1

RAPORTUL DE ACTIVITATE

PE ANUL 2010

IMSP Clinica Universitară de Asistenţă

Medicală Primară

a USMF „Nicolae Testemiţanu”

ANUL 2010

2

STRUCTURA POPULAŢIEI

Sectorul de deservire al Clinicii în 2010 a fost alcătuit din 14 445 persoane: 9800 populaţie

din sectorul Buiucani şi 4905 studenţi şi rezidenţi. Populaţie în vârstă aptă de muncă – 11186

(77,4%).

Total

populaţie Maturi Femei Copii

Total 14445 12636 7432 (51%) 1809 (12,5%)

Secţia medicină de

familie 9540 7741 4422 1809 (19%)

Secţia sănătate

studenţi/rezidenţi 4905 4905

3010

(61,3%) -

RESURSELE UMANE

Pe parcursul anului au activat 31 medici, ocupând real 23,25 funcţii din 26,25 planificate,

dintre care 14,0 MF şi 24 cadre cu studii medii la 32,75 funcţii planificate.

Total în anul 2010 schema de funcţii de state a constituit 95,5 faţă de 93,5 unităţi în 2009,

(ocupate au fost 81,5), au activat 85 persoane fizice, dintre care lucrători de bază - 68.

FINANŢAREA

În anul 2010 ca şi în anii trecuţi CNAM a contractat cu Clinica servicii medicale de

asistenţă medicală primară şi specializată conform Normelor metodologice.

La sfârşitul anului bilanţul îndeplinirii devizului de cheltuieli arată în felul următor:

2010 2009

TOTAL VENITURI: 4933,2 6300,3

Venituri CNAM 4758,8 5506,8

Venituri din servicii contra plată 166,1 128,9

Alte venituri (dobânda) 7,3 26,5

Ajutor umanitar 332,2 394,4

Alocaţii Fondator 308,9 243,7

TOTAL CHELTUIELI: 6083,1 6160,3

Fondul de salarizare 2833,9 57,4% 3241,2 51,4 %

Contribuţiile de asigurări sociale +

primele de asigurări medicale 741,8 15% 850,4 13,5 %

Medicamente 622,6 12,6% 798,1 12,7 %

Cheltuieli de întreţinere 304,7 6,2% 207,1 3,3 %

Procurări mijloace fixe 383,3 7,8% 259,8 4,1%

Reparaţii curente a mijloacelor fixe 91,0 1,8%

Reparaţii capitale din alocaţiile

fondatorului

99,9

Alte cheltuieli, inclusiv procurarea

serviciilor medicale în alte IMSP

- din ele procurarea serviciilor

medicale în alte instituţii

1005,9

193,8

20,4%

3,9%

(19,3%)

876,4

186,6

13,9%

3,0%

(21,3%)

Soldul mijloacelor la început de an 616,2 548,9

Soldul mijloacelor la sfârşit de an 282,0 616,2 9,8 %

3

S-au înregistrat venituri cu 1 mln 367 mii MD lei mai puţin din contul scăderii veniturilor de

la CNAM – cu 748 mii mai puţin. Veniturile acumulate din servicii contra plată de asemenea au

fost modeste - 166 mii. Acumularea unor venituri mai mici se datorează faptului că în AMP a

rămas doar finanţarea „per capita” care a constituit 408,64 lei pentru copiii de la 0 la 5 ani, 240,38

lei pentru categoria de vârstă 5-60 ani şi 360,57 lei pentru cei mai în vârstă de 60 ani, finanţare

pentru toate persoanele incluse în lista Clinicii, şi cei asiguraţi şi cei neasiguraţi. De asemenea de

doi ani au fost anulaţi în AMP toţi indicatorii de performanţă, iar fondurile pentru medicamente

compensate au fost majorate de la an la an. Toate elementele împreună au dus la scăderea alocărilor

şi evident scăderea cheltuielilor, inclusiv a salariilor.

În anul 2010 salariul mediu lunar al angajaţilor la o persoană fizică a fost următorul şi a

înregistrat o scădere substanţială faţă de a.2009 atingând în unele cazuri salariul a.2007:

VIZITE

Total pe Clinică au fost înregistrate 75468 vizite faţă de 77217 în 2009 – o uşoară scădere.

Din ele 73330 au fost adresări în instituţie faţă de 74613 în 2009, iarăşi înregistrând o uşoară

scădere - cu 1283 mai puţin.

