Evaluarea programului de asistenţă medicală comunitară

EVALUAREA PROGRAMULUI DE ASISTENÞÃ MEDICALÃ COMUNITARÃ



Raport 2006

Ministerul Sãnãtãþii Publice

EVALUAREA PROGRAMULUI DE

ASISTENÞÃ MEDICALÃ

COMUNITARÃ

2002 - 2005

2006

Ministerul Sãnãtãþii Publice

NOTÃ

Acest material a fost realizat prin colaborarea între Ministerul Sãnãtãþii Publice, Fondul ONU pentru Populaþie (UNFPA), Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), Institutul de Cercetare ºi Formare John Snow, Inc. (JSI R&T), Societatea de Educaþie Contraceptivã ºi Sexualã (SECS), Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Rusescu” (IOMC).

La studiu a contribuit Dr. Dana Otilia Fãrcãºanu, în calitate de evaluator independent.

Finanþarea acestui studiu a fost asiguratã de: UNFPA din „Proiectul ROU1R201 Creºterea accesului la serviciile complete de sãnãtatea reproducerii orientate cãtre nevoile clienþilor”, de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin USAID în cadrul acordului de cooperare 186-A-00-01-00103-00 coordonat de cãtre JSI R&T ºi de cãtre UNICEF.

Opiniile exprimate în acest studiu aparþin autorilor ºi nu reflectã în mod necesar punctele de vedere ale finanþatorilor.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Evaluarea programului de asistenþã medicalã comunitarã : raport final : mai 2006. - Buzãu : Alpha MDN, 2006 ISBN (10) 973-7871-62-6 ; ISBN (13) 978-973-7871-62-6

61

Ministerul Sãnãtãþii Publice ºi-a propus, încã din 2002, dezvoltarea unei reþele de asistenþã medicalã comunitarã prin intermediul cãreia sã se îmbunãtãþeascã accesul la servicii medicale pentru segmentele populaþiei defavorizate urm rind prin aceasta ob inerea unui impact direct asupra ameliorãrii stãrii de sãnãtate. Programul ºi-a dorit sã modifice atitudinea ºi comportamentul acestei categorii sociale în sensul responsabilizãrii faþã de propria stare de sãnãtate ºi, nu în ultimul rând, sensibilizarea ºi creºterea implicãrii comu-nitãþii faþã de nevoile populaþiei marginalizate.Programul a fost pilotat la început în 7 judeþe ºi municipiul Bucureºti prin angajarea a 160 de asistenþi medicali comunitari. Dovedindu-ºi utilitatea, programul s-a dezvoltat în fiecare an, astfel încât, la finele lunii noiembrie 2006, 805 asistenþi medicali comunitari ºi-au desfãºurat activitatea la nivel naþional.

Dezvoltarea cu succes a acestui program nu ar fi fost posibilã fãrã suportul activ ºi continuu demonstrat de UNICEF, UNFPA, USAID, JSI R&TI ºi organizaþiile neguvernamentale din România, active în domeniu.

Intrarea în vigoare a Legii 95/2006 privind reforma în sãnãtate, prin titlul V - asistenþa medicalã comunitarã - deschide procesul de dinamizare a programului ºi de creºtere a numãrului de asistenþi medicali comunitari intraþi în program. Pentru anul 2007 se doreºte creºterea reþelei de asistenþã medicalã comunitarã pânã la cifra de 2.500.

Iatã de ce proiectul de evaluare a programului de asistenþã medicalã comunitarã iniþiat de IOMC, Unitatea de Management a Proiectelor, Programul Naþional nr. 3 ºi finanþat de UNFPA, UNICEF ºi USAID prin JSI R&TI ºi implementat cu ajutorul Societãþii de Educaþie Contraceptivã ºi Sexualã - SECS, devine un instrument foarte util în elaborarea strategiei de dezvoltare a asistenþei medicale comunitare în concordanþã cu reforma în sãnãtate demaratã în cursul anului 2006.

Concluzia principalã a acestui raport este cã, prin introducerea programului de asistenþã medicalã comunitarã, s-a produs o schimbare pozitivã semnificativã a accesului la servicii medicale ºi sociale pentru populaþia dezavantajatã din comunitãþile respective.

Sperãm ca acest studiu sã reprezinte un instrument util pentru managerii de programe de sãnãtate, în condiþiile în care asistenþa comunitarã este un aspect important în cadrul strategiilor Ministerului Sãnãtãþii Publice, iar experienþa acumulatã poate fi de un real folos în elaborarea unui program de asistenþã comunitarã eficient care sã rãspundã nevoilor beneficiarilor.

Apreciem în mod deosebit sprijinul acordat de instituþiile partenere în dezvoltarea ºi implementarea programului pilot de asistenþã comunitarã, un exemplu remarcabil de coordonare ºi sprijinire constantã a politicii sanitare a Ministerului Sãnãtãþii Publice.

Ec. Eugen NicolãescuMinistru al Sãnãtãþii Publice

ã þ

CUVÂNT ÎNAINTE

Autori

Dr. Dana Fãrcãºanu, consultant independentDr. Borbala Köö

Soc. Ana VasilachePsih. Ileana Costache

Analist politic Cristina Coca Dr. Violeta Horhoianu

Statistician Daniel Mihai

Investigaþiile de teren au fost efectuate de:

Psih. Ileana CostacheDr. Violeta CîndeaDr. Olimpia Pariza

Soc. Ana VasilacheCristina Coca

Jurist Roxana RisteaDr. Elisabeta CsekeDr. Nicolae TarbãDr. Adrian Cozma

Prof. Gheorghe ChipailDr. Dana Fãrcãºanu, consultant independent

Analist politic

1.CONTEXT... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................1

2.METODOLOGIE ..... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................3

3.REZULTATE ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................5

3.1.Analiza calitativã..... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................5

3.1.1. Contribuþia Programului de Asistenþã Medicalã Comunitarã la creºterea accesului populaþiei defavorizate la servicii medicale în comunitãþile unde a fost implementatã faza pilot .. ........... ........... ........... ........... ........... ........... ................5

3.1.2. Evaluarea relevanþei fiºei postului asistentei medicale comunitare pentru nevoile de servicii de sãnãtate ale comunitãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei de post cu activitatea lor zilnicã . ........... ........... ........... ........... ........... ................6

3.1.3. Interacþiunea asistentelor medicale comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul comunitãþii (furnizorii de servicii, autoritãþi locale etc.) în cadrul sistemului de asistenþã medicalã comunitarã . ........... ........... ................9

3.1.4. Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor medicali comunitari: evaluarea relevanþei programului de formare în raport cu activitatea lor .......... ........... ........... ........... ........... ........... ..............13

3.1.5. Adecvarea la nevoi a suportului logistic de care beneficiazã asistenþii medicali comunitari în derularea activitãþilor lor curente ........... ........... ..............15

3.2. Analiza cantitativã ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............19

3.2.1. Asistentele medicale comunitare ........... ........... ........... ........... ..............19

3.2.2. Medicii de familie . ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............28

3.2.3. Autoritãþile locale-primãrii ........... ........... ........... ........... ........... ..............31

3.3. Studii de caz ......... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............35

4. CONCLUZII .......... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............65

5. RECOMANDÃRI ... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............67

6. ANEXE ...... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ........... ..............69

CUPRINS

AMC Asistenta/e Medicalã/e Comunitarã/e

CJAS Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate

CMI Cabinete Medicale Individuale

DGASPC Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului

DI AIUTHO Organizaþie nonguvernamentalã

DPC Direcþia de Protecþie a Copilului

DSP Direcþia de Sãnãtate Publicã

HIV/SIDA Virusul Imunodeficienþei Dobândite

HOLT Organizaþie nonguvernamentalã

INCDS Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Sãnãtate

IOMC Institutul de Ocrotire a Mamei ºi Copilului

ITS Infecþii cu transmitere sexualã

JSI Institutul de Cercetare ºi Formare „John Snow”

OG Obstetricã - Ginecologie

OMS Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii

ONG Organizaþie nonguvernamentalã

ORL Otorinolaringologie

PC Personal Computer

PF Planificare familialã

PN3 Programul Naþional pentru Sãnãtatea Mamei, Copilului ºi Familiei

SPAS Serviciul Public de Asistenþã Socialã

TBC/ TBC-DOTS Tuberculoza

TA Tensiune arterialã

UMP Unitatea de Management a Proiectului

UNFPA Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie

UNICEF Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii

USAID Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã

World Vision Organizaþie nonguvernamentalã

ABREVIERI

Sumar executiv Scopul acestei evaluãri este analiza eficacitãþii Programului Pilot de Asistenþã Medicalã Comunitarã ºi formularea de recomandãri privind intervenþiile care sã asigure impactul aºteptat, în cazul extinderii acestui Program la nivel naþional. Programul de Asistenþã Medicalã Comunitarã a fost iniþiat în anul 2002 de cãtre Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Russescu”, în cadrul Programului Naþional pentru Sãnãtatea Mamei, Copilului ºi Familiei (PN3) al Ministerului Sãnãtãþii, cu scopul declarat de creºtere a accesului populaþiei, în special a populaþiei sãrace ºi neasigurate din mediul rural, la serviciile de sãnãtate de bazã. Programul pilot a beneficiat încã de la început de asistenþa tehnicã ºi financiarã a agenþiilor internaþionale de dezvoltare (UNFPA, UNICEF, OMS, USAID/JSI) care au iniþiat ºi aceastã evaluare.

La sfârºitul anului 2005, prin intermediul Programului, 485 de asistenþi medicali comunitari activau în 23 de judeþe ºi în municipiul Bucureºti. Evaluarea se adreseazã însã unui numãr de 17 judeþe pilot ºi municipiului Bucureºti - care au intrat în Program înainte de anul 2005 (Bacãu, Bihor, Botoºani, Cãlãraºi, Constanþa, Dolj, Hunedoara, Ialomiþa, Iaºi, Ilfov, Mehedinþi, Mureº, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea). În evaluare nu au fost incluse cele 6 judeþe în care Programul a fost introdus dupã 1 ianuarie 2005 (Brãila, Gorj, Maramureº, Olt, Sibiu, Vrancea).

Procesul de evaluare s-a desfãºurat în perioada ianuarie-februarie 2006. Ca metodologie s-a utilizat analiza calitativã ºi cantitativã. În cadrul analizei calitative, care a investigat peste 100 de persoane, s-a elaborat un set complex de instrumente (ghid pentru interviul de grup - focus grup, cu beneficiarii programului de asistenþã medicalã comunitarã, ghiduri pentru interviuri individuale semi-structurate cu asistentele medicale comunitare, medici de familie ºi asistentele lor, asistenþi sociali/primari, reprezentanþi ai DSP, medici ºi asistente obstetricã-ginecologie, pediatrie, neonatologie, mediatori sanitari roma, organizaþii nonguvernamentale locale, ghidul pentru interviul individual semi-structurat cu formatorii). Pentru analiza cantitativã au fost elaborate chestionare specifice, aplicate la 280 de asistente medicale comunitare ºi 788 de medici de familie din cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti care au fost incluse în evaluare. Chestionare au fost trimise ºi primãriilor din cele 374 de comunitãþi în care funcþionau la sfârºitul anului 2004 asistente medicale comunitare. Rata de rãspuns a fost de 100% în cazul asistentelor medicale comunitare, 66,3% pentru primari ºi 26% pentru medicii de familie. S-au elaborat de asemenea ºase studii de caz pentru comunitãþi selectate (Diosig-Bihor, Manoleasa-Botoºani, Cumpãna-Constanþa, Amãrãºtii de Jos-Dolj, Brad-Hunedoara, ªimian-Mehedinþi).

Raportul prezintã în extenso rezultatele analizei cantitative ºi calitative pentru fiecare dintre cele cinci obiective ale evaluãrii. Rezultate pentru fiecare dintre obiectivele evaluãrii sunt prezentate pe scurt în continuare:

Obiectivul 1: Contribuþia Programului de asistenþã medicalã comunitarã la creºterea accesului populaþiei defavorizate la servicii medicale în comunitãþile unde a fost implementatã faza pilot.

cronici, depistarea precoce a cancerului · Asistentele medicale comunitare furnizea-de col uterin, monitorizarea persoanelor zã o gamã largã de servicii de sãnãtate cu TBC, asigurarea laptelui praf la populaþiei comunitãþilor pe care le beneficiari), activitãþi de informare, deservesc: activitãþi de prevenþie educare, comunicare, îngrijiri la domiciliu, (catagrafiere, supravegherea gravidelor ºi acordarea de prim ajutor, activitãþi în lehuzelor, consiliere asupra drepturilor domeniul protecþiei sociale. mamei ºi copilului pentru evitarea cazurilor

de violenþã domesticã, supravegherea nou · Respondenþii, din toate categoriile de nãscuþilor, sugarilor ºi copiilor, mobilizarea persoane intervievate, au indicat cã prin pentru vaccinãri, supravegherea bolnavilor introducerea Programului de Asistenþã

Medicalã Comunitarã s-a produs o cu handicap fizic sau psihic, vârstnici fãrã schimbare pozitivã semnificativã în aparþinãtori, familii în care existã violenþã accesul la servicii medicale, dar ºi sociale, domesticã, abuz ºi exploatarea copiilor, pentru populaþiile dezavantajate din risc de abandon al copiilor, victimele comunitãþile respective. S-a menþionat traficului de persoane, persoane neîns-rolul deosebit de important jucat de cãtre crise pe listele medicilor de familie; pentru asistentele medicale comunitare în: acestea asistenþii medicali comunitari sunt asigurarea accesului la îngrijiri a anumitor principalele surse de asistenþã medicalã, categorii de persoane (familii cu condiþii dacã nu chiar singurele surse accesibile).precare de locuit, cu mulþi copii, persoane

Obiectivul 2: Evaluarea relevanþei fiºei postului asistentei medicale comunitare pentru nevoile de servicii de sãnãtate ale comunitãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei de post cu activitatea lor zilnicã.

· Majoritatea respondenþilor sunt mulþumiþi ºi · Actuala fiºã de post include 22 de atribuþii foarte mulþumiþi de modul în care activita- ºi punerea lor în practicã este îngreunatã tea asistentelor medicale comunitare de lipsa unor definiþii, protocoale sau rãspunde nevoilor locale. Totuºi, fiºa ghiduri de practicã. A fost însã remarcatã postului asistentului medical comunitar e implicarea asistenþilor medicali comunitari ambiguã în ceea ce priveºte relaþiile de în rezolvarea unor situaþii de urgenþã, subordonare ºi colaborare, astfel încât în chiar dacã aceste aspecte nu sunt incluse unele judeþe sarcinile specifice ale în fiºa de post. În judeþele care s-au asistenþilor medicali comunitari sunt confruntat cu inundaþii sau focare de gripã stabilite de mai multe persoane: medic aviarã, asistenþii medicali comunitari au inspector, primar, medic de familie etc. jucat un rol important în aplicarea Atribuþiile asistenþilor comunitari trebuie mãsurilor de urgenþã. redefinite, în anumite cazuri existând · E necesarã reglementarea recunoaºterii suprapuneri cu activitatea medicilor de profesionale a asistenþilor comunitari ca familie sau cea a asistenþilor/referenþilor asistenþi medicali. În unele judeþe, asisten-sociali de la primãrii (de exemplu, þii medicali comunitari au întâmpinat rezolvarea problemelor sociale precum dificultãþi în obþinerea avizului de practicã obþinerea actelor de identitate, întocmirea din partea Ordinului asistenþilor medicali, dosarelor pentru cazurile speciale ar trebui recunoaºterea dreptului de a efectua sã revinã exclusiv referenþilor sociali). tratamente medicale la nevoie.

Obiectivul 3: Interacþiunea asistentelor medicale comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul comunitãþii în cadrul sistemului de asistenþã medicalã comunitarã.

absenþa acestui tip de documentaþie, · Reprezentanþii DSP considerã cã asistenta relaþiile au fost stabilite la nivel local, medicalã comunitarã asigurã legãtura frecvent bazându-se pe comunicarea directã cu comunitatea, în contextul în verbalã dintre pãrþi ºi pe bunãvoinþã. care în marea majoritate a judeþelor existã

o rupturã între DSP ºi medicii de familie · Majoritatea asistentelor medicale comuni-din teritoriu. Cu asistenþii medicali tare îºi evalueazã relaþia cu medicul de comunitari existã întâlniri de lucru lunare. familie ºi asistenta acestuia ca fiind bunã Pe de altã parte, toþi asistenþii medicali ºi foarte bunã. Asistenta medicalã comunitari au identificat medicii inspectori comunitarã se întâlneºte cu regularitate cu pentru asistenþa mamei ºi copilului ºi medicul de familie, stabilesc împreunã asistentele ºefe de management ca princi- prioritãþile locale ºi pe baza lor îºi dezvoltã palul sprijin în organizarea activitãþii lor. planul de activitate. În absenþa unor

standarde ºi protocoale privind serviciile · Nu existã proceduri sau protocoale clare de asistenþã medicalã comunitarã ºi relaþia care sã reglementeze colaborarea cu cu medicul de familie, este dificil sã se diversele instituþii medicale cu paturi sau evalueze în mod obiectiv aceastã relaþie. unitãþi medico-sanitare din teritoriu. În

În anumite situaþii, asistenþii medicali primãriilor este evident. Existã un interes comunitari sunt percepuþi de medicii de în creºtere al primarilor ºi primãriilor faþã familie ca o alternativã gratuitã la asistenþii de acest Program, argumentat de numãrul medicali pe care trebuie sã îi angajeze din în creºtere al autoritãþilor locale care oferã bugetele de practicã proprii. Trebuie sprijin logistic (spaþii, dotare, acces la clarificate diferenþele de sarcini privind mijloace de transport, acces la mijloace de activitãþile de teren a medicilor de familie comunicare etc.). Existã câteva primãrii ºi asistentelor acestora, ºi asistentele care finanþeazã din fonduri locale un post medicale comunitare. de asistent medical comunitar.

· Colaborarea cu autoritãþile locale este de · Existã o colaborare foarte bunã a asisten-la foarte bunã sau bunã, la mulþumitoare þilor medicali comunitari cu asistenþii/ sau lipsa colaborãrii. În judeþele în care referenþii sociali angajaþi ai primãriilor, cât DSP-urile au iniþiat activitãþi de informare a ºi cu mediatorii sanitari sau cu organizaþii primãriilor asupra scopului ºi atribuþiilor neguvernamentale, acolo unde acestea asistentei medicale comunitare, sprijinul existã.

Obiectivul 4: Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor medicali comunitari; evaluarea relevanþei programului de formare în raport cu activitatea lor.

însã participanþilor un suport scris care sã · Programul de formare s-a desfãºurat pe fie ulterior de referinþã pentru activitatea douã planuri: o pregãtire formalã, dezvol-lor de zi cu zi. tatã la nivel naþional (pe o structurã de

cinci module, din care doar douã au fost · Medicii inspectorii ºi asistenþii coordonatori parcurse pânã în prezent) ºi un proces de din Direcþiile de Sãnãtate Publicã au educaþie medicalã continuã, organizat la menþionat cã în procesul de selecþie a nivelul DSP, pentru care nu existã o asistenþilor medicali comunitari, criteriul standardizare. Primele douã module ale domiciliului prevaleazã nivelului de pregã-programului de formare de bazã acoperã tire profesionalã, acest lucru conducând în teme legate de comunitate, familie, anumite judeþe la reluarea de câteva ori a concentrându-se asupra sãnãtãþii femeii ºi concursului de ocupare de posturi. copilului. Evaluãrile fãcute de participanþi · Nu existã un proces planificat de sunt deosebit de favorabile, în special identificare de nevoi de instruire ºi nici o privind abilitãþile de comunicare ale for- strategie sau un plan naþional sau local matorilor. Cursurile prezente nu furnizeazã pentru educaþie medicalã continuã.

Obiectivul 5: Adecvarea la nevoi a suportului logistic de care beneficiazã asistenþii medicali comunitari în derularea activitãþilor lor curente.

Au fost urmãrite din perspectiva posibilitãþilor de extindere a programului la scarã naþionalã urmãtoarele aspecte privind managementul programului:

permit cu uºurinþã dezvoltarea unor · Structura programului ºi documentaþia asemenea proceduri. aferentã, mecanismele de coordonare,

colaborare ºi supervizare a asistenþilor · Sistemul informaþional destinat mana-medicali comunitari. În momentul de faþã gementului programului: În cadrul Progra-Programul beneficiazã de criterii pentru mului de asistenþã medicalã comunitarã selecþia comunitãþilor ºi a asistenþilor s-a dezvoltat un sistem de colectare ºi medicali comunitari. Pe baza acestora, raportare de date (copii, gravide, adulþi ºi DSP-urile decid comunitãþile în care vârstnici). În cadrul evaluãrii nu s-a putut urmeazã sã se implementeze programul ºi identifica un model unic de colectarea se face recrutarea de personal. Nu existã datelor (catagrafie). Datele sunt raportate proceduri sau recomandãri privind etapele lunar la DSP ºi de aici transmise trimes-ce trebuie parcurse în vederea asigurãrii trial la IOMC. În absenþa unor indicatori dezvoltãrii sistemului comunitar de servicii relevanþi, monitorizarea Programului medicale în localitãþile în care urmeazã sã constã în principal în întâlniri lunare la se implementeze programul. Existã ex- DSP, rapoarte lunare de activitate ºi în perienþe la nivelul diverselor judeþe care câteva judeþe, în vizite de supervizare în

Raportul propune în final o serie de concluzii ºi recomandãri. Ca o concluzie generalã se poate afirma cã Programul Pilot de Asistenþã Medicalã Comunitarã rãspunde unor nevoi reale ale comunitãþilor ºi a contribuit la îmbunãtãþirea accesului populaþiei defavorizate la serviciile medicale de bazã. Practic, toate categoriile de respondenþi considerã cã Programul trebuie continuat ºi extins în viitor.

Extinderea Programului trebuie sã se facã treptat, pe baza identificãrii judeþelor ºi comunitãþilor cu risc, dar ºi a capacitãþii reale de a-l gestiona cu succes. Trebuie elaborate la nivel naþional ºi judeþean obiective anuale mãsurabile ºi realiste, intervenþii prin care sã se atingã aceste obiective, precum ºi monitorizarea unitarã a rezultatelor. Programul de formare de bazã a asistenþilor medicali comunitari poate fi revizuit ºi trebuie elaborate manuale ºi ghiduri de practicã pentru activitatea curentã a asistenþilor medicali comunitari. Este necesarã de asemenea elaborarea unui program de educaþie medicalã continuã pentru asistenþii medicali comunitari. Activitãþile de asistenþã medicalã comunitarã trebuie corelate, dar clar diferenþiate de cele de asistenþã socialã din comunitatea respectivã. Este recomandatã elaborarea unor standarde privind dotarea asistenþilor medicali comunitari care sã þinã cont de activitãþile lor ºi de nevoile comunitãþii. De asemenea, este necesarã pãstrarea continuitãþii Programului, prin utilizarea expertizei care existã la nivelul instituþiilor care au avut în responsabilitate pânã acum coordonarea, implementarea ºi monitorizarea intervenþiilor de asistenþã medicalã comunitarã. De asemenea, este importantã mobilizarea ºi utilizarea experienþei ºi expertizei existente la nivelul organizaþiilor publice ºi neguvernamen-tale care au derulat proiecte ºi programe în domeniul asistenþei medicale comunitare.

teren realizate de Inspectorul de Mamã ºi medical comunitar corespunde într-o Copil. mãsurã limitatã cerinþelor activitãþilor

desfãºurate de acesta. Doar 76% din · Managementul resurselor umane: Asis-asistenþii medicali comunitari dispun de un tenþii medicali comunitari sunt angajaþi de spaþiu propriu în care îºi desfãºoarã cãtre spitalele teritoriale în baza unui activitatea (asigurat fie de Primãrie, fie de contract de muncã cu perioadã determi-medicul de familie la solicitarea DSP). O natã, salarizarea fiind suportatã din micã parte a asistenþilor medicali comun-fondurile Ministerului Sãnãtãþii, transferate itari au acces la un telefon fix sau dispun la spitale prin intermediul DSP. Acest tip de un telefon mobil ale cãror costuri sunt de încadrare nemulþumeºte atât angaja-suportate fie din Program, fie din veniturile torul, cât ºi angajatul. Angajatorul este Primãriilor. Accesul la un calculator ºi la o îngrijorat de faptul cã o bunã parte din conexiune internet este încã ºi mai limitat. asistentele medicale comunitare se O micã parte a asistenþilor medicali apropie de limita admisã de lege pentru comunitari au la dispoziþie o bicicletã încheierea contractelor pe perioadã (asiguratã de cele mai multe ori din fonduri determinatã de timp. Existã riscul pierderii de la donatori) sau o ºaretã. Accesul la resurselor umane în care s-a fãcut o maºinã este doar în situaþii de excepþie. investiþie substanþialã de instruire ºi care Trusa de prim ajutor ar fi trebuit sã facã produc beneficii evidente comunitãþilor pe parte din dotarea minimã a asistenþilor care le deservesc. Nemulþumiri semnifi-medicali comunitari, dar doar 13% dintre cative privind tipul de relaþii de muncã sunt aceºtia au o trusã de prim ajutor, achizi-menþionate de majoritatea asistenþilor þionatã din fonduri primite de la donatori. medicali comunitari, din cauza lipsei de Cei mai mulþi au în dotare tensiometru, siguranþã a locului de muncã.stetoscop, termometru, cântar portabil, · Infrastructura ºi dotarea asistenþilor bandã metricã. medicali comunitari: Dotarea asistentului

1. CONTEXT

Începând cu anul 1990, sistemul de sãnãtate ceea ce priveºte formarea asistenþilor din România s-a aflat într-un proces continuu medicali comunitari (dezvoltarea curriculum-de schimbare, cu scopul declarat de creºtere ului de curs, formare formatori - 23 formatori a calitãþii ºi eficienþei serviciilor de sãnãtate, naþionali, formarea propriu-zisã). Ministerul de adecvare a acestor servicii la nevoile Sãnãtãþii, prin intermediul Programului reale ale populaþiei. Reforma structuralã s-a Naþional pentru Sãnãtatea mamei ºi copilului produs în 1998, prin introducerea sistemului nr. 3, a finanþat activitatea propriu-zisã a de asigurãri sociale de sãnãtate, care a asistenþilor medicali comunitari, care au fost modificat radical finanþarea, organizarea ºi angajaþi cu contract de muncã pe perioadã furnizarea serviciilor de sãnãtate în determinatã de cãtre spitalele teritoriale. România. Coordonarea programului a fost realizatã în

perioada 2002-2005 de cãtre Unitatea de Reformarea profundã a sistemului de sãnã- Management a Programului Naþional pentru tate, pozitivã în multe aspecte, nu a rezolvat Sãnãtatea mamei ºi copilului nr. 3 din cadrul pânã în prezent discrepanþa semnificativã în Institutului pentru Ocrotirea Mamei ºi accesul la serviciile de sãnãtate de bazã a Copilului „Alfred Russescu” la nivel naþional populaþiei din mediul urban ºi din mediul ºi de cãtre Direcþiile de Sãnãtate Publicã la rural, în defavoarea acesteia din urmã. Deºi nivel judeþean.diferenþa exista ºi înainte de 1990, se poate spune cã accesul la serviciile de sãnãtate de Programul pilot a fost implementat iniþial în bazã a populaþiei din mediul rural (ºi în anul 2002 în 8 judeþe: Bihor, Botoºani, special a populaþiei sãrace/neasigurate) a Cãlãraºi, Constanþa, Hunedoara, Ialomiþa, scãzut, atât din cauza dificultãþilor socio- Tulcea ºi Bucureºti cu un numãr de asistenþi economice din perioada de tranziþie, cât ºi ]n medicali comunitari cuprinºi între 20 ºi 23. În urma apariþiei medicului de familie ca antre- anul 2003 au fost incluse alte patru judeþe: prenor independent, a schimbãrii mecanis- Bacãu, Ilfov, Mehedinþi ºi Teleorman, în 2004 melor de platã a acestuia, a dispariþiei unor încã ºase: Dolj, Iaºi, Mureº, Suceava, Vaslui profesii de la nivel comunitar (asistent de ºi Vâlcea iar în 2005 încã ºase: Brãila, Gorj, ocrotire, moaºa, asistentul de igienã etc.). Maramureº, Olt, Sibiu,ºi Vrancea. La

sfârºitul anului 2005, programul beneficia de În acest context, autoritãþile de la nivel 485 de asistenþi medicali comunitari, care central au reintrodus treptat reglementãri ºi activau în 23 de judeþe ºi în Bucureºti. programe finanþate de la bugetul de stat care Situaþia numãrului de angajaþi medicali sã corecteze aceste deficienþe. Astfel, la comunitari este prezentatã în anexa 1.iniþiativa Institutului pentru Ocrotirea Mamei ºi Copilului „Alfred Russescu”, începând cu La sfârºitul anului 2005, partenerii implicaþi anul 2002 în cadrul Programului Naþional în dezvoltarea Programului de Asistenþã pentru Sãnãtatea Mamei, Copilului ºi Medicalã Comunitarã au decis sã realizeze Familiei al Ministerului Sãnãtãþii (PN3) a fost prima evaluare comprehensivã a acestei introdusã o intervenþie pilot, numitã intervenþii, la sfârºitul a patru ani de „Promovarea sãnãtãþii mamei ºi copilului la implementare. Evaluarea programului în nivel comunitar - dezvoltarea sistemului de acest moment a fost cu atât mai necesarã cu asistenþã medicalã comunitarã (AMC)”. Prin cât Ministerul Sãnãtãþii considerã asistenþa acest program pilot s-a iniþiat ºi dezvoltat medicalã comunitarã ca o prioritate, dorind reþeaua de asistenþã medicalã la nivel extinderea la nivel naþional a acestui comunitar. program. „Legea asistenþei medicale comu-

nitare” a fost introdusã în pachetul de legi Programul pilot de Asistenþã Medicalã pentru care Guvernul ºi-a asumat rãspunde-Comunitarã a beneficiat încã de la început rea ºi cu care Ministerul Sãnãtãþii îºi propune de asistenþa tehnicã ºi financiarã a agenþiilor reformarea începând cu anul 2006 a internaþionale de dezvoltare (UNFPA, sistemului de sãnãtate. UNICEF, OMS, USAID/JSI), în principal în

Evaluarea programului AMC 1

Evaluarea Programului de Asistenþã Evaluarea Programului a urmãrit atingerea Medicalã Comunitarã a fost realizatã de urmãtoarelor obiective:Societatea de Educaþie Contraceptivã ºi Sexualã (SECS) cu colaborarea unui expert 1. Contribuþia Programului de asistenþã independent, dr. Dana Fãrcãºanu. medicalã comunitarã la creºterea accesului

populaþiei defavorizate la servicii medicale în Evaluarea Programului de Asistenþã comunitãþile unde a fost implementatã faza Medicalã Comunitarã se adreseazã unui pilot.numãr de 17 judeþe pilot ºi municipiului 2. Evaluarea relevanþei fiºei postului Bucureºti - care au intrat în program înainte asistentei medicale comunitare pentru de anul 2005: Bacãu, Bihor, Botoºani, nevoile de servicii de sãnãtate ale comuni-Cãlãraºi, Constanþa, Dolj, Hunedoara, tãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei de post Ialomiþa, Iaºi, Ilfov, Mehedinþi, Mureº, cu activitatea lor zilnicã.Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea. 3. Interacþiunea asistentelor medicale În evaluare nu au fost incluse cele 6 judeþe comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul în care programul a fost introdus dupã 1 comunitãþii (furnizorii de servicii, autoritãþi ianuarie 2005 (Brãila, Gorj, Maramureº, Olt, locale etc.) în cadrul sistemului de asistenþã Sibiu, Vrancea) considerându-se cã medicalã comunitarã. intervalul de timp în care programul a fost 4. Adecvarea la nevoi a actualului program activ nu este suficient de lung pentru a de formare a asistenþilor medicali comunitari: permite evaluarea impactului intervenþiei. evaluarea relevanþei programului de formare

în raport cu activitatea lor.Scopul evaluãrii este analiza eficacitãþii 5. Adecvarea la nevoi a suportului logistic de programului de asistenþã medicalã comunicare beneficiazã asistenþii medicali comuni-tarã la nivelul zonelor pilot ºi formularea de tari în derularea activitãþilor lor curente. recomandãri, în ceea ce priveºte:

Evaluarea a fost derulatã din perspectiva identificãrii premizelor necesare extinderii la · posibilitatea extinderii lui la nivel naþional scarã naþionalã a Programului de asistenþã ºi implicaþiile acestui proces medicalã comunitarã bazat pe servicii · intervenþiile necesare pentru asigurarea medico-sociale integrate la nivel comunitar.continuitãþii Programului.

Evaluarea programului AMC2

2. METODOLOGIE

Evaluarea a utilizat analiza calitativã ºi cantitativã pe baza metodologiei ºi instrumentelor de evaluare aprobate de Comitetul de Coordonare constituit din reprezentanþii tuturor organizaþiilor partenere (Ministerul Sãnãtãþii, UNFPA, UNICEF, OMS, USAID/JSI, IOMC, INCDS). Instrumentele de evaluare au fost pretestate în cadrul unei evaluãri iniþiale efectuate în judeþul Dolj.

Procesul de evaluare s-a desfãºurat în perioada ianuarie-februarie 2006. Pentru folosirea instrumentelor de evaluare au fost elaborate ghiduri de utilizare, iar operatorii au fost instruiþi pentru administrarea lor. În procesul de evaluare au fost incluse peste 1500 de persoane.

Analiza calitativã

În cadrul analizei calitative s-a elaborat un mentale implicate în asistenþa medicalã set complex de instrumente - ghiduri de in- comunitarã. Instituþiile medicale de la terviu, pentru diferitele categorii de persoane nivelul judeþului cu care colaboreazã incluse în evaluare, cu secþiuni de întrebãri asistentele medicale comunitare diferã de care sã corespundã fiecãruia dintre cele asemenea de la un caz la altul. cinci obiective ale acestei evaluãri. Urmã-toarele instrumente au fost folosite la peste · Ghid pentru interviul individual semistruc-100 de persoane, incluse în evaluare: turat cu persoane cheie de la nivelul celor

18 judeþe (Direcþia de Sãnãtate Publicã). · Ghid pentru interviul de grup (focus grup) În toate cele 18 judeþe au fost intervievate

cu beneficiarii programului de asistenþã persoanele responsabile de asistenþa medicalã comunitarã. În fiecare din cele medicalã comunitarã de la nivelul Direcþiei ºase comunitãþi incluse în studiile de caz de Sãnãtate Publicã. s-a organizat un focus grup de 8-10 bene-ficiari ai Programului de Asistenþã Medica- · Ghid pentru interviul individual semistruc-lã comunitarã. Rezultatele obþinute au fost turat cu formatorii. Au fost intervievaþi la utilizate atât în elaborarea studiilor de caz, Bucureºti, un numãr de ºapte formatori din cât ºi a rezultatelor ºi recomandãrilor Bucureºti, Ialomiþa ºi Cãlãraºi. finale.

· Ghiduri pentru interviuri individuale semi-structurate cu asistentele medicale comu- Pentru realizarea studiilor de caz au fost nitare/medici ºi asistentele lor/ asistenþi alese ºase comunitãþi, utilizând un set de sociali/primari din ºase comunitãþi incluse criterii din care au fãcut parte: accesibilita-în studiile de caz, precum ºi pentru repre- tea serviciilor de asistenþã medicalã comuni-zentanþi ai unor instituþii/organizaþii care tarã, asigurarea de cãtre primãrie a salariului sunt într-un fel implicaþi în activitatea de asistentului medical comunitar, existenþa în asistenþã medicalã comunitarã, de la zonã a comunitãþilor de romi, a mediatorilor nivelul celor ºase judeþe (reprezentanþi ai sanitari etc. Studiile de caz au urmãrit efec-Direcþiei de Sãnãtate Publicã, medici ºi tuarea unor investigaþii mai aprofundate în asistente obstetricã-ginecologie, pediatrie, douã din judeþele sprijinite de fiecare din neonatologie, mediatori sanitari roma, organizaþiile internaþionale implicate. organizaþii nonguvernamentale locale, etc.). Este de menþionat cã persoanele Au fost realizate studii de caz în urmãtoarele intervievate (altele decât cele de la nivelul comunitãþi:comunitãþilor propriu-zise) au diferit de la un judeþ la altul. De exemplu, nu în toate · comuna Diosig, jud. Bihor judeþele existã organizaþii nonguverna- · comuna Manoleasca, jud. Botoºani

Studiile de caz


Au fost aplicate chestionare de evaluare la:· comuna Cumpãna, jud. Constanþa · comuna Amãrãºtii de Jos, jud. Dolj

· toate asistentele medicale comunitare din · oraº Brad, jud. Hunedoara cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti, care · comuna ªimian, jud. Mehedinþi au fost incluse în evaluare. Au fost chestionate 280 de asistente medicale comunitare, cu o ratã de rãspuns de 100%

· toate primãriile din cele 374 de comunitãþi Pentru analiza cantitativã a fost folosit un set în care funcþionau la sfârºitul anului 2004 de chestionare ce a cuprins un chestionar asistente medicale comunitare, în cele 17 pentru asistenþii medicali comunitari, un judeþe ºi municipiul Bucureºti. Din cele chestionar pentru medici de familie ºi unul 374 de chestionare trimise, au fost pentru primari. Chestionarele pentru asis-completate ºi returnate 248 de chestio-tenþii medicali comunitari au fost administrate nare, ratã de rãspuns de 66,3%.în fiecare judeþ prin convocarea acestora la

sediul Direcþiei de Sãnãtate Publicã, proces · 788 de Cabinete medicale individuale facilitat de coordonatorii regionali SECS.

(CMI) înregistrate în comunitãþile unde Chestionarele pentru medicii de familie ºi lucreazã asistente medicale comunitare în primari au fost transmise prin poºtã. Este de cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti. Au menþionat faptul cã scopul evaluãrii fiind cel fost completate ºi returnate 206 chestio-de a obþine informaþii aprofundate, relevante nare, ratã de rãspuns de 26%.pentru analiza eficacitãþii programului ºi a

celor cinci obiective urmãrite, chestionarele au cuprins un numãr mare de întrebãri deschise ceea ce a determinat prelungirea timpului necesar analizãrii rãspunsurilor

Analiza cantitativã


3.1. ANALIZA CALITATIVÃ

3.1.1. Contribuþia Programului de Asistenþã Medicalã Comunitarã la creºterea accesului populaþiei defavorizate la servicii medicale în comunitãþile unde a fost implementatã faza pilot.

3. REZULTATE

Evaluarea a urmãrit în primul rând culegerea rilor anterior menþionaþi.opiniilor beneficiarilor direcþi (persoane · Prin relaþia directã cu Direcþiile de Sãnãtate aparþinând populaþiilor defavorizate deser- Publicã, asistenþii medicali comunitari au vite), precum ºi a beneficiarilor indirecþi fost în acelaºi timp o sursã de informaþii (reprezentanþi ai autoritãþilor locale ºi pentru Direcþiile de Sãnãtate Publicã judeþene) privind rezultatele activitãþilor privind problemele de sãnãtate publicã din asistenþilor medicali comunitari în comunitã- teritoriu ºi resursa utilizatã de Direcþiile de þile în care lucreazã. Întrebãri care au urmãrit Sãnãtate Publicã pentru punerea în culegerea acestor opinii au fost adresate practicã a unor intervenþii rapide destinate tuturor categoriilor de persoane implicate cu protejãrii sãnãtãþii comunitãþilor. responsabilitãþi în asigurarea stãrii de sãnãtate a populaþiei: medicii inspectori Respondenþii, din toate categoriile de pentru asistenþa mamei ºi copilului de la persoane intervievate, au indicat cã prin Direcþiile de Sãnãtate Publicã, asistenþii introducerea Programului de Asistenþã coordonatori din Direcþiile de Sãnãtate Medicalã Comunitarã s-a produs o schim-Publicã (acolo unde existã), primarii ºi bare pozitivã semnificativã în accesul la medicii de familie din comunitãþile care au servicii medicale, dar ºi sociale, pentru beneficiat de activitatea asistenþilor medicali populaþiile dezavantajate din comunitãþile comunitari. În acelaºi timp a fost investigatã respective. S-a menþionat rolul deosebit de ºi percepþia proprie despre rezultatele muncii important jucat de cãtre asistentele medicale lor la nivelul fiecãrui asistent medical comu- comunitare în: nitar din toate comunitãþile incluse în evaluare. Majoritatea celor intervievaþi au · asigurarea accesului la îngrijiri a anumitor menþionat cã activitatea asistentelor medi- categorii de persoane: familii cu condiþii cale comunitare are în mod evident rezultate precare de locuit, cu mulþi copii, persoane pozitive atât asupra indicatorilor de morbi- cu handicap fizic sau psihic, vârstnici fãrã ditate ºi mortalitate de la nivelul localitãþii aparþinãtori, familii în care existã violenþã respective, cât ºi asupra protecþiei sociale a domesticã, abuz ºi exploatarea copiilor, familiilor celor mai defavorizate: risc de abandon al copiilor, victimele tra-

ficului de persoane, persoane neînscrise · Prin catagrafierea populaþiei din localitate pe listele medicilor de familie; pentru

cu menþionarea nevoilor medico-sociale acestea asistenþii medicali comunitari sunt specifice au fost create premizele activitã- principalele surse de asistenþã medicalã, þilor de depistare activã. dacã nu chiar singurele surse accesibile.

