii inter-firme compensa ii inter-guvernamentale

Compensatii individuale simpleSe incheie intre intreprinderi din doua tari, fiecare avind calitatea atit de exportator cit si de importator, valorile celor doua partizi de marfa fiind egale, ele compensindu-se reciproc Ficare dintre parti urmereste efectuarea unui import prealabil Riscul nelivrarii comtrapartidei scrisoare de garantie bancara scrisoare comerciala expedierea partidei de marfa unui tert import export concomitent compensatii de export import alternativ

Compensatii individuale progresiveCompensatiile individuale progresive se prectica sub urmatoarele forme: - compensatii bilaterale largite se incheie intre doi sau mai multi - compensatii triunghiulare - compensatii multiple sau in lant

Compensatii globale a1) Opera iunile de barter (troc)

Barterul este o compensa ie particular , care se realizeaz ntre firme din 2 ri, fiecare partener ap rnd att n calitate de exportator, ct i de importator, valorile celor 2 partizi de m rfuri sunt egale, compensndu-se reciproc. Particularit ile tranzac iilor de barter:

schimbul de m rfuri se realizeaz pe baza unui singur contract, care con ine prevederi referitoare la ambele fluxuri de m rfuri; m rfurile care fac obiectul schimbului nu se factureaz n devize convertibile i deci nu are loc un transfer valutar; schimbul de m rfuri are loc simultan sau la intervale foarte scurte de timp.

Variante ale barterului - Compensarea

O variant a barterului este compensarea (compensation). Presupune ca firma exportatoare s livreze produsele sale ntr-o ar str in i accept s fie pl tit n natur ntr-o perioad ulterioar . Opera iunea se bazeaz tot pe un singur contract ncheiat ntre cele 2 firme, care include clauza de compensa ie prin care se prevede c m rfurile ie, importate n ara B sunt compensate printr-un export de valoare egal n ara A. De i m rfurile sunt evaluate i facturate n valut , nu are loc un transfer valutar efectiv, ci numai un schimb de documente.

Compensarea

Poate apare un risc important pentru partenerul care face primul livrarea. Partenerul care livreaz primul marfa, pentru a se pune la ad post de riscul nelivr rii contrapartizii:poate solicita o scrisoare de garan ie bancar poate recurge la expedierea m rfii pe adresa unui ter , care o elibereaz numai dup ce partenerul face dovada livr rii propriei partizi (vincula ie vincula ie).

Se pot realiza compensa ii prin divizarea partizilor de marf n loturi care se livreaz e alonat ntr-o perioad determinat de timp, diminundu-se riscul nelivr rii m rfurilor n contrapartid .

Variante ale barterului - Compensa iile l rgite

Se ncheie cu participarea a 2 sau mai mul i parteneri din fiecare ar , att ca parteneri de export, ct i de import. Partizii de m rfuri de export/import se compenseaz integral n natur , m rfurile circul ntre cele 2 ri, iar decont rile se fac n interiorul fiec reia dintre interior acestea ntre partenerii care apar n calitate de vnz tori i cump r tori att n rela iile externe ct i n cele interne. Exportatorul dintr-o ar va primi contravaloarea m rfurilor exportate de el de la importatorul din propria ar , n moned na ional , nefiind necesar circula ia devizelor ntre cele 2 ri.

Variante ale barterului Compensa iile triunghiulare i cele n lan

Presupun participarea la aceste opera iuni a unor firme din 3 sau mai multe ri ri. Livrarea m rfurilor ntre firmele participante ia forma unui circuit nchis nchis. n acela i mod se efectueaz decont rile n valut . i stingerea obliga iilor, evitndu-se

n acest caz se ncheie contracte ntre firmele participante din diferitele ri, opera ia fiind multilateral ; compensa ia este integral , iar obliga ia de compensare se transfer de la o firm la alta, ceea ce m re te i riscurile opera iunii.