Persoanele asigurate s-au adresat în 95,6% cazuri, cele neasigurate – doar în 4,4%, necătând

la faptul că ponderea persoanelor neasigurate aflate în lista Clinicii în 2010 a fost de 19%, iar

ponderea persoanelor neasigurate cu domiciliu în sectorul Buiucani - 27%.

Dacă comparăm cu anii precedenţi cifra adresărilor persoanelor neasigurate scade de la an la

an: de la 12% în 2005 la 9,1% în 2006, o stagnare la 11% în 2007, apoi 4,6% în 2008, 3,6% în

2009 şi 4,4% în 2010, necătând la faptul că persoanele neasigurate au obţinut acces absolut liber la

toate serviciile acordate în asistenţa medicală primară din 2010.

Ponderea adresarilor persoanelor neasigurate

12%

9.10%

11%

4.60%

3.60%4.40%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

a.2005 a.2006 a.2007 a.2008 a.2009 a.2010

%

Salariul pe persoană fizică

0 500

1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000 4500 5000

2007 2008 2009 2010

Medici Pers.medical mediu Infirmiere Alt personal

4

Vizite (adresări) generale

73330

74613

67809

62449

55000

60000

65000

70000

75000

80000

2007 2008 2009 2010

Anii

vizite

Din totalul de vizite 18 002 au fost primare (aproximativ ca în 2009) – cu 636 vizite mai

mult), iar pe motiv de boală – 45729 faţă de 34131 în 2009.

0

20000

40000

60000

80000

2010

Vizitele profilactice faţă de cele

pe motiv de boală

pe motiv deboală

profilactice

În ambele secţii de medicină de familie au fost efectuate 48 976 vizite faţă de 51 697 în

2009, înregistrându-se o scădere nesemnificativă.

Vizite la medicii de familie

35000

40000

45000

50000

55000

2007 2008 2009 2010

Anii

vizite MF

Efortul pe oră înregistrat la medicii de familie în secţia medicină de familie este mai mare ca

norma de 3,0 ajungând până la 4,3 şi 4,4 la unii medici de familie, ce demonstrează o adresabilitate

destul de înaltă a populaţiei la medicul de familie.

5

Din totalul vizitelor la medicii de familie, cele profilactice au alcătuit 21 996 vizite faţă de

17656 în 2009, ceea ce a alcătuit 30% faţă de 34,15% în 2009 şi 50,5% în 2008. Această

diminuare a activităţilor profilactice se explică prin perioada de gripă pandemică din 2008-2009 şi

carantina introdusă. În secţia medicină de familie ponderea vizitelor profilactice este de 26,5% şi în

secţia sănătate studenţi/rezidenţi – 83%.

În secţia sănătate studenţi/rezidenţi s-au efectuat 15886 vizite faţă de 21113 în 2009 (cu

5227 mai puţin), ce reprezintă 21% din totalul de vizite în Clinică.

Cu scop profilactic s-a înregistrat creştere cu 3481 faţă de a.2009 (13224 vizite faţă de 9743

în a.2009) ce reprezintă o pondere de 83,2% faţă de 46,1% în 2009, adică o creştere aproape dublă

din contul activităţilor de vaccinare a tineretului studios contra gripei pandemice şi celei sezoniere.

În secţia sănătate studenţi/rezidenţi efortul pe oră este mult mai mare (de circa două ori - de

la 5,5 până la 6,5 pacienţi) din cauza că majoritatea vizitelor au scop profilactic şi nu necesită 20

minute pentru o consultaţie.

0

5000

10000

15000

20000

2007 2009 Anii

Ponderea vizitelor profilactice în SSSR

profilactice

pe motiv de

boala

Pe parcursul a. 2009 au fost efectuate de către medici 2496 chemări la domiciliu faţă de

2604 în 2009, 3217 în 2008 şi 10225 în 2003.

Vizite la domiciliu

02000400060008000

1000012000

2003

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Anii

Vizite domiciliu

Vizite profilactice

21446

17656

21996

0

5000

10000

15000

20000

25000

2008 2009 2010

Viz.profilactice

6

Micşorarea numărului de chemări faţă de anii precedenţi se datorează accesului de durată a

pacientului la medicul de familie, în legătură cu majorarea timpului de primire, complexităţii şi

calităţii de evaluare a problemelor în cadrul oficiului, a trierii stricte a categoriilor de pacienţi ce

beneficiază de asistenţă medicală primară la domiciliu în conformitate cu cerinţele Programului

Unic de asigurări obligatorii în medicină.