· Activitãþile de informare a populaþiei privind · creºterea accesului la activitãþile de pachetul de servicii medicale minim prevenþie primarã ºi promovarea sãnãtãþii garantat, precum ºi drepturile în domeniul în comunitate - sprijinirea gravidelor în protecþiei sociale împreunã cu activitãþile utilizarea serviciilor de asistenþa prenatalã, de sprijinire directã a populaþiei în demer- includerea copiilor în programele de su-surile necesare întocmirii dosarelor pentru praveghere a dezvoltãrii psiho-somatice ºi obþinerea actelor de identitate, a venitului în campaniile de imunizãri, precum ºi acti-minim garantat au ajutat la înscrierea pe vitãþi de educaþie pentru sãnãtate orientate listele medicilor de familie. pe problemele de sãnãtate publicã cu care

· Rezolvarea situaþiilor care necesitã îngrijiri se confruntã comunitãþile respective. medicale de urgenþã a avut o contribuþie Din interviurile efectuate cu diversele cate-importantã la baza îmbunãtãþirii indicato- gorii de beneficiari a rezultat o paletã foarte


variatã de activitãþi pe care le desfãºoarã ciliu, efectuarea de pansamente, urmãri-asistenþii medicali comunitari. Comparând rea tratamentului TBC etc.);activitãþile listate de persoanele din comu- · asigurarea serviciilor de urgenþã - acorda-nitate ºi reprezentanþii Direcþiilor de Sãnãtate rea de prim ajutor ºi solicitarea ambulanþei Publicã cu cele enumerate de asistenþii pentru transportul rapid la spital;medicali comunitari se constã o suprapunere · intervenþia în formularea politicilor locale ºi importantã, ceea ce demonstreazã cã în- implementarea activitãþilor vizând sãnã-treaga comunitate cunoaºte ºi recunoaºte tatea comunitãþii (aplicarea de chestionare contribuþia asistenþilor medicali comunitari la periodice pentru a identifica nevoile locale, prezervarea sãnãtãþii comunitãþii. Activitãþile activitãþi de sensibilizare a autoritãþilor cu asistentelor medicale comunitare pot fi privire la nevoile populaþiei (Primãrie, grupate în: Cabinet medical individual, Poliþie), infor-

marea medicului în cazul descoperirii unor · activitãþi de prevenþie (catagrafiere, consili- focare de infecþie, intervenþii în caz de ur-

ere asupra drepturilor mamei ºi copilului genþã: inundaþii, gripã aviarã, trichinelozã);pentru evitarea cazurilor de violenþã · activitãþi în domeniul protecþiei sociale domesticã, supravegherea gravidelor ºi (sprijin în întocmirea dosarelor pentru lehuzelor, supravegherea nou nãscuþilor, obþinerea venitului minim garantat, sprijin sugarilor ºi copiilor, mobilizarea pentru în obþinerea documentelor necesare vaccinãri, supravegherea bolnavilor cro- înscrierii la medicul de familie, sprijin pen-nici, depistarea precoce a cancerului de tru înregistrarea tardivã a nou nãscutului, col uterin, monitorizarea persoanelor cu identificarea de familii/persoane care pot fi TBC, asigurarea laptelui praf la benefi- înscrise la medicul de familie pentru mic-ciari); ºorarea procentului populaþiei neasigurate;

· activitãþi de informare, educare, comuni- ajutor pentru persoanele cu dizabilitãþi în care a populaþiei privind accesul la servicii întocmirea dosarelor de handicap, menþi-medicale ºi sociale, promovarea alãptatu- nerea relaþiei permanente cu serviciul lui, a metodelor de planificare familialã, a social - Serviciul Public de Asistenþã prevenirii transmiterii bolilor transmisibile; Socialã - SPAS, declararea tardivã pentru

· îngrijiri la domiciliu (îngrijirea la domiciliu a copiii fãrã certificat de naºtere, însoþirea vârstnicilor, supravegherea tratamentelor persoanelor din grupurile defavorizate la prescrise de medicul de familie, acordarea spital, primãrie etc., raportarea la Direcþia unui pachet minim de servicii medicale - Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia mãsurarea presiunii arteriale, a tempera- copilului - DGASPC a vârstnicilor fãrã turii, administrarea de tratamente la domi- venit etc.).

Se poate concluziona cã toate persoanele cu responsabilitãþi în asigurarea sãnãtãþii comunitãþilor considerã asistentele medicale comunitare ca o prezenþã beneficã pentru sãnãtatea generalã a comunitãþii. Mai mult decât atât, în anumite comune rezultatele favorabile ale activitãþilor asistentelor medicale comunitare din localitãþile învecinate au determinat primarii sã angajeze asistenþi medicali comunitari din fondurile comunitãþii. Chiar dacã asemenea exemple nu sunt frecvente la finele anului 2005, doar 4 dintre asistentele medicale comunitare incluse în evaluare fiind angajate direct de comunitate, faptul cã aproximativ 80 de primãrii au acordat un sprijin concret activitãþilor asistenþilor medicali comunitari materializat sub formã de spaþii, dotãri, mijloace de transport ºi faptul cã 23 de primari considerã cã în viitor comunitãþile trebuie sã fie cele care asigurã resursele financiare funcþionãrii asistenþilor medicali comunitari reprezintã un început promiþãtor.

3.1.2. Evaluarea relevanþei fiºei postului asistentei medicale comunitare pentru nevoile de servicii de sãnãtate ale comunitãþilor, precum ºi a concordanþei fiºei de post cu activitatea lor zilnicã.

Chiar dacã nu este explicit menþionat în nici cel de a asigura accesul la servicii de sãnã-unul din documentele care stau la baza tate al segmentelor de populaþie din comu-Programului de asistenþã medicalã comuni- nitate care au dificultãþi în acest sens. Acest tarã, scopul urmãrit de acest program este lucru este recunoscut de toþi cei care au fost


intervievaþi în cadrul evaluãrii, beneficiari ºi zã nevoilor din comunitatea în care lucreazã. furnizori în egalã mãsurã. Este important de menþionat faptul cã însãºi asistenþii medicali Fiºa postului asistentului medical comunitar comunitari se percep ca având responsabi- conþine secþiunile: Subordonare, Colaborare, litãþi prioritare faþã aceste persoane din co- Atribuþii ºi Responsabilitãþi. În anexa 2 este

inclusã fiºa postului asistentului medical munitate. „Întâi am contabilizat sãrãcia ºi comunitar. apoi ne-am apucat de treabã în comunã”, a

menþionat una din asistentele medicale La secþiunea de Subordonare sunt menþio-comunitare intervievate.nate douã instituþii, Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi Spitalul teritorial, în cazul celei Selecþia comunitãþilor pentru care au fost dintâi fiind menþionate douã persoane, medi-angajaþi asistenþi medicali comunitari, în con-cul inspector AFS ºi asistentul medical diþiile existenþei posibilitãþii angajãrii unui pentru managementul îngrijirilor de sãnãtate, numãr limitat de asistenþi, demonstreazã fãrã a se menþiona relaþiile specifice de sub-acest lucru. Cu toate cã nu existã evaluãri la ordonare faþã de fiecare din aceste instituþii nivel judeþean a nivelului de acces al comu-sau persoane. În toate judeþele în care nitãþilor la servicii medicale, au fost formulate asistenþii medicali comunitari sunt salarizaþi criterii care au stat la baza selecþiei comuni-din fondurile Ministerului Sãnãtãþii ei sunt tãþilor incluse în faza pilot. Aceste criterii au angajaþi de Spitale teritoriale. Relaþiile de fost:subordonare însã au fost organizate în mod · localitãþi izolate, cu drumuri greu accesi-diferit de diferite Direcþii. Lipsa menþionãrii bile ºi distanþe mari pânã la cea mai apro-clare a acestor relaþii este consideratã ca o piatã unitate sanitarã;situaþie care a îngreunat activitatea asis-· localitãþi în care trãiesc un numãr mare de tenþilor medicali comunitari, în principal în persoane cu venituri mici, defavorizate ceea ce priveºte completarea pontajelor sau cu ºomaj ridicat ºi cu un numãr mare lunare. De asemenea, neclaritãþile privind de persoane neînscrise pe listele medi-relaþiile de subordonare fac ca în unele cilor de familie;judeþe sarcinile specifice ale asistenþilor · numãr redus de medici ºi cadre medii cu medicali comunitari sã fie stabilite de mai domiciliul în localitatea respectivã;multe persoane: medic inspector, primar, · localitãþi cu indicatori socio-demografici ºi medic de familie, medici de diverse specia-de morbiditate nefavorabili (mortalitatea litãþi, ceea ce duce la o supraaglomerare a infantilã crescutã, neprezentarea copiilor activitãþii acestora.la vaccinare etc.).

Aceeaºi lipsã de claritate se evidenþiazã ºi la Comunitãþile în care îºi desfãºoarã activita-secþiunea de Colaborare, unde sunt menþio-tea asistentele medicale comunitare incluse nate o serie de instituþii cu care trebuie sã în evaluare au în medie un numãr de 142 de colaboreze asistentul medical comunitar. În persoane neasigurate/comunã, la care se unele judeþe asistentul medical comunitar adaugã în medie 28 de nou nãscuþi ºi 33 este solicitat sã deruleze o multitudine de gravide. activitãþi de teren, unele dintre ele nefiind in-cluse în portofoliul lui de activitãþi. La aceas-Majoritatea respondenþilor, medici de familie, tã solicitare excesivã a asistentului medical primari, medici inspectori pentru asistenþa comunitar contribuie ºi lipsa de claritate mamei ºi copilului, asistenþi coordonatori de privind relaþia serviciilor medicale curative de la nivelul Direcþiei de Sãnãtate Publicã sunt specialitate ºi preventive cu medicii de mulþumiþi ºi foarte mulþumiþi de modul în care familie. Sunt activitãþi pe care le deruleazã asistentele medicale comunitare rãspund asistenþii medicali comunitari dar care ar nevoilor locale. La rândul lor, 97% dintre ele reveni în lumina contractului cadrul medicilor îºi autoevalueazã activitatea ca fiind utilã ºi de familie ºi asistenþilor lor.foarte utilã în raport cu nevoile comunitãþii

locale. Acest lucru demonstreazã în mod clar În ceea ce priveºte secþiunea de Atribuþii, o cã activitatea zilnicã pe care o desfãºoarã parte din responsabilii din Direcþiile de asistentele medicale comunitare se adresea-Sãnãtate Publicã considerã cã ele nu sunt


suficient de concret definite. Acest lucru a · Întocmire de raportãri privind sugarii, gra-lãsat loc la interpretãri destul de largi de la videle, copiii, adulþii, vârstnicii;un judeþ la altul. Dacã în unele judeþe asis- · Menþinerea comunicãrii cu spitalele pentru tentele medicale comunitare au fost instruite asigurarea supravegherii cazurilor externa-ºi sprijinite sã utilizeze trusele de intervenþii te care necesitã urmãrire specialã;de urgenþã cu care au fost dotate, în alte · Prevenirea abandonului copiilor ºi suprave-judeþe li se interzice chiar administrarea tra- gherea reinserþiei în familii a copiilor dez-tamentelor injectabile sau solicitarea servi- instituþionalizaþi;ciilor de ambulanþã în caz de urgenþe. În · Asistenþã medicalã de bazã curativã;general Direcþiile de Sãnãtate Publicã au · Furnizarea de consiliere de planificare interpretat atribuþiile din fiºa postului în familialã (PF) ºi alte activitãþi de prevenþie funcþie de nevoile locale, punând accent fie ºi profilaxie.pe aspectele medicale, fie pe cele sociale. Sunt judeþe în care Direcþiile de Sãnãtate Analizând rãspunsurile privind activitãþile Publicã au considerat cã fiºa de post nu este desfãºurate se constatã cã o parte din cele suficient de clarã, dar cu toate acestea nu menþionate sunt atribuþiile unor alte categorii s-au putut identifica alte fiºe de post, fiind de persoane active în comunitate, precum folosite tot cele iniþiale. În anumite situaþii medicii de familie ºi asistenþii sociali. Este atribuþiile asistentelor medicale comunitare, important de menþionat faptul cã ºi respon-aºa cum sunt ele înþelese la nivelul Direcþiei sabilii din Direcþiile de Sãnãtate Publicã au de Sãnãtate Publicã, se suprapun peste cele menþionat ca fiind atribuþii ale asistenþilor ale medicilor de familie. Mulþi dintre respon- medicali comunitari o serie de servicii care sabilii de la nivelul Direcþiilor de Sãnãtate sunt incluse în obligaþiile medicilor de familie Publicã apreciazã cã fiºele de post sunt prea decontate de sistemul de asigurãri, ceea ce încãrcate. Actuala fiºã de post include 22 de denotã cã nu în toate judeþele au fost revizui-atribuþii. Punerea lor în practicã este îngreu- te responsabilitãþile specifice ale diverºilor natã de lipsa unor documente care sã furnizori de servicii medicale impuse de precizeze definirea unor termeni, criterii de acest sistem nou de servicii medicale comu-clasificare, protocoale de practicã etc. nitare.

Majoritatea asistenþilor medicali comunitari În privinþa atribuþiilor specifice care ar trebui declarã cã desfãºoarã activitãþi care cores- sã revinã asistenþilor medicali comunitari, pund nevoilor din comunitãþile pe care le existã opinii variate. Majoritatea responsabi-deservesc: lilor din Direcþiile Sanitare considerã cã · Depistarea, supravegherea la domiciliu a responsabilitãþile asistentelor medicale

unor categorii de beneficiari din grupuri comunitare ar trebui sã fie în primul rând în vulnerabile sau care necesitã atenþie spe- domeniul asistenþei medicale al anumitor cialã (gravidele, lehuzele, nou-nãscuþii, su- categorii de persoane. Aprecierea pozitivã a garii, copiii, prematurii, persoanele suspec- comunicãrii asistenþilor medicali comunitari te de boli transmisibile, bolnavii cronici, cu grupurile þintã este consideratã ca o vârstnicii); premizã importantã pentru implicarea lor în

· Depistarea ºi lupta cu focarele de infecþie; activitãþi de informare/educare a populaþiei · Facilitarea accesului la servicii medicale; (promovarea planificãrii familiale, a consul-· Identificarea ºi rezolvarea unor probleme taþiilor prenatale, a alãptãrii, îngrijirea nou-

medico-sociale (facilitarea obþinerii de acte nãscuþilor, a sugarilor, îngrijirile post partum de identitate, violenþã domesticã, instituþio- ºi post avort, prevenirea îmbolnãvirii TBC, a nalizarea persoanelor cu handicap, fãrã fa- transmiterii infecþiilor cu transmitere sexualã milie, realizarea dosarelor pentru obþinerea etc.). Toþi responsabilii din Direcþiile de ajutorului social); Sãnãtate Publicã recunosc impactul pozitiv

· Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (promo- al implicãrii asistenþilor medicali comunitari în varea alãptãrii, planificãrii familiale, stilului campaniile de vaccinãri ºi în focarele de boli de viaþã sãnãtos etc.); infecþioase. În acelaºi timp, unii considerã cã

este foarte important ca în cadrul acestor ac-· Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în tivitãþi, în viitor sã existe precizãri clare ale campaniile de vaccinãri;


responsabilitãþilor specifice care revin medi- piilor aflaþi în evidenþe speciale care au medic cilor de familie ºi asistenþilor medicali comu- de familie nu ar trebui sã fie efectuatã de nitari precum ºi a relaþiei dintre ei. asistenþii medicali comunitari deoarece este

asiguratã de ei. Asistenþii medicali comunitari Majoritatea respondenþilor (medicii inspec- considerã cã nu ar trebui sã se ocupe de efec-tori din Direcþiile de Sãnãtate Publicã, asis- tuarea examenelor de bilanþ ºi distribuirea tenþii coordonatori din Direcþiile de Sãnãtate laptelui praf. Publicã, asistenþii medicali comunitari) considerã cã în momentul de faþã asistenþii Asistenþii medicali comunitari au fost implicaþi medicali comunitari desfãºoarã prea multe de Direcþiile de Sãnãtate Publicã în rezolvarea activitãþi în sfera socialã. Din acest punct de unor situaþii de urgenþã, chiar dacã aceste vedere responsabilitãþile asistentelor medi- aspecte nu sunt incluse în fiºa de post. În ju-cale comunitare ar trebui sã se rezume la deþele care s-au confruntat cu inundaþii sau identificarea cazurilor care au nevoie de riscul izbucnirii unei epidemii de gripã aviarã, asistenþã socialã ºi informarea serviciului asistenþii medicali comunitari au jucat un rol social din primãrie despre existenþa cazului. important în aplicarea mãsurilor de urgenþã. Rezolvarea problemelor sociale precum obþinerea actelor de identitate, întocmirea În documentaþia ºi reglementãrile privitoare la dosarelor pentru cazurile speciale, precum ºi Programul de asistenþã medicalã comunitarã urmãrirea cazurilor sociale ar trebui sã (în special în fiºa de post) nu este menþionat revinã referenþilor sociali. faptul cã asistenþii medicali comunitari au

pregãtire de bazã de asistenþi medicali, ceea Medicii de familie considerã cã asistenþii medi- ce le conferã dreptul de a desfãºura activitãþi cali comunitari nu ar trebui sã raporteze datele specifice aceste profesiuni.medicale din teritoriu, deoarece lor le revine Datoritã acestui fapt, în unele judeþe asistenþii sarcina de a raporta lunar datele statistice, medicali comunitari au întâmpinat dificultãþi în demografice ºi de morbiditate cãtre Casa obþinerea avizului de practicã din partea Judeþeanã pentru Asigurãri de Sãnãtate CJAS Ordinului asistenþilor medicali. În continuare ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã - DSP. O parte existã judeþe unde ei nu pot sã administreze din medicii de familie ºi-au exprimat opinia cã injecþii intramusculare sau sã efectueze alte vizita la domiciliu a lehuzelor, a sugarilor ºi co- activitãþi specifice pregãtirii lor de bazã.

3.1.3 Interacþiunea asistentelor medicale comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul comunitãþii (furnizorii de servicii, autoritãþi locale etc.) în cadrul sistemului de asistenþã medicalã comunitarã.

Programul de asistenþã medicalã comunitarã finalizarea dezvoltãrii ºi formalizarea sistemu-urmãreºte instituirea în comunitate a unui nou lui de servicii medicale comunitare. În acelaºi sistem de servicii medicale destinat asigurãrii timp, importanþa nevoilor de asistenþã medi-accesului la sãnãtate pentru toþi membri calã la nivel comunitar, în special în domeniul comunitãþii. Acest sistem nou doreºte sã asistenþei mamei ºi copilului au impus formu-îndrepte imperfecþiunile apãrute în urma larea unei intervenþii de urgenþã, chiar în aplicãrii reformei sistemului sanitar în sensul absenþa finalizãrii acestui sistem. Rezultatul asigurãrii unui furnizor de servicii medicale de acestei situaþii a fost faptul cã la nivelul comu-asistenþã primarã aflat în relaþie de comple- nitãþii nu s-au putut parcurge etapele fireºti mentaritate cu medicul de familie împreunã ale procesului de dezvoltare a unui sistem de cu care îºi asumã responsabilitatea acordãrii servicii medicale comunitare la care au parti-asistenþei medicale ºi prezervãrii sãnãtãþii cipat toþi cei interesaþi ºi cei cu responsabilitãþi tuturor membrilor comunitãþii. Datoritã schim- în acest sens. Nu comunitatea a fost cea care bãrilor frecvente ale prioritãþilor Ministerului a identificat asistentul medical comunitar ca Sãnãtãþii asociate schimbãrilor conducerii fiind soluþia pentru nevoile de asistenþã ministerului, a dificultãþilor asociate înlocuirii medicalã locale. Asistentul medical comunitar unui sistem centralizat de luare a deciziilor ºi a apãrut brusc într-o comunitate în care deja a procesului lent de asumare a responsabili- relaþiile vechi dintre diversele instituþii cu res-tãþilor la nivelul comunitãþii, nu a fost posibilã ponsabilitãþi în domeniul sanitar dispãruserã


fãrã a fi înlocuite de altele noi, ca urmare a asistenþii coordonatori din Direcþiile de unei decizii la nivelul Ministerului Sãnãtãþii. La Sãnãtate Publicã. Pentru ei existenþa unei nivel comunitar lucrurile erau neclare. Abia persoane cu care sã poatã colabora în comu-apãruse o instituþie nouã, cea a medicului de nitate era deosebit de importantã în contextul familie. Conducãtorii comunitãþii nu conside- în care în marea majoritate a judeþelor exista rau cã le-ar reveni vreo responsabilitate în o rupturã între Direcþiile de Sãnãtate Publicã domeniul asistenþei medicale. Membri comu- ºi medicii de familie din asistenþa medicalã nitãþii se duceau „la dispensar” unde erau primarã. Direcþiile de Sãnãtate Publicã au surprinºi sã gãseascã vechiul medic din constituit nucleele de la care a pornit progra-comunitate dar sub o formã nouã, cea a între- mul de asistenþã medicalã comunitarã la nivel prinzãtorului privat care funcþiona într-un local, participând la selectarea, formarea, sistem în mare parte necunoscut ºi neînþeles monitorizarea ºi evaluarea activitãþilor acestei de nimeni din comunitate. În acest context, reþele. Medicii inspectori pentru asistenþa faþã de asistentul medical comunitar s-au mamei ºi copilului ºi asistenta ºefã de la format rapid atitudini diferite. departamentul de management al îngrijirilor

medicale ºi comunitare coordoneazã ºi Prin natura activitãþilor sale asistentul medical supervizeazã activitãþile asistenþilor medicali comunitar este implicat în relaþii cu toþi cei comunitari. Relaþia lor se bazeazã pe comu-care au responsabilitãþi în domeniul medical nicare periodicã, cel mai frecvent lunar având ºi social atât la nivel local - medicul de familie, loc întâlniri de lucru, în care se discutã asistenta medicului de familie, mediatorul activitãþile desfãºurate, dificultãþile întâmpi-sanitar, asistenta socialã, primarul, consilierii nate ºi se prezintã subiecte destinate îmbunã-primãriei, lucrãtorii din postul de politie, cât ºi tãþirii calitãþii serviciilor oferite. Organizarea la nivel judeþean - spitale de pediatrie, mater- acestor reuniuni periodice s-a fãcut la nitãþi, secþii pentru bolnavi cronici, centre pen- iniþiativa coordonatorilor din Direcþiile de tru îngrijiri TBC, staþii de salvare, unitãþi sãnãtate Publicã, neexistând standarde sau medico-sociale, Direcþia de Sãnãtate Publicã, proceduri referitoare la aceste aspecte. Direcþia Generalã de Asistenþã socialã ºi Informaþiile privitoare la aceste reuniuni au Protecþie a Copilului, Casa Judeþeanã de putut fi colectate doar din interviuri deoarece Asigurãri de Sãnãtate, organizaþii neguverna- în general nu existã o documentaþie care sã mentale. descrie aceste întâlniri (procese verbale,

minute etc.). Toþi asistenþii medicali comunitari au identificat medicii inspectori pentru asistenþa mamei ºi copilului ºi asistentele ºefe

De la început, asistenþii medicali comunitari de la departamentul de management al au fost foarte bine primiþi de membri comuni- îngrijirilor medicale ºi comunitare ca princi-tãþii, în special de cei cu dificultãþi în accesa- palul sprijin în organizarea activitãþii lor. rea serviciilor medicale. Asistentele erau bine Asistenþii medicali comunitari comunicã ºi cu cunoscute în comunitate, fac parte din ea, toþi celelalte compartimente ale Direcþiilor de le recunosc autoritatea profesionalã ºi au Sãnãtate Publicã, serviciul de supraveghere a beneficiat într-un moment al existenþei lor de stãrii de sãnãtate, serviciul de epidemiologie, serviciile lor. Deci pentru ei, faptul cã au fost departamentul de promovare a sãnãtãþii, sprijiniþi de asistentele medicale comunitare a opinia tuturor fiind deosebit de favorabilã des-fost un lucru deosebit de important. Evaluarea pre munca asistenþilor medicali comunitari. În a urmãrit percepþia beneficiarilor direcþi doar acelaºi timp însã a fost identificatã nevoia de prin intermediul discuþiilor cu grupuri de bene- a clarifica relaþiile dintre toate aceste depar-ficiari din cele ºase comunitãþi incluse în eva- tamente ºi compartimente ale Direcþiilor de luarea aprofundatã. Descrierile sunt prezen- Sãnãtate Publicã cu asistenþii medicali comu-tate în capitolul care prezintã studiile de caz. nitari ºi de a dezvolta proceduri ºi protocoale

standardizate.

O altã categorie de persoane cu o percepþie pozitivã imediatã asupra asistenþilor medicali Modul în care trebuie sã colaboreze asistenþii comunitari au fost medicii inspectori ºi medicali comunitari cu diversele instituþii

Percepþia beneficiarilor direcþi din comunitate

Colaborarea cu Direcþiile de Sãnãtate Publicã Colaborarea cu instituþiile medicale

(spitale, unitãþi medico-sociale)


medicale cu paturi sau unitãþi medico-sanitare fiind bunã ºi foarte bunã. În mediul rural cola-din teritoriu nu este precizat în cadrul docu- borarea este mai uºoarã datoritã numãrului mentaþiei programului, neexistând proceduri mai mic de medici de familie care îngrijesc sau protocoale dezvoltate la nivel naþional. În membri comunitãþii. În judeþele în care absenþa acestui tip de documentaþie, relaþiile Direcþia de Sãnãtate Publicã a facilitat la înce-au fost stabilite la nivel local, frecvent put aceastã relaþie prezentând medicilor de bazându-se pe comunicarea verbalã dintre familie din comunitãþile respective asistentul pãrþi ºi pe bunãvoinþa asistenþilor medicali medical comunitar cu care urmau sã con-comunitari de a rãspunde diverselor solicitãri, lucreze ºi ajutându-i sã stabileascã o relaþie nici la nivel local neexistând proceduri ºi profesionalã eficientã, relaþia dintre medicii de protocoale scrise. De cele mai multe ori as- familie ºi asistenta medicalã comunitarã este pectele privitoare la proceduri ºi protocoale una de complementaritate. Asistenta medica-sunt prezentate de medici din cadrul secþiilor, lã comunitarã se întâlneºte cu regularitate cu în cadrul reuniunilor periodice organizate la medicul de familie, stabilesc împreunã priori-Direcþia de Sãnãtate Publicã, dar participanþii tãþile locale ºi pe baza lor se dezvoltã planul nu primesc nici cu aceste ocazii materiale de activitate al asistentei medicale comuni-scrise. În multe cazuri, relaþia cu unitãþile me- tare. În absenþa oricãror standarde ºi pro-dicale cu paturi din judeþ este foarte bunã ºi tocoale privitoare la serviciile asistentei bunã, în special cu secþiile de pediatrie, medicale comunitare, a serviciilor acordate de obstetricã-ginecologie, TBC, epidemiologie, medicul de familie ºi a colaborãrii dintre ei salvare, boli cronice ºi unitãþile medico- este dificil sã se evalueze în mod obiectiv sociale. Aceste secþii apreciazã pozitiv faptul aceastã relaþie. Evaluãrile sunt subiective ºi cã prin asistenþii medicali comunitari pot pot sã nu reflecte toate aspectele relaþiei asigura continuarea tratamentelor ºi a supra- dintre ei. În mod cert însã, în judeþele în care vegherii cazurilor ce necesitã atenþie specialã Direcþiile de Sãnãtate Publicã nu au fãcut nici în condiþiile în care comunicarea lor cu un fel de prezentare a Programului de asis-medicii de familie întâmpinã frecvent dificul- tenþã medicalã comunitarã în rândul medicilor tãþi. La rândul lor asistenþii medicali comunitari de familie în general ºi în special al celor care apreciazã ca pozitiv sprijinul pe care îl pri- lucreazã în comunitãþile respective, relaþiile mesc de la personalul din spitale, ori de câte dintre cei doi actori sunt deficitare. Existã ori îl solicitã. Cu toate acestea de ambele situaþii în care asistenþii medicali comunitari pãrþi ar fi apreciatã existenþa unor protocoale sunt percepuþi de medicii de familie ca o practice clare. În plus, toate intervenþiile în alternativã cost eficientã pentru asistenþii teritoriu pe care trebuie sã le efectueze medicali pe care ar trebui sã îi angajeze din asistenþii medicali comunitari în urma acestor bugetele de practicã proprii. interacþiuni se adaugã activitãþilor lor cotidi-ene. Nu au fost întreprinse analize privind În mediul urban, în special în Bucureºti, normãrile diferenþiate care s-ar putea impune relaþia este influenþatã de numãrul mare de în funcþie de specificul teritoriului ºi a popula- medici de familie cu care trebuie sã interac-þiei deservite de asistenþii medicali comunitari. þioneze o asistentã medicalã comunitarã. În

absenþa unor sarcini ºi responsabilitãþi speci-La începutul activitãþii lor în comunitate, rolul fice, relaþiile sunt deficitare. Numãrul mic de asistenþilor medicali comunitari ºi serviciile medici de familie care au rãspuns chestio-oferite de ei nu erau cunoscute partenerilor narelor folosite pentru evaluare demonstreazã locali ceea ce a fãcut dificilã acomodarea lor cã nu existã încã o înþelegere clarã a rolului ºi în comunitate. Pe mãsurã însã ce rezultatele beneficiilor asociate activitãþii acestei categorii activitãþii lor au devenit vizibile, actorii locali profesionale în rândul medicilor de familie.au conºtientizat beneficiul pe care îl pot avea din conlucrarea cu asistenþii medicali comuni-tari, ceea ce a fãcut în unele situaþii ocuparea lor excesivã. În localitãþile în care colaborarea asistentei medicale comunitare ºi a medicului de familie

este bunã, ea se extinde ºi asupra relaþiei cu Majoritatea asistentelor medicale comunitare asistenta medicului de familie. La început, îºi evalueazã relaþia cu medicul de familie ca datoritã lipsei de informaþii privind

Colaborarea cu medicul de familie

Colaborarea cu asistenta medicului de familie


responsabilitãþile specifice, asistenta medicu- etc.), existenþa unor primari care ºi-au asumat lui de familie a perceput asistenta medicalã deja responsabilitatea finanþãrii unui post de comunitarã ca o ameninþare potenþialã pentru asistent medical comunitar în comuna lor ºi propria sa poziþie în comunitate. Cu timpul numãrul de primari care ºi-au exprimat pãre-relaþia s-a cristalizat dar este încã influenþatã rea cã în viitor activitatea de asistenþã medi-în sens negativ de diferenþa de salarizare calã comunitarã trebuie sã fie finanþatã din (majoritatea asistentelor medicilor de familie resursele financiare ale comunitãþii. Colabo-sunt salarizate de aceºtia cu salariul minim pe rarea cu primarul este esenþialã pentru pro-economie, în timp ce asistentele medicale movarea imaginii asistentului medical comuni-comunitare beneficiazã de alte încadrare tar în comunitate ºi pentru consolidarea salarialã) ºi de statutul de angajat (asistentele relaþiilor acestuia cu alþi actori din comunitate, medicale comunitare sunt angajate cu con- cum ar fi asistentul social, consilierii de la tract de muncã pe perioadã determinatã ceea primãrie, poliþiºtii. Este important sã menþio-ce determinã o serie de dezavantaje precum nam cã toþi responsabilii de la Direcþiile de accesarea împrumuturilor bancare sau pentru Sãnãtate Publicã ºi toþi asistenþii medicali bunuri de consum, spre deosebire de comunitari considerã aceasta relaþie ca fiind asistentele medicilor de familie care au un element cheie pentru succesul progra-contracte de munca pe perioadã nedetermi- mului ºi pentru constituirea unei echipe natã). Aceastã relaþie va putea fi rezolvatã comunitare. În toate localitãþile unde asistenþii doar în momentul clarificãrii diferenþelor de medicali comunitari informeazã cu regularitate sarcini privind activitãþile de teren dintre primarii despre activitãþile pe care le desfã-medicii de familie ºi, implicit asistentele lor, ºi ºoarã ºi despre rezultatele înregistrate relaþia asistentele medicale comunitare. a înregistrat o evoluþie ascendentã. În acelaºi

timp se poate afirma cã principala cauzã a unei colaborãri deficitare constã în lipsa de informare a primarilor asupra rolului ºi atribu-

Colaborarea cu autoritãþile locale, indispen- þiilor asistentelor medicale comunitare în sabilã în economia programului de asistenþã comunitate.medicalã comunitarã, are grade diferite de funcþionalitate, de la foarte bunã sau bunã, la mulþumitoare sau lipsa colaborãrii. Ea a fost în mare mãsurã influenþatã de lipsa oricãror Frecvent primãriile comunitãþilor rurale nu au proceduri adresate Direcþiilor de Sãnãtate asistenþi sociali ci referenþi sociali, persoane Publicã privitoare la modul de iniþiere a cu nivele de ºcolarizare ºi pregãtire profe-sistemului local ºi de colaborare cu autoritãþile sionalã diversã, dar fãrã o pregãtire de administrative locale. În judeþele în care specialitate în domeniu. Acolo unde existã Direcþiile de Sãnãtate Publicã au fãcut asistenþi sociali sau referenþi pregãtiþi, colabo-activitãþi de sensibilizare a primarilor prin rarea lor cu asistenta medicalã comunitarã formele lor de organizare formalã sau formele este foarte buna, având interese convergente lor asociative demersurile au fost facile ºi ºi sarcini complementare. Aparþinând unor asistenþii medicali comunitari au beneficiat categorii profesionale diferite, este eliminatã imediat de sprijinul primãriilor. În judeþele în competiþia, ele «se suplinesc ºi se ajutã foarte care aceste demersuri au fost omise, ºi în bine». Colaborarea este mai bunã în situaþia momentul de faþã mai existã comunitãþi în în care ambele au sediul la primãrie, comuni-care aceastã colaborare este deficitarã. Ceea carea lor fiind zilnicã ºi monitorizarea cazurilor ce este important a fi menþionat este faptul cã mai uºoarã. Acolo unde lucrãtorul social nu existã un interes în creºtere al primarilor ºi este pregãtit, o bunã parte din sarcinile lui primãriilor faþã de acest program. Existã multe sunt preluate de asistentul medical comunitar argumente în acest sens: numãrul peste ceea ce pe de o parter creºte nivelul de efort aºteptãri al rãspunsurilor primite de la primari pe care trebuie sã îl depunã asistentul medi-la chestionarele de evaluare, numãrul în cal comunitar, iar pe de altã parte determinã creºtere al primãriilor care oferã sprijin logistic frustrãri ale acestuia datoritã lipsei de pregã-desfãºurãrii activitãþii asistentelor medicale tire profesionalã în domeniul social. În mediu comunitare (spaþii, dotare, acces la mijloace urban relaþie este de calitate mai slabã decât de transport, acces la mijloace de comunicare în mediul rural în mare mãsurã datoritã lipsei

Colaborarea cu autoritãþile locale (prima-rul ºi personalul din primãrie)

Colaborarea cu asistenþii sociali din comunitate


de claritate a atribuþiilor în domeniul social al asistentelor medicale comunitare.

Colaborarea cu organizaþii neguvernamentale

este destul de rarã ºi este focalizatã pe proiecte specifice, dar apreciatã pozitiv de cei

Numãrul comunitãþilor în care existã ºi media-care au fost implicaþi. Organizaþii menþionate:

tori sanitari ºi asistenþi medicali comunitari Societatea de Educaþie Contraceptivã ºi

este foarte mic ceea ce nu permite o apre-Sexualã, Population Services International,

ciere a calitãþii interacþiunii dintre ei. Acolo Asociaþia DI AIUTHO, Star of Hope, Activ,

unde existã reprezentanþi ai ambelor cate-HOLT, World Learning.

gorii, relaþiile lor sunt foarte bune, mediatorul Se poate afirma cã relaþiile de colaborare bune

asigura accesul asistentei medicale comu-se înregistreazã în primul rând ca urmare a

nitare în comunitatea de romi iar aceasta îi impactului activitãþilor asistentelor medicale

ajutã sã acceseze serviciile medicale. comunitare ºi în situaþiile în care introducerea

„Mediatorii sunt interfaþa dintre comunitatea acestei poziþii în comunitate a fost prezentatã

lor ºi furnizorii de servicii medicale, asistenþii viitorilor parteneri. În judeþele în care aceste

medicali comunitari ºi medicii de familie.” activitãþi pregãtitoare au fost omise colaborarea nu este întotdeauna fructuoasã.

Colaborarea cu mediatorul sanitar

3.1.4 Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor medicali comunitari: evaluarea relevanþei programului de formare în raport cu activitatea lor.

Colaborarea cu organizaþii neguvernamentale

Programul de formare al asistentelor Pregãtirea standardizatã se bazeazã pe o medicale incluse în evaluare s-a desfãºurat structurã de cinci module, din care doar pe douã planuri: o pregãtire formalã, douã au fost parcurse de asistentele dezvoltatã la nivel naþional, pe principiul medicale comunitare incluse în evaluare. modular ºi un proces de educaþie medicalã continuã, organizat la nivelul fiecãrei Direcþii Primele douã module ale programului de de Sãnãtate Publicã (DSP). formare au fost dezvoltate sub formã

experimentalã, acoperind teme generale Nu existã o documentaþie privind strategia legate de comunitate, familie dar de asigurare a pregãtirii profesionale a concentrându-se asupra sãnãtãþii femeii ºi asistentelor medicale comunitare care sã copilului. descrie modul în care se îmbinã cele douã abordãri menþionate. Conþinutul celor douã module este urmãtorul:

Tema DurataModul IProfilul comunitãþii 2h 10minAsistenþa medicalã ºi comunitatea 2 hStrategia naþionalã pentru sãnãtatea reproducerii, promovarea alãptatului ºi prevenirea infecþiilor cu transmitere sexualã 1 h 40minBeneficiari ºi furnizori în asistenþa comunitarã 1 h 30 minFamilia ca receptor al îngrijirilor de sãnãtate 3 hCatagrafia comunitãþii 15 minImportanþa actualizãrii permanente a bazelor de date 30 minColaborarea interdisciplinarã 15 minSãnãtatea reproducerii 4 hReproducere, fertilitate 1 h 10 minContracepþie 8 h 35 minEducaþie pentru sãnãtate 5 h 10 minElaborarea unui plan de acþiune 4 h 10 min


Tema DurataModul IIProbleme de sãnãtate ale femeilor ºi copiilor ºi rolul asistentelor medicale comunitare 45 minÎngrijirea în perioada sarcinii 4 hNaºterea 4 hLãuzia 1 h 50 minÎngrijirea nou nãscutului imediat dupã naºtere 1 h 20 minImportanþa alãptãrii 3 hMama care alãpteazã 4h 15minAnatomia sânului ºi fiziologia alãptãrii 2h 10 minEvaluarea unei alãptãri 1 h 15minDiversificarea nutriþiei copilului 2 h 10 minPrevenirea cancerului genito-mamar (consilierea privind autopalparea sânului 20 min) 1 hInfecþiile cu transmitere sexualã 2 hInfecþiile respiratorii acute ale copilului 2 h 20 minBolile diareice acute ale copilului 1 h 25 minCunoaºterea comunitãþii ºi drepturile femeilor în sarcinã, lãuzie ºi în perioada de creºtere a copilului 2 h

Modulele de formare au fost elaborate de posturi sã trebuiascã sã fie repetat de douã-consultanþi independenþi în colaborare cu trei ori pânã când au putut fi identificate formatori acreditaþi din rândul asistentelor persoane care sã treacã peste baremul minim medicale. Evaluãrile fãcute de participanþi de cunoºtinþe ºi sã corespundã ºi din punctul sunt deosebit de favorabile, în special privind de vedere al domiciliului. În aceste situaþii abilitãþile de comunicare ale formatorilor. majoritatea intervievaþilor au considerat cã Participantele au fost impresionate de este important ca în pregãtirea asistenþilor metodologia interactivã folositã pe parcursul medicali comunitari sã se asigure ºi o re-ambelor module: „Am simþit cã cineva vrea sã actualizare a cunoºtinþelor de bazã. „Trebuie asculte ºi pãrerile noastre, cã suntem sã te asiguri cã nu pui cãrãmizi peste chirpici respectate ºi cã profesoarei din faþa noastrã pentru cã la prima apã casa se va nãrui” a

menþionat una din persoanele intervievate. În chiar îi pasã sã învãþãm ceva” spune una cadrul modulului II au fost apreciate sesiunile dintre participantele intervievate. care au folosit mulaje ºi care au prezentat aspecte practice legate de informarea ºi Formatorii intervievaþi precum ºi medicii educarea populaþiei privind alãptarea. Pe inspectori din Direcþiile de Sãnãtate Publicã parcursul nici unei sesiuni participanþilor nu li apreciazã cã modulul II este structurat mai se prezintã protocoale practice ºi ei nici nu unitar ºi mai echilibrat decât primul modul, primesc materiale scrise pe care sã le poatã lucru care reiese ºi din evaluãrile partici-apoi folosi. panþilor. În modulul II sunt tratate mai multe

aspecte practice care pregãtesc participanþii Modulul I este considerat mai „teoretic”: pentru rezolvarea situaþiilor concrete din „cazurile concrete din comunitate nu pot fi activitatea lor de zi cu zi. Atât medicii inspec-

torii cât ºi asistenþii coordonatori din Direcþiile rezolvate doar cu informaþii generale despre de Sãnãtate Publicã ºi-au exprimat nemulþu- comunitate ci trebuie prezentate modalitãþile mirea privitoare la cunoºtinþele ºi abilitãþile concrete în care pot fi rezolvate problemele” practice pe care le au absolvenþii ºcolilor care a spus unul din formatorii intervievaþi. pregãtesc asistenþi medicali. Îngrijorarea lor Obiectivele sesiunilor nu sunt formulate în este sporitã de faptul cã în procesul de termeni de demonstrare de abilitãþi necesare selecþie au considerat criteriul domiciliului ca înde-plinirii unor sarcini practice. Limbajul fiind mai important decât cel al nivelului de folosit în materiale a fost considerat ca fiind pregãtire profesionalã. Acest lucru a fãcut ca prea pretenþios, abstract, câteodatã fiind în anumite judeþe concursul de ocupare de


folosite traduceri neadaptate mediului în care ale vieþii lor cotidiene. Toþi cei care au fost îºi desfãºoarã activitatea asistenþii medicali intervievaþi, asistente medicale comunitare, comunitari. De exemplu, cazul prezentat în formatori, medici inspectori ºi asistente coor-cadrul sesiunii care prezintã familia disfunc- donatoare din Direcþiile de Sãnãtate Publicã þionalã este o familie tânãrã care are un copil au considerat cã organizarea celor douã mo-nou nãscut îngrijit de o bonã care constituie dule la intervale de timp atât de lungi unele partenerul principal de discuþie al asistentei faþã de altele a fost în defavoarea procesului care îi viziteazã la domiciliu, situaþie puþin de instruire. frecventã în mediul în care îºi desfãºoarã activitatea asistentele medicale comunitare. Cele douã module de pregãtire iniþialã au fost Modulul I se concentreazã excesiv pe proble- suportate financiar de cãtre agenþiile dona-matica sãnãtãþii reproducerii ºi a contracepþiei toare care sprijinã programul: UNICEF, în detrimentul clarificãrii rolului, responsabi- UNFPA ºi USAID/JSI. Cu toate cã locaþiile litãþilor asistenþilor medicali comunitari ºi unde au fost organizate atelierele au fost pregãtirea lor pentru sarcinile pe care trebuie asociate cu preþuri/participant mici, costurile sã le îndeplineascã în comunitate. În cadrul totale asociate atelierelor organizate în mediu economiei de 40 de ore a modulului I aproa- rezidenþial sunt considerate de donatori ca pe 14 ore (35% din timp) prezintã aspecte fiind foarte ridicate, imposibil de finanþat în legate de sãnãtatea reproducerii, fertilitate, viitor.contracepþie în timp ce pentru prezentarea modului în care se realizeazã o catagrafie se A doua componentã a instruirii asistenþilor acordã doar 15 minute (fãrã a se menþiona ce medicali comunitari este cea care se reali-persoane trebuie incluse în catagrafie ºi cu ce zeazã constant la nivel local, sub formã de scop), discutãrii barierelor pe care le poate educaþie medicalã continuã. Din interviurile cu întâmpina o familie la accesul la servicii i se medicii inspectorii ºi asistenþii coordonatori acordã doar 20 minute. Cu toate cã sunt din Direcþii s-a constatat cã ea se desfãºoarã alocate 8 ore ºi 30 de minute contracepþiei, în sub formã de întâlniri cel mai frecvent lunare, cadrul sesiunilor nu se urmãreºte dezvoltarea organizate la Direcþie. În cadrul acestor activi-abilitãþilor de consiliere pentru contracepþie, tãþi de instruire se abordeazã teme ce derivã iar criteriile de eligibilitate pentru utilizarea din problemele prezentate de asistenþii medi-contraceptivelor elaborate de Organizaþia cali comunitari. Temele sunt susþinute de Mondialã a Sãnãtãþii prezentate nu sunt cele medicii inspectori ºi asistenþii coordonatori din recomandate pentru practica asistenþilor Direcþiile de Sãnãtate Publicã sau de medici medicali, ci cele recomandate a fi utilizate de de diverse specialitãþi invitaþi de aceºtia. Nu medici. existã un proces planificat de identificare de

nevoi de instruire ºi nici o strategie sau un Cele douã module au fost organizate sub plan naþional sau local pentru educaþie formã de instruiri rezidenþiale, de douã ori medicalã continuã. În lipsa standardelor ºi a câte o sãptãmânã. Atât participanþii cât ºi protocoalelor de practicã pentru serviciile formatorii au apreciat în mod deosebit acest acordate de asistenþii medicali comunitari este mod de organizare care le-a permis sã se dificilã evaluarea eficienþei programului de concentreze asupra procesului de învãþare, formare. îndepãrtându-le de celelalte responsabilitãþi

3.1.5 Adecvarea la nevoi a suportului logistic de care beneficiazã asistenþii medicali comunitari în derularea activitãþilor lor curente.