Barterul

Barterul este o compensare globala realizata la nivel de grupe de intreprinderi aspartinind uneia sau mai multor ramuri economice Barterul poate privit ca fiind un clearing pe termen scurt Are la baza contracte incheiate intre ministere si chiar la nivel interguvernamental Antreneaza de regula si factori ai puterii politice Spre deosebire de clearing prin sfera de cuprindere mai limitata care se refera la un grup de marfuri, la un grup de intreprinderi

LIMITE Problema dificil n negocierea opera iunilor de barter o constituie determinarea raportului de schimb ntre bunurile care fac obiectul fluxurilor reciproce. n cazul m rfurilor fungibile, stabilirea raportului de schimb se face plecnd de la fungibile cota iile de la burs ale produselor respective. La produsele manufacturate nu exist un pre de pia consacrat, de aceea se manifest o tendin de supralicitare a pre urilor acestor produse pentru acoperirea riscurilor specifice opera iunii i pentru dobndirea de avantaje unilaterale.

BarterulNeexistind un suport financiar bazat pe mecanismul instrumentelor si mijloacelor de plata traditionale, apare imperios necesara folosirea scrisorilor de garantie bancara ca mijloc de asigurare Folosirea acestei tehnici de comercializare la scara larga aduce neajunsuri in sensul reducerii considerabil a aportului valutar si deci a posibilitatilor de executare a platitilor externe clasice

Clearingul

Este un acord ntre 2 (sau mai multe) ri pentru o compensare global a fluxurilor de bunuri i servicii reciproce pe o perioad determinat de timp, de obicei 1 an, cu excluderea total sau par ial a transferului valutar. La baza compensa iei globale prin sistemul clearing se afl un acord interguvernamental. interguvernamental Acordurile de clearing sunt nso ite de anexe n care se cuprind m rfurile ce pot face obiectul tranzac iilor (nomenclatorul de clearing). nomenclatorul clearing n baza acordurilor se deschid conturi la b ncile din rile semnatare n care se in eviden ele schimburilor. Se naste astfel o relatie intre importatoricasa de compensatie--exportator Pl ile se fac n valut de clearing. Plata export nationali se va face in limitele clearing disponibilitatilor bancii, constituite din varsamintele importatorilor nationali Calculul compensatiei se efectuiaza in mod global la sfirsitul anului Eventualul sold existent la sfirsitul anului urmeaza a fi compensat de partea debitoare intr-un mod stabilit in prealabil (livr de marfuri, prestari de servicii sau chiar plati in valuta)

Clearingul

In forma sa mai complexa clearingul cuprinde NU numai schimburi de marfuri ci si prestari financiare si de servicii (compensarea cuprinde deci atit comertul vizibil cit si cel invizibil) Fiind vorba de o compensare globala NU este necesara asigurarea unui echilibru intre diferitele categorii de exporturi reciproce

Clearingul CLASIFICARE

Din punct de vedere al partilor implicate, exist : clearing bilateral- realizat intre doua tari clearing multilateral la care participa trei sau mai multe tari (CAER). Din punct de vedere al tehnicii utilizate, exist : clearing cu 2 conturi clearing cu un singur cont.

No iuni importante

Oficiu de clearing Moneda de clearing Curs de clearing Discont / Prim Credit tehnic sau spa iu de joc (swing).

Acordul de clearingTrebuie s se prevad :

m rimea maxim a creditului tehnic (care este pe termen scurt) condi iile de acordare a creditului tehnic: f r dobnd (de regul ), dobnzi de cont curent, dobnzi penalizatoare modul de solu ionare la finele perioadei a debalan elor (soldurilor rezultate datorit neefectu rii unor importuri sau dep irii exporturilor):reportarea soldului pentru perioada ulterioar prevederea n acord a unei anumite m rfi n care se vor pl ti soldurile compensarea n valut a soldurilor active

Acordul de clearingo o o o o o o

Mai cuprinde si alte clauze esentiale referitoare la: data intrarii in vigoare a acordului termenul de valabilitate organismele din propria tara care gestioneaza derularea clearingului moneda conventionala in care se exprima operatiile de clearing (moneda de clearing) platile admise a fi realizate prin clearing conditiile de functionare a creditului tehnic modalitatile de lichidare a soldului final