Totodată, se cere de menţionat, că ponderea vizitelor active efectuate la iniţiativa medicului

la categoria de pacienţi ţintuiţi la pat, cu maladii cronice sau în focare de maladii infecţioase, la

nou-născuţi şi alte grupuri s-a majorat de la 7,2% în 2007 la 68% în 2010, fapt ce demonstrează o

monitorizare adecvată a cazurilor grave de către medici la domiciliu dar şi o atitudine din partea

pacienţilor care nu mai solicită ca înainte medicul la domiciliu la orişice caz banal. Efortul al

domiciliu rămâne a fi la medicii de familie de 2 sau chiar de 4 ori mai jos decât norma – 30 min.

pentru o chemare.

Activitatea specialiştilor consultanţi

Specialiştii de profil au efectuat 24354 consultaţii, ce reprezintă o pondere de 33% din

totalul de vizite.

În general pe instituţie se manifestă o creştere a numărului de vizite consultative faţă de anul

trecut: 24 354 faţă de 22 916 vizite sau o creştere cu 6% pe fonul numărului constant de funcţii de

specialişti.

Raportul vizitelor la medicii de familie

faţă de specialişti

33%

67%

vizitespecialişti

vizite MF

DINAMICA INDICILOR DEMOGRAFICI ÎN SECTORUL DESERVIT

NATALITATEA

Pe parcursul anului au fost înregistraţi doar 43 nou-născuţi după sectorul Clinicii din 225 de

sarcini terminate cu naştere.

Înregistrarea nou-născutului se efectuează după locul unuia din părinţi, astfel copiii se pot

înregistra complet în alte sectoare decât cel în care a fost supravegheată pe perioada sarcinii

mămica. Astfel, acest indicator nu mai poate servi drept indicator de sănătate publică nu numai din

59%

68%

10.8%7.2%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

a.2007 a.2008 a.2009 a.2010

7

cauza că nu poate fi influenţat în mare măsură de sistemul sănătăţii, dar şi că astăzi medicina de

familie nu mai lucrează strict după principiul de reşedinţă sau domiciliu, în hotare stricte, ci legal,

din 2009 conform listelor populaţiei înregistrate la medicii de familie. Din acest motiv, nu există

nicio relevanţă în compararea indicatorului natalităţii în sector cu cel municipal şi pe ţară, deoarece

aceşti indicatori nu relatează aspecte ale activităţii medicilor de familie şi nici nu pot fi calculaţi

corect.

Ca informare generală - în 2010 indicatorul a atins 3,0 nou-născuţi vioi la 1000 populaţie

faţă de 4,5 în 2009, 5,5 în 2008 şi 6,0 în 2007. Dacă ar fi înregistraţi după Clinică toţi nou-născuţii

supravegheaţi de medicii instituţiei, acest indicator ar trebui să fie minim de 5 ori mai mare, adică

12,0.

0

2

4

6

8

10

12

2007 2008 2009 2010

Natalitatea

Clinica

Republica

mun. Chisinau

MORTALITATEA GENERALĂ

În populaţia Clinicii s-a înregistrat un indicator a mortalităţii generale de 5,5 faţă de 9,0 faţă

în 2009 - mai mic decât pe municipiu (7,7) şi mai mic de două ori decât cel pe republică (12,2).

Mortalitatea generală

0

2

4

6

8

10

12

14

2007 2008 2009 2010

Clinica

Republica

mun. Chisinau

Deşi se manifestă o scădere a indicatorului, numărul de decese a rămas aproximativ acelaşi

si în 2010. Astfel, sporul natural rămâne a fi unul negativ: -2,5 faţă de -4,5 în 2009 şi faţă de +2,5

pe municipiu.

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

2007 2008 2009 2010

Sporul natural

Clinica

Republica

mun. Chişinău

8

La domiciliu au decedat 57% faţă de 42% în 2009 şi faţă de 60,3% în municipiu şi 75% în

republică.

Respectiv, în staţionar au decedat 41,8% faţă de 49,4% în 2009 şi faţă de 32,4% în

municipiu şi 18,9% în republică.

0.00%

20.00%

40.00%

60.00%

80.00%

Clinica mun.

Chisinau

Rmoldova

Decese după loc

domiciliu

stationar

Doar 21,5% persoane au decedat în vârsta aptă de muncă.

În structura mortalităţii generale predomină ca totdeauna patologia aparatului

cardiovascular cu 58,2 % faţă de 59,3% în 2009 şi faţă de 56,2% pe republică.