În cadrul evaluãrii au fost urmãrite din medicali comunitari, perspectiva posibilitãþilor de extindere a · sistemul de informaþii destinate manage-programului la scarã naþionalã urmãtoarele mentului programuluiaspecte privind management-ul programului: · managementul resurselor umane,

· infrastructura ºi dotarea asistenþilor medi-· Structura programului ºi documentaþia cali comunitari

aferentã, mecanismele de coordonare, · asigurarea calitãþii serviciilor furnizate de colaborare ºi supervizare a asistenþilor asistenþii medicali comunitari.


Constatãrile au rezultat din analiza interviu- În acest sens deja s-au fãcut schimburi de ex-rilor cu responsabilii programului de la nivelul perienþã între judeþe, activitate consideratã a fi Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã, cu extrem de eficientã de cãtre cei care au parti-medicii de familie, cu primarii din comunitãþile cipat, fiind în acelaºi timp solicitatã ºi de în care lucreazã asistenþii medicali comunitari, ceilalþi. cu asistenþii medicali comunitari precum ºi din studiile de caz din cele 6 comunitãþi selectate. În momentul de faþã Programul beneficiazã

de criterii pentru selecþia comunitãþilor ºi a a-sistenþilor medicali comunitari. Pe baza aces-tora, Direcþiile Judeþene de Sãnãtate Publicã

Evaluarea structurii programului este dificilã decid comunitãþile în care urmeazã sã se im-datoritã documentaþiei reduse disponibile. plementeze programul ºi se face recrutarea Descrierea generalã a programului este de personal. Nu existã proceduri sau reco-inclusã în normele metodologice ale Progra- mandãri privind etapele ce trebuie parcurse în mului naþional pentru sãnãtatea mamei ºi vederea asigurãrii dezvoltãrii sistemului copilului, intervenþia 4, elaboratã dupã tipicul comunitar de servicii medicale în localitãþile în obiºnuit al normelor de programe ale care urmeazã sã se implementeze programul. Ministerului Sãnãtãþii. Restul documentaþiei Existã experienþe la nivelul diverselor judeþe disponibile în cadrul programului se bazeazã care permit cu uºurinþã dezvoltarea unor ase-în principal pe adrese oficiale ale Institutului menea proceduri. de Ocrotire a Mamei ºi Copilului (IOMC) cãtre Direcþiile de Sãnãtate Publicã. Fiºa de post a asistentului medical comunitar este inclusã doar în materialele de instruire. O documen- În cadrul Programului de asistenþã medicalã taþie de program mai detaliatã, cu menþiona- comunitarã s-a dezvoltat un sistem de rea unor obiective clare, mãsurabile, cu colectare ºi raportare de date.indicatori de monitorizare relevanþi ar fi fãcut posibilã o evaluare mai eficientã în vederea Sistemul cuprinde colectarea urmãtoarelor trecerii la faza de replicare a programului. date:Trebuie însã menþionat faptul cã în momentul iniþierii programului, respectiv anul 2001, des- · despre copii (numãr total copii luaþi în crierea lui se încadra în tipicul obiºnuit pentru evidenþã, numãr nou-nãscuþi, numãr pre-descrierea programelor finanþate de Ministerul maturi, numãr copii alimentaþi exclusiv natu-Sãnãtãþii. ral, numãr îmbolnãviri acute, numãr cazuri

boli infecþioase, numãr cazuri cronice, nu-Implementarea programului s-a bazat în mãr cazuri rahitism, numãr cazuri anemie, principal pe eforturile Direcþiilor de Sãnãtate numãr cazuri HIV/SIDA, numãr cazuri TBC, Publicã sub îndrumarea Institutului de numãr toxicomani, numãr cazuri copii cu Ocrotire a Mamei ºi Copilului (IOMC). nevoi speciale, numãr cazuri de copii

abandonaþi / instituþionalizaþi, numãr cazuri În judeþele în care programul a început mai copii dezinstituþionalizaþi, numãr cazuri demult prin efortul Direcþiilor Judeþene de sociale, numãr copii maltrataþi, numãr Sãnãtate Publicã ºi al celorlalþi actori din decese - domiciliu, spital);comunitate (primari, medici de familie, media- · despre gravide (numãr total gravide depis-tori sanitari, asistent social) s-a dezvoltat un tate în teritoriu - înscrise ºi neînscrise la sistem de asistenþã medicalã în care relaþiile medicul de familie, numãr gravide înscrise diverselor pãrþi cu responsabilitãþi în asigura- de cãtre asistentul medical comunitar la rea sãnãtãþii comunitãþii s-au constituit în timp medicul de familie din numãrul de gravide ºi funcþioneazã eficient. neînscrise depistate, numãr de gravide cu

probleme sociale, numãr de gravide cu pro-În judeþele în care programul a fost iniþiat mai bleme medicale (sarcinã cu risc), numãr de târziu, în absenþa unor proceduri standar- consultaþii prenaale, numãr total avorturi din dizate sau mãcar recomandate, sistemul se care - numãr avorturi spontane, medicale, dezvoltã în mod natural ºi se bazeazã pe empirice, numãr de naºteri înregistrate la preluarea experienþelor pozitive din judeþele domiciliu, numãr de decese la gravidã/lãuzã cu experienþã mai îndelungatã ºi de succes. - din care la domiciliu, la spital, altele,

Programul de asistenþã medicalã comu-nitarã

Sistemul de informaþii destinate mana-gementului de program


numãr de gravide care au acceptat consilie- cazurilor depistate activ în comunitate nu sunt rea, nivelul educaþional al gravidei); rezultatul utilizãrii catagrafiei.

· despre adulþi ºi vârstnici (numãr copii 0-18 În lipsa unei monografii care sã descrie ani, numãr adulþi (18-57 ani femei ºi 18-62 sistemul de informaþii unele Direcþii Judeþene ani bãrbaþi), numãr vârstnici (peste 57 ani de Sãnãtate Publicã au impus completarea femei ºi 62 ani bãrbaþi), numãr de persoane unei evidenþe zilnice a activitãþii asistenþilor înscrise la medicul de familie, numãr de medicali comunitari sub forma unui caiet. femei de vârstã fertilã (15 - 45 ani), numãr Sunt judeþe în care se solicitã semnãtura femei care utilizeazã metode contraceptive, beneficiarului în dreptul activitãþii inclus în numãr de decese adulþi, numãr decese caiet. Aceastã situaþie a creat dificultãþi în vârstnici, numãr persoane cu risc social, nu-rândul populaþiei cu un nivel precar de edu-mãr persoane neînscrise la medicul de caþie, trezind suspiciunea beneficiarului legatã familie, numãr cazuri de violenþã în familie, de obligativitatea semnãrii într-un document numãr vârstnici fãrã familie ºi cu nevoi pe care nu îl cunoaºte. Reprezentanþii comu-socio-medicale, numãr adulþi cu TBC, nitãþii Rroma nu sunt de acord cu obligati-numãr adulþi cu HIV/SIDA, numãr adulþi cu vitatea acestei semnãturi, ceea ce creeazã handicap).probleme asistenþilor medicali comunitari.

În designul acestui sistemul informaþional s-a Conform sistemului, datele sunt raportate lu-dorit ca datele primare sã fie culese prin nar de cãtre asistenþii medicali comunitari la intermediul catagrafiilor. În cadrul evaluãrii nu Direcþiile Judeþene de Sãnãtate Publicã, unde s-a putut identifica un model standardizat de sunt centralizate ºi transmise trimestrial la colectare a datelor, în judeþe existând modele Unitatea de Management a Programului diferite de catagrafie în funcþie de decizia (UMP).Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã. Nici

în programa de instruire a asistenþilor medi-În cadrul programului existã un sistem stan-cali comunitari nu s-a prezentat un model dardizat de raportare bazat pe trei machete care sã fie utilizat. Acest fapt a fãcut ca sã nu elaborate de Unitatea de Management a fie utilizat un format standardizat ci formate Proiectului (UMP). Raportul constã într-o fiºã diferite, care colecteazã informaþii diferite, în pentru copii, una pentru gravide ºi una pentru funcþie de modelele de catagrafie cunoscute adulþi ºi vârstnici (Anexa 4). Aceste fiºe de de medicii inspectori de la Direcþiile de raportare aduc informaþii privind starea de Sãnãtate Publicã. În anexa 3 este prezentat sãnãtate a întregii comunitãþi, o bunã parte un model de catagrafie utilizat. Informaþiile din aceste date fiind raportate ºi de cãtre me-incluse pot proveni de la medicul de familie, dicii de familie ºi de mediatorii sanitari. Este din observaþii directe pe teren, din evidenþele greu de înþeles care este justificarea raportãrii primãriei ºi de la diversele secþii din Spitalele acestor date pentru cã doar o micã parte din teritoriale. Lipsa unor formulare tipãrite pentru ele reflectã concret activitãþile specifice deru-catagrafie face ca sã existe situaþii de exces late de asistenþii medicali comunitari. În cadrul de zel în care dacã populaþia este catagra-interviurilor majoritatea responsabililor de la fiatã pe familii, în momentul apariþiei sau dis-Direcþiile de Sãnãtate Publicã au considerat pariþiei unui membru de familie, asistenþii me-cã raportarea acestor date sporeºte birocraþia dicali comunitari copiazã întreaga listã pentru din sistem deoarece ele nu pot fi folosite mo-a putea renumerota persoanele catagrafiate. nitorizãrii ºi evaluãrii programului.

Datoritã faptului cã modul în care este În absenþa unor indicatori relevanþi, moni-organizatã informaþia în catagrafii este ne-torizarea programului constã în principal în funcþional, în multe judeþe pe lângã catagrafia întâlniri lunare la DSP, rapoarte lunare de pe care menþioneazã statusul socio-medical activitate ºi în câteva judeþe (puþine la numãr) al persoanei, asistenþii medicali comunitari în vizite de supervizare în teren realizate de elaboreazã liste cu diverse categorii de infor-Inspectorul de Asistenþã a Mamei ºi Copilului. maþii, sub formã de evidenþe speciale: liste cu Pe lângã aceste informaþii colectate tri-gravide, liste cu nou-nãscuþi, liste cu bolnavi mestrial, Unitatea de Management a Progra-cronici, liste cu bolnavi de TBC, liste cu mului (Institutul pentru Ocrotirea Mamei ºi vârstnici cu probleme sociale. Dupã cum re-Copilului „Alfred Russescu”) a solicitat anual zultã din analizele cantitative majoritatea


Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã un drepturilor lor la confidenþialitate, respectarea raport de analizã a activitãþii asistenþilor intimitãþii etc. medicali comunitari.

Existã o unanimitate de pãreri privind pre-caritatea dotãrilor de care dispun asistenþii

Asistenþii medicali comunitari sunt angajaþi de medicali comunitari. Doar o micã parte a asis-cãtre spitalele teritoriale în baza unui contract tenþilor medicali comunitari au acces la un de muncã cu perioadã determinatã, salari- telefon fix sau dispun de un telefon mobil ale zarea fiind suportatã din fondurile Ministerului cãror costuri sunt suportate fie din Program (li Sãnãtãþii, transferate la spitale prin inter- se deconteazã cartela telefonicã), fie din mediul Direcþiilor de Sãnãtate Publicã. Acest veniturile Primãriilor, iar numãrul celor care au tip de încadrare nemulþumeºte atât angaja- acces la un calculator ºi la o conexiune inter-torul cât ºi angajatul. Angajatorul este îngri- net, este ºi mai mic, ceea ce face dificilã co-jorat de faptul cã o bunã parte din asistentele municarea cu ei ºi asigurarea accesului lor la medicale comunitare se apropie cu repezi- informaþii. Doar un sfert au echipament de ciune de limita admisã de lege pentru protecþie (achiziþionat în cadrul programelor încheierea contractelor pe perioadã determi- finanþate de donatori), chiar dacã asistenþii natã de timp ºi majoritate nu sunt dispuºi sã medicali comunitari îºi desfãºoarã aproximativ nu respecte reglementãrile legale. Acest fapt 3/4 din timp pe teren, strãbãtând „coclauri”. transferã responsabilitãþile la medicii La fel de deficitar este ºi aspectul legat de inspectori responsabili cu programul deoarece dotarea cu un mijloc de transport, o micã într-un interval scurt de timp se vor gãsi în parte a asistenþilor medicali comunitari având situaþia pierderii resurselor umane în care pe la dispoziþie o bicicletã (asiguratã de cele mai de o parte s-a fãcut o investiþie substanþialã multe ori din fonduri de la donatori) sau o de instruire ºi pe de altã parte îºi desfãºoarã ºaretã. Accesul la maºinã este doar în situaþii în mod eficient activitatea în teren. Existã de excepþie. Trusa de prim ajutor ar fi trebuit nemulþumiri semnificative datoritã tipului de sã facã parte din dotarea minimã a asis-relaþii de muncã ºi la nivelul angajaþilor în tenþilor medicali comunitari, dar doar 13% din-sensul în care considerã cã acest tip de con- tre aceºtia au o trusã de prim ajutor, achizi-tract le þine într-o stare de lipsã de siguranþã a þionatã din fonduri primite de la donatori. Cei locului de muncã, pe de altã le împiedicã sã mai mulþi au în dotare tensiometru, stetoscop, beneficieze de avantajele persoanelor cu termometru, cântar portabil, bandã metricã. contracte de muncã pe perioadã nedeter-minatã. Aceastã problemã a fost semnalatã Mai mult de jumãtate declarã cã dispun sau majoritatea celor intervievaþi. au distribuit materiale informative, obþinute fie

de la Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP), fie din programe finanþate de donatori.

Atât asistenþii medicali comunitari, cât ºi Dotãrile considerate necesare de asistenþii responsabilii din cadrul Direcþia de Sãnãtate medicali comunitari constau în mobilier, Publicã ºi primarii considerã cã dotarea asis- biroticã, lemne, sterilizator, frigider, copiator, tentului medical comunitar corespunde doar abonament transport în comun. într-o mãsurã limitatã cerinþelor activitãþilor desfãºurate de acesta. Alte lucruri considerate a fi necesare de cãtre

asistenþii medicali comunitari sunt în ordinea Primul aspect care trebuie menþionat este cã importanþei lor: bonurile de masã, materiale doar 76% din asistenþii medicali comunitari de referinþã în domeniul promovãrii sãnãtãþii, dispun de un spaþiu propriu în care îºi desfã- decontarea carburanþilor ºi a biletelor de ºoarã activitatea. Acest spaþiu este asigurat transport, dar ºi mai multe resurse financiare.fie de Primãrie, fie de medicul de familie la solicitarea DSP. În opinia unor medicilor

În cadrul evaluãrii au fost urmãrite ºi aspecte inspectori, uneori spaþiul disponibil mic, înghe-de bazã legate de asigurarea calitãþii servi-suit, împãrþit în cele mai multe cazuri cu ciilor asistenþilor medicali comunitari în dome-asistentul/asistenþii social/i din Primãrie, face niul supravegherii active a unor categorii de imposibilã asigurarea unei interacþiuni cores-persoane cu nevoi speciale: gravide, lehuze, punzãtoare cu beneficiarii ºi la încãlcarea

Managementul resurselor umane

Infrastructura ºi dotarea asistenþilor medicali comunitari

Asigurarea calitãþii serviciilor


copii 1-5 ani precum ºi în cel al educãrii miliilor cu risc crescut de îmbolnãvire. În anul populaþiei privind importanþa alãptatului. Nu 2005 au fost identificate peste 27000 de existã protocoale scrise pentru nici una din asemenea familii. Analizând criteriile folosite activitãþile pe care trebuie sã le presteze pentru identificarea acestora se constatã cã asistenþii medicali comunitari, asemenea pro- ele pot diferi de la un judeþ la altul, neexistând tocoale nefiind incluse nici în programul de o metodologie scrisã unitarã.pregãtire. Din rãspunsurile asistenþilor medi-cali comunitari la întrebãrile din chestionar În cadrul informãrii/educãrii populaþiei privind care urmãreau evaluarea acestor aspecte se alãptatul, jumãtate din asistentele medicale poate vedea cã ele îºi desfãºoarã activitatea comunitare vorbesc despre avantajele laptelui în mare mãsurã pe baza a ceea ce cred ele matern, 1/3 prezintã informaþii despre regimul cã ar trebui sã facã, evaluarea calitãþii de viaþã recomandat femeii care alãpteazã, serviciilor lor fiind greu de realizat în absenþa 1/5 vorbesc despre tehnica alãptatului ºi doar oricãror standarde. 1% despre semnele de alarmã pentru care

femeia trebuie sã solicite consult medical O responsabilitate principalã a asistentelor urgent.medicale comunitare este identificarea fa-

3.2. ANALIZA CANTITATIVÃ

3.2.1.Asistentele medicale comunitare

În cadrul analizei cantitative, s-au aplicat chestionarele de evaluare la toate asistentele medicale comunitare din municipiul Bucureºti ºi toate cele 17 judeþe care au fost incluse în evaluare. Chestionarele aplicate au fost pretestate pe un numãr de 18 asistenþi medicali comu-nitari ºi au fost însoþite de proceduri de aplicare utile operatorilor de teren. Au fost chestionate 280 de asistente medicale comunitare care lucreazã în comunitate în medie de 41 luni (aproximativ 3 ani ºi jumãtate). Aplicarea chestionarului a durat aproximativ o orã ºi s-a fãcut la Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) în prezenþa operatorilor de teren. Rezultatele arata atât diversitatea activitãþilor asistenþilor medicali comunitari cât ºi distribuþia intervenþiilor pe problemele de sãnãtate pe care acestea le au de rezolvat, precum ºi colaborarea lor cu alte segmente ale sistemului medical/social.

þioneazã cã li se solicitã pãrerea la deciziile · 88% dintre asistentele medicale comunitare privind sãnãtatea comunitãþii. Nici o declarã cã locuiesc în localitatea în care asistentã medicalã nu considerã activitatea lucreazã. sa inutilã sau puþin utilã. Putem interpreta acest rezultat drept o cristalizare a rolului · 74% dintre asistentele medicale comunitare lor profesional în rândul populaþiei, drept chestionate considerã foarte utilã activitatea furnizori de servicii medicale dar ºi sociale. lor în comunitate, iar 40% dintre ele men-

Graficul 1. Utilitatea activitãþii


post din doua locuri, respectiv Direcþia de · 99,6% dintre asistentele medicale comuni-Sãnãtate Publicã (DSP) ºi formatori, tare apreciazã cã au responsabilitãþi clare Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) ºi ºi foarte clare. Toate asistentele medicale primãrie, Direcþia de Sãnãtate Publicã comunitare au o fiºã a postului (86% men-(DSP) ºi spital. Se pare ca Direcþia de þioneazã cã au primit fiºa postului de la Sãnãtate Publicã (DSP) rãmâne pentru Direcþia de Sãnãtate Publicã. Restul au asistentele medicale comunitare principalul primit fiºa postului de la spitalul teritorial, punct de referinþã chiar dacã sunt angajate primãrie ºi formatori). Sunt ºi asistente me-de cãtre alte instituþii. dicale care declarã ca au primit fiºa de

(mediana) fiind de 142 persoane. Numãrul · Încã existã în teritoriu persoane care nu se persoanelor care nu sunt înscrise la medici afla pe lista unui medic de familie. Un de familie ºi au fost ajutate de cãtre procent de 83% dintre asistente medicale asistenþii medicali comunitari sã se înscrie comunitare (232) apreciazã cã identificã, este cuprins între 1 ºi 1651, valoarea cea depisteazã activ, supravegheazã ºi facili-mai reprezentativã (mediana) fiind de 32 de teazã accesul la servicii medicale în rândul persoane. Numãrul persoanelor neînscrise populaþiei neînscrise pe listele medicilor de a fost determinat de cãtre asistentele familie din comunitate: gravide, lãuze, nou medicale comunitare prin: catagrafierea nãscuþi, nou veniþi în comunitate. Ele afirmã membrilor comunitãþii (61%), din discuþiile cã, în prezent, numãrul persoanelor care cu membri comunitãþii (27%) ºi prin nu sunt înscrise la un medic de familie în informaþii obþinute de la medicul de familie comunitatea lor este cuprins intre 1 ºi din comunitate sau primãrie(12%). 33153, valoarea cea mai reprezentativã

Graficul 2. De la cine au primit fiºa postului

Modul de de terminare al neînscriºilor Graficul 3.


parazitoze intestinale, gripa aviarã, · Conform propriilor declaraþii, asistentele rujeola, alte boli infecþioasemedicale comunitare desfãºoarã în

o 37% au realizat activitãþi de educaþie comunitate activitãþi diverse:pentru promovarea unui stil de viaþã o 97% au promovat alãptarea sãnãtos, prevenirea fumatului, consu-o 97% au promovat planificarea familialãmului de alcool ºi droguri o 97% dintre asistentele medicale comu-

nitare au fãcut activitãþi de educare pentru prevenirea transmiterii HIV/SIDA · 182 dintre asistentele medicale comunitare

o 93% au catagrafiat femeile de vârstã (65%) declarã cã au efectuat tratamente ºi fertilã proceduri medicale, la recomandarea

o 91% au distribuit în comunitate mate- unuia dintre medicii de familie din riale de informare, educare, comunicare comunitate:

o 89% s-au implicat în asistenþa o 135 au fãcut tratamente injectabile vârstnicilor (intramuscular, intravenos)

o 70% dintre ele au semnalat cazuri de o 84 au participat la îngrijiri post intervenþii boli transmisibile chirurgicale (pansamente)

o 59 % au desfãºurat activitãþi de luptã în o 67 au supravegheat evoluþia unor focar bolnavi

o 56% s-au implicat în cazuri de violenþã o 24 au supravegheat tratamente la domesticã vârstnici, cronici, familii cu risc social

o 52% s-au implicat în prevenirea bolilor o 15 au supravegheat tratamente TBCtransmisibile - TBC, hepatita A,

cazuri speciale ar trebui rezolvate de · 79% dintre asistentele medicale comunitare unul dintre cei enumeraþi mai sus. considerã cã atribuþiile prezente sunt clare

ºi suficiente ºi nu doresc sã aibã ºi alte o Un numãr de 89 dintre respondente atribuþii în viitor.

doresc totuºi ca ºi în viitor sã se ocupe ºi de rezolvarea unor probleme sociale: o Un numãr de 74 dintre asistentele obþinerea de acte de identitate, accesul medicale comunitare chestionate declarã în centrele maternale, plasamentele cã doresc ca în viitor autoritãþile (poliþie, copiilor, sprijinirea persoanelor cu han-primãrie), medicul de familie ºi asistenta dicap în diverse demersuri, efectuarea lui, asistentul social ºi mediatorul medi-de anchete medico-socialecal sã se ocupe de rezolvarea unor atri-

buþii care le revin în prezent lor. Dintre aceste atribuþii rezolvarea problemelor · Aproximativ 78% dintre asistentele medi-sociale: obþinerea de acte de identitate, cale comunitare au identificat un numãr depistarea ºi urmãrirea cazurilor sociale, total de 1386 gravide cu risc. Ele au asigu-întocmirea dosarelor pentru diverse rat supravegherea gravidei;

Graficul 4. Tratamente ºi proceduri efectuate de AMC


îmbolnãvire pe criteriul nivelului socio-· În total în anul 2005, cele 280 de asistente economic ºi educativ foarte scãzut medicale comunitare au depistat un numãr

de 27.565 de familii cu risc crescut de

Graficul 5. Criterii de determinare a riscului crescut de îmbolnãvire

Modul de determinare al gravidelor neînscrise Graficul 6.

domiciliu) ºi numai 5% prin intermediul · Gravidele neînscrise la medicul de familie catagrafiei. Aceasta situaþie este ºi sunt în numãr mai mic decât cele înscrise, rezultatul activitãþii asistenþilor medicali valoarea cea mai reprezentativã este de 7 comunitari în comunitate ºi atenþiei pe care gravide neînscrise. 55% dintre asistentele o dau acestui segment al populaþiei. medicale comunitare au determinat acest

numãr prin depistare directã (vizitã la

Deºi numãrul gravidelor neînscrise la medi-• 16% dintre asistenþii chestionaþi au depistat cii de familie este mai mic (cuprins în inter-ºi facilitat luarea în evidenþã la medicul de valul 1-28 de gravide) decât al celor înscri-familie a gravidelor. Un numãr de 90 asis-se, naºterile la domiciliu exista încã, fiind tenþi comunitari (un sfert din numãrul de necesarã o mai strânsã colaborare ºi efor-respondenþi la aceastã întrebare) declarã cã turi comune atât ale asistenþilor medicali în comunitate au fost naºteri la domiciliu, comunitari cât ºi ale medicilor de familie ºi numãrul acestora fiind cuprins între 1 ºi 45, personalului angajat la Cabinetele medicale valoarea cea mai reprezentativã pentru individuale. În viitor asistentele medicale acest interval (mediana) este de o gravidã comunitare considerã cã trebuie sã conti-atât pentru gravidele înscrise la medicii de nue activitatea de supraveghere a gravidei. familie cât ºi pentru cele neînscrise la medi-60% dintre gravidele înscrise ºi neînscrise cul de familie ºi care au nãscut la domiciliu. care au nãscut la domiciliu în 2005 au fost


identificate prin depistare directã (vizitã la depistarea ºi supravegherea la domiciliu a domiciliu) ºi doar 5% prin catagrafie. Deºi nou nãscuþilor, sugarilor, copiilor, prema-asistentele medicale comunitare afirmã cã turilor, persoanelor suspecte de boli prin catagrafierea membrilor comunitãþii transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavilor (61%) depisteazã persoanele neînscrise la cronici, vârstnicilor, respectarea adminis-medicul de familie, vizitele la domiciliu rãmân trãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în principalul mijloc de informare, despre situ- focarele de infecþie;aþiile din comunitate;

· În cursul anului 2005, 43% dintre asis-· 32% dintre asistentele medicale comunitare tentele chestionate considerã cã au inter-

contribuie la activitãþi de educaþie a gra- venit în prevenirea abandonului copiilor, în videlor (consiliere, igienã, alimentaþie, regim 449 de cazuri. Chiar daca la aceastã de viaþã, evitarea fumatului ºi a consumului întrebare au rãspuns mai puþin de jumãtate de alcool, pregãtire pentru naºtere ºi dintre asistentele medicale comunitare, alãptare, evitarea consumului de medica- principala activitate în acest sens a fost mente, pregãtirea camerei nou nãscutului); consilierea pãrinþilor (45%);

· 30% dintre asistentele chestionate efec- · 54% dintre asistentele chestionate promo-tueazã consultaþii prenatale la domiciliul veazã alãptatul informând despre: conþi-gravidei cu urmãrirea parametrilor medicali, nutul laptelui matern în substanþe nutritive familiali ºi sociali din momentul luãrii în ºi anticorpi, toleranþa, rolul în contracepþie, evidenþã, a celor din timpul sarcinii ºi costuri, relaþia dintre mamã ºi copil, stabilirea datei probabile a naºterii; uºurinþa utilizãrii ºi 24% fac educaþie pentru

sãnãtatea mamei care alãpteazã (alimen-taþie, mod de viaþã, consum de medica-· 23% dintre asistentele medicale comunitare mente, evitarea fumatului ºi a consumului faciliteazã respectarea programului de de alcool). Sub 1% dintre asistentele vizite prenatale ºi îndrumarea gravidei la chestionate declarã drept activitate legatã medicul de familie ºi consultaþiile de de alãptare supravegherea semnelor de specialitate necesare;alarmã pentru care trebuie sã se solicite consultaþie medicalã.· 266 dintre asistente medicale comunitare

chestionate apreciazã cã au atribuþii în

Graficul 7. Activitãþi legate de nou-nãscut ºi sugar


Graficul 8. Supravegherea copilului de 1-5 ani

Graficul 10. Activitãþi legate de campaniile de vaccinare

Supravegherea ºcolarului Graficul 9.


declaratã de cãtre asistentele medicale · Aproximativ 75% dintre asistentele ches-comunitare este cea cu asistentul medical tionate apreciazã cã au o comunicare bunã din Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) - ºi foarte bunã cu medicul de familie ºi cu 85% apreciazã colaborarea ca bunã ºi asistenta medicului de familie, primarul ºi foarte bunã;asistentul social. Cea mai bunã comunicare

rata de rãspuns a fost mica, 222 asistente · Peste 90% dintre asistentele chestionate medicale comunitare nu au rãspuns la considerã formarea pe care o au potrivitã ºi aceastã întrebare.foarte potrivitã în raport cu activitatea

curentã. Domeniile în care doresc însã pregãtire suplimentarã precum ºi subiectele · La întrebarea privind sprijinul prezent oferit de interes pentru asistentele medicale de primãrie, din cele 225 de rãspunsuri comunitare sunt foarte variate. validate, 38% dintre respondenþi menþi-

oneazã cooperarea în rezolvarea cazurilor sociale, 30% spaþiul/biroul unde îºi desfã-· Forma de instruire preferatã de cãtre ºoarã activitatea, 10% facilitarea accesului asistentele chestionate este descrisã ca la mijloacele de transport, 9% accesul la te-fiind schimbul de experienþã cu alte judeþe lefon, fax, calculator, imprimantã, copiator.(22 de rãspunsuri). La aceasta întrebare

Relaþii de colaborare Graficul 11.

Graficul 12. Sprijinul acordat AMC de cãtre Primãrie


la secþiunea „dotare” faptul cã dispune de · Dotarea de care dispun asistentele materiale de informare, educare, comu-medicale comunitare menþionatã în procent nicare. Un procent sub 20% dintre ele de 76 % este spaþiul de lucru, urmatã de declarã în prezent ca având în dotare telefonul mobil care intrã în dotarea calculator, acces la internet sau mijloace de asistentelor chestionate în procent de 57%. transport. Un procent de 57% dintre ele menþioneazã

12,5% au truse pentru asistenþã la naºtere. · În ceea ce priveºte dotarea cu echipa-Un numãr de 13 asistente medicale comu-mente medicale, 92% dintre asistentele nitare dispun de trusã de microchirurgie, 12 medicale comunitare dispun de tensio-au lampã de diagnostic ORL ºi câte 3 au metru, 86% de stetoscop, 73% de termo-un stetoscop obstetrical ºi respectiv metru, 61% de cântar portabil, 45% de glucometru.bandã metricã. Un procent de 38% dintre

AMC declarã cã au o trusa de prim ajutor ºi

Graficul 14. Dotarea cu echipamente medicale

Dotarea existentã Graficul 13.


legate de resursele umane. Anexa 5 ilus-· Ultima întrebare din chestionarul adresat treazã detaliat aceste menþiuni. În aceiaºi asistentelor medicale comunitare solicitã anexã se regãsesc procentele detaliate ale acestora sã menþioneze orice alte aspecte rãspunsurilor la fiecare întrebare din pe care doresc sã ni le evidenþieze. Cele chestionar.mai frecvente comentarii privesc motivarea

lor materialã, forma de angajare, probleme

(16%), calculator, imprimantã ºi internet · Ca dotare viitoare, pentru a-ºi îndeplini mai (14%), instrumentar medical divers (12%), bine activitatea, asistentele medicale comu-echipament de protecþie ºi suport (12%), nitare considerã cã au nevoie de: trusã de telefon fix ºi/sau mobil (9%);prim ajutor, instrumentar, medicamente ºi

consumabile (19%), mijloace de transport

Dotarea necesarã Graficul 15.

Graficul 16. Comentarii ale AMC


3.2.2. Medicii de familie

În cadrul analizei cantitative - componenta adresatã medicilor de familie, chestionarul cu întrebãri închise ºi deschise a fost autoadministrat (prin poºtã, cu plic timbrat pentru rãspuns). Un numãr de 788 de chestionare a fost trimis cãtre Cabinetele medicale individuale (CMI) din toate localitãþile cu asistente medicale comunitare din cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti. Un numãr de 206 de chestionare au fost completate ºi returnate. Rata de rãspuns este de 26%. Este o ratã de rãspuns scãzutã, dar nu neaºteptatã, în condiþiile în care studii anterioare menþioneazã cã medicii de familie considerã cã alocã un timp prea mare muncii administrative (raportãri cãtre diferite autoritãþi sanitare).

Cele mai relevante rezultate sunt:

foarte bunã, în timp ce 7.5% dintre aceºtia · 86% dintre respondenþi considerã colabo-considerã aceastã colaborare ca dificilã rarea asistentului medical comunitar cu sau foarte dificilã;beneficiarii din comunitate drept bunã sau

corecte ºi consistente cu cele din fiºa · La întrebarea care solicita medicilor de postului asistentei medicale comunitare, familie sã menþioneze atribuþiile actuale ale reflectã faptul cã activitatea ei la nivelul asistentei medicale comunitare, 93% dintre comunitãþilor în care activeazã este vizibilã respondenþi au listat aceste atribuþii, ºi doar ºi apreciatã de cãtre ceilalþi furnizori de 15 medici nu au rãspuns la aceastã servicii de sãnãtate.întrebare. Procentul mare de rãspunsuri, ca

ºi faptul cã atribuþiile listate de medici sunt

Atribuþiile AMC, în viziunea medicilor de familie Graficul 18.

Graficul 17. Colaborarea cu AMC


sãnãtate ale comunitãþii pe care acesta o · 84% dintre medicii de familie chestionaþi deserveºte; 8% dintre respondenþi sunt sunt mulþumiþi sau foarte mulþumiþi de nemulþumiþi sau foarte nemulþumiþi de activitatea asistentului medical comunitar ºi activitatea asistentei medicale comunitare. o considerã adecvatã la nevoile de

comunitare sunt complexe. Dintre rãs-· La întrebarea (deschisã) privind responsa-punsuri (71 cazuri), cel mai frecvent (21 bilitãþi suplimentare care ar trebui sã revinã cazuri) se menþioneazã necesitatea ca asistentului medical comunitar, un numãr asistenta medicalã comunitarã sã facã de 135 de medici din cei 206 respondenþi activitãþi medicale minimale (de exemplu nu au rãspuns (65%); acest procent ridicat tratamente la domiciliu).de non-rãspunsuri poate fi un indicator al

faptului cã atribuþiile asistentei medicale

rãspunsuri (23 cazuri), cel mai frecvent (9 · La întrebarea (deschisã) privind activitãþi cazuri) se menþioneazã necesitatea ca din care ar trebui eliminate din activitatea activitatea asistentei medicale comunitare asistentului medical comunitar, un numãr sã fie eliminatã activitatea scripticã de 183 de medici din cei 206 respondenþi excesivã (medicii considerând cã aceastã nu au rãspuns (89%); acest procent ridicat activitate dubleazã raportarea datelor de non-rãspunsuri poate fi de asemenea statistice, demografice ºi de morbiditate).un indicator al faptului cã atribuþiile AMC

sunt complexe ºi necesare. Dintre

Graficul 19. Aprecierea activitãþii AMC

Posibile responsabilitãþi suplimentare Graficul 20.


medicii de familie, aceºtia din urmã · În jur de 90% dintre medicii respondenþi menþioneazã schimbul de informaþii/discuþiile considerã cã cea mai bunã colaborare a despre problemele medicale depistate la asistentului medical comunitar este cu membrii comunitãþii (22%), spaþiul pentru asistentul medicilor de familie din desfãºurarea activitãþii asistentei medicale comunitate; o colaborare bunã ºi foarte comunitare (14%), o bunã colaborare pentru bunã este consideratã ºi cea a asistentei þinerea în evidenþã a bolnavilor, copiilor medicale comunitare cu asistenþii medi-gravidelor, promovarea sãnãtãþii (13%).cali din Direcþia de Sãnãtate Publicã

(DSP) ºi personalul de la spitalul teritorial · În privinþa asigurãrii în viitor a resurselor (76%), cu primãria ºi asistenþii sociali din necesare funcþionãrii asistenþei medicale comunitate (75%), cu medicul inspector comunitare, 41% dintre medicii de familie pentru mamã ºi copil din Direcþia de considerã cã Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar Sãnãtate Publicã (73,5%), cu reprezen- 17% menþioneazã Ministerul Sãnãtãþii. Este tanþii Direcþiei Generale de Asistenþã de notat cã 29% dintre respondenþi considerã Socialã ºi Protecþie a Copilului (67%), cu cã în viitor finanþarea activitãþii asistenþei mediatorul sanitar (46%), cu organizaþii medicale comunitare trebuie sã aparþinã non-guvernamentale (39%). comunitãþii-primãriei. Aceiaºi întrebare,

adresatã ºi primarilor, aratã cã doar 10% · 79% dintre medicii de familie primesc în dintre primari considerã cã în viitor autoritãþile prezent informaþii de la asistentului locale (primãriile) ar trebui sã finanþeze activi-medical comunitar, iar 15% spun ca nu, tatea asistentei medicale comunitare. dar ar dori sã primeascã în viitor.

· 86,5% dintre medicii de familie chestionaþi · 53% dintre respondenþi considerã cã considerã nivelul de pregãtire al asistentei asistentul medical comunitar nu are medicale comunitare ca foarte bun sau bun. dotãri adecvate activitãþii pe care o Ca nevoi suplimentare de pregãtire pentru desfãºoarã, în timp ce 47% considerã cã asistenta medicalã comunitarã, 9% dintre existã dotarea necesarã activitãþii medici menþioneazã asistenþa medicalã de asistentei medicale comunitare. urgenþã de bazã, 8,5% legislaþie ºi 8% menþi-· În ceea ce priveºte sprijinul acordat în oneazã cunoºtinþele din domeniul pediatriei. prezent de cãtre primãrie, 35% dintre

· Ultima întrebare din chestionarul adresat medici menþioneazã spaþiul/biroul, 16% medicilor de familie solicitã acestora sa menþioneazã cooperarea cu primãria în menþioneze orice alte aspecte pe care doresc rezolvarea problemelor sociale, 10% sã ni le evidenþieze. Anexa 6 ilustreazã accesul la informaþiile din evidenþele detaliat aceste menþiuni. În aceiaºi anexã se primãriilor, 7,5% sprijinul pentru deplasãri regãsesc procentele detaliate ale rãspun(acoperirea transportului). surilor la fiecare întrebare din chestionar.· În ceea ce priveºte sprijinul acordat

asistentei medicale comunitare de cãtre

-

Graficul 21. Activitãþi ce ar trebui eliminate din activitatea AMC


3.2.3. Autoritãþile locale - primarii

Autoritãþile locale au fost considerate În cadrul analizei cantitative, s-au aplicat persoane cheie pentru evaluarea eficacitãþii chestionare în 374 de comunitãþi, Programului de Asistenþã Medicalã Comuni- incluzându-se astfel toate comunitãþile din tarã, dar ºi pentru identificarea sprijinului cele 17 judeþe ºi municipiul Bucureºti incluse prezent acordat activitãþii asistentelor în evaluare. Chestionarele au fost trimise medicale comunitare. S-a investigat ºi dispo- prin poºtã, însoþite de plic timbrat pentru re-nibilitatea viitoare a primarilor din cele 374 turnarea lor. Un numãr de 248 de chestio-de comunitãþi incluse în analizã, de a susþine nare au fost completate ºi returnate. Rata de aceastã activitate, mai ales în condiþiile în rãspuns de 66,3% este neaºteptat de bunã, care descentralizarea serviciilor publice de ºi poate fi consideratã în sine ca un rezultat bazã este o strategie prioritarã pentru pozitiv, care demonstreazã interesul actualul Guvern, ºi o cerinþã a Uniunii primãriilor-primarilor pentru Programul de Europene în perspectiva integrãrii României. Asistenþã Medicalã Comunitarã. Este rata de

rãspuns cea mai înaltã pentru chestionarele autoadministrate.

Cele mai relevante rezultate sunt:

· 98% dintre primarii chestionaþi considerã utilã prezenþa asistentului comunitar în localitate

· 87% dintre ei considerã colaborarea asistentului medical comunitar cu beneficiarii din comunitate drept bunã sau foarte bunã, în timp ce doar 6% considerã aceastã colaborare ca dificilã sau foarte dificilã

Graficul 22. Apreciazã prezenþa AMC

Colaborarea cu AMC Graficul 23.


care aparþin mai degrabã asistentului · 86% dintre respondenþi sunt mulþumiþi de social. Totuºi, paleta de rãspunsuri aratã adecvarea la nevoile de sãnãtate ale co-cã primarii cunosc în majoritate atribuþiile munitãþii a activitãþii asistentului medical asistentei medicale comunitare.comunitar

· În jur de 90% dintre respondenþi consi-· La întrebarea (deschisã) privind respon-derã cã cea mai bunã colaborare a asis-sabilitãþile care ar trebui sã revinã asis-tentului medical comunitar este cu medicii tentului medical comunitar, doar 71 din de familie, asistenþii acestora precum ºi cei 248 de primari nu au rãspuns, fapt ca-cu asistentul social din comunitate. De re poate fi asimilat cu necunoaºterea asemenea, colaborarea cu autoritãþile activitãþii asistentei medicale comunitare. medicale e la nivel de judeþ este perce-Este de notat cã cel mai mare numãr ma-putã de cãtre primari ca fiind bunã sau re de rãspunsuri (60 respondenþi) atribuie foarte bunã.asistentei medicale comunitare activitãþi

· 71% dintre primari primesc în prezent informaþii de la asistentului medical comunitar, iar 19% spun ca nu, dar ar dori sã primeascã în viitor

Graficul 25. Informarea din partea AMC

Colaborarea cu alþi responsabili Graficul 24.


· 66% dintre respondenþi afirmã cã, în mare sau foarte mare mãsurã, primeºte persoane cu nevoi sociale care intrã în sfera de responsabilitate a primãriei, trimise de cãtre asistentu-lui medical comunitar

· 46% dintre respondenþi considerã cã asistentului medical comunitar nu are dotãri adec-vate activitãþii pe care o desfãºoarã, în timp ce 49% considerã cã asistentei medicale comunitare au dotãrile necesare

Graficul 26. AMC îndrumã persoane cãtre primãrie

Dotarea AMC Graficul 27.