Acordul de clearing

Creditul tehnic reprezinta un plafon valoric care are menirea de a acoperi decalajele intervenite intre valoarea importurilor si cea a exporturilor Clauza de devize are rolul de a determina partile care au semnat un acord de clearing sa depuna eforturi pentru echilibrarea conturilor. Daca o parte nu poate lua masuri de reducere a dezechilibrului de cont ea va fi obligata sa acopere diferenta dintre creditul tehnic di deficitul efectiv printr-un transfer real de valuta convertibila (ac de claering de transforma in acord de clearing si plati) Moneda de cont pentru omogenizarea conturilor de clearind evidenta schimburilor de tine intr-o asa numita moneda de cont (ex: dolari clearing, dolari convenio, )- rolul acestora fiind pur contabil

Acordul de clearingo

o

Acordurile de clearing pot prevedea posibilitatea ca tara excedentara sa-si poata utiliza soldul sau creditor intr-o operatie sau mai multe operatiuni cu alte tari (nemembre ale acordului de clearing) posibilitatea inscrisa in contract ca si clauza switch Clauza de rectificare (de consolidare valutara) este aceea prin care se urmareste si se preintimpina influentele unor devalorizari sau revalorizari ale monedei de cont prin majorarea sau micsorarea soldului de clearing

Acordul de clearing bilateral

Rezidentii unei tari (care sunt debitori fata de parteneri din alte tari) varsa sumele corespunzatoare debitelor in moneda nationala la banca lor centrala, denumita fie Oficiu de clearing fie Oficiu de compensare Oficiul de credit din cealalta tara creditoare- varsa sumele corespunzatoare exportatorilor in moneda lor nationala Acordurile de clearing stabilesc un raport global intre doua curente comerciale efectuate in sens opus care asigura reglementarea schimburilor comerciale in situatii conjuncturale care limiteaza schimburile comerciale traditionale

Acordul de clearing multilateralPresupune participarea a trei sau mai julte tari in acesta intelegere in incercarea de a evita dificultatile generate de executarea lichidarii soldurilor finale EXEMPLE: Comitetul acordurilor de plati Paris 1947-dec 1958 Uniunea Europeana de plati UEP 1950 CAER 1957 prin intermediul Bancii Internationale pentru Colaborarea Economica BICE (ruble transferabile)

Limitele clearingului

Desi schema de realizare a unui acord de clearing este relativ simpla functionarea sa presupune o organizare complexa, greoaie, necesita numeroase formalitati si prezentarea unui numar relativ mare de documente Acordurile de clearing nu pot functiona efectiv in mod corespunzator decit in conditiile in care fluxul de plati este egal in ambele sensuri

b. OPERA IUNILE PARALELE (countertrade, parallel trading)

Au ca obiect schimbul de m rfuri i constau, n esen , n legarea sau condi ionarea unui import de m rfuri de un export concomitent sau a unui export de un import, din care cauz de mai numesc i opera iuni conexate, conjugate sau de reciprocitate reciprocitate. Tr s turi:opera iunea se ntemeiaz pe 2 contracte care opereaz independent unul fa de cel lalt; valoarea celor 2 partizi NU trebuie s fie egal , ceea ce presupune c numai o parte din valoarea importurilor este acoperit prin ncas rile din exportul legat (rata contrapartidei rata contrapartidei); contravalorile celor 2 partizi de marf sunt decontate n valut , facturndu-se separat; num rul partenerilor din cele 2 ri care particip la opera iune nu este egal, egal fiind diferit de la o ar la alta.

OPERA IUNILE PARALELE

Includ: cump r rile legate (achizi ii induse), cump r rile n avans (opera iuni iunctimate sau adresate), buy back-ul i backaranjamentele compensatorii offsets. Dup modul n care se realizeaz contrapartida distingem: opera iuni cu compensare direct , cu produse rezultate (buy back) opera iuni cu compensare indirect , m rfuri n contrapartid care nu rezult (productiv) din produsele exportatorului (cump r rile induse i cump r rile n avans).