Pe locul II se situează patologia oncologică cu 24,1 % (18,5% pe republică şi 13,1% în

municipiu), manifestându-se o majorare neînsemnată faţă de 23,5% în 2009.

Locul III îl ocupă patologia sistemului respirator cu 6,3% (5,6% pe republică), în 2009 fiind

ocupat de patologia sistemului digestiv şi în aceeaşi măsură – traumele.

Structura mortalitatii generale

58,2%24,1%

6,3% 11,4%Patologia SCV

Tumori maligne

Sistemul respirator

Alte patologii

În 2010 s-a înregistrat o micşorare a deceselor în vârsta aptă de muncă atât ca pondere din

numărul total de decese: 21,5% faţă de 31% în 2009, dar şi ca indicator: indicele mortalităţii în

vârsta aptă de muncă este 1,5 cazuri la 1000 populaţie în vârsta aptă de muncă faţă de 4,1 în 2009 şi

rămâne de 2 ori mai mic în comparaţie cu municipiul, unde în 2010 s-au înregistrat 3,8 cazuri la

1000 populaţie.

Mortalitatea în vârsta aptă de muncă

0

1

2

3

4

5

2007 2008 2009 2010

Clinica

mun. Chisinau

9

În structura mortalităţii în vârsta aptă de muncă pe locul I în 2010 în locul patologiei

oncologice trec afecţiunile cardiovasculare cu 47,1%, pe locul II coboară patologia oncologică

(23,5%) şi pe locul III în locul traumelor şi intoxicaţiilor se ridică patologia sistemului respirator

(11,8%) din contul pneumoniilor, deşi dacă le transformăm în cifre acesta este un număr foarte mic

– 2 persoane.

Mortalitatea in virsta apta de munca

11%

5,9%

11,8%

23,5%

47,1%

Patologia c/vasculara

Patologia oncologica

Sistemul respirator

Traumele, intoxicatiile

Alte

În vârsta aptă de muncă la domiciliu au decedat 58% faţă de 38,2% în 2009, înregistrându-

se o majorare din contul patologiei cardiovasculare.

Cu regret constatăm, că în anul 2010 s-au înregistrat 2 cazuri de mortalitate infantilă care a

înregistrat un indicator de 46,5 faţă de 24,8 pe municipiu şi 13 pe republică. Erori în tactica de

supraveghere a gravidei nu s-au înregistrat.

OCROTIREA SĂNĂTĂŢII MAMEI ŞI COPILULUI

Pe parcursul anului 2010 primar au fost luate la evidenţa de către medicii de familie 283

femei gravide faţă de 231 în 2009 şi 147 în 2008, 231 din ele in termen până la 12 săptămâni, ce

reprezintă 82% faţă de 82,1% în mun. Chişinău şi 88,7% în 2009.

13 femei au fost transferate din alte instituţii medicale, în total aflându-se la evidenţă 416

femei gravide faţă de 332 în 2009.

În secţia sănătate studenţi/rezidenţi s-au aflat 155 studente şi rezidente cu sarcină faţă de 93

în 2009.

2008 2009 2010

Clinica 80.6% 88,7% 82%

mun. Chişinău 77.4% 78,4% 82,1%

70.0%

75.0%

80.0%

85.0%

90.0%

2008 2009 2010

Ponderea gravidelor luate la evidenţă în

termen până la 12 săptămâni

Clinica

mun. Chisinau

Au terminat sarcina cu naştere 225 femei total, 5 naşteri premature, 8 întreruperi de sarcină,

225 copii născuţi vii.

Ponderea celor ce au înregistrat gestoze tardive au evoluat de la 7,9% în 2005 şi 3,4% în

2007 până la 0,4% în 2010.

10

Evolutia gestozelor tardive 2005-2010

0,0%

2,0%

4,0%

6,0%

8,0%

10,0%

2005 2007 2010

gestoze

În schimb ponderea celor ce suferă de anemie s-a majorat de la 19,9% în 2009 la 77,3% în

2010 (184 gravide) şi absolut nu este clară această majorare bruscă.

Evoluţia anemiilor la gravide

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2007 2008 2009 2010

anemii

Planificarea familiei este realizată în 94,6% cazuri în grupul de femei cu risc extragenital

(89,9% în 2009), în 96,3% - la femeile cu risc obstetrical (87,1% în 2009) şi în 90,7% în grupul cu

risc comportamental (91,4 % în 2009).

Cuprinderea cu examen primar ginecologic este de 97,2 % faţă de 62,7% în municipiu. Cu

examen citologic au fost cuprinse 98,4% faţă de 83,1% pe municipiu.