· În privinþa asigurãrii în viitor a resurselor necesare funcþionãrii asistenþei medicale comuni-tare, 43% dintre primari menþioneazã Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar 28% Ministerul Sãnãtãþii. Doar 10% dintre primari considerã cã în viitor finanþarea activitãþii asistenþei medicale comunitare trebuie sã aparþinã comunitãþii-primãriei.

· În ceea ce priveºte sprijinul acordat în prezent de cãtre primãrie, 32% dintre primari menþioneazã spaþiul, 10% asigurarea utilitãþilor/amenajarea spaþiului/curãþenia, 9,5% dintre ei asigurarea mijlocului de transport. Acest procent scade brusc sub 4% pentru alt fel de sprijin acordat (echipament birou, telefon, alte dotãri)

· La întrebarea finalã - alte aspecte pe care vor sã ni le sesizeze, varietatea rãspunsurilor aratã de asemenea interesul pe care primarii îl acordã asistenþei medicale comunitar: 11% dintre respondenþi menþioneazã cã numãrul de asistenþi medicali comunitari trebuie sã fie direct proporþional cu numãrul de locuitori, 8% menþioneazã nevoia de cursuri de perfec-þionare pentru asistentului medical comunitar, 8% dintre respondenþi spun ca normele de funcþionare a asistentului medical comunitar ar trebui sã fie mai clare, 7% menþioneazã nevoia de a primi rapoarte lunare de activitate, 7% menþioneazã nevoia contractului de muncã pe perioadã nedeterminatã a asistentului medical comunitar. Anexa7 ilustreazã detaliat aceste menþiuni. În aceiaºi anexã se regãsesc procentele detaliate ale rãspunsu-rilor la fiecare întrebare din chestionar.

Graficul 28. Sprijinul acordat de cãtre primãrie

Viitorii finanþatori ai activitãþii AMC Graficul 29.


Procesul de evaluare a avut loc în perioada lor, primarul din comunã, reprezentanþi ai ianuarie - februarie 2006. Metodologia utili- Direcþiei de Sãnãtate Publicã - inspectorul zatã a fost analiza cantitativã (chestionare pentru asistenþa mamei ºi copilului, inspecto-completate de cãtre cele 24 de asistente rul pentru programele de sãnãtate, inspecto-medicale comunitare, chestionare trimise prin rul pentru promovarea sãnãtãþii, asistenta poºtã celor 19 primari ºi medicilor de familie ºefã din Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP), din cele 19 comunitãþi) ºi calitativã (interviuri mediatorul sanitar care se ocupã ºi de comu-semistructurate individuale ºi de grup). na Cumpãna, precum ºi medici ºi asistente

ºefe din secþiile de obstetricã ginecologie ºi În judeþul Constanþa existau la 31 decembrie neonatologie din spitalul judeþean din 2005 un numãr de 18 localitãþi incluse în Constanþa sau reprezentantul fundaþiei Holt).Programul de Asistenþã Medicalã Comunitarã ºi un numãr total de 23 asistente medicale comunitare. Faþã de începutul anului 2005, numãrul de comunitãþi (respectiv asistente

Comuna Cumpãna, situatã la 5 km de muni-medicale comunitare) s-a redus cu una. La cipiul Constanta, are 14.000 de locuitori, din nivelul judeþului, în anul 2005, cheltuielile cu care 10.000 cu domiciliul stabil în comunã. acest program de la bugetul Programul Conform doamnei primar, în comunã sunt Naþional nr.3 al Ministerului Sãnãtãþii a fost de 380 de familii de religie musulmanã ºi 592 de 211.43 mii lei. Conform reprezentanþilor locuitori de etnie romã. Deºi nu este o comu-Direcþiei de Sãnãtate Publicã intervievaþi, se nitate sãracã, populaþia fãrã domiciliu stabil, observã la nivelul judeþului contribuþia în creº-populaþia de etnie romã, media crescutã de tere a activitãþii asistentelor medicale comuni-vârstã, fac din comuna Cumpãna o localitate tare la îmbunãtãþirea accesului populaþiei care are nevoie de asistenþã medicalã defavorizate la serviciile de sãnãtate. Activita-comunitarã. În comunã exisã cinci medici de tea asistentei medicale comunitare se diver-familie cu cabinete medicale individuale, sificã, odatã cu participarea asistentelor la centru de permanenþã, doi asistenþi sociali ºi cursurile de pregãtire organizate (în 2005, un asistent medical comunitar. Unul dintre cei toate cele 23 de asistente medicale comuni-cinci medici de familie, ultimul venit în comu-tare din judeþ au participat la cursuri de pro-nã, are pe lista aproape exclusiv persoane movare a consultaþiei prenatale, TBC-DOTS, defavorizate ºi este principalul colaborator al consiliere HIV/SIDA, promovarea sãnãtãþii-asistentei medicale comunitare. Asistenta comunicare).medicalã comunitarã este bine pregãtitã. Ac-tivitatea ei este apreciatã pozitiv de cvasi toa-Comuna Cumpãna a fost selectatã pentru te persoanele intervievate. Asistenta Medicalã analiza aprofundatã - studiul de caz. A fost Comunitarã funcþioneazã într-un spaþiu pus la utilizatã analiza calitativã, instrumentele ela-dispoziþie de primãrie, unde sunt localizate ºi borate (interviuri semistructurate individuale ºi cele douã asistente sociale ale comunei. Spi-de grup) fiind folosite la obþinerea de ritul de echipã ºi lucrul în echipã este evident. informaþii detaliate pentru elaborarea studiului În fapt, în cursul interviurilor, asistenta medi-de caz. S-a realizat astfel un interviu semi-calã comunitare a fost câteodatã asimilatã structurat de grup (focus-grup), cu un grup de activitãþii asistentului social mai degrabã de-11 beneficiari direcþi ai activitãþii asistentei cât activitãþilor medicale. Autoritãþile locale medicale comunitare, ºi au fost intervievate sunt proactive ºi deschise parteneriatului cu 20 de persoane implicate în activitatea ei, de organizaþiile nonguvernamentale, beneficiind la nivelul comunitãþii ºi de la nivel de judeþ astfel de programe ºi finanþãri în beneficiul (asistenta medicalã comunitarã, cele douã comunitãþii (Holt, World Vision, SECS etc.). asistente sociale din comuna Cumpãna, doi Cel mai relevant exemplu (ºi cel mai frecvent medici de familie din comuna Cumpãna cu menþionat în cursul discuþiilor) este cabinete medicale individuale ºi asistentele

Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte slabe ale AMC

3.3. STUDII DE CAZ

Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Cumpãna, judeþul Constanþa

„În fiecare zi învãþãm lucruri noi”


„Programul de dezvoltare comunitarã”, reali- anumit punct din cauza restricþiilor financiare zat în parteneriat cu World Vision Romania, (apreciazã cã numãrul de cazuri rezolvate a care are ºi o componentã de sãnãtate. scãzut în ultimul timp, datoritã lipsei de

fonduri - comparativ cu anii trecuþi, când prin diferite proiecte implementate de organizaþii nonguvernamentale beneficia de fondurile/ sprijinul necesar). La întrebarea adresatã asistentei medicale comunitare „ce te mulþu-meºte din activitatea ta?”, aceasta a rãspuns: La interviul semistructurat de grup (focus-

grup) cu beneficiarii direcþi ai activitãþii AMC „în fiecare zi învãþãm lucruri noi” ºi „ai satis-au participat 11 persoane, din care o familie facþii atunci când rezolvi un caz dar în ultimul de romi cu un sugar, alte douã femei de etnie timp, nu le pot duce la capãt pentru cã-mi rromã, femei în vârstã ºi singure, pãrinþi de lipsesc banii. De exemplu pentru transportul copii cu probleme de sãnãtate care au la spital a unui caz, pentru declararea tardiva beneficiat de asistenþa asistentului comunitar. a unui copil - certificatele de naºtere, proce-Pãrerea unanimã a fost cã numai datoritã durile în instanþã costã ºi ai nevoie de bani”. intervenþiei asistentei medicale comunitare ºi- Primãria îi pune la dispoziþie câteodatã ma-au putut rezolva problemele de sãnãtate ºi ºina. Singurele cheltuieli decontate de cãtre sociale. Unul dintre participanþi a spus „fãrã Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) sunt re-domniºoara, nu mai eram azi aici”. Fiecare prezentate de acoperirea costurilor de trans-participant ºi-a spus povestea - cazuri de suport atunci când merge la DSP, la raportãri gari sau copii mici cu probleme medicale duºi sau convocãri. la spitalul judeþean, abandon în maternitate, mobilizare pentru campaniile de vaccinare, Asistenta medicalã comunitarã este acceptatã contracepþie, promovarea alãptãrii la sân, ur- în comunitatea roma. Cum menþioneazã ea mãrirea gravidei ºi lehuzei, violenþã domesticã însãºi -„cât timp le vorbeºti frumos ºi-i res-etc. O pondere crescutã, mai ales pentru pecþi, te respectã ºi ei”. ªi mediatorul sanitar populaþia de etnie rromã, a fost sprijinul ob- intervievat a confirmat o foarte bunã cola-þinut de la AMC în obþinerea actelor de iden- borare în acest domeniu, mai ales pentru ca-titate ºi înscrierea pe listele medicilor de fami- zurile de copii pãrãsiþi în spital: „atunci când lie. Pacienþii care au nevoie de tratament sunt ei (romii) au o problemã medicalã iau legã-direcþionaþi cãtre centrul de permanenta din tura cu asistenta comunitarã, care discutã ºi comunã. Pânã în prezent, activitatea în docu mine ºi împreunã rezolvãm problema”. Se meniul bolilor transmisibile (ITS, tuberculozã organizeazã întâlniri periodice cu toate asis-etc.) nu este evidentã (conform celor menþio- tentele medicale comunitare ºi se discutã nate de cãtre asistenta medicalã comunitarã). diferite cazuri cu ocazia acestor întâlniri.

Reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã (DSP) apreciazã asistenta medicalã din Cum-pãna ca bunã profesional ºi cu bune rezulta-te. La întâlnirea cu coordonatorul Direcþiei de Este necesarã prezenþa asistentei medicale Sãnãtate Publicã (DSP) pentru acest program comunitare în rural, menþioneazã un respon-a participat ºi una dintre cele douã asistente dent. În aceste comunitãþi, catagrafierea medicale comunitare care îºi au sediul la persoanelor defavorizate e fãcutã exclusiv de spitalul judeþean Constanþa. Când aceasta din aceastã asistentã. „Cred cã se poate spune urmã a fost întrebatã care dintre cele 18 co- cã în comunitãþile cu asistente medicale co-munitãþi cu program de asistenþã medicalã munitare procentul populaþiei defavorizate comunitarã poate fi consideratã un model de neînscrise la medicul de familie a scãzut cu bunã practicã ºi de ce - a menþionat Cumpã-

30%”. În general, activitatea asistentei medi-na, datoritã sprijinului dat de autoritãþile locale

cale comunitare este complexã, menþioneazã ºi entuziasmului asistentei comunitare.

intervievaþii ºi listeazã domenii ca: identifi-carea persoanelor neînscrise la medicul de

Asistenta medicalã comunitarã din comuna familie, identificarea femeilor gravide ºi

Cumpãna a declarat cã în cursul anului 2005 trimiterea acestora la controalele prenatale,

a rezolvat aproximativ 50 de cazuri, dar identificarea gravidelor cu risc de abandon,

menþioneazã cã se poate implica pânã la un luarea în evidenþã a persoanelor neasigurate

Contribuþia asistentei medicale comunitare la creºterea accesului populaþiei defavo-rizate la serviciile medicale

Relevanþa termenilor de referinþã la activitatea zilnicã


la medicul de familie, urmãrirea lor, declara- tele medicale comunitare, ca ºi mediatorul rea tardivã pentru copiii fãrã certificat de sanitar de altfel, nu iau legãtura cu asistenta naºtere, pentru persoanele cu nevoi speciale ºefã, ci se duc direct în saloane, ºi de aici obþinerea drepturilor ce li se cuvin, în caz ca probleme de comunicare.sunt solicitate pot participa la vaccinarea copi-

Asistenta medicalã comunitarã din comuna ilor, identificarea persoanelor cu TBC, boli Cumpãna are în sarcinã ºi evidenþa medica-infecto-contagioase, educaþie pentru sãnãtate mentelor de la centrul de permanenþã (tine (exemplu: în domeniul sãnãtãþii reproducerii).evidenta medicamentelor, scoate medicamen-tele pe baza listei semnate de medic, efec-Una dintre persoanele intervievate menþio-tueazã uneori tratamente sub supravegherea neazã cã, în ceea ce priveºte termenii de medicului de gardã). Unele dintre medica-referinþã ai asistentei medicale comunitare, nu mentele de aici sunt cumpãrate de cãtre este de acord cu efectuarea anchetei în focar primãrie. Pe de altã parte, asistenta medicalã de cãtre aceasta. „Trebuie sã fie în sarcina comunitarã lucreazã ºi ca asistentã medicalã asistentului de igiena. Nu mi se pare normal la centrul de permanenta din comuna. Aceas-sã intri într-un focar de TBC ºi apoi sã te duci tã abordare poate fi consideratã un model de acasã la o gravidã”. La activitãþi care ar putea bunã practicã, de împãrtãºit ºi altor comuni-fi adãugate prezentelor atribuþii ale asistentei tãþi. Asistentul comunitar este motivat, nu se medicale comunitare, aceiaºi persoanã menþi-deprofesionalizeazã, ºi poate sã ofere ºi tra-oneazã servicii de sãnãtate care sã se adre-tamente medicale acolo unde este cazul, în seze colectivitãþilor/ ºcolilor. condiþiile în care ca asistenta medicalã comu-nitarã nu beneficiazã de nici un fel de trusã Un intervievat considerã ca asistenta medi-sau echipament medical de bazã. calã comunitarã face din fericire mai mult

decât ar avea ca atribuþii - nu se ocupa numai de probleme medicale ºi de cele sociale (de-pune acte în instanþã, se ocupa de obþinerea buletinelor).

În proporþie de 100% persoanele intervievate Medicii de familie din comunitate intervievaþi au apreciat interacþiunea asistentei medicale apreciazã activitatea asistentei medicale co-comunitare cu ceilalþi parteneri de la nivel munitare, dar când sunt rugaþi sã detalieze comunitar ºi de la nivel de judeþ ca foarte aceastã activitate se referã mai degrabã la bunã. Un intervievat povesteºte cã, iniþial, în activitãþile care þin preponderent de domeniul relaþia cu medicii de familie a fost o disputa, asistenþei sociale. Este menþionatã contribuþia medicii de familie vãzând în asistenta medi-asistentei medicale comunitare la distribuirea calã comunitarã un furnizor de servicii medi-laptelui praf, dar ºi la promovarea alimentaþiei cale, o ameninþare. Acum, sunt dispuºi sã se la sân a sugarului, la monitorizarea gravidelor, lase “ajutaþi” de cãtre ea. Cu excepþia unuia a aducerii femeilor roma la medicul de familie. dintre cei cinci medici de familie din comunã, O asistentã medicalã de la unul din Cabine-colaborarea cu asistenta medicalã comunitarã tele medicale individuale, la întrebarea „ce ar este consideratã foarte bunã de cãtre toate trebui sa facã în plus asistenta medicalã co-pãrþile intervievate. Cele douã asistente munitarã” a rãspuns „face ºi aºa destule”.sociale ºi asistenta comunitarã formeazã o echipã unitarã. Unii intervievaþi au menþionat Pentru un intervievat - cadru medical dintr-colaborarea mai dificilã cu secþia de obste-una din secþiile de obstreticã, neonatalogie tricã ginecologie în spitalul judeþean.ale spitalului judeþean Constanþa, activitatea

asistentei medicale comunitare se suprapune Un caz particular, un exemplu de bunã prac-oarecum cu activitatea asistenþilor sociali. Nu ticã, este atragerea de cãtre autoritãþile locale primeºte informãri perioadice despre activi-de proiecte complementare. De exemplu, tatea lor, nu are întâlniri cu asistentele medi-colaborarea asistentei medicale comunitare cale comunitare, deºi considerã cã acest din comuna Cumpãna cu fundaþia Holt se lucru ar fi folositor personalului din secþiile spi-realizeazã în cadrul proiectului privind preve-talului. Sunt cazuri despre care ar dori sã ºtie nirea a abandonului în cazul copiilor mici cu cum au fost rezolvate. Un alt cadru medical familii aflate în situaþii de criza. Asistenta din spitalul judeþean menþioneazã cã asisten-

Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea asistentei medicale comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul comunitãþii


comunitarã are o bunã evidentã a cazurilor, ºi pe lucrurile practice; a menþionat de aseme-merg pe teren împreunã. Cu sprijinul asis- nea ca sunt pauze foarte mari între modulele tenþilor sociali ºi ai asistentei medicale comu- de formare ºi cã aceste module ar trebui nitare s-au format grupurile pentru cursurile fãcute unul dupã altul, pentru creºterea efica-de educaþie parentala, la care au participat citãþii programului de formare. Accentul tre-mame cu copii cu vârste sub 2 ani. Asistenta buie pus, continuã acelaºi respondent, pe medicalã comunitarã a identificat mame cu tehnicile de îngrijire, cursuri de resuscitare probleme sociale, familii cu probleme finan- cardio-respiratorie ºi infecþii nozocomiale, de ciare, cu mulþi copii - toate familii în situaþie de asemenea un curs/modul obligatoriu de co-crizã. Reprezentantul Holt a specificat ºi municare, „deoarece multe nu ºtiu sã comu-interesul asistentei medicale comunitare de a nice foarte bine”. se perfecþiona, prin participarea la diferite cursuri. Alte arii directe de colaborare sunt: contracepþia, violenta domesticã, obþinerea constatatoarelor de naºtere (maternitate ºi instanþã). Fundaþia sprijinã activitatea asisten- Asistenta medicalã comunitarã funcþioneazã tei medicale comunitare (transport, suport într-un spaþiu pus la dispoziþie de primãrie, financiar - taxele pentru actele de stare civila unde sunt localizate ºi cele douã asistente sau pentru declararea tardiva a naºterii sau sociale ale comunei. Se lucreazã efectiv în taxele judiciare pentru actele pãrinþilor sau echipã (asistent medical-asistent comunitar). plata medicamentelor). Asistenþii sociali Holt Existã acces la telefon ºi PC-uri. De aseme-au întâlniri periodice cu echipa din Cumpãna. nea, maºina primãriei este utilizatã de cãtre

asistenta medicalã comunitarã pentru anu-mite deplasãri, deºi în ultima vreme ºi aici au apãrut restricþii bugetare.

Asistenta medicalã comunitarã din Cumpãna În ceea ce priveºte echipamentul medical de participã în general la toate cursurile la care bazã, nu au nimic în dotare (trusa de urgenta, este invitatã, în dorinþa de perfecþionare. Atât stetoscop, cântar, termometru, etc.). Primãria reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã a cumpãrat în trecut medicamente pentru (DSP), cât ºi alþi respondenþi menþionaþi an- Centrul de permanenþã, dar în prezent nu mai terior au specificat acest lucru. La întrebarea are fonduri. O sursã de cofinanþare a unor a-ce formare suplimentare resimte ca necesarã, numite activitãþi este reprezentatã de proiecte asistenta medicalã comunitarã a menþionat ale unor organizaþii nonguvernamentale. legislaþia, mai ales cea din domeniul social, ca ºi cursuri de prim ajutor, urgente. Programul de asistenþã medicalã comunitarã

a fost iniþiat ca rãspuns la scãderea accesului Alþi respondenþi au adãugat aici cursuri des- unor categorii de populaþie la asistenþã me-pre parazitoze (de exemplu scabie, pediculo- dicalã, apãrutã în urma reformei sistemului za) ºi infecþiile cu transmitere sexualã(ITS), sanitar. educaþie pentru sãnãtate, cursuri de prim ajutor. Un intervievat de la nivelul Direcþiei de Faza pilot a fost destinatã evaluãrii eficacitãþii sãnãtate Publicã(DSP) a menþionat cã pro- acestui tip de rãspuns faþã de nevoile po-gramul de formare al asistentelor medicale pulaþiei, în cadrul unei intenþii de acoperire comunitare a început destul de târziu, iar de naþionalã. acum încolo accentul trebuie pus foarte mult

Adecvarea la nevoi a organizãrii ºi dotãrii prezente ºi suportul comunitãþii

Adecvarea la nevoi a actualului program de formare a asistenþilor medicali comunitari

Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în reprezentative pentru activitatea asistenþilor luna februarie 2006 în primãrie, cabinetele medicali comunitari din Amãrãºtii de Jos. Au medicilor de familie, Direcþia de Sãnãtate participat la focus grup 12 persoane, cu Publicã, Centrul Medico-Social din Amãrãºtii vârste diferite. Au fost fãcute ºi interviuri pen-de Jos ºi Spitalul din Dãbuleni. A fost des- tru primar, inspectorul pe probleme sociale fãºurat ºi un focus grup cu persoane/cazuri din Amãrãºtii de Jos, 5 asistente ale medicilor

Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Amãrãºtii de Jos, judeþul Dolj„Nu e suficient sã ai numai cunoºtinþe, trebuie sã stai alãturi de om, sã simþi cã sufletul tãu este alãturi de sufletul lui…”


de familie, asistentul comunitar, persoane din foarte receptivã, am numai cuvinte de laudã conducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã la adresa ei”. Mehedinþi, medicul OG din Dãbuleni. Comuna are 6.000 de locuitori dintre care în jur de Locuieºte în comunã de când s-a nãscut ºi 1.050 romi dintr-un sat mai îndepãrtat, este cunoscutã de întreaga comunitate. Oa-Ocolna, afirmã primarul localitãþii. De aceea menii apeleazã cu încredere la serviciile ei ºi acesta crede cã „ar mai fi trebuit angajat încã ea încearcã sã-i ajute cât de mult poate. A lu-un cadru medical, pe motivul cã avem trei crat ca profesor suplinitor la una din ºcolile

din comunã înainte de a deveni asistentã co-sate ºi sunt greu de strãbãtut într-o perioadã munitarã ºi are o relaþie deosebitã cu copiii în care cetãþenii cer sã se rezolve problemele care o sprijinã ºi o ascultã în activitãþile pe mai repede. Pentru satul Ocolna, care este la care le desfãºoarã ca asistentã medicalã co-8-10 kilometri ºi este sat de romi, condiþiile munitarã. Deschiderea ºi asocierea acestei de viaþã sunt mai deosebite, comunitatea se-profesii cu sistemul de educaþie este benefic paratã, la o distanþã destul de mare ºi cu pentru statutul ei profesional ºi pentru rolul pe multe probleme.”care îl joacã în comunitate. O participantã la focus grup spunea: „sunt educatoare la grã-Pentru angajarea asistentului medical comu-diniþa din Amãrãºtii de Jos. O cunosc pe nitar ºi alegerea localitãþilor în care sã existe doamna asistent J., de mai mult timp, dar în asistenþi comunitari primarul declarã cã a fost ultima vreme am colaborat foarte des, a venit consultat de cãtre Direcþia de Sãnãtate la grãdiniþã cu diferite propuneri ºi am desfã-Publicã: „am fost întrebat, ba chiar mi s-a ºurat împreunã cu mamele diferite activitãþi cerut, dacã pot, sã fac ºi o recomandare pe diferite teme, care au prins foarte bine la pentru anumite cadre, cadre care au parti-mãmici ºi acestea chiar mi-au cerut sã mai cipat la concurs, concurs care a fost corect”. desfãºoare asemenea activitãþi. Fiind educa-Comuna Amãrãºtii de Jos a fost aleasã toare am putut sã îi adun un numãr mare de pentru a avea asistent medical comunitar „din mãmici, ºi am desfãºurat împreunã activitãþi”. douã motive, unul ar fi faptul cã populaþia Despre activitãþile desfãºurate în colaborare este destul de numeroasã ºi are nevoie de cu instituþiile de învãþãmânt o altã beneficiarã un asistent, ºi al doilea motiv este cã aceastã crede cã „au fost activitãþi interesante, vrem comunã are în componenþã un sat de romi”. sã mai participãm, îmi doresc din toatã inima, ºi vin ºi din partea mãmicilor cu acest cuvânt Asistenþa comunitarã se face pe fundalul unui - sã fie activitãþi cât mai dese”. În afarã de sistem local de asistenþã medicalã ºi socialã, aceste acþiuni asistenta comunitarã „a venit la în comunã existând „patru medici de familie grãdiniþã pentru copiii în plasament, s-a inte-cu ºapte asistenþi, care funcþioneazã într-un resat de ei, de felul cum sunt îngrijiþi, de cum local proprietatea primãriei”. Cu toate aces-sunt educaþi ºi dacã participã sau nu la pro-tea reprezentãrile, concepþiile specifice des-

pre familie sau ajutorul oferit de societate este gramul din grãdiniþã”.în opinia unui respondent local urmãtoarea: „pe ei nu îi intereseazã ce mãnâncã, ce pun Aceastã colaborare este perceputã benefic de

cãtre oameni, dându-le mai multã încredere la masã, cum se îmbracã, pe ei îi intereseazã în ceea ce asistenta comunitarã face ºi în de-sã facã copii ca sã ia alocaþia, fac copii ca ciziile pe care le iau împreunã cu ea, deoa-sã ia ajutorul social, dar fac copii, nu îi intere-rece i se atribuie ºi suportul ºcolii ca sistem seazã ce fac ei ºi cum îi cresc ºi unii dintre ei de educaþie. Având un mod de lucru proactiv, au condiþii foarte grele de viaþã”.cu vizite dese în comunitate („vine foarte des la ºcoala din Ocolna, pot sã vã spun cã la Ocolna avem 12 clase de la 1-8 plus trei clase de grãdiniþã, se nasc aproape 100 de

Punctele tari ale programului de asistenþã þin copii pe an, numai în satul Ocolna, sãptã-mânal vine ºi merge în sat, din casã în casã, de modul flexibil în care asistenta comunitarã

lucreazã, de portretul ei social aºa cu este ºi eu am fost cu ea din casã în casã”), fiind perceput de cãtre cei din comunitate; oamenii axatã pe partea de informare-educare, pe

„o cunosc pe J. de când s-a nãscut, prevenþie, a reuºit sã activeze prin contagiune spun cã este o fire deschisã cu care se poate aborda ºi alte verigi implicate în servicii pentru po-

pulaþie, care în mod tradiþional erau mai puþin orice problemã, este o persoana foarte,

Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte slabe ale asistenþei medicale comunitare


implicate în rezolvarea problemelor care þin de sãnãtate (ºcoala, primãria), colaboreazã bine cu directorii de ºcoli sau asistenþii sociali ai cultelor religioase. „Sunt bibliotecar în co-muna Amãrãºtii de Jos, sunt colegã de birou Beneficiarii serviciilor asistenþei medicale co-

munitare prezenþi la focus grup sunt persoane cu doamna J., nu prea o vãd prea des, pen-care promoveazã activitatea asistentei pentru tru cã meseria de asistent comunitar presu-cã apreciazã cã „ea totdeauna întreabã ºi te pune o muncã de teren; din ceea ce am îndrumã. Nu e suficient sã ai cunoºtinþe me-observat eu, ea merge foarte des la ºcoli, la dicale ca asistent, zic eu dupã pãrerea mea, grãdiniþe, pe la domiciliul pacienþilor” spune o nu e suficient sã ai numai cunoºtinþe, trebuie altã respondentã ºi subliniazã importanþa

muncii de teren pe care o are în comunitate. sã stai alãturi de om, sã simþi cã sufletul tãu este alãturi de sufletul celui pe care îl vizitezi Încãrcãtura de activitãþi este specificã zonei ºi

anotimpurilor, se modificã în funcþie de sau cu care stai de vorbã. Conteazã foarte muncile agricole ºi de obiceiurile oamenilor. mult sã fi sufleteºte legat cu cel cu care dis-Sunt perioade când nu gãseºte pe nimeni cuþi, sau pe care îl vizitezi într-o problemã de acasã ºi e nevoitã sã meargã duminica pen- sãnãtate. ªi ea aºa este”. tru a-ºi completa catagrafia. Iarna se îmbolnã-vesc mai mulþi, vara mai puþini. Familiile de Asistentul comunitar oferã servicii variate, oa-romi dispar când încep muncile la câmp, rã- menii „cred cã este o muncã destul de multã mân numai femeile cu copii ºi bãtrânii, sunt pentru ea”, pentru cã face consiliere mame-foarte puþini bãtrâni în comunitãþile de romi, lor, gravidelor, lehuzelor, le dã chiar indicaþii circa 100 în întreaga comunitate pentru cã scrise despre ce trebuie sã facã: igiena sâ-„speranþa de viaþã este micã datoritã con- nului, alimentaþia copilului, a gravidei, avanta-diþiilor precare de trai”, declarã asistenta jele alãptãrii despre care le spune mamelor comunitarã. cã „creºte imunitatea sugarului ºi o împli-

neºte ca mamã”. Spune cã femeile la þarã nu O problemã semnalatã de cãtre beneficiarii lucreazã, nu au resurse financiare sã se ali-din Amãrãºtii de Jos este legatã de legãtura menteze corespunzãtor ºi nu au lapte sufi-dintre verigile de asistenþã pentru populaþie. cient de aceea trebuie sã suplimenteze de la Oamenii spun cã procurarea medicamentelor vârste mici ale copilului cu lapte praf ºi în final gratuite sau compensate este dificilã ºi pentru renunþã la alãptare. Sunt multe gravide în lo-a respecta tratamentele unii cetãþeni au difi- calitate: „este un sat de þigani 100%, e o cultãþi. O respondentã mãrturiseºte: „eu tre- populaþie foarte deasã ºi înghesuitã acolo, buie sã mã duc în fiecare lunã la Craiova sã într-o casã putem gãsi chiar ºi douã gravide, cheltui bani, sã dau acum suta de mii pe nu numai una, acolo gãsim ºi douã într-o drum ºi nu îi deconteazã nimeni, o sutã dus o casã, sunt copii foarte mulþi. Vine le ia tensi-sutã întors ca sã îmi iau medicamentele unea, îi consultã, îi trimite la medic”.compensate. ªi dacã mã gândesc bine o sutã dus plus o sutã întors plus încã 50 de Colaboreazã cu toþi medicii de familie, aceºtia mii sã mãnânc un corn ºi sã mã deplasez îi solicitã sprijinul în campanii de vaccinare prin oraº, cam aia ar fi reþeta compensatã. pentru a anunþa populaþia. Merge ºi îi ajutã ºi Compensate nu au, nu au. Mai puþin ne inte- în ºcoli, pe rând la toate ºcolile din comunã. reseazã pe noi de dumnealor, pe noi ne Sunt douã ºcoli generale, un liceu ºi trei grã-intereseazã soarta noastrã. Poate cã ar fi diniþe (700 - 800 elevi) unde desfãºoarã acþi-bine sã avem ºi noi o farmacie non-stop ºi de uni de informare pe diverse teme, cu elevii

dar ºi cu pãrinþii. Încearcã sã organizeze a-unde sã putem sã luãm ºi noi medicamente ceste activitãþi acolo unde întâlneºte grupuri ºi gratuit ºi compensat”. De aceea oamenii de oameni; când vin mãmicile sã-ºi ia copiii propun ca asistenta comunitarã sã fie impli-de la grãdiniþã le cheamã cu 1/2 de orã mai catã în aceastã problemã stringentã a lor: „noi devreme ºi le vorbeºte; la ºedinþele cu pãrinþii ne gândeam la programul acesta cã dacã etc. Nu a depistat decât un caz de ITS la o ne-aþi dat un asistent comunitar bun poate cã fetiþã de 7 ani pentru care a mers la Craiova pe lângã el poate sã funcþioneze ºi o farma-la Spitalul de Boli Infecþioase ºi a vorbit cu cie micã, un punct sanitar farmaceutic mic. E medicul de acolo, a sprijinit familia. A desfã-bine sã audã cineva acolo sus cã este ne-ºurat activitãþi de informare în ºcoli, a insistat voie sau sã se facã un alt program“.

Contribuþia asistentei medicale comunitare la creºterea accesului populaþiei defavori-zate la serviciile medicale


pentru folosirea prezervativului în rândul asistenta declarã cã recomandã tuturor sã nu consume apa decât din surse sigure ºi nu din tinerilor, care sunt foarte receptivi „la scoalã a fântânile proprii care, fãrã excepþie, au nitriþi venit ºi a susþinut foarte multe ore, din clasã (asistenta declarã cã a analizat 40 fântâni).în clasã, cu aparatul acela, cu ghidul acela al

sãnãtãþii, le-a spus metodele de contracepþie Respondenþii spun cã se ocupã de îngrijirea pentru cã am eleve mãritate de la clasa a ºa-bolnavilor cu diverse afecþiuni „mama mea a sea, de la clasa a cincea e mãritatã o elevã, fost bolnavã de cancer, trei ani de zile, a fost de la 12 ani. Eu am în clasã o elevã gravidã, operatã de trei ori, a avut un cancer la rinichi, de 15 ani ºi ea de câte ori vine mã întreabã venea acasã îi lua tensiunea, îi fãcea perfuzii, cum se simte, dacã miºcã copilul. E foarte îi fãcea injecþii”. Beneficiarii o respectã pentru priceputã, a venit ºi le-a arãtat metodele con-cã „e ºi bine pregãtitã, are ºi liceul de chimie, traceptive, le-a arãtat acolo uterul desenat, e priceputã ºi la analize, ºi are ºi meseria le-a spus ce trebuie sã facã sã previnã o asta ºi a fãcut ºi ºcoala asta de igienã, îºi sarcinã nedoritã”. Medicii de familie distribuie face treaba foarte bine ºi cu mult suflet”.contraceptive gratuite ºi atunci serviciul este

la îndemâna populaþiei. Beneficiarii spun cã asistenta comunitarã „ne mulþumeºte pe toþi” sau cã „de câte ori am În comunã sunt foarte mulþi bãtrâni, copiii

le-au plecat la oraº ºi au rãmas fãrã sprijin. apelat la ea nu a fost datã sã nu vinã, fie cã a fost ziua, fie cã a fost noaptea, o sunam ºi Dacã se pot mobiliza merg singuri la medicul

de familie însã trebuie convinºi pentru cã nu venea”. O participantã crede cã „asistenta ºi-vor sã meargã la medic ºi sunt reticenþi, spu- a fãcut datoria, a venit ºi a întrebat, cum ne asistenta comunitarã. Celor imobilizaþi le aude de o problemã vine, ºi eu vãd acuma face diverse tratamente: „este viaþa mea pe cât e de atentã cu toata lumea, ºi cât e totuºi care mi-a dat-o, venea când fãceam peni- de iubitã; eu am crezut cã vine la mine aºa cilina, cã operaþia nu era închisã ºi venea tot mai des cã ne ºtim de aproape 20 de ani ºi timpul”, spune o persoana în vârstã prezentã cã sunt ºi aproape, dar acum vãd cã ma-la focus grup. I-a sprijinit pe bãtrâni sã se in- joritatea din comunã numai de bine vorbesc terneze la Spitalul Medico - Social din de ea”.comunã. O pensionarã, declarã cã o cunoaº-te „de când s-a îmbolnãvit soþul, a fãcut un O zi de lucru a asistentului medical comunitar accident vascular, are ºi boala Parkinson, ºi se desfãºoarã preponderent pe teren ºi poate dânsa vine la noi regulat. Soþul nu prea poate începe ºi la ora 5 dimineaþa dacã are trata-fi transportat, ºi atunci când dânsa vine, mente de fãcut. Dar sunt ºi zile obiºnuite pentru noi este o sãrbãtoare, întotdeauna are când începe la ora 8. De regulã merge la Pri-

mãrie, îºi face un plan de activitate în funcþie o vorbã bunã, are un sfat”.de solicitãrile din ziua precedentã, stabileºte câte familii poate vedea pentru catagrafie. În Beneficiarii spun despre asistenta comunitarã drum spre familiile respective se pot ivi noi cã îi informeazã, cã „îi anunþã ºi în legãturã probleme, oamenii o pot solicita pentru alte cu toate problemele care se desfãºoarã la servicii ºi îºi modificã programul. Dacã nu re-dispensar, pentru cã noi nu putem sã ºtim tot alizeazã ce ºi-a propus, încearcã sã recupe-ce este acolo, pe noi ne þine la curent reze pe parcurs. Programul dureazã pânã la personal. ªi cu teme cu gripa aviarã, cu tot ora 16:00 într-o zi obiºnuitã, dar sunt ºi multe felul de teme vine, în fiecare sãptãmânã vine zile mai încãrcate în care nu face faþã proble-ºi ne spune cum sã ne ferim”.melor ivite. Merge la solicitãri la orice orã, chiar ºi noaptea. Are satisfacþia cã oamenii Asistenta comunitarã „a luat ºi probe de apã sunt mulþumiþi. „Timpul alocat serviciilor de la fântânã ºi le-a dus la analize. Umbla cu propriu-zise faþã de activitatea administrativã sticluþele dupã ea, ºi se uita aici e gravidã - este mai mare“, are un caiet de activitate zil-ca sã ºtie de unde anume sã ia probele de nicã în care îºi noteazã tot ce face pe par-apã ºi sã le ducã la laborator”. Apa din zona cursul zilei, datele despre populaþia catagra-comunei Amãrãºtii de Jos conþine nitriþi, au fiatã. Zilnic face descãrcarea acestor date în avut trei cazuri de intoxicaþie la copii. Acum a registre speciale pe tipuri de activitãþi, acest fost realizatã alimentarea cu apã a comunei lucru îi ia cam douã ore zilnic. dintr-o sursã sigurã. În legãturã cu acesta


Relevanþa termenilor de referinþa la ac-tivitatea zilnicã


Persoanele din Direcþia de Sãnãtate Publicã cred cã „asistenþii comunitari sunt implicaþi în toate activitãþile din comunitate, începând de

Asistenta medicalã comunitarã crede cã la a vizita un nou nãscut ºi de a-l urmãri, ºi sarcinile din fiºa de post sunt adecvate, spune terminând cu intrarea în focare epidemio-cã „în mare parte“ ceea ce face corespunde logice, catagrafie, tot ce se face, mai ales cã cu fiºa postului, nu sunt prea multe atribuþii ºi ei sunt la dispoziþia autoritãþilor locale care ce face în plus sunt activitãþi necesare în co- pot dispune în probleme legate de comu-munitate. Serviciile pe care le acordã în plus nitate în orice direcþie“. faþã de atribuþiile prevãzute în fiºa postului sunt tratamentele la domiciliu pe care nu le poate evita sau refuza. Efectueazã tratamente la domiciliu (îngrijiri post-operatorii, injecþii, perfuzii, pansamente etc.) fapt care nu-i intrã în atribuþii dar pentru care este solicitatã con- Un respondent din Direcþia de Sãnãtate stant de cãtre populaþie. Ar trebui sã le facã Publicã spune cã o asistentã comunitarã „în asistentele medicilor de familie, crede asis- general, colaboreazã bine, depinde de tenta comunitarã, dar acestea nu au timp, nu relaþiile pe care fiecare individ le are cu cei fac faþã la 1500 - 1700 de pacienþi ºi crede ea din jurul lui. Dacã ºtie sã fie suficient de cã „ºi ele au destule solicitãri“. De obicei sunt diplomat ºi sã se împace cu toata lumea, ºtiþi solicitãri în funcþie de zona unde locuiesc ºi în fiecare om este orgolios, au impresia cã se mod aproximativ egal. Nu este una dintre ele bagã unul peste celãlalt, ºi asta tocmai din care o solicitã mai mult ca alta. necunoaºterea atribuþiilor pe care le are

acest asistent medical comunitar”. Acelaºi Uneori asistenta comunitarã le cumpãrã paci- respondent din Direcþia de Sãnãtate Publicã enþilor reþetele de la Craiova. În limita timpului e de pãrere cã sunt puþine cazurile de acest disponibil a rãspuns ºi solicitãrilor Primãriei de gen „ºi dacã au fost, atunci au fost la înce-a ajuta în cazuri de asistenþã socialã împreu-

put, pânã când s-au aºezat lucrurile. Au înþe-nã cu Direcþia de Protecþie a Copilului - a

les ºi medicii cã este nevoie de asistent mers la copii cu probleme speciale care erau

comunitar, au înþeles ºi primarii cã este ne-ajutaþi de aceastã instituþie cu alimente ºi

voie de asistent comunitar ºi cã el are un rol haine, la copii abandonaþi (dã ca exemplu un

aparte, cã nu are nici o legãturã nici cu asis-caz - o mamã, o elevã de 13 ani al cãrui copil

tentul social, nici cu cel medical. El face a fost apoi înfiat). În comunitatea de romi a munca tuturor pânã la urmã ºi vine în sprijinul ajutat la întocmirea actelor de plasament, celorlalþi”.pentru ca familiile care i-au preluat sã poatã

beneficia de alocaþia de plasament pentru cã Inspectorul cu probleme sociale din primãrie „aici existã mai multe cazuri de copii aban-a împãrþit acelaºi spaþiu cu asistenta medica-donaþi care sunt crescuþi de alte familii tot de lã comunitarã ºi colaboreazã foarte bine. A-

romi“.sistenta socialã o apreciazã cã „cel care ape-leazã o datã la ea sã fiþi convinsã cã apelea-Legat de problema violenþei domestice, punct zã dupã aia mereu”. Când e un caz mai grav specificat ºi în fiºa de post, spune cã a in-se duce la medic „ºi anunþã ea medicul, a-tervenit în cazuri de copii abuzaþi. Solicitãrile nunþã ºi salvarea”. Descrie ca exemplu cazul vin din partea vecinilor, cunoºtinþelor celor unei familii: „am avut anul trecut o fetiþã care abuzaþi. Nu se fereºte sã intervinã ºi nu re-era bolnavã de plãmâni, ºi plângea aici, nunþã pânã nu rezolvã cazul, mai ales în plângea când a venit ºi ne-a spus cã face cazuri în care sunt implicaþi copii, care nu sunt mereu temperaturã, ia fãcut antibiotic, primiþi acasã ºi dorm la vecini, colegi. Ia bineînþeles prescris de medicul de familie, legãtura cu primãria dar ºi cu poliþia acolo nu-i scãdea temperatura ºi familia nu vroia unde cazurile sunt mai grave ºi poate fi agre-sã ducã copilul la spital pe considerentul cã satã chiar ea. Chiar dacã pare cã se ameste-avea nuntã ºi trebuia sã stea copilul, sã cã în viaþa lor implicându-se în problemele meargã la nuntã, în sfârºit, asistenta co-legate de violenþã domesticã, spune asistenta munitarã a chemat salvarea ºi pânã la urmã comunitarã, pânã la urmã cei în cauza conº-tot a pornit fetiþa. Dacã nu ne duceam murea tientizeazã faptul cã ea acþioneazã pentru a-i

ajuta ºi chiar îi mulþumesc. fetiþa”.