Cump r rile induse (achizi iile induse - counterpurchase)

Se bazeaz pe obliga ia exportatorului de a cump ra o serie de produse na ionale oferite de partenerul de tranzac ie din ara de import. Caracteristici Caracteristici:realizeaz o condi ionare a fluxurilor de export i de import n scopul facilit rii pentru partenerul importator a realiz rii obliga iilor sale de plat n valut ; ara importatoare urm re te dirijarea la export a unor m rfuri mai pu in competitive; dep irea unor obstacole de politic comercial care afecteaz competitivitatea exporturilor efectuate de ara importatoare; condi ionarea de c tre unele ri a acord rii licen ei de import de efectuarea de exporturi n ara partener ; mijloace de promovare a importului de tehnologie pe rela ia Est-Vest sau Nord-Sud.

n cazul cump r rilor induse

se ncheie 2 contracte independente, subsumate unui independente acord-cadru ntre cele 2 p r i, fiecare dintre cele 2 partizi de m rfuri sunt facturate i pl tite separat, valoarea bunurilor oferite spre cump rare este de 3030-100% din valoarea contractului de export, obliga ia de cump rare este exigibil pe o perioad cuprins ntre 1-5 ani, poate fi inserat i o clauz de transfer a obliga iei de contrapartid unui ter .

Opera iunile iunctimate sau adresate (cump r rile n avans reverse countertrade)

O firm care urmeaz s exporte un bun, de regul de valoare mare, cump r n prealabil de la clientul s u o anumit marf , ndeplinndu- i astfel ex-ante exobliga ia de contrapartid . Presupune destinarea unui anume sens al tranzac iei fie pentru a-i permite partenerului s fac iei, rost de resurse valutare cu care s pl teasc un avans, n cazul exporturilor de bunuri de echipament pe baz de credit furnizor cu plata numai n avans la furnizor, livrare sau fie s achizi ioneze cu prioritate ni te bunuri care l intereseaz (crendu-i o capacitate de plat ).

Cump r rile n avans

Se utilizeaz i ntre rile care au ncheiate acorduri de clearing pentru dep irea unor blocaje determinate de dezechilibre mai mari dect creditul tehnic tehnic. Pentru a- i continua livr rile, exportatorii din ara creditoare pot ncheia astfel de opera iuni adresate prin care exportul lor este destinat n mod expres realiz rii unui import de m rfuri.

c. BUY BACK (cump rarea de produse rezultate)

Sunt forme de compensare direct , oblignd exportatorul de bunuri i echipament tehnologic ca, n contul ramburs rii exporturilor sale, s importe de la beneficiar produse realizate cu echipamentele respective. Domenii: Domenii explorare i exploatare de materii prime; dezvoltarea capacit ii de producere a energiei; industria chimic i petrochimic . Acordul cadru pune n leg tur :contractul de livare a unor bunuri de echipament (ma ini i utilaje, instala ii complexe, uzine ntregi); contractul de cump rare a unor produse din ara importatoare, n principal produse rezultate din valorificarea productiv a bunurilor de echipament importate.

Buy-back-ul mai presupune i contracte de:

licen iere asisten tehnic de garan ie i test ri de service

contracte de credit contracte de asigurare contracte de garan ie.

Caracteristici:

livr rile de produse pot s acopere integral sau numai par ial obliga iile de plat ale importatorului; exportatorul poate prelua i m rfuri fabricate n uzinele deja existente; intervalul de timp ntre exportul de echipamente i livrarea n contrapartid este mare, perioada de derulare a opera iunii fiind cuprins ntre 5 i 25 ani; valoarea contrapartidei trebuie s acopere att costul obiectivului, ct i costul finan rii.