Asistenţa medicală nou-născuţilor şi copiilor I an de viaţă

În decursul anului 2010 s-au născut 148 de copii, toţi au fost văzuţi de medicul de familie şi

asistenta medicală de familie în primele 3 zile de la externare din maternitate. 6,1% (9 copii) au

fost supravegheaţi în grupul I de risc, 80,4% (119 copii) s-au supravegheat în grupul II A de risc.

La 13,5% de nou-născuţi (20) s-au depistat diferite maladii ca afecţiunea SNC, icter prelungit;

pneumonie şi născuţi prematuri.

Au împlinit un an 141 de copii, 97,9 % din ei s-au aflat la alimentaţia naturală până la 3

luni, 74,5% - la alimentaţia naturală până la 6 luni, 48,9% - până la un an. 78,7% (111) copii s-au

supravegheat în gr. I şi IIA de sănătate iar la ceilalţi 21,3% (30) copii au fost depistate diferite

maladii: la 20% (6 copii) s-a depistat patologia SNC; 60% copii (18) suferă de anemie

ferodeficitară, 1 cazuri de rahitism (3,3%), 1 copil a suportat afecţiune a sistemului urinar.

Alimentaţia copiilor până la 1 an

97.9%

74.5%

48.9%

până la 3 luni

până la 6 luni

până la 1 an

11

Condiţiile social - economice nefavorabile, caracteristice întregii societăţi condiţionează

menţinerea unui nivel înalt al maladiilor cu caracter medico-social în sector.

64

42

94

74

0

20

40

60

80

100

narcomani alcoolici

Prevalenta prin alcoolism si

narcomanie

2009

2010

Astăzi la evidenţa se află 42 persoane ce suferă de narcomanie faţă de 64 în 2009 şi 74

persoane ce suferă de alcoolism cronic. În a. 2010 au fost luaţi la evidenţa primar 7 consumatori de

droguri adulţi şi 2 persoane cu alcoolism cronic. Este alarmant faptul că absolut toate persoanele ce

se află la evidenţă ca consumatori de droguri sunt persoane tinere.

TUBERCULOZA

În decursul anului 2010 au fost înregistrate 15 cazuri primare în sectorul deservit faţă de 11

în 2009, din ei – 3 copii. Cere menţionat faptul că din 15 cazuri de tuberculoză 1 singur caz a fost

bacilifer şi nici un caz în formă avansată, ce demonstrează o depistare corectă şi la timp oportun a

TBC. Astfel incidenţa morbidităţii prin TBC constituie 103,8, în comparaţie cu 81,9 în municipiu şi

aproximativ acelaşi indicator pe republică. Incidenţa formelor distructive este 29,4 faţă de 27,9 pe

municipiu.

Incidenţa TBC

0

20

40

60

80

100

120

140

2008 2009 2010

Clinica

Republica

mun. Chişinău

La capitolul activităţilor de depistare şi profilaxie TBC, 95,5% din persoanele ce necesitau

a fi examinaţi au fost supuşi examenului MRG (2490 de persoane din 2608), iar 98,6% noi-născuţii

au fost cuprinşi cu vaccinarea BCG.

În grupul de risc faţă de tuberculoză s-au aflat cca 31% din numărul tuturor copiilor din

sector - 586 de copii. Din ei au fost cuprinşi cu test Mantoux 99% (581 copii). Toţi copiii cu

rezultat pozitiv al testului Mantoux au fost consultaţi de ftiziopneumonolog şi investigaţi gratuit

suplimentar la necesitate.

La moment la evidenţă şi sub tratament antituberculos în secţia sănătate studenţi/rezidenţi se

află 7 cazuri primare de TBC depistate în 2010.

12

BOLI CONTAGIOASE (BDA, HEPATITE, FOCARE ETC.)

Au fost înregistrate 122 de maladii infecţioase: 27 (22%) la maturi şi 85 la copii (78%). In

55 de cazuri s-au depistat diferite maladii diareice acute, din care 39 (71%) la copii.

A fost înregistrat doar un singur caz de hepatita acută virală „B” la maturi. Supravegherea

focarelor a fost efectuată conform cerinţelor în vigoare.