Colaborarea este bunã cu medicii de familie, suprapun atribuþiile pentru cã „fiecare ºtie ce o sprijinã în tot ce solicitã ºi ea rãspunde soli- are de fãcut, se completeazã, sunt comple-citãrilor acestora. Asistenta comunitarã apre- mentare, dar în nici un caz nu se suprapun. ciazã cã medicii de familie sunt interesaþi ca Adicã nu vin în contradicþie, ci dimpotrivã se relaþiile cu pacienþii sã fie bune, pacienþii sã întãresc activitãþile ºi eu zic cã este un lucru fie mulþumiþi, pentru cã altfel se mutã pe foarte bun”.listele altui medic. Asistenta comunitarã la rândul ei îi informeazã în legãturã cu proble- Colaboreazã bine ºi cu primãria, nu are pro-mele de sãnãtate depistate în comunitate. bleme. Crede cã au fãcut tot ce au putut pen-Medicii de familie pleacã la Craiova dupã pro- tru a o ajuta. E loc de mai bine dar nu stã ne-gram însã pacienþii rãmân acolo ºi trebuie apãrat în puterea lor sã schimbe lucrurile.rezolvaþi, de aceea oamenii cred cã asistenþa comunitarã este mai accesibilã „de câte ori a A colaborat de asemenea cu directorii de venit medicul sau asistenta lui la mine? Am ºcoli care sunt foarte receptivi, conºtientizea-chemat-o o datã ºi atunci de-abia a venit, o zã importanþa activitãþilor de educaþie pentru singurã datã a venit. Nu a venit cu cântar la sãnãtate în ºcoalã, a mai colaborat cu asis-ea, cu termometru la ea, pe când J. îºi ia cu tenþii maternali ai Mitropoliei, ai Direcþiei de ea cântarul în plasã sau în braþe ºi hai la Protecþie a Copilului care vin în comunitate sã

verifice copii cu probleme, le aduc alimente ºi copil”. Din cadrul Direcþiei un respondent haine. spunea cã „mai ales în comunitãþile unde

medicul de familie nu este în localitate, ºi nici În Spitalul Dãbuleni doctorul OG a aflat de asistentul, vã daþi seama cã singura per-existenþa asistentei medicale comunitare cu soanã la care poate sã apeleze un beneficiar douã sãptãmâni în urmã când asistenta medi-este asistentul comunitar“. A colaborat ºi cu calã comunitarã dintr-o altã comunã (Bechet) medicii din Spitalul medico-social din loca-a venit la spital ºi i-a solicitat informaþii legate litate în cazul bãtrânilor pentru care a obþinut de urmãrirea gravidei, trimiterea ei cãtre spi-acte ºi aprobãri pentru internare. La fel, când tal, date de contact ale celor din secþia OG. a avut nevoie de documente pentru copiii fãrã S-a bucurat foarte mult „s-a luminat când a acte a apelat la medicii din aceastã unitate auzit cã are un asemenea sprijin în persoana medico-socialã.asistenþilor medicali comunitari pentru cã legãtura cu medicul de familie este ruptã, nu Despre colaborarea cu asistenþii medicali, mai existã posibilitatea anunþãrii acestora asistenta comunitarã spune cã existã o cola-când pleacã gravidele din spital cu nou-borare care progreseazã, dar pentru cã asis-

tenþii medicali au salarii mici, nu sunt motivaþi nãscutul, iar medicul de familie nu se intere-sã munceascã. Ea crede cã au dreptate când seazã niciodatã la spital în legãturã cu naºte-nu vor sã facã anumite lucruri ºi de aceea ea rile din teritoriul lor”. Despre localitatea rãspunde la orice solicitare din partea medi- Amãrãºtii de Jos crede cã este o zona cu risc cilor de familie sau pacienþilor. Cei din Direcþia datoritã comunitãþii de romi de la Ocolna „de de Sãnãtate Publicã apreciazã faþã de acest aici provin marile multipare, primiparele de aspect cã „dacã s-ar înþelege clar în comuni- 13-16 ani ºi gravidele neurmãrite“ ºi crede tate, de cãtre fiecare individ,care este rolul „ar trebui sã existe un punct sanitar în aceas-acestui asistent comunitar nu ar mai exista tã comunitate izolatã unde sã activeze un anumite discuþii, cã s-au creat unele discuþii asistent comunitar care sã urmãreascã gravi-de genul cã asistentul medical comunitar dele ºi sã facã tratamentele“. Aduce ca este asociat cu asistentul medical. Este o exemplu urmãtorul caz „de la Ocolna a fost micã diferenþã ºi dacã oamenii din comuni- chiar un caz de gravidã infectatã HIV despre tatea respectivã nu fac aceste diferenþe s-ar care medicul de familie a anunþat la douã zile putea ajunge la discuþii de genul cã dacã dupã naºtere. Medicii de familie nu mai a-avem asistent medical, ce rost mai are ºi nunþã spitalul despre patologia gravidelor, nu asistentul medical comunitar? Asistentul me- mai sunt interesaþi“. El crede cã „în general dical lucreazã la cabinet ºi face lucrurile gravidele din zonã preferã sã nascã la numai pe linie medicalã, pe când asistentul Dãbuleni fiindcã pânã la Craiova e distanþa medical comunitar se ocupã de toate pro- mare (cca 100 km de la Dãbuleni, 75 km de blemele din comunitate, medicale, sociale”. la Amãrãºtii de Jos) ºi nu au posibilitãþi Deci, apreciazã acest intervievat, nu se materiale. Însã la Spitalul Dãbuleni spaþiul


este mic, paturi puþine ºi nu fac faþã solici- cã, argumenteazã ea, „ar trebui sã aibã autoritate în aceastã zonã, sã fie implicatã ºi tãrilor. Numãrul de naºteri înregistrate la în aceste activitãþi pentru cã atunci când vin Spitalul Dãbuleni s-a triplat în ultimul an ajun-

. Pentru îmbunãtãþirea cola- inspectorii sanitari în control magazinele se gând la 350/an”borãrii pe viitor propune ca toþi asistenþii medi- închid ºi nu mai au pe cine verifica“. Fiind tot cali comunitari din zonã sã vinã la spital, sã ia timpul acolo poate ea oricând sã desfãºoare legãtura cu medicul OG sã-i lase numãrul de aceastã activitate ºi sã previnã astfel even-telefon pentru a putea colabora mai eficient. tualele intoxicaþii alimentare mai ales la copii.

Pãrerea asistentei medicale comunitare este Asistenta merge la Direcþia de Sãnãtate însã cã pacienþii din comunitate sunt trimiºi în Publicã ºi în cadrul ºedinþelor bilunare discutã special la Spitalul Municipal Filantropia dar se problemele sale. Un respondent de aici crede þine seama ºi de opþiunile pacienþilor. Cazurile cã „încã mai exista dificultãþi în a stãpâni grave merg în funcþie de decizia Salvãrii. E- toate metodele de comunicare, dar lucrurile xistã staþie de salvare la Spitalul Dãbuleni ºi acestea sunt inerente ºi se învaþã pe secþie de ginecologie însã pacienþii merg mai parcurs”.puþin la Dãbuleni pentru cã e supraaglomerat (paturi puþine, localitatea mare). Gravidele merg în general la Dãbuleni pentru control ºi pentru naºtere, iar la Craiova merg cele care-ºi permit financiar ºi cazurile grave. Nu are la dispoziþie pentru transport o maºinã

dar foloseºte pentru a merge în localitãþile mai îndepãrtate un autobuz care duce copii la ºcoalã. Primarul afirmã cã „noi am sprijinit-o, avem în dotare un autoturism care transportã

Asistenta comunitarã a participat la douã elevii romi din satul Ocolna la liceul din module de formare organizate ºi crede cã au Amãrãºtii de Jos ºi de câte ori merge maºina fost utile. Spune cã au fost foarte bine struc- sã se întoarcã cu ei, se suie ºi dânsa în ma-turate, cã a dobândit cunoºtinþe care i-au fost ºinã ºi se duce ca sã îºi rezolve ºi pro-de folos. Li s-au prezentat cazuri concrete, li blemele. Iar aici, în celelalte sate, Amãrãºti ºi s-au dat soluþii ºi subliniazã cã „doamnele Prapor se duce pe jos cã nu trebuie neapãrat formatoare au fost deosebite, bine pregãtite sã aibã un mijloc de transport”. profesional, implicate, îºi fãceau treaba cu dãruire“. Nu s-au mai întâlnit de atunci dar le- Cu toate acestea sunt ºi cazuri de „persoane a mai sunat pentru a le cere sfatul. I-au folosit situate la 8 km de comunã, pe câmp, gos-la fel de mult ambele module, chiar dacã sã- podãriile sunt neîngrãdite, câinii circulã liber, nãtatea mamei ºi copilului este pe primul loc se ajunge greu pânã acolo”.ºi sãnãtatea comunitãþii este importantã. În septembrie 2005 a fãcut timp de douã zile un Dintre respondenþii din Direcþia de Sãnãtate curs gratuit pentru prevenirea ºi tratarea TBC Publicã a existat ºi opinia cã „au un program la Craiova ºi tot în anul 2005 un curs de psihi- mai maleabil, în sensul cã poþi sã nu te duci atrie de douã zile, plãtit. la 8 la servici, dar poþi sã stai pânã seara la 7

sau la 8, depinde de cât are comunitatea Doreºte sã mai participe la alte cursuri de

nevoie de tine”. Primarul spune cã programul instruire sau sã se organizeze schimburi de

dumneaei este potrivit deoarece „lucreazã 8 experienþã cu judeþele care au intrat mai de-

ore aºa cum lucreazã orice salariat într-o mult în program. Crede cã tot timpul este

întreprindere, dar ea mai lucreazã ºi peste ceva de învãþat. Modul de organizare a cursu-program. Lucreazã ºi sâmbãta ºi duminica, ºi rilor a fost potrivit. Crede cã „ar trebui intro-când este solicitatã, stã ºi peste program”. duse mai multe activitãþi practice ca de Organizarea ºi-o face singurã, liber, mai in-

exemplu asistarea la naºtere“. La întrebarea tervin probleme, asistenta medicalã comuni-

despre alte teme/subiecte pentru care are tarã îºi reface atunci programul.

nevoie sã fie instruitã suplimentar asistenta a listat „legislaþie în domeniu, controlul agenþilor

Materialele de promovare sunt de dorit în opi-comerciali, mãrfuri expirate, condiþii de pãs-

nia intervievaþilor din Direcþia de Sãnãtate trare a alimentelor, igiena alimentaþiei“ pentru

Publicã pe motivul cã „una e sã citeºti, alta e




sã vezi, ºi aceste instrumente de lucru sã fie au venit ºi mi-au spus cã într-adevãr îºi face diversificate ºi în funcþie de condiþiile care se datoria ºi se pare cã mãsura a fost bine oferã în comunitate. Acum ºi în ºcoli ºi cãmi- venitã, oamenii au la cine sã meargã sã le ne culturale existã un televizor, un video, un dea sfaturi”.calculator, ºi dacã se va lãrgi aceastã paletã

În viitor administraþia localã ar putea avea „o de instrumente de lucru ºi de promovare eu atitudine responsabilã” cred intervievaþii din zic cã va fi un câºtig ºi pentru noi ºi pentru Direcþia de Sãnãtate Publicã, „comunitatea ar ei. Mai ales materiale de informare, e bine sã

le ai tot timpul”. Asistenta crede cã ar mai a- trebui sã îºi asume un serviciu de care are vea nevoie de trusã de micã chirurgie pentru nevoie, sã fie conºtienþi de lucrul acesta. Dar cã în prezent o împrumutã de la medicul de cred cã întâi ºi întâi, autoritãþile ar trebui sã le familie, trusa pentru naºtere la domiciliu ºi un dea acestor oameni sentimentul ºi siguranþa calculator. cã fac niºte lucruri absolut importante, ºi sã

le ºi arate lucrurile acestea. Ar trebui sã fie Primãria a pus la dispoziþie un spaþiu pe care integraþi în comunitatea respectivã începând îl împarte asistenta comunitarã cu agronomul de la salarizare ºi pânã la raportare ºi moni-din primãrie. Spaþiul nu este adecvat relaþiilor torizare. Noi sã fim, adicã Direcþia de Sãnã-cu publicul, iar unul dintre reprezentanþii DSP tate sã fie instituþia care îi traseazã niºte linii a propus sã li se dea un spaþiu adecvat în mari, ca o strategie, restul sã vinã din comu-dispensar. „Are un fax, are un telefon, are un nitatea localã. Împreunã cu comunitatea birou” spune însã primarul. Primãria a fãcut localã sã îºi stabileascã prioritãþile ºi atri-tot ce a putut pentru a-i asigura un spaþiu un- buþiile fiecãruia ºi categoric sã fie susþinuþi ºi de sã-ºi desfãºoare activitatea însã nici ei nu financiar”. Primarul însã nu crede cã poate au spaþiu, stau cu chirie în clãdirea respec- suporta cheltuieli salariale din bugetul local. tivã. Sunt ºi lucruri care nu depind de bunã- Asistenta comunitarã crede cã în viitor auto-voinþa lor. Factorii de decizie din Primãrie ritãþile pot „sã-i priveascã cu mai multã serio-spun cã „asistenþii comunitari sunt evaluaþi în zitate activitatea, sã fie conºtienþi de utilitatea primul rând de cetãþenii din comunã care be- postului pentru cã ei cred cã sunt de ajuns neficiazã de serviciile dânsei, ºi mi se pare medicii de familie ºi sã facã mai mult pentru normal sã fie aºa. Am observat cã mai mulþi binele comunitãþii”.

Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în Primarul apreciazã cã deºi beneficiazã de a-luna februarie 2006 în primãrie, cabinetele in- vantajele de a fi aproape de capitala judeþului, dividuale ale medicilor de familie din ªimian, datoritã teritoriului întins pe care se desfã-Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi Maternitatea ºoarã are încã sate sau zone în care accesul din Drobeta Turnu Severin. A fost desfãºurat la servicii este limitat fie datoritã distanþelor ºi un focus grup cu persoane/cazuri reprezen- faþã de furnizorii de servicii fie datoritã intem-tative pentru activitatea asistenþilor medicali periilor naturale (de exemplu, inundaþii). Aºa comunitari din ªimian. Au participat la focus cum spuneau asistenþii medicali comunitari grup 12 persoane, cu vârste cuprinse între 18 sunt zone în care nici salvarea nu poate sã ºi 55 ani, ºapte persoane de etnie romã ºi ajungã. Comuna are 8 sate mari ºi este locui-cinci persoane de etnie românã. Au fost fãcu- tã de etnii diferite: români, populaþie romã sau te ºi 18 interviuri (primar, secretarul primãriei, romi maghiari. Fiind o comunitate apropiatã referentul social din ªimian, asistente ale me- de graniþã, aºezatã pe malul Dunãrii alãturi dicilor de familie, medicii de familie, asistenþii de bãºtinaºi apar sezonier persoane care comunitari, persoane din conducerea Direcþiei tranziteazã localitatea. Populaþia romã nume-de Sãnãtate Publicã Mehedinþi, medicul OG, roasã precum ºi specificul geografic colinar, neonatolog ºi asistenta socialã din care fac teritoriul greu accesibil, au dus la se-Maternitate). lectarea acestei localitãþi pentru asistenþa

medicalã comunitarã. Localitatea ªimian se aflã la aproximativ 4-5 km de municipiul Drobeta Turnu Severin.

Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna ªimian, judeþul Mehedinþi„oamenii ne respectã mai mult pentru cã le-am întins o mânã de ajutor atunci când au avut nevoie…“


În ªimian sunt angajaþi doi asistenþi medicali cali comunitari, permis ºi de faptul cã sunt comunitari. Fiecare asistent rãspunde de a- localnici, fac ca asistenþa medicalã comuni-proximativ 5000 de persoane ºi oferã servicii tarã sã fie cunoscutã ca serviciu la nivelul ce-periodice cam la 2000 de persoane anual. tãþenilor care ºtiu unde sã îi gãseascã atunci Unul dintre cei doi asistenþi este angajat în când au problemele de sãnãtate ºi sociale.locul altei persoane („eu sunt înlocuitor”) care

Oamenii ºtiu unde sunt, vãd care este este în concediu de maternitate ºi urmeazã interesul lor ºi încercã sã îi ajute când pot. sã se reîntoarcã peste o sãptãmânã la sar-Deja se simt motivaþi sã fie activi pentru a-ºi cinile de serviciu. De aceea nu ºtie care va fi pãstra sãnãtatea ºi cei care au participat la viitorul sãu în asistenþa comunitarã. focus grup conºtientizau care este rolul lor ºi care este rolul asistenþilor comunitari: Specific acestei localitãþi este faptul cã cei doi

asistenþi comunitari au fãcut o echipã flexibilã „dumnealor se strãduiesc sã ne ajute cât mai ºi se susþin reciproc, au împãrþit zonele atât mult, dar nu sunt Dumnezeu; acum sã stãm pentru un volum de muncã echitabil cât ºi sã nu muncim cã ne dau asistenþii, trebuie sã pentru rezolvarea cât mai bunã a cazurilor facem ºi noi ceva; trebuie sã te porþi ºi tu care apar. Unul dintre asistenþi oferã servicii bine”. Alt respondent spunea „merg eu cu ea în 4 sate (ªimian, Dedoviþa Nouã, Dedoviþa din casã când o vãd” ºi astfel, pentru cã oa-Veche, Poroina), celãlalt în alte 4 sate (Cer- menii îi admirã pentru efortul lor, promoveazã neþi, Dudaºi, Cetate ºi Valea). Chiar dacã se ºi informaþiile ºi modele de comportament mutã cetãþenii dintr-un sat în altul îºi semna- primite de la asistenþii comunitari.leazã cazurile unul celuilalt. Cei doi asistenþi (un bãrbat ºi o femeie) îºi împart cazurile atât Beneficiarii îi percep ca fiind uºor de abordat pe zone cât ºi estimând care este impactul pe ºi vor sã fie chiar mai mulþi asistenþi medicali care îl au intervenþiile lor din perspectiva re- comunitari, sã aibã un spaþiu mai mare ºi prezentãrilor locale despre diferenþele de gen. bani „cã totul þine de bani pânã la urmã ºi fac Spun cã „ne-am implicat în problemele destule din buzunarul lor”. Asistenþii spun cã comunitãþii, oamenii ne respectã mai mult deºi merg cu medicii la persoanele nedepla-pentru cã le-am întins o mânã de ajutor a- sabile când este vorba de reþete prescrise, tunci când au avut nevoie”. Unul dintre asis- dacã nu sunt gratuitãþi, nu au cum sã cum-tenþi spune cã este motivat intrinsec pere medicamentele ºi atunci totul este în „problemele de sãnãtate din familia mea m- van. De aceea ei propun ca ºi ei sã aibã au fãcut sã vreau sã ajut oamenii”. drepturi la fondurile sociale „sã se poatã face

ceva ºi pentru aceºti pacienþi”.Un asistent a fãcut un colegiu de tehnicã den-tarã ºi ªcoala postlicealã cu profil sanitar, a O problemã semnalatã de asistenþii comu-mai lucrat dar în alt domeniu de activitate nitari este cã în ªimian „nici un medic de decât cel medico-social, celãlalt este la prima familie nu dã contraceptive”. Când femeile se angajare ºi are ca pregãtire ªcoala Postlice- lovesc însã de aceastã problemã fie renunþã alã Sanitarã. Ambii cred cã au fãcut o alegere fie se supãrã pe întreg sistemul sanitar, în-potrivitã ºi sunt de folos în ªimian. cepând de la medic pânã la asistentul comu-

nitar. La fel se întâmplã ºi cu persoanele care au nemulþumiri legate de serviciile sociale ºi, pentru cã sediul asistentului social este co-mun cu cel al asistenþilor comunitari, îºi gene-

Punctele tari ale programului de asistenþa þin ralizeazã nemulþumirile ºi asupra acestora din de modul organizat ºi flexibil în care asistenþii urmã. Acesta este un punct slab atât al siste-funcþioneazã ca ºi echipã comunitarã ºi nu melor de asistenþã medicalã cât ºi socialã, neapãrat ca ºi angajaþi autonomi. Acest fapt disfuncþionalitãþile unor verigi ajung sã scadã este perceput benefic atât de cãtre ei, eficacitatea sau sã modifice reprezentarea dându-le mai multã încredere în ceea ce fac localnicilor despre sistemul de asistenþã ºi în deciziile pe care le iau, cât ºi de ceilalþi comunitarã, prin transfer negativ. actori implicaþi în asistenþa medicalã ºi socia-lã, care îi percep ca ºi echipã. ªi beneficiarii îi percep tot ca o echipã „ne spun vecinii, te-au cãutat bãiatul ºi fata aia”. Abilitãþile sociale ºi programul flexibil al celor doi asistenþi medi-



Contribuþia asistentei medicale comu-nitare la creºterea accesului populaþiei defavorizate la serviciile medicale

Relevanþa termenilor de referinþa la activitatea zilnicã

rezolvãm singuri“. Dau exemplul: „avem un caz care refuzã tratamentul, am anunþat me-dicul, poliþia, dispensarul TBC, care a zis sã luãm noi o semnãturã cã nu vrea sã fie tratat.

Beneficiarii serviciilor asistentei medicale co- Sunt de acord sã merg cu medicul de fami-munitare prezenþi la focus grup sunt persoane lie, sã vinã salvarea dar însoþiþi de Poliþie pen-sãrace, peste jumãtate de etnie romã. Asis- tru cã sunt probleme de violenþã, pentru cã tenþii comunitari oferã servicii variate, repre- noi chiar suntem ameninþaþi sã nu ne bãgãm“. zentarea cetãþenilor despre rolul lor este echi-distant direcþionatã atât cãtre servicii medicale Pentru contracepþie „le trimit pe femei la cât ºi cãtre servicii sociale: „m-a învãþat sã medicul specialist PF din Drobeta Turnu bag socialul”, „când sã mã duc la doctor”, Severin”. Reprezentaþii Direcþiei de Sãnãtate „m-a întrebat dacã fata primeºte ajutorul Publicã spun cã ar trebui ca în ªimian medicii complementar de la ºcoalã”, „venea ºi ne de familie „sã fie interesaþi sã devinã furnizori ducea de-acasã la vaccin”. de contraceptive gratuite”. Pânã atunci spun

asistenþii cã au acces la acest serviciu mai Beneficiarii spun cã asistenta comunitarã „se ales cei care lucreazã în Severin. „Noi am duce în tot satul ºi des o vãd” sau cã „nu m-a spus cine are acces la contraceptive gratuite refuzat niciodatã când am solicitat-o”. Dacã dar nici un medic nu distribuie ºi ei nu au asistenþii sunt disponibili ºi oamenii sunt dis- 13.000 de lei pentru autobuz, mai bine îºi ponibili la solicitãrile lor. Asistenþii spun cã de cumpãrã o pâine, noi am semnalat problema câte ori îi cheamã la o întrunire de grup, se în Direcþia de Sãnãtate Publicã. Sincer, mobilizeazã ºi vin la primãrie „ne implicãm în medicii cred cã e o muncã voluntarã”.problemele de sãnãtate pentru populaþie, mergem la domiciliu, îi mobilizãm la primãrie Legat de problema violenþei domestice, punct pentru: promovarea alãptãrii, contracepþie; specificat ºi în fiºa de post, asistenþii comuni-uneori cãutãm un motiv, cum a fost acum cu tari spun cã sunt cazuri dar cã pentru rezolva-gripa aviarã sau Ziua anti SIDA ºi facem edu- rea lor ar trebui sã existe o procedurã clarã caþie pentru un stil de viaþã sãnãtos”. de intervenþie a persoanelor care sunt impli-

cate. De aceea ei cred cã în toate cazurile, Asistenþii spun cã s-au axat pe asistenþa gra- dar mai ales în aceste cazuri „secretul profe-videi ºi copilului, pregãtirea pentru a fi mamã, sional trebuie pãstrat, numai noi ºi pacientul alimentaþia, lehuzia. Apoi se axeazã pe nou ºtim care este situaþia”. Asistenta comunitarã nãscut, persoanele care sunt defavorizate. În- aduce în discuþie cazul unei familii cu 4 copii cearcã sã mobilizeze familiile pentru a susþine care aveau urme vizibile de violenþã ºi aveau mama ºi copilul, pentru cã spun ei „nu doar condiþii precare de trai „locuiau 7 într-o came-mama trebuie sã aibã grijã de copil ºi rã, ultimul copil era sugar ºi m-am gândit sã familie”. O zi de lucru a asistenþilor medicali fac ceva, am fãcut referat cãtre asistentul comunitari se desfãºoarã pe teren iar activitã- social, Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi aici a þile sunt practice, în familie. intervenit Protecþia Copilului, a încercat sã

facã ceva, dar au divulgat numele meu pen-tru cã eu am fãcut referatul. Au venit romii ºi dacã aici nu era colegul meu „le încasam serios”. M-au ameninþat, mi-au spus cã bagã

Asistentul medical comunitar crede cã sar- cuþitul în mine dacã nu-mi vãd de treabã”. cinile din fiºa de post ar trebui completate cu tratamentul la domiciliu, spune el „nu tot, ceea Asistenþii se confruntã chiar ºi cu situaþii ne-ce se poate, injectabilul, chiar dacã prevãzute, cum ar fi naºterile la domiciliu, sau presupune o dozã de risc pentru cã noi nu persoanele bolnave de TBC care fug din avem o trusã de urgenþã, acum nu facem spital. „Am avut problemã cu o gravidã care chiar dacã oamenii ne solicitã; ne trebuie o a nãscut singurã la domiciliu, singurã, la sfâr-asigurare, nu ni s-a cerut în fiºa postului”. Ar ºit de sãptãmânã. Am chemat salvarea, au dori ca în cazurile TBC sã existe o procedurã dus mama ºi copilul la spital, am trimis pen-de urmãrire ºi asistentul doar sã semnaleze tru vaccinare, am mers ºi cu asistentul social cazul unitãþii teritoriale, pentru cã, spun ei „nu sã vedem ce putem face”.avem nici protecþia medicalã nici socialã sã


Asistenþii propun sã aibã un medic la nivel în comunitãþile de romi. Este citat un caz de violenþã rezolvat, caz în care copiii care au fost local care sã preia toate cazurile sociale, „un supuºi abuzului pãrinþilor au fost preluaþi de fel de coordonator al nostru la care sã du-cãtre Protecþia Copilului ºi sunt acum la un cem cazurile sociale, pentru cã sunt, pentru asistent maternal unde li se oferã condiþii mai cã deºi îi ducem sunt primiþi cu dificultate”.bune de dezvoltare „este benefic pentru copii, au apartament cu 4 camere, apã, deºi acum Persoanele cu handicap fizic beneficiazã de tatãl vrea sã îi ia înapoi pentru cã are beneficii ajutorul asistenþilor medicali comunitari. Un

cetãþean al cãrui fiu avusese un accident ºi de pe urma lor, alocaþie, ajutorul de la primãrie, rãmãsese fãrã o mânã spune cã fãrã ajutorul indemnizaþia suplimentarã, ei din asta trãiesc, lor „era vai de mama lui”. Tatãl, participant la fo- nu înþeleg cã e mai bine pentru copiii lor, cus grup, spune plângând cã „în urmã cu ceva pentru familia lor”.timp mi-a ars casa, apoi necazul ãsta, au venit

În maternitãþi colaboreazã cu cei de la regis-unul dupã altul, nu avem nimic, un cal ºi o traturã ºi cu asistentul social. Medicul neona-cãruþã, de la primãrie ne-au ajutat cu casa, dar tolog din maternitate spune cã asistentul social pentru copil când am cerut nu au avut, se dau semnaleazã cazurile de abandon: „noi ajutoare doar pentru înmormântare, ce sã mergem la maternitate sãptãmânal, pentru cã aºtept, sã moarã copilul...”. I-au oferit asistenþã pot fi persoane cu domiciliu în ªimian, chiar la domiciliu, au solicitat ajutorul organizaþiilor dacã locuieºte în altã parte”.locale abilitate, au sprijinit familia care trebuia

sã ducã copilul în altã localitate pentru inter-Asistenþii medicali comunitari au stabilit bune venþia chirurgicalã. relaþii de colaborare cu cei 4 medici de familie ºi asistentele lor, deºi spun cã la început au fost probleme „credeau cã mergem sã luãm pacienþii sã-i ducem de la un medic la celãlalt. Pacienþii spuneau medicilor cã cineva îi

Asistentul social din primãrie împarte acelaºi întreabã dacã au medic de familie, dar noi spaþiu cu asistenþii medicali comunitari ºi cola- fãceam asta pentru a specifica în catagrafie ºi boreazã foarte bine „mergem la serviciul social pentru a ºti cu cine sã vorbim în caz cã avem al primãriei sau la primar ºi rezolvãm un caz pe un caz de rezolvat”.Se consultã ºi anunþã când care îl gãsim”. Asistentul comunitar relateazã tocmai urmeazã sã soseascã un caz nou sau cã a mers acasã cu asistentul social pentru re- merg la medic ºi gãsesc acolo pe cineva care zolvarea unui caz de violenþã în familie, apoi are nevoie. Relaþia cu medicii de familie este „am fost ºi la poliþie ºi am anunþat cazul de apreciatã drept bunã de cãtre toþi participanþii la violenþã, l-au chemat acolo”. Cazul s-a rezolvat echipa comunitarã în formare din ªimian. ªi în momentul în care mai multe persoane din medicii afirmã acelaºi lucru ºi la fel primarul afir-comunitate s-au implicat pentru rezolvarea lui. mã cã apreciazã munca în echipã a medicilor ºi Unul dintre asistenþii medicali comunitari face asistenþilor comunitari ºi a celui social. La înce-parte din comisia care merge sã facã anchete putul activitãþii lor, persoane din Direcþia de

Sãnãtate Publicã s-au ocupat de informarea sociale. „Dacã mergem pe anchete îmi ia ºi o zi celor care colaboreazã cu asistentul medical întreagã”, spune ea. „Eu nu am mers însã comunitar, le-au vorbit despre atribuþiile lor, dar decât pentru probleme medicale”, afirmã cred cã ºi în viitor trebuie sã susþinã informaþiile celãlalt asistent comunitar.despre competenþele ºi limitele de competenþã în aceastã echipã de lucrãtori din comunitate. În comunitate este angajat de jumãtate de an ºi Totuºi, la medicul de familie s-au prezentat un mediator sanitar rom, recomandat de un singuri sau cu o persoanã din primãrie. ªi cu partid etnic, dar despre care asistenþii comuni-asistentele medicilor de familie se colaboreazã tari nu ºtiu dacã mai continua sau nu activitatea foarte bine acum: „deºi la început au interpretat la momentul efectuãrii interviurilor. Nici persoa-cã vrem sã le luãm locul ºi cã avem salarii mai na din Direcþia de Sãnãtate Publicã nu aduce

clarificãri la aceastã situaþie pentru cã la ultima bune, mai apoi au vãzut cã nu este aºa ºi atunci totul a revenit la armonie”.ºedinþã cu mediatorii, mediatoarea romã din

ªimian a absentat, urmând sã fie cerut sprijinul Colaborarea cu medicii se realizeazã ºi pentru organizaþiei etnice pentru clarificarea situaþiei. cazurile de urgenþã. Este amintit cazul unui Pânã atunci însã asistenþii se descurcã singuri



sugar despre care asistentul comunitar ºtia cã cântar ºi sperã sã aibã ºi un spaþiu mai mare este alãptat ºi care fusese hrãnit cu lapte praf pentru a depozita materialele pe care le preparat cu apã dintr-o fântânã infestatã cu primesc. ªi beneficiarii au remarcat cã spaþiul

este mic pentru 3 persoane, neîncãlzit, nitraþi: „Când am vãzut copilul, era cianotic ºi „înghesuit”. Primãria (secretar, primar) apreci-am chemat doctoriþa de familie, care a venit azã activitatea asistenþilor medicali în co-imediat, a chemat ºi salvarea ºi am rezolvat munitate ºi a pus la dispoziþie acest spaþiu pe cazul. Acum copilul e bine”.care îl împart cu asistentul social din primãrie. Spaþiul nu este adecvat relaþiilor cu publicul, iar unul dintre medicii de familie a propus sã li se dea un spaþiu adecvat în dispensar. Cred de asemenea cã le-ar trebui un calculator ºi un Au participat la toate modulele de formare telefon mobil. Despre cântarul din dotare spun organizate ºi cred cã le-au fost de folos. Spun cã: „cei de la Spital au fost bine intenþionaþi, au cã: „dacã se iveºte o localitate unde nu se vrut sã ne ajute, dar cânta-rul este mare ºi greu poate ajunge cu salvarea, pentru cã în ªimian de transportat, se defecteazã dacã îl trans-este ºi aºa ceva, atunci am învãþat cum sã portãm pe bicicletã, ar fi bine sã-l folosim la un ajutãm la o naºtere, deºi e dificil, dar totuºi este cabinet, dar spaþiul e prea mic”.ceva nou ºi plãcut sã dai viaþã unui copil”.

Pe teren lucreazã pe zone. Toþi gãsesc progra-Merg la Direcþia de Sãnãtate Publicã ºi în ca-mul potrivit de la ora 8-10 la birou ºi „facem drul ºedinþelor lunare discutã problemele con-registrele” ºi apoi pânã la ora 16 pe teren. Orele crete. ªeful secþiei OG din maternitatea din sunt calculate foarte bine cred ei, lucrând chiar Severin propune ca la fiecare dintre aceste mai mult când merg în alte localitãþi mai înde-întâlniri sã fie invitat ºi un medic specialist pen-

tru a fi menþinut un ritm de formare continuã, a- pãrtate, unde nu au mijloc de transport. „Ne fa-cem împreunã un program”, spun ei, dar, dacã vând în vedere intervalele mari dintre modulele apar lucruri neprevãzute pe teren, nu refuzãm de formare.pe nimeni: „oamenii nu au informaþii, nu ºtiu ce

Asistenþii comunitari solicitã o formare pe do- sã facã, au nevoie de acte ºi ne opresc pe meniul social: „sã putem determina starea în drum, chiar dacã nu era în program, noi rãs-care se aflã familia pentru cã altfel mergem cu pundem”. Un beneficiar spune cã asistentul toate pe capul asistenþilor sociali”, iar dacã se „se poartã bine, ºade cât vrea omul sã cearã va hotãrî ca în viitor sã facã tratamente „ar fi ne- relaþii, are rãbdare”.cesarã o instruire”. ªi materialele primite, plian-te, manuale, le sunt de ajutor ºi sperã sã se pãs- Catagrafia este greoaie, grupatã pe familii, treze aceastã alegere de informare ºi în viitor. listate unele dupã altele. Ar dori însã un calcu-

lator pentru a face aceste evidenþe electronic, Asistenþii spun cã vor sã facã ºi alte cursuri, mai ales cã, spun ei, pentru fiecare persoanã chiar sã le plãteascã personal, dar, datoritã nouã care dispare de pe liste, pentru cã pleacã contractelor de muncã pe o perioadã de- din comunitate sau când apare un deces sau o terminatã, nu se pot angaja în asemenea naºtere, ei trebuie sã modifice lista pentru cã se cheltuieli. schimbã numerele de ordine: „avem probleme

pentru cã este foarte greu de þinut pe caiete ºi noi rescriem de fiecare datã”. Dacã evidenþele ar fi electronice, aceste corecturi s-ar face auto-mat. Pe de altã parte, spune un asistent comu-

Au la dispoziþie bicicletã pentru transport, dar nitar, „la început a fost puþin cam dificil pentru nu au maºinã; pot folosi bicicleta doar pe cã nu s-a specificat ce trebuia sã facem mai anumite drumuri, deoarece sunt deteriorate. exact cu aceastã catagrafie. În urma modu-Dintre respondenþii din Direcþia de Sãnãtate lelor ni s-a explicat sã mergem în fiecare fami-Publicã a existat ºi opinia cã, uneori, bicicleta lie, sã-i numãrãm, câþi sunt pe categorii de nu le poate fi de ajutor pentru zonele acciden- vârstã, apoi i-am grupat pe vârste, sexe, etnie tate, chiar asistenþii comunitari spunând cã ºi astfel am confruntat ce era în statisticã cu ce „pentru zona de deal nu este indicatã, nu era în realitate. Am gãsit în medie cam 300 în putem ajunge cu ea pe dealuri, doar primãvara plus”.ºi vara ºi uneori nici atunci”. Au pelerine, truse,




Factorii de decizie din Direcþia de Sãnãtate În viitor, administraþia localã nu crede cã poate suporta cheltuieli salariale din bugetul local sau Publicã spun cã „dacã ar avea la dispoziþie un alte cheltuieli (transport, formare, alte echipa-mijloc de transport, atât monitorizarea activitãþii mente sau dotãri), iar asistenþii cred cã ar trebui asistenþilor comunitari, cât ºi susþinerea lor la angajaþi fie de Direcþiile de Sãnãtate, fie de un nivel local în faþa autoritãþilor, ar putea fi fãcutã for medical, pentru a pãstra legãtura cu dome-cu o frecvenþã mai mare” ºi cred cã acest fapt niul în care s-au pregãtit ºi pentru care sunt ar susþine poziþia acestora ca profesioniºti în motivaþi sã continue. localitate.

Asistenþa Medicalã Comunitarã în oraºul Brad, judeþul Hunedoara

„Orice experienþã aduce pânã la urmã roade…”

Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, fiind mineritul. Specific zonei este faptul cã, capitala judeþului Hunedoara, de care este dupã închiderea minelor, „50% sunt pensionari legat prin Drumul Naþional 76, ce-ºi urmeazã ºi mulþi sunt ºomeri pentru cã sunt puþine locuri apoi traseul spre Arad (165 km), respectiv care au absorbit forþa de muncã”. Cu prepon-Oradea (155 km). Avea 16.485 locuitori în 2002 derenþã, acest aspect a dus la selectarea ºi 18.000 în 2006, dintre care aproximativ Bradului pentru desfãºurarea Programului de 14.464 în Brad, constituiþi în 5.621 familii. asistenþã medicalã comunitarã. „Localitatea Proporþia pe vârste a populaþiei este de 18% Brad, a fost aleasã pentru cã sunt ºomeri. Deºi populaþie cu vârste între 0-18 ani, 49% ni s-a recomandat sã fie doar rural, la noi în populaþie cu vârste între 18-49 ani, 33% rural populaþia este de 30% pentru cã noi toþi populaþie cu vârste peste 50 de ani. Populaþia suntem urbanizaþi, dar mã rog, Valea Jiului e angajatã se ridicã la aproximativ 33% (5.000 de defavorizatã!”, spune o respondentã din persoane dintre care 1.809 femei), iar cea afla- Direcþia de Sãnãtate Publicã.tã în ºomaj 22% (aproape 4.000 de persoane, 2.057 femei). La oraºul Brad sunt arondate ºi Cele douã asistente comunitare de aici oferã localitãþi rurale. Numãrul total de locuitori în sa- servicii din 2002, sunt la bazã asistente medi-tele componente este de 2.470, iar satele sunt: cale generaliste, iar înainte de a fi selectate Valea Bradului, sat situat la 2,5 km de Brad cu pentru aceste posturi nu au mai lucrat în altã 848 locuitori, Þãrãþel la 5 km de municipiul Brad parte. Ambele sunt din localitate ºi cred cã cu 766 locuitori, Mesteacãn, localitate situatã în acest lucru este util deoarece „altfel îþi trebuie ºi aval de municipiul Brad, cu un numãr de 618 un mijloc de transport pentru deplasare, chiar locuitori, Ruda Brad, situat la o distanþã de 6 km la ore la care trebuie sã ajungi la serviciu ºi nu de Brad, cu un numãr de 205 locuitori. existã…”. Pe de altã parte, primarul localitãþii

crede cã asistenta medicalã comunitarã ar Datoritã distanþelor mari ºi lipsei unui mijloc de trebui „sã stea în localitate pentru cã aºa transport sau mãcar a costurilor transportului în cunoaºte oamenii, dar acesta nu ar trebui sã comun suportate din programul de asistenþã fie un criteriu care sã le excludã pe cele care comunitarã, asistenþa medicalã comunitarã nu

vor sã fie asistente medicale comunitare ºi se realizeazã ºi în aceste localitãþi. „Lucrãm în

locuiesc în apropierea localitãþii”.oraº, dar oraºul are ºi mai pe deal. În comune nu lucrãm, chiar dacã aceste comune þin de Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în Brad. Nu lucrãm pentru cã nu avem mijloc de februarie 2006 în primãria din Brad, cabinetele transport ºi nu avem cu ce sã ajungem. Noi nu individuale ale medicilor de familie din aparþinem nici de spital, nici de primãrie ºi Policlinicã, Direcþia de Sãnãtate Publicã din nimeni nu se obligã sã ne dea o maºinã. Noi Hunedoara ºi maternitate. S-a desfãºurat un plãtim drumul”, spune asistenta medicalã focus grup cu persoane/cazuri reprezentative comunitarã. pentru activitatea celor douã asistente medi-

cale comunitare din Brad. Au participat la focus Bradul este o localitate urbanã din Hunedoara grup 9 persoane, toate înscrise la un medic de care, dupã aprecierea secretarei de la primãrie, familie. Au fost fãcute 16 interviuri (primar, era pânã nu de multã vreme o zonã mono- secretarul primãriei, consilierul juridic ºi industrialã, ocupaþia principalã a oamenilor sociologul din serviciul de asistenþã socialã din


Brad, trei asistente ale medicilor de familie ºi ºtiu la ce ajutã ºi, dacã ºtiu, nu ºtiu unde sã trei medici de familie din policlinicã, ºeful secþiei meargã”. Secretara din primãrie crede cã, din-obstetricã-ginecologie ºi asistenta ºefã a colo de promovarea clasicã prin pliante ºi afiºe, secþiei, medicul ºef pediatru din maternitate ºi ar fi utilã înfiinþarea de puncte mobile, pe care asistenta ºefã a secþiei, cele douã asistente sã le aprobe primãria: „la colþul strãzilor sã aibã medicale comunitare, douã persoane din con- un punct mobil, sã ia tensiunea etc. ºi în felul ducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã acesta oamenii sã le cunoascã”.Hunedoara).