Avantaje pentru creditor:

i desface pe noi pie e mai pu in solvabile, produse de valori mari; poate testa, prin aceast modalitate, noi pie e pe care s - i promoveze produsele prin alte tehnici comerciale; creeaz ni te rela ii de complementaritate tehnic de durat cu receptorul; i poate asigura aprovizionarea pe termen lung cu factori de produc ie deficitari.

Avantaje pentru beneficiar:

se retehnologizeaz f r efort valutar prealabil; are desfacerea asigurat pentru primele tran e de produse rezultate; poate continua livr rile pentru produse rezultate i dup ce a achitat creditul; dobnde te de la nceput proprietatea asupra obiectivului.

d. ARANJAMENTELE COMPENSATORII (offset)

Constau n acordul dintre o firm exportatoare de obiective complexe sau echipamente de valoare ridicat i ara importatoare, prin care exportatorul se oblig s asocieze firme din ara de import la realizarea i punerea n valoare a obiectivului, respectiv echipamentelor. Exist dou tipuri de aranjamente: indirecte: presupun asociarea indirect a firmelor din ara importatorului, n sensul c exportatorul cump r bunuri i sevicii care nu sunt legate de obiectivul exportat; directe: presupun participarea direct a firmelor din ara gazd la realizarea obiectivului ce face obiectul contractului.

2. REEXPORTUL

Opera iunea de reexport const n cump rarea i revnzarea unei m rfi n vederea ob inerii unei diferen e de pl i care s acopere costurile ocazionate de derularea opera iunii, plus un profit, sau n scopul promov rii rela iilor comerciale externe.

TIPOLOGIA REEXPORTULUI

A.In functie de scopurile urmarite, pot fi: urmarite a. reexporturi destinate obtinerii unor profituri b.reexporturi efectuate in vederea promovarii relatiilor reciproce B.In functie de ruta operatiunii ( logistica ), pot fi: a. reexporturi cu tranzitarea teritoriului vamal b. reexporturi fara tranzitarea teritoriului vamal C.In functie de amplitudinea operatiunilor efectuate, pot fi: a. reexporturi fara prelucrarea marfii b. reexporturi cu prelucrarea marfii D.In functie de nevoia de corectare a unor dezechilibre economice sunt: economice, a. reexporturi pt. atenuarea efectelor unor interdictii de transfer valutar b. reexporturi pt. compensarea obligatiei de a fi platit in moneda neconvertibila sau mai slaba c.reexporturi pt. solutionarea lipsei de capacitati de absorbtie a pietei.

Reexporturile destinate obtinerii de profituri:

reprezinta forma cea mai frecventa in schimburile comerciale internationale presupune incheierea a 2 contracte distincte, interconectate importatorul si exportatorul nu se cunosc sau nu doresc sa actioneze in sfera relatiilor externe. In alte situatii, desi exportatorul si importatorul se cunosc si au mai facut afaceri impreuna, din diferite motive nu pot sau nu mai doresc sa incheie tranzactia (embargo, sanctiuni comerciale, tratament discriminatoriu etc). Deoarece obiectivul principal al firmei care initiaza operatiunea este obtinerea unui profit ct mai mare, concomitent cu costurile ridicate de derulare, operatiunile de reexport se fac prin intermediul unor perimetre libere, evitndu-se cheltuielile incrucisate cu taxe vamale si alte obligatii fiscale.

Reexporturile efectuate pentru promovarea rela iilor reciproce

n unele cazuri unii parteneri comerciali au nevoie de produsele celorlalti, dar neavind mijloacele de plata necesare, conditioneaza preluarea de cumparare in contrapartida a produselor proprii. Cnd aceste produse de contrapartida nu reprezinta interes, apare obligatorie operatiunea de reexport. Aceste reexporturi, chiar daca nu genereaza intotdeauna profituri, contribuie la: - sporirea volumului exporturilor - diversificarea pietelor de desfacere - cresterea numarului de parteneri externi - testarea unor noi piete. Importul de completare este tot un reexport cu prelucrare, in vederea promovarii relatiilor comerciale.

3. LOHN - UL

4. SWITCH - UL