La evidenţa medicilor de familie să află 154 persoane cu hepatita cronică virală, din care 79

(51,3%) sunt provocate de virusul „B”, 58 (37,7%) de virusul „C” şi 3 (1,9%) cu infecţia delta şi 7

pacienţi cu ciroza hepatică virală (3 cazuri de ciroza sunt provocate de virusul „B”, 3 - de virusul

„C” şi 1 de virusul delta). Supravegherea pacienţilor este efectuată conform standardelor cu

efectuarea investigaţiilor instrumentale şi de laborator.

Investigaţii la MST

Au fost testaţi prin MRS 5703 persoane. La SIDA, conform codului examinare clinică - 794

persoane. La evidenţa se află 4 persoane cu HIV infecţie. Frotiuri ginecologice au fost examinate

4384 faţă de 3927 în 2009.

MORBIDITATEA ONCOLOGICĂ

Pe parcursul anului 2010 la evidenţă s-au aflat 152 pacienţi cu patologie oncologică, faţă de

134 în 2009.

Primar au fost depistate 31 persoane cu maladii canceroase, faţă de 26 pacienţi anul 2009. În

grad avansat anul curent au fost depistate 9 persoane, faţă de 10 persoane anul trecut. Ponderea

patologiei depistate în grad avansat este mai mică ca anul trecut - 32,1% faţă de 41,7%. Din

pacienţii depistaţi primar 29% sunt în vârsta aptă de muncă faţă de 34,6% anul trecut, 33,3% din

ei fiind depistaţi în grad avansat. Cauza principală a depistării cancerului în grad avansat a fost

solicitarea cu întârziere de către bolnav a asistenţei medicale - 33,3%, evoluţia latentă a bolii -

22.2%, evoluţia atipică a bolii - 11.1%, evidenţa departamentală - 33.3%

Din cauza numărului mic de cazuri şi plasarea pe unul şi acelaşi loc a câte 3-4 patologii nu

este relevantă analiza structurii morbidităţii oncologice după localizare.

70,0%

75,0%

80,0%

85,0%

90,0%

95,0%

2010 2009

Imunoprofilaxia

revaccinare Tdmaturi

vaccinare sirevaccinare DTPcopii

Ce ţine de compartimentul lucrului profilactic - la maturi revaccinarea contra difteriei a

fost îndeplinită 90,3% faţă de 81% în 2009, iar la copii vaccinările şi revaccinările – 94,3% faţă

de 88% în 2009.

În secţia sănătate studenţi/rezidenţi au fost efectuate 728 vaccinări contra Difteriei şi

Tetanosului - 100%, antigripal conform grupelor de risc – 1584.

La capitolului profilaxiei de asemenea rămâne de menţionat activitatea şcolilor pentru

pacienţi – Şcoala pacientului cu Hipertensiue Arterială, Şcoala pacientului cu Diabet zaharat,

Şcoala pacientului cu Astm bronşic. Aceste şcoli au menirea de a instrui pacienţii cum să facă faţă

problemelor legate de maladia cronică de care suferă, cum să ţină sub control starea de sănătate,

13

cum să îndepărteze complicaţiile maladiei. În Clinică activează şi Şcoala tinerelor mămici care are

scopul informării femeii gravide despre sarcină şi îngrijirea viitorului copil.

Spitalizarea în 2010

În 2010 s-a majorat numărul de spitalizări - 841 persoane faţă de 722 persoane în 2009.

Spitalizarea programată a rămas aproximativ la aceleaşi cifre – 345 (40,1%).

Spitalizările de urgenţă s-au majorat cu 122 cazuri din cauza cazurilor de epidemie prin

gripă pandemică - 496 (59,9%), dintre care 175 copii şi 74 gravide.

Spitalizările copiilor s-au majorat dublu – 241 faţă de 104 în 2009, din ei 66 în mod

programat faţă de 47 în 2009 şi 175 în mod urgent faţă de 57 în 2009 din acelaşi motiv.

167 persoane au fost spitalizate în instituţii republicane faţă de 150 în 2009, dar excluzând

SCBI „Toma Ciorbă” şi CNŞPMU procentul de internare în spitalele de nivel republican este de

19,8%, restul pacienţilor tratându-se în spitalele municipale.

Evidenta Dispanserica

43.3%

9.8%

29%

S Digestiv

SCardiovascular

S Urinar

Pe locul I in structura evidenţei „D” la maturi se plasează maladiile aparatului

cardiovascular - cu 43,3%, pe locul II - bolile aparatului digestiv – 28,7%, pe locul III - maladiile

aparatului urinar cu 9,8%.