Specific acestei localitãþi este faptul cã asis- Asistentele medicale comunitare ºi-au împãrþit tentele medicale comunitare au un sediu pro- teritoriul ºi populaþia în douã pãrþi relativ egale, priu în Policlinicã, au calculator, lucreazã alãturi pentru o distribuþie cât mai echitabilã a cazurilor de medicii de familie ºi asistentele lor. Reuºita sociale, precum ºi a restului populaþiei pe care programului de asistenþã în Brad este legatã o deservesc, Bradul având aproximativ 18.000 tocmai de strânsa colaborare cu celelalte verigi de locuitori. Una dintre asistente apreciazã cã ale sistemului de asistenþã medicalã, în special se adreseazã unui numãr de aproximativ 5.000 cu medicii de familie. Acest lucru se întâmplã ºi de persoane ºi unui numãr de aproximativ 50 datoritã faptului cã cele douã asistente me- de familii pe an. Aminteºte atât familiile din dicale comunitare, fiind localizate în Policlinica comunitatea romã, cele cu venituri mici, sezo-din Brad, se sprijinã reciproc, îºi fac programul niere, familiile dezorganizate ºi cu mulþi copii, dupã nevoile celor din comunitate ºi dupã ce familiile cu copii cu dizabilitãþi sau cele în care discutã cu medicii ºi asistentele, pe care îi/le sunt reintegraþi copiii, cât ºi familiile care sunt anunþã despre ceea ce aflã în activitatea de înscrise pe lista unui medic de familie ºi nu au teren. Sunt de aceea asimilate mai mult cu probleme sociale sau materiale. „Nu s-a fãcut personalul medical decât cu cel de asistenþã discriminare”, rãspunde asistenta ºefã din socialã, motiv pentru care intervievaþii din Direcþia de Sãnãtate Publicã la întrebarea primãrie au afirmat cã au aflat mai greu despre legatã de familiile cãrora asistentele medicale activitatea lor ºi cred cã, pentru a comunica mai comunitare le oferã servicii. „Cele cu venituri mult în viitor, este nevoie de mediatizarea la mici dar la fel de bine ºi cele cu venituri peste nivelul populaþiei oraºului a existenþei asistentei medie sau venituri destul de mari, urmãrind medicale comunitare ºi a rolului pe care îl are criteriile din fiºa postului. În general toatã po-concret în comunitate: „Pentru a creºte accesul pulaþia din localitate. Sarcinile depãºesc ceea ar trebui ca oamenii sã cunoascã faptul cã proce pot face ele, dar am dorit sã avem mai multã gramul existã, nici în primãrie nu se ºtiu prea populaþie acoperitã cu servicii. Eu sper sã mai multe despre program, sã i se facã publicitate. primim personal...”. O participantã la focus Am aflat de la o colegã în 2003 despre grup susþine punctul de vedere legat de nevoia program dar colaboreazã concret de jumãtate oricui de a primi asistenþã la domiciliu: „sunt de an pentru câteva cazuri…”, declarã una din- asistentã medicalã, colegã cu R. ºi sunt mulþu-tre persoanele din departamentul de protecþie mitã cã au apãrut asistentele medicale comu-socialã din primãrie. nitare. Pânã acum nu erau. Am avut foarte

mare nevoie de R. fiindcã, orice pregãtire ai Deºi asistentele medicale comunitare oferã avea, ai nevoie de cineva care sã îþi dea sfaturi servicii de trei ani ºi jumãtate, sociologul din pri- cu privire la creºterea copilului, cum sã te mãrie le cunoaºte de puþinã vreme, iar primarul îngrijeºti. R. m-a ajutat ºi înainte sã nasc pentru spune cã: „pentru a creºte accesul ar trebui ca cã am avut probleme cu tensiunea, ºi dupã ce oamenii sã ºtie faptul cã programul existã”. am nãscut”.Persoanele din primãrie apreciazã cã nu toatã populaþia ºtie cã existã asistente medicale Una dintre asistentele medicale comunitare comunitare sau populaþia nu ºtie cu ce se ocu-

declara cã are activitãþi de „supraveghere a pã asistenta aceasta. De aceeaºi pãrere este ºi

nou-nãscutului, mãsurare, cântãrire, pe sugari un participant la focus grup care spune cã:

i-am chemat la vaccin - spune ea - evaluare a „oamenii nu ºtiu, nu sunt informaþi cã existã

stãrii de sãnãtate, am distribuit pliante cu asistentã medicalã comunitarã ºi ce face, nu

Contribuþia asistentei medicale comunitare Rezultate relevante; puncte tari ºi puncte la creºterea accesului populaþiei defavo-slabe ale asistenþei medicale comunitare rizate la serviciile medicale


O altã problemã legatã de serviciile pe care le privire la contracepþie, alãptare, consilierea oferã asistentele medicale comunitare în mamei cu privire la igienã, alimentarea lehuzei, judeþul Hunedoara - violenþa domesticã - este igiena camerei, trimiterea la medical de familie specificatã de cãtre respondenþii din cadrul ºi la cabinetul OG, igienã, TA la vârstnici ºi la Direcþiei de Sãnãtate Publicã, care cred cã: „e gravide, urmãresc tratamentul vârstnicilor”.bine sã fie acolo asistenta comunitarã; cu vio-lenþa domesticã, am avut într-un an 4 decese la Participanþii la focus grup confirmã varietatea copii, omorâþi de tatãl lor…”. Pe de altã parte, serviciilor oferite de cãtre asistenta medicalã aceastã problemã ar trebui abordatã de cãtre comunitarã: „a venit în fiecare lunã, noi locuim specialiºti în domeniu, iar asistentele comu-aproape ºi ne întâlnim ºi când nu ne întâlnim ne nitare ar trebui doar sã sesizeze cazurile iden-viziteazã, vine în bloc unde sunt toate babele tificate pe teren organismelor abilitate, spun care au tensiune ºi îi spun vezi cã acolo e responsabilii din Direcþia de Sãnãtate Publicã.cineva care are tensiune sau acolo e un copil

care nu merge la ºcoalã ºi familia nu se ocupã de el sau tot ce se poate discuta”.

O altã participantã la focus-grup afirmã cã o Unul dintre medicii de familie intervievaþi crede cunoaºte pe asistentã din cartier unde „s-a cã principala lor atribuþie este: „gãsirea unor prezentat ºi a spus cã se ocupã cu plasamen-probleme de sãnãtate în comunitate”. Aceasta tul copiilor. Vine la noi în cartier, ne-a prezentat este ºi opinia unui respondent din Direcþia de metodele de contracepþie. Sunt mulþi vârstnici Sãnãtate Publicã: „asistenta medicalã comu-acolo care au tensiune, eu sunt una dintre nitarã trebuie sã aibã intuiþia de a sesiza cazuri, persoanele care am tensiunea micã ºi mie îmi o sensibilitate, cã degeaba se duce pe o parte convine, am prietene cãrora le spun despre R. unde nu sunt probleme ºi toate problemele Am discutat ºi despre boli venerice. Eu per-sunt în partea cealaltã. Trebuie sã-ºi cunoascã sonal sunt mulþumitã de tensiometru”. O altã zona, sã intuiascã unde sunt problemele”. participantã apreciazã: „am ajuns sã le cunosc

de puþin timp, de când am un copil de 3 luni. Asistenta medicalã comunitarã doreºte ca Asistenta comunitarã vine acasã ºi îl cântã-sarcinile din fiºa de post sã fie structurate: „în reºte. Eu m-am mutat în Brad de puþinã vreme fiºa postului totul este generalizat, ar trebui sã ºi îmi place cã ºtiu la cine sã apelez”.fie mai precis. Am discutat punctele la Direcþia de Sãnãtate Publicã pentru cã ei sunt angaja-O problemã semnalatã, legatã de accesul la torii”. De asemenea asistentele medicale co-servicii medicale, este cea a romilor care tran-munitare vor ca: „în fiºa de post sã fie introdus ziteazã localitatea ºi rãmân sezonier, nu au tratamentul la domiciliu deoarece la bazã acte de identitate sau nu pot fi înscriºi la me-suntem asistente medicale. De multe ori vine dicul de familie pentru faptul cã nu au „negaþie” pacientul la medic pentru cã nu are cine sã se de la medicul la care erau înscriºi în localitatea ducã, deºi noi mergem ºi mai mult decât un de origine, ceea ce face dificilã asistarea lor. sfat, o tensiune, altceva nu putem face. O „Am depistat 5 persoane care nu erau înscrise injecþie nu o facem dar dorim sã o facem”. la medicul de familie. Sunt din Tg. Mureº dar Responsabilul din Direcþia de Sãnãtate Publicã au nevoie de negare de la CJAS ºi nu se duc spune despre aceeaºi problemã cã: „dacã ele s-o ia. Am luat legãtura cu medicul de familie ºi ar trebui sã facã o injecþie n-ar avea dreptul îi primeºte dacã au nevoie, chiar dacã nu sunt dupã fiºa postului ºi apare o anumitã dis-înscriºi”. Birocraþia legatã de sistemul asigu-cordanþã. Am primit o hârtie prin care a trebuit rãrilor face ca, de exemplu, un copil care este sã le dotãm cu cântar, tensiometru, printre afectat de HIV, sã nu poatã fi înscris la medicul altele seringi ºi truse de microchirurgie. Pentru de familie, pentru cã se gãseºte înscris pe ce?, dacã ele conform fiºei postului nu fac tra-listele altui medic de familie dintr-o localitate din

care a venit. Un medic de familie spune cã: tamente la domiciliu, bineînþeles la indicaþia „sunt persoane care nu au negaþie din locali- medicului. Nu fac tratamente la domiciliu dar ar tatea de domiciliu ºi atunci nu sunt înscrise la fi nevoie. Sunt zone în care dacã copilul are o medicul de familie deºi atât medicul de familie banalã amigdalitã pultacee, prima sau a doua cât ºi asistenta comunitarã încearcã sã rezolve dozã de penicilinã injectabilã poate s-o facã la situaþia”. cabinetul medicului de familie, sã fie sub

Relevanþa termenilor de referinþa la activitatea zilnicã


observaþie, dar apoi, trebuie sã se interneze, geaba este izolatã într-un spital, ascunsã. Nu pentru cã dacã chemi pe altcineva strâmbã toatã lumea are telefon. Eu am aflat când am din nas cã sunt defavorizaþi, bani sã plãteascã venit de la spital cu ãla mic, nu ºtiam cã existã“.

Raporturile dintre asistenta medicului de familie nu au ºi uite aºa. Pentru cã asistentele medi-ºi cea comunitarã sunt privite variat, dar în cale comunitare ºtiu sã facã o injecþie intra-general respondenþii spun cã: „asistenta medi-muscularã ar fi bine sã facã”. Beneficiarii cred calã comunitarã în comparaþie cu asistentul cã asistenta ar trebui: „sã facã o injecþie, o sim-medicului de familie face mai multe vizite plã injecþie nu tratamente complicat; pentru o pentru cã asistentul medicului nu are timp sã persoanã care nu se poate deplasa, asistenta se ocupe ºi de cabinet ºi de teren”. S-au creat ºtie boala, dar stã de vorbã doar ºi dacã stã chiar preferinþe legate de serviciul medical cel departe de un spital este dificil, trebuie sã plã-mai la îndemânã pentru anumite probleme de teºti pe cineva ºi fiind pensionar.Ar fi benefic!“.sãnãtate. O respondentã spune: „nu puteam sã mã duc la medicul de familie sã-l deranjez O participantã la focus grup crede cã, în plus, pentru o tensiune ºi atunci asistenta comunita-asistenta comunitarã ar trebui: „sã dea sfaturi: rã îmi ia tensiunea ºi când mã simt bine ºi când ai probleme cu respiraþia atunci nu ieºi afarã nu mã simt bine, am un grafic, e greu sã stau la când e frig sau plouã, niºte sfaturi din astea pe medicul de familie unde mai sunt oameni cu care le cam uitãm câteodatã, nu sã nu meargã alte probleme”.la medic, nu sã ia locul medicului pentru cã nici

n-ar avea timp sã mai dea ºi consultaþii, nu le-În timp ce unii respondenþi „cred cã existã o ar ajunge 24 de ore din 24”.lipsã de colaborare între spitale, policlinici ºi asistentele medicale comunitare, acestea fiind Pe lângã tratamentele la domiciliu, pe care ar

alþii subliniazã tocmai buna co-dori sã le facã atunci când este solicitatã de în inferioritate”,cãtre populaþie, unii dintre respondenþi cred cã laborare cu medicii ºi asistentele lor „eu i-am asistenta medicalã comunitarã ar trebui sã aibã zis medicului de familie ºi asistentei ºi au fost ºi posibilitatea de a se implica în distribuirea mulþumiþi cã ei n-au timp sã vinã pânã acasã ºi laptelui praf ºi „sã colaboreze cu organizaþiile sã-l cântãreascã pe copil“ sau „eu ºtiu despre care fac îngrijiri la domiciliu, nu sã se supra- asis-tenta comunitarã de la medicul de familie punã ci sã colaboreze pentru cã la urma urmei ºi mi-a recomandat-o; depinde ºi de medic”. tot în comunitate lucreazã”. Atât medicii de familie intervievaþi, cât ºi asis-

tentele lor sunt de pãrere cã au o colaborare bunã, cã atât asistentele îi sprijinã pe ei, cât ºi ei dau informaþii asistentelor comunitare.

Colaborarea cu primãria ºi spitalul trebuie însã Pãrerile despre colaborarea asistentei medi- îmbunãtãþitã atât din punctul de vedere al cale comunitare cu ceilalþi angajaþi din sistemul asistentelor medicale comunitare, cât ºi din medical ºi social sunt pozitive. Sunt totuºi unele partea persoanelor implicate în rezolvarea pãreri contradictorii legate mai mult de princi- cazurilor sociale din primãrie sau a celor din piile care ar trebui sã stea la baza acestor cola- spitale. Personalul din Maternitate crede cã ar borãri ºi care, deoarece nu sunt precizate în trebui sã existe în viitor reglementãri privind documente oficiale, sunt interpretate subiectiv relaþia lor cu asistenþii comunitari. de cãtre fiecare respondent.

Legat de colaborarea cu serviciile sociale Unul dintre participanþii la focus-grup crede cã factorii de decizie din Direcþia de Sãnãtate ar fi benefic ca ºi cetãþenii sã cunoascã ceea ce Publicã spun cã: „atâta timp cât existã în primã-face fiecare program pus la dispoziþia lor: „sã se rie asistenta socialã este persoana îndreptãþitã spunã cã s-a înfiinþat un serviciu care se ocupã sã rezolve problemele sociale, cu implicarea cu... sã ºtie omul ce e de competenþa medicu- asistentei medicale comunitare dar pânã la un lui sau a asistentului social. Când te duci colo, punct”. Tot aceeaºi persoana crede cã preci-te trimite dincolo ºi atunci e un du-te vino cã zarea din documentele oficiale „e generalã: pânã la urmã omul renunþã ºi zice lãsaþi-mã-n rezolvarea cazurilor medico-sociale; ce face pace cu asistenþa voastrã ºi socialã ºi comu- dacã doamna din primãrie îi spune „fã tu an-nitarã ºi tot. Omul renunþã. Sã fie acces, de- cheta”? O face AMC ºi-i duce hârtia s-o sem-

Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea asistentei medicale comunitare cu ceilalþi factori de la nivelul comunitãþii


Respondenþii din Direcþia de Sãnãtate Publicã neze? Asistenta medicalã comunitarã semna-spun cã organizarea este potrivitã: „este bine leazã cazul, încearcã sã-i urmãreascã firul, pentru cã medicul de familie are prea multe de finalitatea, dar nu poate sã facã ea o anchetã fãcut, mult de scris. Dacã i-ai mai spune ºi sã pentru cã nu e pregãtitã. Nu toþi ºtiu ce atribuþii meargã într-un anumit teritoriu sau sã facã au, poate ar trebui fãcutã o informare ºi la nivel catagrafia, ar izbucni”. Medicii de familie spun local, cã altfel existã tendinþa sã li se dea cã: „asistenta are munca de teren ºi nu poate sarcini suplimentare”. Respondenþii din Primã-

rie cred cã este nevoie de o mai mare implicare sã stea ca la cabinet ºi sã facã 20 de pacienþi, a asistentelor comunitare, dar sunt optimiºti timpul de stat la fiecare pacient e diferit”.analizând cazurile rezolvate împreunã ºi cred

Existã un telefon fix pe care îl poate folosi asis-cã: „orice experienþã aduce pânã la urmã roa-tenta medicalã în policlinicã, nu trebuie sã plã-de” ºi cã: „e nevoie de un dialog, prin întruniri”.teascã pentru convorbirile sale ºi nici pentru utilitãþi (cãldurã, energie electricã). Nu are maºinã la dispoziþie, dar „le trebuie un mijloc de transport, o cartelã plãtitã, acces la internet

Uneori, spun persoanele din Direcþia de pentru ca sã se informeze, sã-ºi facã o paginã Sãnãtate Publicã „nu toate asistentele au web”, spun beneficiarii.cunoºtinþele complete, unele sunt generaliste, altele OG, altele medico-sociale. Pregãtirea lor Catagrafia este realizatã sub formã de liste diferã, cea care este pe medico-social nu are alfabetice: „Catagrafia am fãcut-o mai întâi pe cunoºtinþe de pediatrie”. teren ºi nu-i gãseam acasã ºi am luat-o de la

medicul de familie, ei ne-au dat numele ºi din Ambele asistente medicale comunitare din evidenþele speciale ºi apoi am fost în teritoriu”. Brad au participat la cele douã module de Au un calculator pentru a face aceste evidenþe

electronic. Spun cã, la început, nu-i gãseau pe formare. Spun despre primul modul cã „a fost despre comunitate, dar astea erau aºa vorbe, oameni acasã ºi aºa au luat listele cu pacienþi

de la medicii de familie ºi le-au confruntat/ ar trebui sã fie ceva practic”. Solicitã o formare completat cu informaþiile din teren. Pe lângã legatã de: „tehnici de resuscitare, tehnici de formatul electronic al listelor asistentele folo-prim ajutor. În ºcoalã am mai învãþat noi tehnici, sesc ºi caiete cu informaþii speciale legate de dar ar trebui aprofundat. Despre cazurile anumite categorii de beneficiari.sociale, sã putem face mai mult chiar noi, nu

doar sã le trimitem la asistentul social”.Pornind de la un model mai vechi, existent în sistemul sanitar cu mult timp în urmã, progra-Asistentele doresc o formare axatã pe practicã, mul de asistenþã comunitarã este considerat o pentru cã: „teoria nu se comparã cu practica; necesitate: „pentru cã aºa cum era asistenta practica e altfel.” ºi module care sã se suc-de ocrotire de pe vremuri aºa este ºi asistenta ceadã mai des: „în viitor formarea sã se facã comunitarã, dar nu identicã. A fost nevoie ºi undeva unde sã fie aproape de toate atunci este nevoie ºi acum. Nu s-a schimbat asistentele din judeþ, nu doar o sãptãmânã cã prea mult populaþia, problemele chiar au nu ai timp sã înveþi, sã fie de 2 sãptãmâni, zi de crescut”.zi, pentru teorie ºi practicã. Sã fie cel puþin la

jumãtate de an”.Deºi „trebuie sã mai treacã o perioada mai lungã sã se obiºnuiascã cu asistenta medicalã comunitarã…”, cum spun beneficiarii, începu-tul este promiþãtor. Primarul localitãþii crede de aceea cã ar fi nevoie de încã douã asistente Programul asistentelor într-o zi „începe la ora 8 comunitare, pentru a putea fi acoperitã ºi cu activitatea în cabinet; ne programãm vizi-populaþia fãrã locuinþe sau vârstnicii care în tele pe teren, vorbim cu medical de familie, contextul local pot deveni în timp o prioritate mergem pe teren, la ora 14 ne întoarcem la ca-alãturi de asistenþa pentru mamã ºi copil. binet ºi trecem în caietul de activitate ceea ce Totuºi, primãria nu poate suporta acum costuri am gãsit în teren. La ora 16 se terminã, dar salariale sau administrative, dar este deschisã dacã sunt solicitãri lucrãm ºi dupã orele de la a oferi sprijin cu maºina primãriei. De aseme-program”.nea, primarul precizeazã cã nu exclude




posibilitatea ca, în viitor, sã preia un sistem de fluenþa activitãþilor. Este dat exemplul distribu-asistenþã comunitarã, funcþional ºi pliat pe þiei de lapte praf, care este sistatã când fonduri-nevoile locale. Respondenþii din Direcþia de le publice nu mai sunt sau exemplul deciziilor Sãnãtate Publicã apreciazã însã cã trebuie sã legate de folosirea prioritarã a fondurilor, care existe cineva la nivel local care sã supervizeze se iau doar în cadrul lãrgit al consiliilor locale.activitatea acestui personal, dar cã partea medicalã, criteriile de selecþie a perso-nalului, Motivaþia pentru care asistenta comunitarã sarcinile, trebuie sã rãmânã prepon-derent rãmâne pe aceastã poziþie, în ciuda multor difi-legate de sistemul sanitar de servicii. Motivaþia cultãþi, este legatã de rezultatele muncii ei ºi de þine atât de a pãstra nota generalã a progra- satisfacþiile asociate acestei profesii. Asistenta mului, care altfel ar vira cãtre asistenþa socialã, spune: „îmi place foarte mult meseria aceasta, cât ºi pentru a evita experienþe, în care auto- lucrez foarte mult cu oamenii, înveþi foarte mult ritãþile locale au fãcut anumite propuneri, fie chiar ºi de la oamenii din teritoriu. ªi la rândul datoritã schimbãrilor politice, fie datoritã biro- tãu oferi sfaturi ºi mai ales când rezolvi un caz, craþiei legate de administraþie sau resursele când te ascultã mãmicile ºi te uiþi la copii ºi vezi financiare gestionate, care au creat dificultãþi în cum cresc, e foarte frumos...”

Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Diosig, judeþul Bihor

„Viaþa unui om e cea mai importantã”

Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în faptul cã este localnicã ºi astfel îi cunoaºte pe luna februarie 2006 în primãrie, cabinetele indi- oameni, nu are nevoie de însoþitor care sã-i viduale ale medicilor de familie, Direcþia de arate drumurile ºi, mai ales, nu este preten-Sãnãtate Publicã. A fost desfãºurat ºi un focus þioasã „nu lucreazã numai 8 ore pe zi”. Asis-grup cu persoane/ cazuri reprezentative pentru tenta socialã spune cã asistenta medicalã activitatea asistentei medicale comunitare din comunitarã este „mâna ei dreaptã în comu-Diosig. Au participat la focus grup 8 persoane, nitate”. Beneficiarii povestesc chiar cã, atunci dintre care una singurã avea loc de muncã, dar când plouã, sunt locuri în care nici salvarea nu se afla în concediu pentru îngrijirea copilului. poate sã ajungã, deºi primãria iniþiazã proiecte Au fost fãcute ºi 11 interviuri (primar, secretarul prin care sã fie îmbunãtãþitã infrastructura, primãriei, referentul social din Diosig, douã drumurile de acces la astfel de zone.asistente ale medicilor de familie, un medic de familie, douã mediatoare roma, asistenta me- Cazurile sociale sunt amintite ca fiind mai ales dicalã comunitarã, douã persoane din condu- legate de comunitatea romã, unde veniturile cerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã Bihor). mici, sezoniere, familiile dezorganizate ºi cu

mulþi copii, copiii abandonaþi sau cei care sunt Diosig este localitatea ruralã din Bihor care, reintegraþi în familiile de origine, începerea vieþii dupã aprecierea primarului, are cea mai întinsã sexuale la vârste mici (12-14 ani) fac ca sprijinul suprafaþã ca desfãºurare din judeþ ºi este asistentei medicale comunitare sã fie indis-locuitã de etnii diferite: români, maghiari, popu- pensabil. Pe de altã parte, mulþi romi tranzitea-laþie roma. Numãrul mare de persoane din zã localitatea ºi rãmân sezonier, nu au acte de localitate, la care se alãturã populaþia care identitate ºi vorbesc doar limba romani sau ma-tranziteazã localitatea sau cea care locuieºte ghiarã, ceea ce creºte dificultatea asistãrii lor, sezonier la rude, a dus la selectarea acesteia dincolo de particularitãþile etnice. La focus grup pentru asistenþa medicalã comunitarã. a fost prezentã o tânãrã de etnie romã care Asistenta comunitarã de aici oferã servicii de avea un copil la 17 ani, dar care cu greu înþele-trei ani ºi jumãtate, este la bazã asistentã gea limba românã.medicalã generalistã, iar înainte de a fi selec-tatã pentru acest post a fost asistenta unuia Specific acestei localitãþi este faptul cã, pentru dintre cei trei medici de familie din Diosig. a comunica, existã reprezentanþi din fiecare

etnie implicaþi în rezolvarea aspectelor sociale Comuna are aproximativ 7000 de oameni, ºi a celor legate de sãnãtate. Referentul social asistenta medicalã comunitarã locuieºte în din primãrie cunoaºte limba maghiarã, iar me-comunã, dar distanþele sunt mari între cazurile diatorii romi, limba romani. Iniþial, asistenta me-pe care le asistã. Secretarul primãriei apreciazã dicalã comunitarã, care nu cunoºtea maghiara


a mers pe teren însoþitã de referentul social din Singurul medic de familie care a fost intervie-primãrie, iar mediatorii romi sunt solicitaþi când vat, apreciazã cã asistenþa medicalã comuni-este nevoie de traducere din ºi în limba romani. tarã nu este un segment de servicii medicale

absolut necesar. Apreciazã cã mediatorii etnici sunt mai potriviþi pentru intervenþii în co-munitãþile greu accesibile. Pentru a îmbunãtãþi percepþia rolului asistentei medicale comu-

Punctele tari ale programului de asistenþã þin de nitare este necesar ca rezultatele muncii ei sã accesul crescut la servicii pentru populaþia fie promovate, aduse la cunoºtinþa celor care defavorizatã datoritã disponibilitãþii, abilitãþilor sunt implicaþi în servicii pentru comunitate.sociale, programului flexibil al asistentei medi-cale comunitare ºi faptului cã este recunoscutã ºi respectatã în comunitate drept lider informal în legãturã cu problemele de sãnãtate.

Beneficiarii serviciilor asistenþei medicale co-Indiferent de orã sau anotimp asistenta medi-munitare prezenþi la focus grup sunt persoane calã comunitarã rãspunde solicitãrilor. Oamenii

o considerã „de-a lor” ºi ajung chiar sã îi lase cu venituri mici, jumãtate de etnie romã. Un copilul în grijã când au de rezolvat ceva urgent: lider local al romilor spune cã asistenta medi-

calã comunitarã îi ajutã cu femeile lor care sunt „suntem vecine, nu conteazã, la orice orã, cã analfabete ºi ea le explicã ce au de fãcut când plouã, cã ninge, cã este dimineaþa, seara, la au probleme de sãnãtate. Chiar dacã au doi noi vine, are maºina, când nu avem unde lãsa mediatori romi, asistenta medicalã comunitarã copilul, putem sã-l lãsãm la ea, îi îngrijeºte. Te este cea în care au încredere: „La noi e o pro-vede, te opreºte ºi în astea ne ajutã, nu numai blemã cu femeile, sunt analfabete, nu ºtiu nici o cu copiii“. clasa, nu ºtiu sã citeascã, nu ºtiu nimica. Au 1,2,3 copii. ªi la noi trebuie sã fie cineva care Asistenta medicalã comunitarã apreciazã cã sã le ajute. Sã ne ajute mult, cã mulþi copii sunt programul ºi-l face dupã nevoile celor din co-

munitate, discutã cu ei în funcþie de capacitatea acolo. ªi noi suntem alãturi de ea pentru ca sã lor de înþelegere: „mã duc la 9 atunci când se o ducem ºi noi mai bine“. Soþia liderului romilor

(bulibaºa) o apreciazã foarte mult pentru cã scoalã, cã nu pot sã trec peste intimitatea lor. vine printre ei, în comunitatea lor, în ciuda fap-Cu ei nu poþi sã vorbeºti neapãrat despre edu-tului cã drumurile sunt precare. De aceea buli-caþie sanitarã pentru cã îi enerveazã, vorbesc baºa îi oferã sprijinul legat de imaginea ºi despre viaþa lor... uite ai casa îngrijitã, uite cum autoritatea lui, asistenta medicalã comunitarã se îmbracã cineva, uite cã trebuie sã bagi banii mergând din casã în casã cu bulibaºa: „am 46 ºi în haine... ºi vorbind aºa ajungem ºi la edu-de ani, 5 copii, 2 nepoate, bãrbatul meu e pri-caþie sanitarã: dacã þi se întâmplã ceva trebuie marul þiganilor ºi de doamna n-am ce sã zic cã sã ºtie cineva de tine, mergi la medic. E dificil tot una vine ºi spune cum sã se dea tratamen-pentru cã ai de-a face cu fel de fel de oa-tul, alimentaþia. Am acolo 3 muieri care sunt meni...”. Beneficiarii spun cã sunt întrebaþi des-bolnave, merg la Oradea la rinichi, nu poate sã pre „cum ne înþelegem în familie, cum o mai vinã salvarea, trebuie sã facem drum. Asisten-ducem, copiii, dacã nu sunt agresaþi, cu ce-i ta medicalã comunitarã aduce haine, vine la hrãnim, dacã avem ceva probleme cu o bãrbatul meu ºi merge el cu ea în comunitate”.scurgere sau cu acte sexuale cu bãrbatul...”.

Asistenta medicalã comunitarã oferã servicii de Oamenii o percep ca fiind uºor de abordat ºi vor trei ani ºi jumãtate în comunitate. La început îºi sã îi fie crescute atribuþiile: „sã dea biletul de aminteºte cã oamenii erau suspicioºi, o confun-trimitere, sã aibã un mijloc de transport, sã dau cu asistenta socialã, se temeau cã vrea sã meargã pe banii primãriei, nu pe ai ei, sã fie le ia copilul, de aceea îi viziteazã aºa de des. aproape ca un medic, sã cheme o salvare. Acum însã „ei ºtiu de ce am venit, au învãþat Dacã trebuie sã vin pânã aicea în sat ºi mor, sã sã-mi punã întrebãrile. Cum mã vãd zic: ºtiu, dea biletul de trimitere, e departe, o suni, vine face 3 ani, îl duc la grãdiniþã...”. Serviciile sunt acasã; dar medicul de familie - vine? Altceva, diverse, mai ales cele legate de mamã, copil, ne face tot!”.vârstnic. Face educaþie sanitarã, merge la ºcoalã, la grãdiniþã când este nevoie, intervine


Contribuþia asistentei medicale comunitare la creºterea accesului populaþiei defavo-rizate la serviciile medicale


în cazuri de maltratare a copiilor, trimite cazurile deam noi cã ar trebui la început, dar am zis sã sesizate la medicul de familie sau la specialist: aºteptãm reacþia. Pentru cã asistentul medicu-„cu ãsta mic, i s-o fãcut un furunc pe picioruº ºi lui de familie este blocat acolo cât timp medicul mi-a spus sã merg la spital, copilul fãcea febrã face consultaþiile, nu poate sã meargã în terito-ºi m-o ajutat. Dumnezeu sã-i ajute ºi s-o þinã riu, când nu este medicul de familie el asigurã puternicã“. permanenþa, atunci asistenta medicalã comu-

nitarã poate sã facã tratamentele, nu vãd de ce „Eu n-am cunoscut-o, rãspunde altcineva, n-ar putea sã facã, mai ales cã merge pe teren. n-am ºtiut cine îi, eram însãrcinatã, m-o vãzut E ceva ce le-ar place ºi se deprofesionalizeazã cu burtã ºi m-o oprit, o zis cã cine îi, m-o dacã le folosim numai aºa la prevenþie“.chemat ºi m-o întrebat dacã fumez, mi-o dat indicaþii. Dupã ce am nãscut mi-o vãzut copilul, Pe lângã tratamentele la domiciliu pe care ar ceea ce doctoriþa n-o fãcut. Aºa probleme, dori sã le facã atunci când este solicitatã de cã-

tre populaþie, asistenta medicalã comunitarã injecþii le face gratis, nu trebuie plãtit, ar trebui crede cã ar trebui sã aibã ºi o pârghie prin care sã i se dea voie sã dea ºi bilet de trimitere cã sã poatã aduce copiii la vaccinare, pentru cã nu acuma, eu cum am fãcut noaptea hemoragie, toþi doresc sã vinã la vaccin, medicii de familie mai repede era pânã la ea decât pânã aicea în considerând-o doar pe ea responsabilã cu sat (respondenta avusese un avort spontan în mobilizarea la vaccinare, iar beneficiarii spun urma cu o sãptãmânã). Asistenta medicului de cã: „e o problemã, venim cu copiii sãnãtoºi, familie rãspunde la telefon, dar nu vine la stãm la rând, nu avem voie sã mergem înainte. domiciliu. Asistenta medicalã comunitarã vine Dupã vaccin, copii mei cad bolnavi. Cum e acasã, acuma cum e iarnã i-am spus cã mi-e iarnã, sã ni-l dea acasã. Doctoriþa e când de teamã sã scot copilul afarã c-o fost mic când o dimineaþã, când dupã masã, soþul lucrã pânã primit injecþii. Asistentele, trebuie sã le mai la 5-6, nu e bine nici aºa nici aºa. Am venit bagi ceva în buzunar...”dupã o sãptãmânã la vaccin. Mai bine sã vinã asistenta medicalã comunitarã acasã”.Alt respondent aduce ca exemplu: „dacã eu am

zis: I, cã eu aºa sunt cu ea, cã ne înþelegem În Diosig, „nici un medic nu mi-a spus cã dã bine, uite pe mine mã doare când fac dragoste contraceptive, nu ºtiu sã dea”, afirma asistenta cu bãrbatul ºi-mi zice, du-te la ginecologie sã medicalã comunitarã. De aceea „le trimit pe vezi ce este”.femei la medicul specialist din maternitatea din Oradea pentru cã acolo ºtiu eu cã dau”. Asis-tenta apreciazã cã este nevoie de acest serviciu pentru cã: „de la 11 ani fetele ºtiu foarte multe ºi eu le spun cã sunt prea tinere pentru o Asistenta medicalã comunitarã crede cã sarci-sarcinã... Dar nu e rentabil pentru ei, dacã eºti nile din fiºa de post ar trebui structurate „sã ºtiu rom, eºti tratat altfel”. Reprezentaþii Direcþiei de ce am de fãcut, sã fie mulþumiþi ºi medicii de fa-Sãnãtate Publicã spun cã ar trebui ca Diosigul milie”. Responsabilul din Direcþia de Sãnãtate „sã aibã un furnizor de contraceptive gratuite, Publicã spune despre aceastã problemã cã: fiind un centru mare nu cred cã a scãpat din „într-o primã fazã în fiºa postului se preciza atenþia Direcþiei de Sãnãtate Publicã. La Mater-doar chemarea copiilor la vaccinãri. Într-o nitate existã Planning Familial ºi asistenta me-etapã nouã am vãzut cã ele sunt asistente dicalã comunitarã trimite acolo. Ar fi de dorit ca medicale autorizate de statul român ºi au medicii de familie de acolo sã aibã cursuri ca competenþa sã participe la aceste campanii de sã beneficieze populaþia, e o populaþie mare. vaccinãri, în sensul sã ºi facã. Eu cred cã fiºa Nu ºtiu dacã medicii de acolo au cursuri, dar ar postului poate fi modificatã. Într-o primã fazã trebui sã existe”. noi am avut rezerve faþã de instituþia medicului

de familie faþã de prezenþa asistentei medicale comunitare, ca sã nu se creeze aºa o disputã ºi asistenta de la cabinetul medical individual sã creadã cã asistenta medicalã comunitarã este cea care îi furã pacienþii sau tratamentele.

Referentul social din primãrie, persoanã care o Totuºi ele ar trebui sã facã tratamente la domi-admirã foarte mult pentru cã nu este ciliu. Acest lucru nu este acum prevãzut, gân-

Relevanþa termenilor de referinþa la activi-tatea zilnicã



supãrãcioasã ºi are multã rãbdare cu oamenii, „La Diosig la un moment dat a fost o problemã crede cã acum oamenii o cunosc pe asistenta de suprapunere, spune asistenta ºefã din medicalã comunitarã, ºtiu s-o întrebe direct Direcþia de Sãnãtate Publicã, trebuie gândit despre ceea ce vor sã afle ºi, chiar dacã nu vor- pentru mediatori, la nivelul lor de pregãtire ca-beºte maghiara, dar înþelege ceea ce oamenii îi re este altul, la obiceiuri, e mai greu sã-ºi spun, ei o aºteaptã pentru deschiderea ei ºi mai gãseascã locul. La început au crezut cã ei sunt ales pentru disponibilitatea de a le rãspunde cel puþin egali cu asistenta medicalã comuni-nevoilor la orice orã: „am mers ºi la trei tarã, mai ales cã cei care i-au recomandat noaptea, chiar tremuram, copilul avea douã le-au creat impresia cã ei sunt speciali în co-luni... Pentru colici m-am dus, le-am spus cum munitatea respectivã ºi atunci au dreptul sã se sã frece copilul pe burticã ºi ce ceai sã-i dea. ducã la primar, la poliþie, la toatã lumea sã batã Au fost mulþumiþi”. cu pumnul în masã ºi sigur cã foarte mult am

avut de lucrat, cã relaþia este una de colabo-În comunitate sunt angajaþi ºi doi mediatori rare, fiecare lucreazã pe bucãþica lui ºi acolo sanitari romi, recomandaþi de un partid etnic. unde asistenta medicalã comunitarã nu se Asistenta medicalã comunitarã îi solicitã de descurcã în comunitatea de romi, ele pot sã câte ori are nevoie de traducere în ºi din limba faciliteze asistentei, medicului de familie, romani, dar apreciazã cã, pentru a colabora asistentei medicului de familie, accesul în mai bine cu aceºtia în viitor, este nevoie de mai comunitatea respectivã, fiind bune cunos-multã implicare din partea lor. cãtoare ale obiceiurilor ºi comunitãþii de romi.”

Pãrerile despre colaborarea asistentei medi- Asistenta medicalã comunitarã sunã medicul cale comunitare-mediatori sanitari romi sunt de familie când urmeazã sã soseascã un caz împãrþite. O asistentã a medicului de familie depistat, solicitã ajutorul specialistului sau apreciazã cã ele colaboreazã bine, aceeaºi persoanelor abilitate pentru rezolvarea fiind ºi pãrerea primarului ºi secretarului primã- cazurilor. Asistenta socialã dã exemplul unui riei. Pe de altã parte, referentul social apreciazã caz de violenþã domesticã în care s-a implicat, colaborarea asistentei medicale comunitare cu solicitând ajutorul medicului psihiatru de la mediatorii romi drept slabã, specificând faptul Spitalul din Oradea, deoarece agresorul era cã: „asistenta medicalã comunitarã e bine vã- diagnosticat cu schizofrenie ºi ajutorul poliþiei zutã cã are rãbdare, iar lor (mediatoarelor de frontierã din Oradea. Despre acest aspect roma) le este ruºine sã explice, nu pot folosi respondentul din Direcþiei de Sãnãtate Publicã cuvinte legate de contraceptive, au fost uneori crede cã: „din pãcate asistentele medicale co-certuri”. În Direcþia de Sãnãtate Publicã a fost munitare sunt limitate aici, pot doar sã consta-specificat faptul cã existã altã politicã pe care te ºi sã spunã medicului de familie dacã este partidele etnice o susþin ºi anume aceea a pusã în pericol viaþa pacientului, autoritatea numãrului mare de copii în populaþia romã. localã o pot anunþa, poliþia, dar pânã acolo se „Activitatea mediatorilor despre contracepþie întinde autoritatea lor. În cazul afecþiunilor psi-este alta, au altã politicã, de ce sã nu facã hice nu pot trimite la serviciul de ambulanþã, di-copii, cã o sã avem noi grijã (adicã partidele rect NU, informeazã medicul de familie despre etnice)”. Cu toate acestea, asistenta socialã existenþa pacientului respectiv ºi împreunã cu spune cã încã sunt cazuri de abandon sau autoritatea, aºa cum spun prevederile lega-le, maltratare a copiilor în Diosig.

cu acordul pacientului, dacã nu este, ceea ce se face, familie, vecini, cu intervenþia poliþiei“.

Asistenta medicalã comunitarã crede cã me-diatorii sanitari nu au pregãtirea sã susþinã o

Cu toate acestea, asistenta medicalã comu-discuþie despre cazurile legate de sãnãtate

nitarã din Diosig afirmã cã: „viaþa unui om e cea care apar în comunitatea lor, cã nu au rãbdare

mai importantã” ºi, chiar dacã ºtie cã ºi-a cu oamenii cãrora trebuie sã le explici de mai

depãºit atribuþiile chemând salvarea atunci multe ori acelaºi lucru. Chiar ºi beneficiarii de

când a gãsit agresorul ameninþând cu un cuþit etnie romã prezenþi la focus grup apreciazã cã

mama ºi copilul, crede cã a evitat o posibilã le este mai utilã colaborarea cu asistenta me-

tragedie procedând astfel. Respondentul din dicalã comunitarã, deºi mediatoarele roma

Direcþia de Sãnãtate Publicã crede cã aceste sunt de aceeaºi etnie.

situaþii se întâmplã deoarece „suntem într-un vid de legislaþie, dar ar trebui sã cunoascã


întocmirea anchetelor sociale sau asistenþa legislaþia. Eu am invitat un jurist de la Direcþia persoanelor cu handicap „m-a ajutat cu fetiþa de Protecþie a Copilului care la anume cazuri la care suferea de boala copiilor ºi m-a ajutat s-o care nu am ºtiut noi soluþii, sã dea soluþia pe duc la ªcoala Specialã, acte, tot, a umblat la lege. Poate cã nu ar strica un ghid legislativ injecþii, i-o fãcut bine ºi tot pe drum bun m-o pentru ele“.îndrumat”, spune o participantã la focus-grup.

Relaþia cu medicii de familie este apreciatã ªi persoanele cu handicap fizic, fãrã aparþi-diferit de participanþii la echipa comunitarã din nãtori, sunt ajutate de cãtre asistenta medicalã Diosig. Primarul afirmã cã apreciazã munca în comunitarã. Asistenta socialã dã ca exemplu echipã, cã sãptãmânal se întâlnesc în comisia cazul unui bãtrân cãruia i-au fost amputate care analizeazã cazurile sociale: un medic de ambele picioare ºi cãruia asistenta medicalã familie, asistenta socialã, secretar, mediatorul comunitarã i-a oferit asistenþã la domiciliu.sanitar, ºeful de post, asistenta medicalã comu-

nitarã, pentru cã „indiferent de cine îi plãteºte lucreazã pentru comunitate”. Cu toate acestea pe viitor este nevoie de informarea tuturor celor care colaboreazã cu asistenta medicalã comu-

A participat la toate modulele de formare orga-nitarã despre atribuþiile ei, crede ea, competen-nizate ºi crede cã i-au fost de folos. Citeºte þele ºi limitele ei de competenþã. Asistenta materialele primite la cursurile de instruire ºi pe medicalã comunitarã însã vorbeºte despre cele pe care le primeºte periodic de la Direcþia discriminarea unora dintre cazurile pe care le de Sãnãtate Publicã în cadrul ºedinþelor lunare. identificã „am dus o gravidã la medic ºi m-a dat Când are cazuri deosebite consultã aceste afarã ºi pe mine ºi pe ea pentru cã sunt înscriºi materiale.pe listele separate, nu au buletine, certifica-

te…”. Atât asistenta socialã, cât ºi cea comu-Solicitã o formare pe geriatrie pentru cã nu ºtie nitarã afirmã cã medicii de familie ar dori sã ce sã facã vârstnicilor: „ei sunt mulþumiþi cã au controleze activitatea asistentei medicale co-pe cineva cãruia sã-i spunã ceva. ªi aºa au ei munitare. Unul din respondenþii din Direcþia de necazurile lor, îi las ºi primesc ºi ei un pic de Sãnãtate Publicã apreciazã cã, ºi în cazul pon-încredere...”.tajelor, a existat o disputã între medicii de fam-

ilie ºi primãrie pentru a controla activitatea Asistenta medicalã comunitarã crede cã forma-asistentei medicale comunitare. Ca atare, pon-rea este esenþialã, dar doreºte ca modulele sã tajul este fãcut în Direcþia de Sãnãtate Publicã.se succeadã mai des, pentru cã la ºedinþe nu este timp sã fie expuse cazurile pe care nu le Factorii de decizie din Direcþia de Sãnãtate pot rezolva. Crede cã formarea în grup este Publicã spun cã: „multe mai sunt de fãcut, cã foarte bunã ºi s-ar bucura dacã ar primi ºi alte greu a fost sã informãm lumea despre asis-materiale de informare-educare. Are pliante tentele medicale comunitare, greu a intrat in-despre TBC pe care le foloseºte când le explicã formaþia, vorbesc acum despre instituþiile oamenilor, iar afiºul care informeazã despre statului, dar acum toatã lumea vrea sã-i dea gripa aviarã este pus în sala de aºteptare din sarcini, vrea sã-l subordoneze într-un fel sau primãrie.altul. Tind sã cred cã într-un fel sau altul

scãpãm de sub control coordonarea lor, ceea ce n-o sã fie bine. În primul rând medicul de familie l-ar dori la cabinetul lui ºi sã facã din activitatea lui, ceea ce nu este normal. Ori

Asistenta medicalã comunitarã are telefon de la dacã asistenta medicalã comunitarã ajunge în Direcþia de Sãnãtate Publicã al cãrui numãr se cabinet, n-am fãcut nimic”.gãseºte atât la primãrie, cât ºi la medicul de familie ºi la asistente. ªi oamenii cunosc numã-Pe de altã parte, în Diosig asistenta medicalã rul ei de telefon ºi o solicitã. Exista ºi un telefon ajutã la distribuirea laptelui praf, chiar dacã cel fix pe care îl poate folosi asistenta medicalã în care îl primeºte „ori îºi hrãneºte toatã familia, ori primãrie, nu trebuie sã plãteascã pentru îl vinde. Din pãcate þiganii noºtri ºtiu cã au convorbirile sale ºi nici pentru utilitãþi (cãldurã, dreptul ºi e greu sã îi convingi, þiganca alãptea-energie electricã). Nu are maºinã la dispoziþie,

zã, o vezi cã alãpteazã, dar ea tot se duce sã ia dar are maºinã personalã ºi se foloseºte de ea

laptele praf”. Asistenta socialã o solicitã ºi la




ºi în rezolvarea unor sarcini de serviciu dacã sã pui o întrebare ca sã nu-i jigneºti. Dacã au este necesar, pentru cã simte cã „este de-a numai supã ºi cartofi în casã, nu poþi sã spui locului” ºi, spune ea, cã „sunt foarte mulþumitã sã-i de-a copilului ceea ce nu au”.cã pot sã ajut, pot sã fac un bine, eu pentru

Primãria apreciazã activitatea asistentei medi-asta stau în meseria asta“.cale în comunitate ºi a pus la dispoziþie un birou pe care îl împarte cu asistenta socialã din pri-Pe teren lucreazã pe zone, foloseºte un caiet în mãrie. Din pãcate, acest spaþiu este adecvat care are înscriºi copiii din localitate ºi noteazã relaþiilor cu publicul, este despãrþit printr-un în el tot ce întâlneºte pe teren. O zi pe sãptã-geam de sala de aºteptare, are ghiºeu ºi loc mânã lucreazã în primãrie, unde îºi noteazã ce pentru depozitarea laptelui praf. Camera nu a gãsit în teren în timpul sãptãmânii, colabo-este potrivitã pentru o discuþie confidenþialã, reazã cu asistenta socialã, informeazã pe cei spaþiul este foarte mic ºi alãturi sunt persoane interesaþi despre cazurile întâlnite. care aºteaptã rezolvarea problemelor sociale. Cu toate acestea, în viitor administraþia localã Catagrafia este funcþionalã, grupatã pe familii. nu crede cã poate suporta cheltuieli salariale Ar dori însã un calculator pentru a face aceste din bugetul local sau alte cheltuieli (transport, evidenþe electronic, mai ales cã, spune ea, „am formare, alte echipamente sau dotãri). Totuºi, terminat ºi mate-info ºi n-ar fi aºa o dificultate”.primarul spune cã, la diversitatea problemelor cu care se confruntã comuna Diosig, ar mai fi O zi de lucru a asistentei medicale comunitare nevoie cel puþin de încã o asistentã medicalã se desfãºoarã pe teren, activitãþile ei sunt comunitarã angajatã de cãtre Direcþia de practice în familie, cum spune ea sugestiv: „iei Sãnãtate Publicã. copilul în braþe ca sã-i dai încredere pãrin-

telui… te uiþi în ce stare este ºi te gândeºti cum

Asistenþa Medicalã Comunitarã în comuna Manoleasa, judeþul Botoºani„noi contabilizãm sãrãcia…”

Interviurile pentru studiul de caz s-au fãcut în necesitatea asistenþei comunitare a fost de-luna februarie 2006 în primãrie, cabinetul monstratã iniþial celor din comunã prin angaja-individual al medicului de familie din Mano- rea unei prime asistente medicale comunitare leasa, Direcþia de Sãnãtate Publicã. A fost de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã Botoºani, desfãºurat ºi un focus grup cu cinci persoane prin programul Ministerului Sãnãtãþii, în anul beneficiare, reprezentative pentru activitatea 2002. De aceea, „am susþinut angajarea de cã-asistenþilor medicali comunitari din Manoleasa. tre Primãrie a unui asistent medical comunitar Persoanele participante la focus grupul cu be- deoarece nevoile de sãnãtate ale populaþiei neficiarii (cu vârste cuprinse între 31 ºi 45 ani) comunei Manoleasa impuneau acest fapt. au fost alese datorita situaþiei sociale ºi sau Asistenta angajatã prin programul Ministerului medicale precare. Au fost fãcute 17 interviuri Sãnãtãþii nu reuºea, fizic, sã rezolve toate pro-(doi consilieri ai primãriei Manoleasa, un medic blemele apãrute, deoarece comuna Manolea-de familie, un poliþist, doi asistenþii comunitari, sa are aproximativ 5.000 de locuitori, disper-

2persoane din conducerea Direcþiei de Sãnãtate saþi pe un teritoriu de aproximativ 100km , în 4 Publicã Botoºani, Maternitate, medicul coor- sate, iar majoritatea populaþiei nu locuieºte în donator OG ºi cel neonatolog ºi asistentele centrul comunei”. Din cauza infrastructurii ºefe de pe secþiile de neonatologie / pediatrie / deficitare, accesul populaþiei la servicii medica-OG, asistentul social din Spitalul de Copii ºi le este deosebit de greu. Toate aceste conside-secþia nou nãscuþi Botoºani). rente au susþinut angajarea unui al doilea

asistent comunitar în comuna Manoleasa, Localitatea Manoleasa se aflã la aproximativ 45 deoarece nivelul socio-economic ºi educaþional km de municipiul Botoºani. Unul dintre con- al populaþiei comunei este apreciat ca deosebit silierii din Primãrie considerã cã apariþia profe- de scãzut, „aproximativ 80% din populaþie siunii de asistent medical comunitar a constituit poate fi consideratã ca defavorizatã”, spune un fapt deosebit de important pentru starea de acelaºi respondent.sãnãtate a populaþiei din mediul rural ºi cã


În Manoleasa sunt angajaþi, ca atare, doi asis- caþie sanitarã în comunitãþile lor, au identificat tenþi medicali comunitari, unul dintre ei fiind 357 persoane vârstnice din care au internat 69 susþinut financiar de cãtre autoritatea localã. în unitãþi de asistenþã medico-sociale, au Una dintre cele douã asistente comunitare este supravegheat 13 cazuri TBC la copii etc. Întâl-angajatã de patru ani ºi cea de-a doua de un an. nirea a pornit de la accepþiunea „cã mulþi dintre

locuitorii zonei preferã sã nu meargã la doctor, de teamã cã trebuie sã dea bani, aleg sã-ºi þinã copiii bolnavi acasã, tratându-i cu ce cred ei de cuviinþã, de aceea munca asistenþilor co-

Punctele tari ale programului de asistenþã þin de munitari este de cele mai multe ori salvatoare”. riguroasa selecþie la angajare a primei asis-tente care are 55 ani, locuieºte în comunitate Un punct slab al programului este legat de do-de 38 de ani, este vãduvã ºi fãrã alte obligaþii în tare, asistentele solicitând „urgent un mijloc de afarã de cele de serviciu. Este absolventã a transport: cãruþã, bicicletã, nu am pretenþii la ªcolii Postliceale Sanitare Botoºani în 1976. maºinã cã îmi dau seama cã nu sunt bani, Este asistentã medicalã generalistã dar, telefon”. De altfel, spune asistenta medicalã declarã ea, „am fãcut toate cursurile în toþi anii comunitarã, „de un mijloc de transport ar putea ca sã fiu la curent ºi sã mai învãþ”. Primul ei loc sã beneficieze întreaga echipã medicalã, nu de muncã a fost ca educatoare ºi apoi asistentã doar eu, cã oricum colaborãm“.medicalã la dispensarul din comunã timp de 30 de ani. În 2002 a devenit asistentã medicalã comunitarã ºi se percepe pe sine ca „o persoa-nã respectabilã în toatã comunitatea datoritã faptului cã lucrez de 30 de ani aici ºi cunosc fiecare familie de douã generaþii”. Asistenta Beneficiarii serviciilor de asistenþã medicalã crede cã aceastã continuitate este în folosul comunitarã prezenþi la focus grup sunt persoa-comunitãþii. Cea de-a doua asistentã are 31 de ne sãrace, cu probleme sociale ºi medicale ºi ani, este nouã ca asistentã în localitate, dar are toþi sunt înscriºi la medicul de familie. Ei admirã domiciliul stabil în comunitate ºi, ca atare, se asistentele atât din perspectiva serviciilor pe sprijinã pe experienþa colegei ei mai vechi. Este care le primesc din partea lor, cât ºi ca absolventã a Colegiului Medical Botoºani ºi „oameni” pentru cã gesturile lor de ajutorare a acum este angajata primãriei Manoleasa. Cola- concetãþenilor se continuã ºi dincolo de obli-borarea strânsã dintre cele douã asistente gaþiile de serviciu. Astfel, beneficiarii apreciazã comunitare ºi cu medicul de familie (ele vor- cã una dintre asistente „e foarte sufletistã”, besc despre „o echipã medicalã”) este un alt pentru cã a ajutat „o persoanã cu handicap, i punct tare al programului. se zicea „gheboasa” ºi s-a ocupat mereu de

ea, sã obþinã pensia, vine mai mereu sã o Un alt punct demn de menþionat la nivelul zonei vadã” ºi „a botezat 5 copii din sat, cã nu avea este întâlnirea asistenþilor medicali comunitari cine, cã erau tare sãraci; alþii cu bani mai mulþi din judeþul Botoºani cu cei din Vaslui, care a fost au refuzat botezul sãracilor…”.organizatã cu asistenþa tehnicã a Societãþii de Educaþie Contraceptivã ºi Sexualã în 17-18 Asistenþii comunitari oferã servicii variate: cata-noiembrie 2005. În cadrul acestei întâlniri s-au grafie pentru cunoaºterea populaþiei, trecere în împãrtãºit experienþele legate de asistenþa revistã a tuturor bolnavilor cronici, înregistrarea comunitarã, fiind un moment potrivit pentru în evidenþele de lucru a copiilor 0-1 an ºi a copii-schimbul de bune practici ºi pentru a analiza lor mici, depistarea ºi urmãrirea gravidelor, cu îmbunãtãþirea indicatorilor demografici, ca înscrierea lor la medicul de familie pentru a fi urmarea intervenþiei asistentelor medicale co- luate în evidenþã cât mai devreme, înscriere pe munitare. În ultimul an, asistentele medicale listele medicului de familie a populaþiei neîns-comunitare din Botoºani au identificat 880 crise, rezolvarea problemelor medico-sociale, gravide din care au înscris la medicul de familie descoperirea persoanelor care au nevoi speci-477, au preluat de la maternitate ºi au îngrijit ale ºi apoi iniþierea proceselor de colaborare cu 796 nou nãscuþi, au identificat 2.162 copii 0-18 alte autoritãþi pentru rezolvarea, dupã caz, a ani pe care i-au înscris la medici de familie, au problemelor apãrute. Asistenta medicalã co-depistat 730 cazuri sociale, 38 cazuri violenþã munitarã declarã: „încerc sã colaborez cât mai domesticã, au susþinut 1.306 acþiuni de edu- bine cu primãria, poliþia, Departamentul de


Contribuþia asistentei medicale comunitare la creºterea accesului populaþiei defavori-zate la serviciile medicale


lipsei unui mijloc de transport. În consecinþã, Protecþie a Copilului, Direcþia de Sãnãtate Pu-partea de raportare a activitãþii lor o acoperã în blicã, spitale ºi chiar cã am colaborat cu toþi zilele libere. aceºtia”.

Beneficiarii spun cã asistenta comunitarã „e Asistenta ºefã din cadrul Spitalului de Copii din tare priceputã, ºtie cum sã vorbeascã cu noi”. Botoºani, dã exemplul unei naºteri la domiciliu Declarã cã: „vine mereu în vizitã, sãptãmânal, pe care o considerã: „o excepþie în care a sã vadã cum îngrijesc persoana pe care o am depã-ºit fiºa postului sãu: a asistat de urgenþã în grijã”, „când am avut nevoie sã obþin pensia o naºtere, dar acest lucru a fost salutar pentru pentru persoana cu handicap pe care o în-femeie ºi bine cã a ºtiut cum sã o asiste“.grijesc, numai asistenta medicalã comunitarã

m-a ajutat”, „m-a îndrumat cu toate actele”. Alt Referitor la sarcinile de asistenþã socialã pe beneficiar bolnav de cirozã hepaticã spune cã: care trebuie sã le rezolve, una dintre asistente „dacã îmi trebuie medicamente, îmi dã, ba ne crede cã acestea trebuie rezolvare chiar dacã mai dã ºi pe datorie ºi ne aºteaptã pânã avem nu revin în sarcina ei, pentru a soluþiona cazul bani sã plãtim”. Asistenta medicalã comunitarã beneficiarilor: „deºi nu e pe fiºa mea de post, lucreazã ºi pentru un punct farmaceutic din sat, dacã nu procedez aºa ori dureazã mult, ori nu de unde are acces la medicamentele pe care le se face; pe urmã asistenta socialã nici nu ºtie desface în comunitate - farmacia fiind la 15 km. toate satele, aºa cã de multe ori îi aduc eu De aceea asistenta comunitarã spune cã: „ar datele din teren ºi ea le foloseºte apoi în mai fi nevoie în sat de o farmacie, dar asta e anchetele sociale“. mai greu“.

Asistenþa comunitarã permite ºi bãtrânilor sã aibã acces mai înalt la servicii de asistenþã medicalã: „de când am bãtrânii în grijã, vine mereu, o datã sau de douã ori pe sãptãmânã;

Asistentul social din primãrie, o persoanã an-mi-a adus ºi medicul de familie în vizitã; ba mi-gajatã ca asistentã socialã, de fapt ca lucrãtor a chemat ºi salvarea pentru bãtrânã ca s-o duc social, colaboreazã relativ bine cu asistentele la spital la oraº când a fost rãu bolnavã”.comunitare, dar aceastã colaborare ar putea fi îmbunãtãþitã. De exemplu, una dintre asistente Asistentele comunitare viziteazã cazurile din spune: „eu fac sesizarea cã persoana „x” are o satele lor ºi un beneficiar spune cã: „vine în problemã pe care am identificat-o ºi îi spun ºi satul meu de douã ori pe sãptãmânã; la mine care ar fi nevoia pentru a rezolva situ-aþia, de vine la copii, cã sunt caz social ºi vine sã vadã exemplu - venit minim garantat. Lucrã-toarea cum îngrijesc copiii ºi de ce mai au nevoie; mã socialã face o anchetã socialã pentru iniþierea cheamã la vaccinãri”.cazului - calitatea anchetei sociale este foarte slabã, „aºa cum ºtiu ei sã facã, câteva rânduri Unul dintre beneficiari declarã cã: „dacã ele ar pe mijlocul paginii”... Aceastã lucrãtoare pleca, noi am muri”.socialã este de mulþi ani în primãrie, unde a lucrat pe alte funcþii, iar de curând este asistentã socialã. Are o problemã cã ne sus-pecteazã cã noi vrem sã îi luãm locul; cred cã se teme cã suntem mai pregãtite decât ea. Asistentul medical comunitar crede cã, în cea Pânã în prezent, doar eu am sesizat cazuri; nu mai mare parte, atribuþiile se regãsesc în fiºa am primit de la ea niciodatã o sesizare pentru postului. Existã totuºi activitãþi de implementare nici un caz“. Cealaltã asistentã comunitarã cre-de programe care sunt mai greu de fãcut ºi de de cã: „este o persoanã angajatã ca lucrãtor aceea ar avea nevoie de mai mult timp pentru

elaborarea de programe ºi de colaborare cu social, care nu este foarte pregãtitã în dome-autoritãþile locale. O asistentã declarã: „nu cred niu, dar colaborãm bine; adicã o solicit, la caz, cã am mai avea nevoie de adãugiri ºi nici de merge cu mine în teren ºi facem împreunã modificãri la fiºa postului“. De asemenea, ele anchetele sociale ºi restul de demersuri”. considerã cã au suficiente atribuþii în teren, care consumã ºi foarte mult timp din pricina izolãrii la Clarificarea statutului lor profesional în comu-distanþe mari a satelor pe care le asistã, datoritã nitate, crede o persoanã din Direcþia de Sãnã-

Percepþia comunitãþii ºi interacþiunea asis-tentei medicale comunitare cu ceilalþi actori de la nivelul comunitãþii

Relevanþa termenilor de referinþa la activi-tatea zilnicã


tate, ar putea fi în viitor o prioritate pentru cã adesea asistenta comunitarã „este confundatã cu asistenta socialã ºi i se cere de multe ori de

Au participat la toate modulele de formare cãtre primar sã facã de toate, chiar ºi organizate ºi apreciazã conþinutul drept bun: anchetele sociale, care sunt de drept apanajul „faþã de epoca comunistã este incomparabil”, asistentelor sociale de la primãrii/referenþilor iar formatorii au fost foarte buni ºi de asemenea sociali, acolo unde nu sunt asistente sociale cu materialele de referinþã „importante ºi pregãtirea necesarã”. interesante”. Raportul teorie-practicã aºa cum este perceput de cãtre asistente este de 50% -Asistenta ºefã de la OG colaboreazã cu 50% iar modalitatea de formare: „excepþionalã, asistenta medicalã comunitarã ºi crede cã am stat în cerc, ne-am vãzut toþi cu toþi, a fost legãtura cu spitalul se menþine „datoritã inte-interactiv, ne-a þinut mobilizate tot timpul, eu resului comun al ambelor pãrþi pentru o bunã m-am concentrat tot timpul cursurilor; s-a evoluþie a nou nãscuþilor ºi pentru a soluþiona împãrþit foarte bine ºi timpul cu alternarea pa-cazurile problemã”.uzelor. Am putut sã-mi spun opiniile ºi în plus,

Autoritãþile locale, spune una dintre asistente, am avut ocazia ca seara ºi noaptea sã vorbim „mã percep ca ceea ce sunt, asistentã medi- între noi, toate asistentele medicale comu-calã comunitarã ºi nu asistentã medicalã”. nitare, ºi asta e foarte important“. La întrebarea

„Care este modulul de formare care vã folo-seºte cel mai mult? Dar cel mai puþin?”, Medicul de familie ºi asistentele lui apreciazã rãspun-sul uneia dintre asistente a fost: pozitiv colaborarea cu asistentele medicale „primul, a fost mai mult teoretic, mi-e mai puþin comunitare: „eu îi transmit medicului de familie util iar al doilea, cel legat de practicã îmi e problemele din teren, prin telefon ºi am o zi pe foarte util“sãptãmânã când vin la centru pentru aducerea .

efectivã la cunoºtinþã a acestor probleme. Asistentele cred cã ar fi utilã o formare care sã Dacã am situaþii urgente sau grave sun la se arate: „cum sã educãm tineretul în amâna-medicul de familie sau direct la salvare, în rea primei sarcini, sunt în judeþ multe fete ado-funcþie de situaþie”. lescente, cãci în ºcoalã nu fac nimic pe tema

Asistenta comunitarã declarã cã se înþelege asta ºi în familie nici atât”. Este solicitat ºi un bine cu asistenta medicului de familie ºi cã îºi curs de comunicare, „dar tot pe modelul inte-completeazã reciproc activitãþile: „ea este ractiv cu multe jocuri de rol“. O altã propunere veriga dintre mine ºi medicul de familie, când a punctat importanþa schimburilor de experi-acesta nu îmi rãspunde direct la telefoane. Eu enþã cu alte judeþe, pe modelul la care au

participat în anul 2005 cu judeþul Vaslui.îmi fac singurã tratamentele din teren pentru cã sunt sate izolate depãrtate de dispensar. Asis-

Periodic, de douã ori pe lunã, asistentele me-tentele de la medicul de familie sunt receptive dicale comunitare se întâlnesc la Direcþia de dar au ºi nevoie de activitatea noastrã cã Sãnãtate Publicã ºi aduc rapoartele de ac-acoperim terenul. De fapt suntem o echipa în tivitate, dupã modelul strângerii de date sugerat trei: eu, asistenta medicului de familie ºi medi-de Unitatea de Management de Program. Cu cul de familie“.ocazia acestor întâlniri, asistentele medicale comunitare sunt evaluate aproape permanent, Legat de aceastã colaborare, un respondent deoarece se administreazã chestionare pe din Direcþia de Sãnãtate Publicã crede cã, în teme profesionale (pediatrie, OG, asistenþã general, la nivelul judeþului, asistentele socialã) sau de integrare europeanã. Odatã ce comunitare ar trebui sã aibã o bunã relaþie de s-au depistat punctele slabe în cunoºtinþele colaborare cu medicii de familie, ºi nu „o relaþie acestora, se invitã la urmãtoarea întâlnire un de subordonare, cum existã tendinþa din specialist din domeniul gãsit deficitar, care dã partea medicilor de familie”.rãspunsuri la toate întrebãrile lor pe teme profe-sionale. Una din asistente a propus sã fie instruitã practic în maternitate, o sãptãmânã, pentru a deprinde aptitudinile practice necesa-re asigurãrii asistenþei de urgenþã a femeii gravide ºi nou nãscutului.




„sã aibã bugete mai mari ºi sã fie mai dedicaþi; ei declarativ doresc sã ne ajute ºi cred cã sunt binevoitori, dar de fiecare datã ne spun ce mari

Una dintre asistentele medicale comunitare ar probleme au din cauza limitelor bugetare,sã dori ca autoritãþile locale „sã fie mai receptive, ne asigure un mijloc de transport. Dacã pri-nu sunt implicate activ, dar rãspund la solici- mãria nu are fonduri pentru transport, sã le dea tãri, de exemplu: când i-am sesizat de necesi- atunci consiliul judeþean, în toate comunitãþile tatea emiterii unui certificat de naºtere tardiv, care au asistente medicale comunitare…“.mi-au asigurat deplasãrile pentru ca sã reu-ºesc sã duc familia la judecãtorie“. Propune- Cea de-a doua asistentã spune cã: „biroul meu rea respondenþilor este ca autoritãþile sã fie mai este în aceastã camerã de la dispensar; dar atente la problemele oamenilor. locul meu de muncã e pe teren“. Crede cã: „e

un spaþiu adecvat ºi eu am noroc cã am ºi Legat de dotarea asistentelor, cea care este calculator fiindcã aici funcþioneazã centrul de salariatã de primãrie crede cã spaþiul este informare ºi de aceea am computer. Aº avea suficient pentru activitatea sa: „în limita bunului nevoie de mai multe consumabile ºi de o trusã simþ: am racordare la apã, ceea ce este gro- de urgenþã pentru teren“.zav, dar nu am lemne. Am un birou, dulapuri, chiuvetã, nu am calculator. Mi-ar trebui: un Alte aspecte importante pe care asistentele au telefon fix, pentru cã în zona noastrã mobilele dorit sã le menþioneze sunt: preluarea asisten-nu sunt eficiente, consumabile, materiale telor de cãtre Ministerul Sãnãtãþii: „sã nu mai pentru naºtere - se întâmplã când nu putem fim aºa, ai nimãnui“, sã fie încadrate pe durata deplasa gravida, ea sã nascã acasã - ºi o trusã nedeterminatã „cã pierdem drepturi: nu putem de urgenþã”. face ºi noi rate, ca alþi salariaþi”, sã fie coordo-

nate de la Direcþia de Sãnãtate Publicã, iar Asistentele cred cã autoritatea localã poate sã „dacã Direcþia dispare, cum am auzit în refor-asigure fonduri pentru transport în toate comu- mã, atunci sã se creeze un for pentru coordo-nitãþile în care existã asistente medicale comu- narea noastrã la nivel judeþean“. nitare ºi, de asemenea, fonduri pentru comu-nicaþii, motivând cã la Direcþiile de Sãnãtate „Este loc de mai bine în acest domeniu”, afirmã Publicã nu sunt fonduri ºi nici la primãrie, aºa în încheiere una dintre asistentele medicale cum menþioneazã asistenta „plãtitã de primã- comunitare intervievate.rie”, care analizeazã situaþia din primãrie astfel:


Faza pilot a fost implementatã într-un moment judeþul respectiv. Nici la nivel naþional nu exis-în care lipsa accesului la servicii medicale ta o metodologie standardizatã pentru efectu-pentru unele segmente de populaþie a impus area unor asemenea analize de nevoi. Acest intervenþii rapide ceea ce a determinat abateri fapt face ca deciziile de includere a comuni-de la designul iniþial. tãþilor sã fie arbitrare, bazate pe ceea ce ºtiu

medicii inspectori. În condiþiile fluctuaþiei mari Implementarea etapei pilot nu a putut fi finali- a medicilor inspectori în Direcþiile de Sãnãtate zatã înainte de extinderea în afara zonei pilot. Publicã ºi a experienþei limitate în domeniul Direcþiile de Sãnãtate Publicã au exercitat sãnãtãþii publice, mulþi fiind clinicieni, riscurile presiuni pentru a fi incluse în program, împie- stabilirii unor prioritãþi greºite sunt mari. dicând finalizarea ºi evaluarea fazei pilot îna-inte de extinderea sa. De la cele 8 judeþe in- Programul de asistenþã medicalã comunitarã cluse în faza pilot în anul 2002, programul s-a a fost gândit ca un program care sã asigure extins la 17 de judeþe la finele anului 2005, existenþa unui sistem la nivelul comunitãþii fãrã ca în primele 8 judeþe el sã fi fost fina- destinat asigurãrii accesului fiecãrui membru lizat. În condiþiile resurselor disponibile, acest al comunitãþii la servicii medicale de baza, lucru nu a permis implementarea completã a curative ºi de prevenþie. Faza pilot a reuºit fazei pilot. pânã în momentul de faþã sã aducã în comu-

nitate un nou furnizor de servicii, asistentul În judeþele pilot acoperirea teritorialã nu a medical comunitar, dar încã nu a reuºit sã putut asigura rãspunsul la nevoi în întregul creeze un sistem funcþional în cadrul comuni-judeþ, în sensul în care nu au putut fi angajaþi tãþii, cu stabilirea unor responsabilitãþi clare asistenþi medicali comunitari în toate locali- pentru fiecare furnizor din comunitate, a rela-tãþile unde ar fi fost nevoie. Acest lucru face þiei dintre ei precum ºi a relaþiilor cu autori-ca mãsurarea impactului prezenþei asisten- tãþile locale ºi judeþene. Activitãþile de teren, tului medical comunitar din perspectiva indica- soluþionarea problemelor sociale ºi informa-torilor de sãnãtate, în judeþele cu numãr mic rea ºi educarea populaþiei în domeniul sanitar de comunitãþi acoperite sã fie discutabilã din sunt zonele cele mai neclare. Existã neclari-cauza lipsei de relevanþã statisticã. În acelaºi tãþi privitoare la furnizorii care au responsabi-timp nu au putut fi finalizate în cele 8 judeþe litatea vizitelor la domiciliu, a protocoalelor ale fazei pilot activitãþile de instruire ale asis- care trebuie respectate, a sprijinirii persoane-tenþilor medicali comunitari. Din cele patru lor pentru întocmirea dosarelor sociale, ceea module gândite iniþial, în cele mai multe din ce lasã loc la abuzuri ºi determinã judeþe nu au putut fi organizate decât douã. nemulþumiri.

Faza pilot a urmãrit asigurarea acoperirii ne- Responsabilitãþile ºi modul de gestionare a voilor în condiþiile existentei resurselor limitate sistemului medical ºi social în care sunt impli-prin impunerea stabilirii unor prioritãþi în rãs- cate o varietate largã de persoane aparþinând puns în funcþie de anvergura problemelor de unor structuri diferite nu este clar. În momen-sãnãtate publicã ale diverselor comunitãþi din tul din acest sistem fac parte: judeþ. Selectarea comunitãþilor incluse în pro-gram s-a fãcut pe baza unor criterii care au · asistenþi medicali comunitari:asigurat acest lucru. În acelaºi timp, trebuie o angajaþi de spitale din fonduri bugetare, menþionat faptul cã la nivelul judeþelor nu o supervizaþi de Direcþiile de Sãnãtate existã o evaluarea comprehensivã a nevoilor Publicã, de sãnãtate publicã ale comunitãþilor care sã o activeazã în coordonare cu medicii de se bazeze pe un set de indicatori de morbidi- familie ºi secþiile din spitaletate ºi mortalitate considerat important pentru

Ca o concluzie generalã, se poate afirma cã Programul pilot de asistenþã medicalã comunitarã rãspunde unor nevoi reale ale comunitãþilor ºi a contribuit la îmbunãtãþirea accesului populaþiei defavorizate la serviciile medicale de bazã. Practic, toate categoriile de respondenþi considerã cã Programul trebuie continuat ºi extins în viitor.

4. CONCLUZII


salarizare (mai mare comparativ cu asisten-· medicii de familietele medicilor de familie sau cu cele angajate o antreprenori independenþi contractaþi de de cãtre primarii). Dezavantajul prezentelor Casele Judeþene de Asigurãri), contracte de muncã derivã din perioada limi-tatã de angajare (instabilitatea locului de · asistentele medicilor de familie muncã, dificultatea accesãrii creditelor, nesi-o angajate de medicii de familie, guranþa investiþiei în instruire, riscul ieºirii din întreprinzãtori particulari, sistem).

· asistenþi sociali Programul de instruire a urmãrit suplimen-o angajaþi de primãrii din fonduri locale tarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor asistenþilor medicali comunitari faþã de pregãtirea lor de · primari bazã prin prezentarea noilor concepte de a-o aleºii comunitãþii sistenþã comunitarã, sãnãtatea reproducerii ºi a unor aspecte practice privind îngrijirea gra-Singurele menþiuni existente în momentul de videlor, lehuzelor, nou nãscuþilor, sugarilor ºi faþã sunt cele prezentate în fiºa de post a copiilor. În lipsa unor responsabilitãþi specifice, asistenþilor medicali comunitari ºi în normele a documentaþiei privind relaþiile de subordo-Programului Naþional nr. 3. Menþiunile sunt nare profesionalã, a standardelor profesiona-lipsite de specificitate ºi dau posibilitatea unor le, a procedurilor ºi protocoalelor de practicã interpretãri diferite, nu întotdeauna în favoa-a fost foarte dificilã dezvoltarea unui program rea beneficiarului. de formare care sã se adreseze nevoilor de instruire a asistenþilor medicali comunitari.Nu existã acorduri între instituþiile care finan-

þeazã diferiþii furnizori de servicii implicaþi în Atelierele organizate au fost apreciate favo-asistenta medicala comunitara, acorduri care rabil atât de participanþi cât ºi de formatori pri-ar permite creºterea eficacitãþii acestor servicii vind logistica ºi metodologia. Atât participanþii (Ministerul Sãnãtãþii, Casa Naþionalã sau cât ºi responsabilii din Direcþiile de Sãnãtate Casele judeþene de asigurãri de sãnãtate, alte Publicã au apreciat însã cã anumite aspecte ministere, autoritãþi publice locale).nu au fost suficient de practice ºi au resimþit lipsa protocoalelor de practicã care sã stea la În cadrul programului asistenþii medicali co-baza activitãþilor cotidiene. munitari sunt angajaþi pe bazã de contracte

de muncã cu perioada determinatã, de cãtre Dotãrile ºi sprijinul de care beneficiazã asis-spitalele teritoriale, din fonduri asigurate de tenþii medicali comunitari nu sunt suficiente Ministerul Sãnãtãþii. Existã cazuri, deocam-pentru asigurarea derulãrii eficiente a datã izolate, în care primãriile au angajat asis-activitãþilor lor. tenþi medicali comunitari. Avantajul angajãrii

de cãtre spitalele teritoriale este nivelul de


· ·

·

··

· Programul trebuie sã aibã un plan detaliat de monitorizare care sã se bazeze atât pe indicatori de proces cât ºi pe cei de impact.

· Responsabilii de program din DSP-uri tre-· buie sã participe la sesiuni de informare ºi

instruire destinate asigurãrii managementu-lui eficient la programului la nivelul judeþului.

· Implementarea programului la nivelul unui judeþ trebuie sã înceapã printr-o prezentare a lui la care sã participe reprezentanþii tutu-ror instituþiilor cu care vor conlucra asistenþii medicali comunitari în teritoriul respectiv. La nivelul fiecãrui judeþ ar trebui incluse activi-tãþi destinate stabilirii clare a responsabilitã-þilor fiecãrui furnizor implicat în sistem, a relaþiilor dintre aceºti furnizori ºi a felului în care se asigurã supervizarea lor, concretizat

· la judeþul respectiv. De asemenea, progra-mul trebuie s conþinã activitãþi de informare a tuturor furnizorilor implicaþi în sistemul de asistenþ comunitar despre responsabilitã-

· þile noi ºi despre modul în care vor fi spriji-niþi, monitorizaþi ºi evaluaþi. Organizarea acestor activitãþi trebuie sã urmãreascã dezvoltarea coeziunii membrilor „echipei”

· de la nivel comunitar.· În acelaºi mod activitãþile de asistenþã medi-

calã comunitarã trebuie corelate cu cele de asistenþã socialã din comunitatea respectivã.

· Normãrile asistenþilor medicali comunitari trebuie analizate la nivelul fiecãrui judeþ, în

· funcþie de problemele specifice. · Revizuirea sistemului informaþional al pro-

gramului cu dezvoltarea de instrumente

·

În vederea asigurãrii utilizãrii eficiente a Programele de formare trebuie sã includã resurselor limitate disponibile în cadrul pro- atât aspecte privind asistenþa medicalã de gramului ar trebui sã se realizeze atât la urgenþã cât ºi aspecte privind dezvoltarea nivel naþional cât ºi la nivel judeþean analize abilitãþilor de comunicare ºi organizarea de destinate identificãrii judeþelor ºi comuni- programe de informare/educare a populaþiei.tãþilor cu risc, dintr-o perspectivã globalã de Programul de formare trebuie sã includã sãnãtate publicã. Aceste analize ar trebui manuale ºi ghiduri de practicã care sã sã stea la baza implementãrii Programului poatã fi folosite în activitãþile curente ale de asistenþã medicalã comunitarã din pers- asistenþilor medicali comunitari.pectiva extinderii teritoriale. Este necesarã elaborarea unui program de Se impune elaborarea unei documentaþii de educaþie medicalã continuã pentru asistenþii program care sã prezinte în mod clar sco- medicali comunitari.purile ºi obiectivele urmãrite la nivel naþio-nal, intervenþiile propuse ºi modul în care va fi monitorizatã atingerea scopului ºi obiec-tivelor propuse.Scopurile urmãrite de program ar putea fi: - accesul la servicii medicale de bazã a

fiecãrui membru al comunitãþii;- sprijinirea populaþiei pentru integrarea în

actualul sistem de asigurãri pentru sãnãtate;

- asigurarea depistãrii rapide ºi suprave-gherii focarelor de îmbolnãviri ce pot constitui riscuri pentru sãnãtatea ge-neralã a comunitãþii;

- informarea ºi educarea membrilor comu-nitãþii în vederea formãrii unor compor-tamente sanogene.

Programul ar trebui sã aibã obiective anua-le, specifice, mãsurabile ºi realiste care sã ãpermitã un proces de monitorizare ºi evaluare. ã ãDescrierea intervenþiilor din cadrul progra-mului trebuie fãcutã de asemenea manierã încât sã fie cât mai uºor de înþeles ºi apli-cat la nivel de judeþe. Fiºa de post a asistentului medical comuni-tar trebuie revizuitã; sunt necesare clarificã-ri privind atribuþiile specifice, cele de îngrijiri medicale ºi cele de asistenþã socialã; tre-buie clarificate relaþiile de subordonare ºi colaborare. Este necesarã elaborarea de standarde, protocoale de practicã care sã asigure cali-tatea serviciilor ºi delimitarea ariilor de competenþã ale diferiþilor furnizori implicaþi în standardizate pentru colectarea ºi raporta-sistemul de asistenþã medicalã comunitarã. rea informaþiilor la fiecare nivel (autoritãþi Programul de formare iniþialã a asistenþilor locale, Direcþii de Sãnãtate Publicã, medicali comunitari trebuie sã se bazeze pe Ministerul Sãnãtãþii etc.)evaluarea nevoilor de învãþare în vederea · Trebuie realizate analize ºi evaluãri peri-punerii în practicã a responsabilitãþilor în odice, pe baza unui sistem informaþional conformitate cu fiºa de post ºi respectarea coerent, care permitã ajustarea permanen-procedurilor ºi protocoalelor de practicã tã a programului la nevoile comunitãþilor.agreate.

RECOMANDÃRI


tentul medical de îngrijiri la domiciliu). Ace-· Este recomandatã elaborarea unor standar-laºi capitol menþioneazã angajarea cu con-de privind dotarea asistenþilor medicali co-tract de muncã pe perioadã determinatã munitari care sã þinã cont de responsabilitã-a tuturor categoriilor profesionale implicate þile lor, de activitãþile ºi de nevoile la nivelul în asistenþã medicalã comunitarã la unitãþile comunitãþii. Standardele trebuie sã cuprin-sanitare desemnate. Aceste reglementãri dã: organizarea ºi dotarea spaþiului de pot introduce dificultãþi în asigurarea suste-lucru, echipament medical, telefon, echipa-nabilitãþii Programului.ment informatic, de comunicaþii, mijloace de Odatã menþionatã prin lege, angajarea asis-transport, echipament de protecþie etc. Este ·

ã tenþilor medicali comunitari se va putea face necesarã asigurarea unui buget de practic .exclusiv prin contract de muncã cu perioa-· Extinderea Programului de Asistenþã Medi-

calã Comunitarã la nivel naþional este posi- dã determinatã, conducând astfel la instabi-bilã începând cu anul 2006 prin reglemen- litate ºi nesiguranþã în rândul acestora.tãrile cuprinse în pachetul legislativ privind · Introducerea unor noi profesii (asistentul reforma sistemului de sãnãtate, promovatã medical comunitar de psihiatrie, asistentul de Ministerul Sãnãtãþii. Titlul II din Legea medical de îngrijiri la domiciliu), fãrã atribuþii menþionatã, „Programele Naþionale de clar definite, fãrã un program de formare Sãnãtate”, prevede înfiinþarea unei noi standardizat, poate conduce la o utilizare direcþii în structura Ministerului Sãnãtãþii ineficientã a fondurilor ºi la suprapunerea numitã Agenþia Naþionalã pentru Programe atribuþiilor fiecãrei profesii. Un program pilot de Sãnãtate. Aceastã Agenþia se înfiinþeazã este recomandat la nivelul unui numãr de „pentru proiectarea ºi realizarea programe- comunitãþi selectate pentru a se evalua da-

cã introducerea „asistentului medical comu-lor naþionale de sãnãtate - art.47”. De nitar de psihiatrie” este necesarã, sau dacã, asemenea, la articolul 53, se menþioneazã prin formare suplimentarã în acest domeniu, cã „programele naþionale sunt implemen-asistentul medical comunitar poate avea tate ºi coordonate la nivel naþional de atribuþii extinse în aria serviciilor comunitare Agenþia Naþionalã pentru Programe de de psihiatrie. În prezent, asistenþii medicali Sãnãtate”. Acelaºi articol menþioneazã cã comunitari se ocupã ºi de bolnavii psihici implementarea ºi monitorizarea progra-din comunitãþile pe care le deservesc.melor la nivel regional ºi local este asigu-

· Legea prevede ºi angajarea asistenþilor ratã de institutele de sãnãtate publicã ºi sociali la nivelul unitãþilor sanitare desemna-Direcþiile de Sãnãtate Publicã.te, ºi „colaborarea” acestora cu autoritãþile · Pe de altã parte, Titlul V al legii -„Asistenþã locale. Aceastã menþiune ar putea conduce Medicalã Comunitarã”, prevede pentru la refuzul autoritãþilor locale de a angaja coordonarea programelor naþionale de asistenþi sociali, solicitând acest lucru auto-asistenþã medicalã comunitarã înfiinþarea ritãþilor sanitare.unei Comisii interdepartamentale în sub-

· În concluzie, este necesar ca normele la ordinea primului-ministru - art.128, iar pentru aceastã lege sã clarifice toate aceste as-realizarea acestor programe se înfiinþeazã pecte, iar Programul de Asistenþã medicalã Unitatea de Management a a Programelor Comunitarã din urmãtorii ani sã includã de Asistenþã Medicalã Comunitarã intervenþii pilot care sã identifice cele mai (UMPAMC) în cadrul ªcolii Naþionale de cost-eficace activitãþi ºi servicii medicale la Sãnãtate Publicã ºi Management Sanitar. nivel comunitar. Relaþiile funcþionale între toate aceste orga-

· De asemenea, este necesarã pãstrarea nisme nu sunt clare. Este necesar ca nor-continuitãþii Programului, prin utilizarea ex-mele de aplicare a legii sã clarifice atribuþiile pertizei care existã la nivelul instituþiilor care specifice care revin fiecãrui organism men-au avut în responsabilitate pânã acum coor-þionat anterior în elaborarea, implementarea, donarea, implementarea ºi monitorizarea monitorizarea ºi coordonarea programelor intervenþiilor de asistenþã medicalã comu-naþionale de asistenþã medicalã comunitarã.nitarã. De asemenea, este importantã · De asemenea, la articolul 136, care defi-mobilizarea ºi utilizarea experienþei ºi ex-neºte categoriile profesionale care derulea-pertizei existente la nivelul organizaþiilor zã servicii ºi activitãþi de asistenþã medicalã publice ºi neguvernamentale care au comunitarã, este menþionat ºi asistentul so-derulat proiecte ºi programe în domeniul cial, cãruia îi revin astfel prin lege ºi atribuþii asistenþei medicale comunitare.medicale. Noi profesii sunt introduse (asis-

tentul medical comunitar de psihiatrie, asis-


1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

Crt.