In secţia sănătate studenţi/rezidenţi, la evidenţă dispanserică pe parcursul anului s-au aflat

342 persoane din ele luate la evidenţă primar 32 persoane. În structura maladiilor predomină

patologia tractului digestiv – 219 persoane (64%), pe locul doi patologia aparatului urinar – 98

cazuri(28,7%).

La Centru de Sănătate Mintală Buiucani se află în evidenţă 182 pacienţi ai Clinicii cu

tulburări mentale şi de comportament, dintre care 44 cu schizofrenie şi tulburări delirante, 98 cu

tulburări mentale de caracter neuropsihotic, 14 cu retard mintal. 91 din acest grup de pacienţi sunt

femei (50%).

Investigaţii de laborator

Laboratorul instituţiei a efectuat 108962 analize, dintre care:

- 34230 clinice;

- 35005 hematologice;

- 3167 citologice;

- 32045 biochimice, dintre care 17,8% cu patologie;

- 4515 imunologice, cu patologie – 8,6%.

Examinate frotiuri la MST – 4384, din ele cu trihomoniază – 27. Efectuate analize de

control a calităţii 6874.

În mediu la o vizită în Clinică au fost efectuate 1,44 analize de laborator, iar la o vizită

primară - 6,05 analize.

Efectuate ecografii 3403, dintre care la adulţi 1518 (44,6%). Depistate cu patologie caz nou

– 1854 (54,5%). S-au efectuat de asemenea 3045 ECG, 64 la domiciliu.

14

Servicii contractate în alte instituţii

Pe parcursul a.2010 au fost contractate servicii medicale în alte IMSP-ri (AMT Buiucani,

AMT Centru, SCMC nr.1, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, SCM nr.4 şi DMDV) în

sumă totală de 193766 lei faţă de 186600 în 2009, adică cu o uşoară creştere.

Din ele:

- servicii radiologice în număr de 4061 şi sumă totală de 75912 sau 39% din toată suma

cheltuită cu acest scop;

- servicii de diagnostic funcţional – 153 şi 17652 lei;

- investigaţii imunologice – 317 şi 6503 lei;

- proceduri fizioterapeutice în sumă de 16353 lei;

- consultaţii ale medicilor specialişti circa 1200 în sumă de 17580 lei;

- staţionar de zi – 9588 lei pentru 1038 proceduri;

- servicii chirurgicale în sumă de 18095;

- investigaţii bacteriologice – 567 în sumă de 22320 lei.

Total în alte instituţii, achitate de către instituţie pentru pacienţii Clinicii Universitare au fost

efectuate 121 095 investigaţii (de laborator sau funcţionale) în baza contractului de bază cu CNAM

(AMP şi specializată) sau 1,6 investigaţii per vizită.

Investigaţiile costisitoare

Conform datelor, prezentate de către IMSP Centrul Republican de Diagnosticare Medicală,

pacienţii Clinicii au efectuat gratuit total 2090 de analize şi investigaţii costisitoare contractate de

CNAM.

Totodată pacienţilor ce posedă poliţe de asigurare le-au fost eliberate trimiteri-referiri pentru

investigaţii de performanţă contractate de CNAM în AMT „Centru”, SCR , Centrul Diagnostic

German, Centrul Medical „Magnific” (TC-198, EcoCG-157, RMN-12, Angiografia prin RMN-7,

Angiografia prin CT-11, Colonoscopii -10, Scintigrafii-13, Ecodopplerografie ombilicală - 30).

Ceea ce constituie circa 3,6 investigaţii la 100 persoane total pe Clinică sau 5,6 investigaţii la 100

persoane în secţia medicină de familie, ce relatează un grad înalt de accesibilitate la acest tip de

servicii.

Expertiza incapacităţii temporare de muncă

Pe parcursul anului 2010 au fost eliberate 1908 certificate de concediu medical cu 37842

zile de incapacitate temporară de muncă pentru maturi faţă de 2022 certificate cu 34945 zile în a.

2009. Din ele 11 cazuri au fost expertizate la CEMV cu acordarea gradului de invaliditate la 8

pacienţi.

Durata medie la un caz de boală cu ITM, inclusiv concediile de maternitate, a constituit -

19.83 zile, faţă de 17.28 zile în a. 2009. Fără concediile de maternitate – 9.98 pentru a.2010 faţă de

9.87 zile în a.2009. Volumul expertizei ITM a alcătuit în mediu 3,9 certificate la 100 vizite în 2010

exact ca şi în 2009.

După nozologii termenii de prelungire a certificatelor de concediu medical s-au încadrat în

limitele cerinţelor şi ordinelor în vigoare.

În 2010 au fost încadraţi primar în grad de invaliditate 23 persoane faţă de 20 anul trecut. În

structura invalidităţii pe locul I se plasează tumorile cu 8 cazuri, pe locul II maladiile sistemului

cardiovascular– 4 cazuri, pe locul III – dereglări psihice – 3 cazuri.

Gr. I de invaliditate a fost acordat la 3 pacienţi, gr. II – 17 pacienţi, gr. III – 3 pacienţi. Total

în supravegherea medicilor de familie se află 217 invalizi.

În secţia sănătate studenţi/rezidenţi la comisia de expertiză medicală a vitalităţii au fost

prezentaţi 3 pacienţi. Sub supraveghere medicilor să află încă 18 studenţi cu gr. II de invaliditate

din copilărie. Pe parcursul anului au fost acordate 9 concedii academice, faţă de 11 în a. 2009.

15

Manipulaţii efectuate de către personalul medical mediu

În sala de proceduri au fost efectuate total 17120 manipulaţii – 6130 intravenoase, 5970

intramusculare cu scop de tratament şi 5020 colectări intravenoase de sânge pentru laboratoare.

În sala de proceduri – 6164 manipulaţii: 85 intradermale (BCG), 5441 vaccinări

intramusculare şi 638 probe Mantoux.

În sala de triaj au fost înregistrate 18 540 de măsurări a cifrelor de tensiune arterială şi 1362

– a tensiunii intraoculare cu scop de depistare a glaucomului.

Prescrierea şi accesul pacienţilor la medicamente compensate

Pe parcursul a. 2010 au fost eliberate medicamente parţial compensate şi gratuite în baza

reţetelor prescrise de medicii de familie din Clinica Universitară în sumă totală de 734 412,54 lei

MD, din ce rezultă o îndeplinire a condiţiilor contractului cu CNAM la 160% - o depăşire cu 60%.

S-au eliberat medicamente:

parţial compensate în sumă de 547 862,85;

integral compensate – 60 806,86 lei;

pentru copii – 72 883,85 lei;

psihotrope – 47 620,56;

boala Parkinson – 5234 lei.

Tehnologiile informaţionale în medicină

La începutul anului a fost finalizată implementarea Sistemului Informaţional CabiManager

care este o aplicaţie destinată informatizării activităţii medicilor. Sistemul soluţionează atât

gestiunea electronică a stării de sănătate a pacienţilor şi a întregii activităţi medicale desfăşurate de

personalul medical, cât şi generarea raportărilor periodice către CNAM şi alte entităţi juridice.

Programul este bazat pe evidenţa pacienţilor şi utilizarea fişelor electronice, oferind beneficii prin:

posibilitatea ţinerii fişelor de boală şi îngrijiri de sănătate în format electronic;

monitorizarea în dinamică a pacienţilor, în special a celor cronici;

posibilitatea utilizării de către personalul medical a clasificărilor şi standardelor

aprobate de legislaţia în vigoare;

ghidarea personalului medical în luarea deciziilor prin utilizarea instrumentelor

standardizate;

accesarea rapidă, directă şi selectivă a informaţiilor necesare;

asigurarea evidenţei statistice;

asigurarea confidenţialităţii datelor;

evidenţa operaţională de activitate a instituţiei.

Alte activităţi La Centrul de Medicină Tradiţională Chineză, o nouă subdiviziune a Clinicii Universitare

creată în cadrul Acordului de cooperare între Guvernele Republicii Populare Chineze şi Republicii

Moldova au fost finalizate în decembrie 2010 lucrările de reparaţie, în martie, odată cu sosirea

specialiştilor chinezi în acupunctură, chinetoterapie şi fitoterapie, Centrul îşi va începe activitatea.

În aprilie 2010 instituţia a trecut procedura de acreditare la Consiliul Naţional de Evaluare şi

Acreditare în Sănătate, corespunzând în 97,8% standardelor de evaluare şi acreditare.

Pentru anul 2011 sunt trasate următoarele scopuri:

o Asigurarea accesibilităţii persoanelor înscrise pe lista Clinicii la serviciu medicale de înaltă

calitate;

o Folosirea raţională a surselor distribuite;

o Instruirea continuă a cadrelor Clinicii;

o Optimizarea serviciilor furnizate, în special de AMP cu accent pe profilaxie;

o Implementarea unor activităţi de screening în rândul populaţiei sănătoase;

o Optimizarea serviciului informaţional prin implementarea unor noi servicii on-line pentru

pacienţi.