Bacãu

Bihor

Botoºani

Cãlãraºi

Constanþa

Dolj

Brãila

Hunedoara

Ialomiþa

Iaºi

Gorj

Ilfov

Mehedinþi

Bucureºti

Maramureº

Mureº

Suceava

Olt

Sibiu

Teleorman

Tulcea

Vaslui

Vâlcea

Vrancea

Judeþ

13

22

50

23

22

30

10

22

21

24

10

11

17

17

10

15

32

10

10

15

32

21

31

18

486

-

15

23

18

14

-

-

12

15

-

-

-

-

15

-

-

-

-

-

-

16

-

-

-

128

3

2

-

-

2

-

-

-

-

-

-

6

9

-

-

-

-

-

-

9

-

-

-

-

31

5

5

11

4

5

20

-

7

6

22

-

3

5

2

-

15

20

-

-

-

14

13

20

-

177

5

-

16

1

1

10

10

3

-

2

10

2

3

-

10

-

12

10

10

6

2

8

11

18

150

13

22

46

23

22

30

10

22

21

24

10

11

17

17

10

15

32

10

10

15

32

21

31

18

482

-

-

4

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

4

JSI/USAID

JSI/USAID

UNICEF

UNICEF

UNICEF

JSI/USAID

UNICEF

UNFPA

UNICEF

JSI/USAID

JSI/USAID

UNFPA

UNFPA

JSI/USAID

UNFPA

UNICEF

UNICEF

JSI/USAID

UNFPA

UNFPA

UNFPA

UNFPA

JSI/USAID

UNICEF

Nr. AMC angajaþi

2002 2003 2004 2005 Spital Primãrie Finanþatori

Total 24 judeþe:

ANEXA 1

Situaþia asistentelor medicale comunitare


1. SUBORDONARE:

2. COLABORARE:

3. ATRIBUÞII:

DSPJ ºi DSP Mun. Bucureºti - medicul inspector AFS, asistentul medical pentru

managementul îngrijirilor de sãnãtate, asistent medical desemnat de DSPJ ºi DSP a

Mun. Bucureºti.

Spitalul teritorial în structura cãruia funcþioneazã.

· Medicul ºi asistenta de familie

· Primãria

· Direcþia pentru Protecþia Drepturilor Copilului

· Serviciile medicale de specialitate, curative ºi preventive

· Alte compartimente ºi categorii profesionale implicate în sistemul serviciilor de asistenþã

socialã

· Organizaþii nonguvernamentale

1. Identificã familiile cu risc crescut de îmbolnãvire din cadrul comunitãþii.

2. Determinã nevoile medico-sociale ale populaþiei cu risc.

3. Culege date despre starea de sãnãtate a familiilor din teritoriul unde îºi desfãºoarã

activitatea.

4. Pledeazã pentru sãnãtatea populaþiei ºi stimuleazã acþiuni destinate protejãrii

sãnãtãþii.

5. Planificã ºi monitorizeazã programe de sãnãtate.

6. Identificã, urmãreºte ºi supravegheazã medical gravide cu risc medico-social în

colaborare cu medicul ºi asistenta de familie pentru asigurarea în familie a

condiþiilor favorabile dezvoltãrii nou nãscutului.

7. Viziteazã la domiciliul lãuzele, recomandând mãsurile necesare de protecþie a

sãnãtãþii mamei ºi nou nãscutului.

8. În cazul unei probleme sociale ia legãtura cu serviciul social din primãrie ºi din alte

structuri pentru prevenirea abandonului sau cu mediatorul sanitar din comunitãþile

de romi.

9. Supravegheazã în mod activ starea de sãnãtate a sugarului ºi copilului mic.

10. Promoveazã alãptarea ºi practicile corecte de nutriþie.

11. Participã în echipã la desfãºurarea diferitelor acþiuni colective, pe teritoriul

comunitãþii: vaccinãri, programe de screening populaþional, implementarea

programelor naþionale de sãnãtate

Fiºa de post a asistentelor medicale comunitare

ANEXA 2


12. Participã la aplicarea mãsurilor de luptã în focar.

13. Îndrumã toþi contacþii depistaþi pentru controlul periodic.

14. Semnaleazã medicului de familie cazurile suspecte de boli transmisibile constatate

cu ocazia activitãþii sale în teren.

15. Viziteazã sugarii cu risc medico-social trataþi la domiciliu ºi urmãreºte aplicarea

mãsurilor terapeutice recomandate de medic.

16. Urmãreºte ºi supravegheazã în mod activ copiii din evidenþa specialã (TBC, SIDA,

anemie, prematuri etc.).

17. Identificã persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie ºi contribuie la

înscrierea acestora; preia din maternitate ºi supravegheazã activ nou-nãscuþii ale

cãror mame nu sunt pe listele medicilor de familie sau în zonele unde nu existã

medic de familie.

18. Organizeazã activitãþi de consiliere ºi demonstraþii practice pentru diferite categorii

populaþionale.

19. Colaboreazã cu ONG-uri ºi alte instituþii pentru realizarea programelor ce se

adreseazã unor grupuri þintã de populaþie (psihici, vârstnici, alcoolici, consumatori

de droguri) în conformitate cu strategia naþionalã

20. Identificã persoanele de vârstã fertilã; disemineazã informaþii specifice de

planificare familialã/contracepþie.

21. Identificã cazurile de violenþã în familie, cazurile de abuz, persoanele cu handicap,

bolnavii cronici din familiile vulnerabile.

22. Efectueazã educaþie pentru un stil de viaþã sãnãtos.

1. Respectã normele eticii profesionale, asigurând pãstrarea confidenþialitãþii

2. Are responsabilitatea tuturor actelor ºi hotãrârilor luate în conformitate cu pregãtirea

profesionalã ºi limitele de competenþã.

3. Îºi îmbunãtãþeºte nivelul cunoºtinþelor profesionale prin studiu individual sau alte

forme de educaþie continuã.

4. Þine evidenþa ºi completeazã la zi documentele cu care lucreazã: registrele, fiºele

de planificarea vizitelor la domiciliu etc.

4. RESPONSABILITÃÞI:


ANEXA

Model de catagrafie

* Din motive de confidenþialitate, elementele ce pot duce la identificarea persoanelor au fost alterate digital.


ANEXA 4

Machetele de raportare lunarã utilizate de cãtreasistentele medicale comunitare


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11 12

13

14

15

16

17

18

Nr. c

rt.

Nr. to

tal c

op

ii lu

aþi

în e

vid

en

þã

Nr. n

ou

-nã

scu

þi

Nr. p

rem

atu

ri

Nr. c

op

ii a

lime

nta

þi e

xclu

siv

na

tura

l

Nr. îm

bo

lnã

viri a

cute

Nr. c

azu

ri b

oli

infe

cþio

ase

Nr. c

azu

ri c

ron

ice

Nr. c

azu

ri r

ah

itism

Nr. c

azu

ri a

ne

mie

Nr. c

azu

ri H

IV/S

IDA

Nr. c

azu

ri T

BC

Nr. to

xico

ma

ni

Nr. c

azu

ri c

op

ii cu

ne

voi s

pe

cia

le

Nr. c

azu

ri a

ba

nd

on

aþi/

inst

ituþio

na

liza

þi

Nr. c

azu

ri c

op

ii d

ezi

nst

ituþio

na

liza

þi

Nr. c

azu

ri s

oci

ale

Nr. c

op

ii m

altr

ata

þi

Nr. d

ece

se -

do

mic

iliu

-

spita

l

0 -

1 a

n1

- 5

an

i5

- 1

8 a

ni

-

---

- -2

lun

i 4

lun

i 6

lun

i

Tota

l În

tra

tam

en

t To

tal

În

tra

tam

en

t To

tal

În

tra

tam

en

t

Ca

mp

an

ii d

e v

acc

inã

ri: tip

ul i

mu

niz

ãri

n

r. im

un

izã

ri:

Nr. a

cþiu

ni e

du

caþie

sa

nita

rã

· S

e r

ap

ort

ea

zã lu

na

r la

DS

P n

um

ai c

azu

rile

no

i ºi D

SP

-ul r

ap

ort

ea

zã trim

est

ria

l ºi a

nu

al c

um

ula

t la

UM

P.

FIª

Ã D

E R

AP

OR

TA

RE

CO

PII


Nr.crt

. T

OTA

L

1N

r. t

ota

l p

op

ula

þie

ca

tag

rafi

atã

0

2N

r. c

op

ii 0

-18

an

i

3N

r. a

du

lþi (

18

-57

an

i F/1

8-6

2 a

ni B

)

4N

r. v

ârs

tnic

i (p

est

e 5

7 a

ni F

/ 6

2 a

ni B

)

5N

r. p

ers

oa

ne

în

scrise

la m

ed

icu

l de

fa

mili

e

6N

r. fe

me

i de

vâ

rstã

fe

rtilã

( 1

5 -

45

an

i)

7N

r. fe

me

i ca

re u

tiliz

ea

zã

me

tod

e c

on

tra

cep

tive

8N

r.d

ece

se

ad

ulþi

Do

mic

iliu

Sp

ital

9N

r. d

ece

se

vâ

rstn

ici

Do

mic

iliu

Sp

ital

10

Nr. p

ers

oa

ne

cu

ris

c so

cia

l

11N

r. p

ers

oa

ne

ne

însc

rise

la m

ed

icu

l de

fa

mili

e

12

Nr. c

azu

ri d

e v

iole

nþã

în

fa

mili

e

13

Nr. v

ârs

tnic

i à

fã

rã fa

mili

e

à n

evo

i so

cio

-me

d.

14

Nr. a

du

lþi c

u T

BC

15

Nr.a

du

lþi c

u H

IV/S

IDA

16

Nr.a

du

lþi c

u h

an

dic

ap

IDE

NT

IFIC

AT

E A

SIS

TA

TE

R

EZ

OLV

AT

E

· N

um

ãru

l 2 a

du

na

t cu

3 º

i 4 tre

bu

ie s

ã d

ea

to

talu

l de

po

pu

laþie

, a

dic

ã n

r. 1

IOM

C -

UM

P

Jud

. Ia

lom

iþa

PN

3 4

/1 "D

ezv

olt

are

a s

iste

mu

lui d

e a

sis

ten

þã m

ed

ica

lã c

om

un

ita

rã"

FIª

Ã D

E R

AP

OR

TA

RE

AD

UL

ÞI / V

ÂR

ST

NIC

I


Trim

est

rul I

de

sa

rcin

ãT

rim

est

rul I

Id

e s

arc

inã

Trim

est

rul I

IId

e s

arc

inã

Ob

se

rva

þiiT

OTA

L

0

0 0 0 0 0 0

Nr. to

tal g

ravid

e d

ep

ista

te în

te

rito

riu

(în

scrise

+ n

eîn

scrise

la M

F)

Nr. g

ravid

e n

eîn

scrise

la M

F

Nr. g

ravid

e în

scr

ise

de

AM

C la

MF

din

nr. d

e g

ravi

de

ne

însc

rise

de

pis

tate

Nr. g

ravid

e c

u p

rob

lem

e s

ocia

le

Nr. g

ravid

e c

u p

rob

lem

e m

ed

ica

le (

sarc

inã

cu

ris

c)

Nr. c

on

sulta

þii p

ren

ata

le

Nr. to

tal a

vort

uri d

in c

are

:

- sp

on

tan

e

- m

ed

ica

le

- e

mp

iric

e

Nr. n

aºt

eri în

reg

istr

ate

la d

om

icili

u

Nr. d

ece

se g

ravid

ã/lã

uzã

: -

do

mic

iliu

- sp

ital

- a

ltele

Nr. g

ravid

e c

are

au

acc

ep

tat co

nsi

liere

a

Niv

el e

du

ca

þion

al g

ravid

ã

Fã

rãin

stru

ire

ªco

alã

prim

arã

Stu

dii

lice

ale

Stu

dii

po

stli

ce

ale

Stu

dii

un

ive

rsita

re

· N

r. a

cþiu

ni e

du

ca

þie s

an

itarã

· S

e r

ap

ort

ea

zã

lun

ar

la D

SP

nu

ma

i ca

zurile

no

i ºi D

SP

-ul r

ap

ort

ea

zã trim

est

ria

l ºi a

nu

al c

um

ula

t la

UM

P.

PN

3 4

/1 "D

ezv

olt

are

a s

iste

mu

lui d

e a

sis

ten

þã m

ed

ica

lã c

om

un

ita

rã"

FIª

Ã D

E R

AP

OR

TA

RE

GR

AV

IDE

INFORMAÞII GENERALE

1. De când lucraþi ca asistent medical comunitar? Vechime (luni)

2. Locuiþi în localitatea în care lucraþi ca asistent medical comunitar?

N Valid 280

L ipsã /Neprecizat 0

M edie 40.78

M edianã 35.00

M inim um 16

M axim um 59

Frecven þã Procent Procent valid Procent cum ulat

Valid 16 1 .4 .4 .4

19 1 .4 .4 .7

22 3 1.1 1.1 1.8

23 4 1.4 1.4 3.2

26 9 3.2 3.2 6.4

27 7 2.5 2.5 8.9

28 13 4.6 4.6 13.6

29 4 1.4 1.4 15.0

30 3 1.1 1.1 16.1

31 4 1.4 1.4 17.5

32 5 1.8 1.8 19.3

33 14 5.0 5.0 24.3

34 18 6.4 6.4 30.7

35 60 21.4 21.4 52.1

36 4 1.4 1.4 53.6

37 1 .4 .4 53.9

38 1 .4 .4 54.3

39 1 .4 .4 54.6

40 1 .4 .4 55.0

41 11 3.9 3.9 58.9

42 2 .7 .7 59.6

43 1 .4 .4 60.0

45 3 1.1 1.1 61.1

46 7 2.5 2.5 63.6

47 2 .7 .7 64.3

48 1 .4 .4 64.6

49 1 .4 .4 65.0

50 1 .4 .4 65.4

51 3 1.1 1.1 66.4

52 11 3.9 3.9 70.4

53 13 4.6 4.6 75.0

54 69 24.6 24.6 99.6

59 1 .4 .4 100.0

Total 280 100.0 100.0

Frecven þã Procent

da 246 87.9

nu 34 12.1

Valid

Total 280 100.0

ANEXA 5

Analiza statisticã a datelor culese din chestionareleaplicate asistentelor medicale comunitare


3. Ce numãr de locuitori are:

Comunitate deservitã

Localitatea în care lucreazã

N Valid 248 134

Lipsã/Neprecizat 32 146

Medie 4997.08 21322.58

Medianã 3106.00 4250.00

Minimum 400 286

Maximum 117600 400000

Sumã 1239276 2857226

4. Câþi medici de familie lucreazã în prezent în:

Comunitate deservitã

Localitatea în care lucreazã

N Valid 235 136

Lipsã/Neprecizat 45 144

Medie 3.81 4.46

Medianã 2.00 2.00

Minimum 1 1

Maximum 100 100

Sumã 895 606

5. Cum apreciaþi utilitatea activitãþii dumneavoastrã în raport cu nevoile comunitãþii?

Frecvenþã Procent Procent

valid Procent cumulat

Valid Foarte utilã 205 73.2 74.0 74.0

Utilã 70 25.0 25.3 99.3

Oarecum utilã 2 .7 .7 100.0

Total 277 98.9 100.0

Lipsã/Neprecizat 0 3 1.1

Total 280 100.0

FIªA POSTULUI 6. Aveþi o fiºã a postului?

Frecvenþã Procent Procent valid Procent cumulat

Valid da 280 100.0 100.0 100.0

nu 0 0 0 100.0

Total 280 100.0 100.0 100.0

7. De unde aþi primit fiºa postului?



Valid DSP 241 86.1 86.4 86.4

Spital teritorial 2 .7 .7 87.1

Primãrie 1 .4 .4 87.5

Formatori 2 .7 .7 88.2

DSP ºi Spital teritorial 13 4.6 4.7 92.8

DSP ºi Primãrie 1 .4 .4 93.2

DSP ºi Formatori 13 4.6 4.7 97.8

Spital teritorial ºi Formatori 3 1.1 1.1 98.9

DSP, Spital teritorial ºi Formatori

3 1.1 1.1 100.0

Total 279 99.6 100.0

Lipsã/Neprecizat 0 1 .4

Total 280 100.0


8. Responsabilitãþile care vã revin vã sunt:



Valid Foarte clare

175 62.5 63.9 63.9

Clare 98 35.0 35.8 99.6

Neclare 1 .4 .4 100.0

Total 274 97.9 100.0


Total 280 100.0

9. Enumeraþi atribuþiile pe care le aveþi (ce trebuie sã faceþi în comunitate):

Descriere Numãr %

Depistare ºi supraveghere la domiciliu: gravide, lãuze, nou nãscuþi, sugari, copii, prematuri, persoane suspecte de boli transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavi cronici, vârstnici; respectarea administrãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în focarele de infecþie.

266 18.9

Identificarea, depistarea activã, supravegherea ºi facilitarea accesului la servicii medicale în rândul populaþiei neînscrise pe listele medicilor de familie din comunitate: gravide, lãuze, nou nãscuþi, nou veniþi în comunitate.

232 16.5

Identificarea ºi rezolvarea unor probleme medico-sociale: facilitarea obþinerii de acte de identitate, violenþã domesticã, a instituþionalizãrii persoanelor cu handicap sau fãrã familie, a obþinerii ajutorului social.

211 15.0

Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (alãptat, planificare familialã, diversificarea alimentaþiei, stil de viaþã sãnãtos, riscurile fumatului ºi consumului de alcool).

179 12.7

Identificarea nevoilor în domeniul sãnãtãþii la nivel individual, grupuri defavorizate sau al întregii comunitãþi.

137 9.7

Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în campanile de vaccinãri. 115 8.2 Participarea la identificarea ºi rezolvarea problemelor generale ale comunitãþii.

93 6.6

Raportãri privind sugarii, gravidele, copii, adulþii, vârstnicii, diverse programe de sãnãtate.

58 4.1

Menþinerea legãturii cu spitalele pentru asigurarea supravegherii cazurilor externate ce necesitã urmãrire specialã (nou nãscuþi).

42 3.0

Prevenirea abandonului copiilor ºi supravegherea reinserþiei în familii a copiilor dezinstituþionalizaþi.

28 2.0

Catagrafie 21 1.5 Activitate medicalã curativã – pachet minimal de servicii medicale acordate pacienþilor neasiguraþi.

14 1.0

Consiliere PF. 10 0.7 Prevenþie, profilaxie. 4 0.3

10. Existã aspecte pe care consideraþi cã trebuie sã le adãugaþi activitãþii dumneavoastrã

curente? Da (vã rugãm sã le listaþi!) Nu



Valid da 60 21.4 21.4 21.4

nu 220 78.6 78.6 100.0

Total 280 100.0 100.0


Descriere Numãr %

Rezolvarea unor probleme sociale: obþinerea de acte de identitate, accesul în centrele maternale, plasamentele copiilor, sprijinirea persoanelor cu handicap în diverse demersuri, efectuarea de anchete medico-sociale.

71 71.7

Activitãþi medicale minimale (tratamente la domiciliu, medicaþie de urgenþã). 23 23.2

Sprijinirea/colaborarea cu mediatorii sanitari pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate ale membrilor comunitãþilor de rromi, pânã la înscrierea lor pe listele medicilor de familie.

2 2.0

Distribuþia de contraceptive. 2 2.0

Educaþie continuã / perfecþionare. 1 1.0

191 Lipsã/Neprecizat; 89 Cazuri valide

11. Listaþi atribuþiile care vã revin în prezent ºi pe care consideraþi cã ar trebui sã le îndeplineascã altcineva. Menþionaþi cine. Atribuþie Numãr %

Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate, depistarea ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru diverse cazuri speciale.

37 50

Depistarea ºi supravegherea gravidelor, sugarilor ºi efectuarea examenelor de bilanþ.

12 16.2

Relaþii cu autoritãþile (privind abandonul, violenþa). 11 14.9

Urgenþele medico-chirurgicale ºi tratamentele prescrise bolnavilor trataþi de medicii din comunitate.

7 9.5

Culegere date din teren (cartografie fântâni). 4 5.4

Distribuirea laptelui praf. 1 1.4

Vaccinãrile la copii. 1 1.4

Relaþia cu persoanele de etnie rromã, cu excepþia situaþiilor în care s-ar obþine sprijin din partea DSP ºi a liderilor acestei comunitãþi.

1 1.4

Cine sã preia? Numãr %

Autoritãþi (poliþie, primãrie). 38 56.7 Medicul de familie ºi asistenta lui. 19 28.4 Asistentul social ºi reþeaua de protecþia a copilului. 7 10.4 Mediator medical (din etnie). 3 4.5

Medicul de familie ºi asistenta lui:

Atribuþie Numãr %


8 30.8

Urgenþele medico-chirurgicale ºi tratamentele prescrise bolnavilor trataþi de medicii din comunitate.

6 23.1


4 15.4



Vaccinãrile la copii. 1 3.8

Asistentul social ºi reþeaua de protecþie a copilului:

Atribuþie Numãr %


4 40.0



2 20.0


Autoritãþi (politie, primãrie) Atribuþie Numãr %

Rezolvarea problemelor sociale: obþinerea de acte de identitate, depistarea ºi urmãrirea cazurilor sociale, întocmirea dosarelor pentru diverse cazuri speciale

30 60.0


Depistarea ºi supravegherea gravidelor, sugarilor ºi efectuarea examenelor de bilanþ

5 10.0

Urgenþele medico-chirurgicale ºi tratamentele prescrise bolnavilor trataþi de medicii din comunitate

2 4.0


Vaccinãrile la copii 1 2.0

Mediator medical (din etnie) Atribuþie Numãr %


2 66.7

Relaþia cu persoanele de etnie rromã, cu excepþia situaþiilor în care s-ar obþine sprijin din partea DSP ºi a liderilor acestei comunitãþi.

1 33.3

ATRIBUÞII SPECIFICE 12. Care este numãrul persoanelor din comunitatea dumneavoastrã care nu sunt înscrise pe lista

medicilor de familie în prezent? N Valid 219

Lipsã/Neprecizat 61

Medie 756.71

Medianã 142.00

Minimum 1

Maximum 33153

Sumã 165720

13. Cum aþi determinat acest numãr?

Descriere Numãr %

Catagrafierea membrilor comunitãþii cu menþionarea acestei informaþii. 162 60.7

Din discuþiile cu membri comunitãþii. 73 27.3

Informaþii obþinute de la medicul de familie din comunitate sau primãrie. 32 12

51 Lipsã/Neprecizat; 229 Cazuri valide 14. Câte persoane din aceastã categorie aþi ajutat sã se înscrie pe lista medicilor de familie în

anul 2005? N Valid 211


Medie 76.52

Medianã 32.00

Minimum 1

Maximum 1651

Sumã 16145


15. Câte naºteri s-au înregistrat în comunitatea dumneavoastrã în anul 2005? · gravide înscrise la medicul de familie: __________ N Valid 267


Medie 39.39

Medianã 26.00

Minimum 2

Maximum 1070

Sumã 10517

· gravide neînscrise la medicul de familie: __________ N Valid 150


Medie 15.37

Medianã 7.00

Minimum 1

Maximum 610

Sumã 2306

· sursa de informaþii: __________________________

Descriere Numãr %

Depistare directã (vizitã la domiciliu). 154 54.8 Surse oficiale (spital, medicul de familie, asistenta medicului de familie, dispensar, primãrie). 89 31.7 Din surse neoficiale (vecini, prieteni, familie, comunitate, cunoºtinþe, de la pacient, mediatorul medical). 24 8.5

Catagrafie. 14 5

62 Lipsã/Neprecizat; 218 Cazuri valide 16. Câte naºteri la domiciliu s-au înregistrat în comunitatea dumneavoastrã în 2005?

· gravide înscrise la medicul de familie: __________ N Valid 90


Medie 5.78

Medianã 1.00

Minimum 1

Maximum 45

Sumã 520

· gravide neînscrise la medicul de familie: __________ N Valid 33


Medie 3.76

Medianã 1.00

Minimum 1

Maximum 28

Sumã 124

· sursa de informaþii: __________________________

Descriere Numãr %

Depistare directã (vizitã la domiciliu). 65 60.2 Surse oficiale (spital, medicul de familie, asistenta medicului de familie, dispensar, primãrie). 29 26.9 Din surse neoficiale (vecini, prieteni, familie, comunitate, cunoºtinþe, de la pacient, mediatorul medical). 9 8.3

Catagrafie. 5 4.6


17. Câþi nou-nãscuþi aþi supravegheat activ în anul 2005 în comunitatea dumneavoastrã? · nãscuþi de mame înscrise la medicul de familie __________ N Valid 260


Medie 37.61

Medianã 28.00

Minimum 1

Maximum 300

Sumã 9778

· nãscuþi de mame neînscrise la medicul de familie __________ N Valid 111


Medie 9.89

Medianã 5.00

Minimum 1

Maximum 70

Sumã 1098

18. Descrieþi activitãþile de supraveghere a gravidei pe care le realizaþi în mod obiºnuit:

Descriere Numãr %

Activitãþi de educaþie sanitarã (consiliere, igienã, alimentaþie, regim de viaþã, evitarea fumatului ºi a consumului de alcool, pregãtire pentru naºtere ºi alãptare, evitarea consumului de medicamente, pregãtirea camerei nou nãscutului).

223 31.8

Efectuarea de consultaþii prenatale la domiciliul gravidei cu urmãrirea parametrilor medicali, familiali ºi sociali din momentul luãrii în evidenþã, a celor din timpul sarcinii ºi stabilirea datei probabile a naºterii.

207 29.5

Facilitarea respectãrii programului de vizite prenatale ºi îndrumarea gravidei la medicul de familie ºi consultaþiile de specialitate necesare.

158 22.5

Depistarea ºi facilitarea luãrii în evidenþã la medicul de familie,

113 16.1


19. Aþi identificat vreun caz de gravidã la risc? Da; câte aþi trimis la medicul de familie/ medicul specialist? __________ Nu



Valid da 217 77.5 77.5 77.5

nu 63 22.5 22.5 100.0

Total 280 100.0 100.0

N Valid 217

Lipsã/Neprecizat 0

Medie 6.39

Medianã

Minimum 0

Maximum 40

Sumã 1386


20. Descrieþi activitãþile de supraveghere a lehuzei pe care le realizaþi în mod obiºnuit:

Descriere Numãr %

Urmãrirea parametrilor caracteristici supravegherii lehuzei (stare generalã, temperaturã, TA, puls, aspectul lohiilor, involuþia uterului, secreþia de lapte, stare psihicã, aspectul sânilor, aspectele care necesitã consult medical de urgenþã).

245 39.4

Educaþia sanitarã (alãptat, igienã, alimentaþie, regim de odihnã, evitarea fumatului ºi a consumului de alcool, efortul fizic ºi stres-ul.

195 31.4

Consiliere postnatalã, inclusiv aspecte familiale ºi sociale. 57 9.2

Îndrumarea cãtre medic pentru supravegherea obiºnuitã a lehuziei sau în cazul apariþiei unor stãri ce necesitã consultaþia unui medic.

29 4.7

Educaþia pentru îngrijirea nou nãscutului (proba suptului, alãptatul).

28 4.5

Educaþie pentru contracepþie. 24 3.9

Identificarea ºi tratarea unor condiþii patologice: angorjarea sânilor, mastita.

22 3.5

Urmãrire condiþii socio-economice, locuinþa, familia. 15 2.4

Înscrierea nou nãscutului pe lista unui medic de familie. 7 1.1

12 Lipsã/Neprecizat; 268 Cazuri valide 21. Aþi identificat vreun caz de lehuzã cu patologie?

Da; câte aþi trimis la medicul de familie/ medicul specialist? __________ Nu

Frecvenþã Procent

Procent valid

Procent cumulat

Valid da 66 23.6 23.6 23.6

nu 214 76.4 76.4 100.0

Total 280 100.0 100.0

N Valid 61

Lipsã/Neprecizat 5

Medie 2.23

Medianã 2.00

Minimum 1

Maximum 10

Sumã 136

22. Descrieþi activitãþile de supraveghere a nou-nãscutului ºi sugarului pe care le realizaþi în mod

obiºnuit:

Descriere Numãr %

Supravegherea nou nãscutului ºi sugarului (dezvoltare psiho-motorie).

261 34.8

Educaþia sanitarã a mamei privind igiena, alimentaþia, programul de somn, încãperea în care stã nou nãscutul sau sugarul, semnele ºi simptomele care necesitã consult medical de urgenþã, programul de vizite la medic, mãsuri necesare siguranþei.

222 29.6

Administrarea tratamentelor profilactice ºi mobilizarea pentru vaccinãri.

136 18.2

Diversificarea alimentaþiei sugarului. 57 7.6

Facilitarea înscrierii nou nãscutului pe lista unui medic de familie din comunitate.

33 4.4

Cadrul familial, condiþii socio-economice. 30 4.0

Supravegherea administrãrii tratamentului prescris de medic în cazul nou nãscuþilor ºi sugarilor bolnavi.

5 0.7

Verificarea existenþei certificatului de naºtere. 5 0.7



23. Aþi identificat vreun caz de nou-nãscut sau sugar bolnav care necesita tratament urgent? Da; câþi aþi trimis la spital? __________ Nu



Valid da 183 65.4 65.4 65.4

nu 97 34.6 34.6 100.0

Total 280 100.0 100.0

N Valid 167


Medie 7.92

Medianã 4.00

Minimum 1

Maximum 86

Sumã 1323

24. Câþi sugari aþi supravegheat activ în anul 2005?

N Valid 246


Medie 42.16

Medianã 32.00

Minimum 3

Maximum 260

Sumã 10372

25. Câþi dintre sugarii pe care i-aþi supravegheat activ în anul 2005 au fost alimentaþi artificial?

N Valid 242


Medie 18.38

Medianã 12.00

Minimum 1

Maximum 200

Sumã 4447

26. Descrieþi pe scurt recomandãrile privind alãptatul pe care le faceþi gravidelor, lehuzelor ºi

mamelor:

Descriere Numãr %

Promovarea alãptatului (conþinutul laptelui matern în substanþe nutritive ºi anticorpi, toleranþa, rolul în contracepþie, costuri, relaþia dintre mamã ºi copil, uºurinþa utilizãrii).

230 54.1

Educaþie pentru sãnãtate a mamei care alãpteazã (alimentaþie, mod de viaþã, consum de medicamente, evitarea fumatului ºi a consumului de alcool).

101 23.8

Tehnica alãptatului (modul în care se alãpteazã, ritmicitatea supturilor, igiena sânilor).

87 20.5

Semne de alarmã pentru care trebuie sã se solicite consultaþie medicalã.

4 0.9

Prevenþie. 3 0.7



27. Descrieþi pe scurt activitãþile de supraveghere a copilului 1 – 5 ani pe care le realizaþi în mod obiºnuit:

Descriere Numãr %

Monitorizarea dezvoltãrii fizice ºi neuro-psihice. 167 21.4

Depistarea de îmbolnãviri ºi facilitarea accesului la medicul de familie atât pentru intervenþii curative cât ºi profilactice.

156 20.0

Educaþie sanitarã – alimentaþie, igienã. 150 19.3

Mobilizarea pentru vaccinãri. 109 14.0

Mediul familial (supraveghere, violenþã, condiþii de trai). 92 11.8

Relaþionare familie ºi comunitate. 56 7.2

Tratarea copiilor bolnavi. 32 4.1

Supraveghere generalã (sãnãtate, activitate zilnicã). 7 0.9

Supravegherea tratamentelor medicale prescrise. 5 0.6

Supravegherea activã a copiilor din evidenþele speciale. 5 0.6

3 Lipsã/Neprecizat; 277 Cazuri valide 28. Descrieþi pe scurt activitãþile de supraveghere a copilului ºcolar pe care le realizaþi în mod

obiºnuit:

Descriere Numãr %

Educaþie sanitarã (alimentaþie, program de muncã ºi de odihnã, evitarea fumatului ºi a consumului de alcool ºi droguri, contracepþie, gripa aviarã).

185 29.8

Participã la efectuarea examenelor de bilanþ periodice. 121 19.5

Vaccinãri/imunizãri. 83 13.4

Participarea la triajele epidemiologice împreunã cu medicul de familie.

58 9.3

Determinarea condiþiilor de viaþã ºi a atmosferei din familie (stare socialã, afectivitate, violenþã, prezenþa unor boli).

53 8.5

Monitorizarea prezenþei la ºcoalã. 51 8.2

Activitãþi specifice asistenþei ºcolare. 38 6.1

Screening-ul pentru identificarea unor afecþiuni transmisibile.

24 3.9

Catagrafiere. 8 1.3


29. Descrieþi pe scurt activitãþile pe care le realizaþi în mod curent în cadrul campaniilor de vaccinãri:

Descriere Numãr %

Mobilizare – iniþialã pe baza informaþiilor de la medicul de familie, verificarea prezenþei la vaccinare, informarea ºcolilor.

229 45.1

Participare activã în cadrul vaccinãrilor. 132 26.0

Educarea mamelor privind beneficiile vaccinãrilor, efectele secundare posibile.

91 17.9

Catagrafiere. 28 5.5

Supravegherea reacþiilor post vaccinale. 28 5.5


30. Care a fost numãrul de cazuri la care aþi intervenit pentru prevenirea abandonului copiilor în anul 2005? N Valid 121


Medie 3.71

Medianã 2.00

Minimum 1

Maximum 35

Sumã 449


Descrieþi pe scurt activitãþile pe care le-aþi realizat:

Descriere Numãr %

Consiliere pãrinþi. 86 45.3

Depistarea cazurilor ºi sesizarea serviciului social din cadrul primãriei, a DPC ºi a medicului de familie.

75 39.5

Demersuri pentru acordarea ajutoarelor financiare. 20 10.5

Participarea la ancheta socialã. 9 4.7

161 Lipsã/Neprecizat; 119 Cazuri valide 31. Aveþi o listã cu persoane în evidenþã specialã (TBC, SIDA, anemie, prematuri etc.)?



Valid da 245 87.5 87.5 87.5

nu 35 12.5 12.5 100.0

Total 280 100.0 100.0

32. De la cine primiþi informaþiile privind persoanele din evidenþele speciale?

Descriere Numãr %

Surse oficiale: medic de familie, asistenta medicului de familie, medici specialiºti, spital, dispensarul TBC, DSP, medic coordonator program, asistent social.

228 72.6

Surse neoficiale: diverse persoane din teren. 65 20.7

Direct de le cei aflaþi în evidenþe speciale. 21 6.7

27 Lipsã/Neprecizat; 253 Cazuri valide 33. Cine stabileºte atribuþiile dumneavoastrã pentru cazurile din evidenþele speciale?

Descriere Numãr %

DSP: medic inspector AFS, asistent medical pentru managementul îngrijirilor de sãnãtate.

149 48.2

Medicul de familie. 87 28.2

Instituþiile care au pus diagnosticul afecþiunii care plaseazã persona în evidenþele speciale: spitalul teritorial, dispensarul TBC, IOMC, medici specialiºti.

68 22.0

Direcþia de Protecþie a Copilului. 4 1.3

Primãria. 1 0.3


34. Care a fost numãrul de familii cu risc crescut de îmbolnãvire din comunitatea dumneavoastrã în anul 2005? N Valid 235


Medie 117.30

Medianã 36.00

Minimum 1

Maximum 1510

Sumã 27565

35. Descrieþi pe scurt criteriile utilizate pentru identificarea acestor familii cu risc crescut de

îmbolnãvire:

Descriere Numãr %

Nivel socio-economic ºi educativ foarte scãzut (lipsa venituri, condiþii de locuit, lipsã apã curentã ºi electricitate, igienã precarã).

196 52.7

Existenþa unui focar de infecþie în familie (bolnav TBC în familie care refuzã tratamentul).

64 17.2

Informaþii transmise de medicii de familie sau specialiºti. 32 8.6

Persoane neînscrise pe lista medicilor de familie. 29 7.8

Membru/membri familiei dependenþi de consumul de alcool sau droguri. 23 6.2

Stil de viaþã, concubinaj, bãtrâni singuri, persoane fãrã familie. 23 6.2

Membru al familiei în evidenþã cu boli transmisibile, TBC, boli psihice. 5 1.3



36. Aþi colaborat în vreun program de screening?



Valid da 71 25.4 25.4 25.4

nu 209 74.6 74.6 100.0

Total 280 100.0 100.0

Descriere Numãr %

Depistarea cancerului de col uterin. 11 91.7

Hipotiroidismul congenital. 1 8.3


37. În cursul anului 2005, aþi desfãºurat activitãþi în urmãtoarele domenii: · semnalarea de cazuri de boli transmisibile medicilor de familie


Valid da 196 70.0 70.0 70.0

nu 84 30.0 30.0 100.0

Total 280 100.0 100.0

· activitãþi de luptã în focar


Valid da 166 59.3 59.3 59.3

nu 114 40.7 40.7 100.0

Total 280 100.0 100.0

La solicitarea ºi sub îndrumarea cui le-aþi fãcut?

Descriere Numãr %

Medic de familie. 113 45.2

DSP - inspector AMC, asistent medical pentru managementul îngrijirilor de sãnãtate.

75 30.0

Dispensar TBC. 17 6.8

Medici specialiºti. 17 6.8

Profesori din ºcoli. 12 4.8

Centrul de planificare familialã. 10 4.0

Primar. 6 2.4

127 Lipsã/Neprecizat; 153 Cazuri valide · catagrafierea femeilor de vârstã fertilã



Valid da 261 93.2 93.2 93.2

nu 19 6.8 6.8 100.0

Total 280 100.0 100.0

· asistenþa vârstnicilor



Valid da 250 89.3 89.3 89.3

nu 30 10.7 10.7 100.0

Total 280 100.0 100.0

ATENÞIE: DEªI S-A RÃSPUNS "DA" ÎN 25% DIN CAZURI, DETALIEREA RÃSPUNSULUIDENOTÃ LIPSA ÎNÞELEGERII TERMENULUI DE SCREENING


· asistarea cazurilor de violenþã domesticã



Valid da 158 56.4 56.4 56.4

nu 122 43.6 43.6 100.0

Total 280 100.0 100.0

· activitãþi de informare/educare a populaþiei în domeniile:

1. promovarea alãptatului



Valid da 271 96.8 96.8 96.8

nu 9 3.2 3.2 100.0

Total 280 100.0 100.0

2. promovarea planificãrii familiale (PF)



Valid da 272 97.1 97.1 97.1

nu 8 2.9 2.9 100.0

Total 280 100.0 100.0

3. prevenirea transmiterii ITS/HIV/SIDA



Valid da 256 91.4 91.4 91.4

nu 24 8.6 8.6 100.0

Total 280 100.0 100.0

4. altele; menþionaþi care:

Descriere Numãr %

Prevenirea bolilor transmisibile - TBC, hepatita A, parazitoze intestinale, gripa aviarã, rujeola, alte boli infecþioase.

38 52.1

Stil de viaþã sãnãtos, prevenirea fumatului, consumului de alcool, droguri.

27 37.0

Sãnãtatea gravidei. 4 5.5

Urgenþe, accidente. 2 2.7

Cancer de sân. 2 2.7

219 Lipsã/Neprecizat; 61 Cazuri valide 38. Aþi efectuat tratamente/proceduri recomandate de medicul de familie?



Valid da 182 65.0 65.0 65.0

nu 98 35.0 35.0 100.0

Total 280 100.0 100.0

Descriere Numãr %

Tratamente injectabile (intra-musculare, intra-venoase). 135 41.5

Îngrijiri post intervenþii chirurgicale (pansamente). 84 25.8

Supravegherea evoluþiei unor bolnavi. 67 20.6 Supraveghere tratamente vârstnici, cronici, familii cu risc social. 24 7.4

Supraveghere tratament TBC. 15 4.6



39. Aþi distribuit materiale de promovare?



Valid da 255 91.1 91.1 91.1

nu 25 8.9 8.9 100.0

Total 280 100.0 100.0

RELAÞII DE COLABORARE 40. Cum apreciaþi relaþiile de colaborare cu cei din comunitatea dumneavoastrã? (bifaþi în dreptul fiecãruia)

Medicul de familie Frecvenþã Procent Procent


Valid foarte bunã 171 61.1 61.3 61.3

bunã 72 25.7 25.8 87.1

aºa ºi aºa 24 8.6 8.6 95.7

slabã 10 3.6 3.6 99.3

foarte slabã 1 .4 .4 99.6

nu colaborez 1 .4 .4 100.0

Total 279 99.6 100.0

Lipsã/Neprecizat 0 1 .4

Total 280 100.0

Asistenta medicului de familie Frecvenþã Procent Procent



bunã 63 22.5 22.9 89.5

aºa ºi aºa 19 6.8 6.9 96.4

slabã 9 3.2 3.3 99.6


Total 275 98.2 100.0


Total 280 100.0

Primar Frecvenþã Procent Procent



bunã 81 28.9 30.5 78.6

aºa ºi aºa 26 9.3 9.8 88.3

slabã 12 4.3 4.5 92.9

foarte slabã 5 1.8 1.9 94.7

nu colaborez 14 5.0 5.3 100.0

Total 266 95.0 100.0


Total 280 100.0

Asistent social Frecvenþã Procent Procent



bunã 73 26.1 28.5 85.9

aºa ºi aºa 21 7.5 8.2 94.1

slabã 6 2.1 2.3 96.5


nu colaborez 3 1.1 1.2 100.0

Total 256 91.4 100.0


Total 280 100.0


Mediator social Frecvenþã Procent Procent



bunã 29 10.4 26.6 71.6

aºa ºi aºa 5 1.8 4.6 76.1

slabã 2 .7 1.8 78.0

foarte slabã 14 5.0 12.8 90.8

nu colaborez 10 3.6 9.2 100.0

Total 109 38.9 100.0


Total 280 100.0

Spital teritorial Frecvenþã Procent

Procent valid

Procent cumulat


bunã 78 27.9 31.3 91.2

aºa ºi aºa 12 4.3 4.8 96.0

slabã 2 .7 .8 96.8


nu colaborez 5 1.8 2.0 100.0

Total 249 88.9 100.0


Total 280 100.0

Asistent medical din DSP Frecvenþã Procent

Procent valid

Procent cumulat


bunã 37 13.2 14.5 92.9

aºa ºi aºa 1 .4 .4 93.3

slabã 1 .4 .4 93.7


nu colaborez 11 3.9 4.3 100.0

Total 255 91.1 100.0


Total 280 100.0

Medicul inspector mamã ºi

copil Frecvenþã Procent

Procent valid

Procent cumulat


bunã 47 16.8 21.7 94.5

aºa ºi aºa 3 1.1 1.4 95.9

slabã 2 .7 .9 96.8


nu colaborez 6 2.1 2.8 100.0

Total 217 77.5 100.0


Total 280 100.0


Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã

ºi Protecþie a Copilului Frecvenþã Procent

Procent valid

Procent cumulat


bunã 94 33.6 40.3 84.5

aºa ºi aºa 16 5.7 6.9 91.4

slabã 5 1.8 2.1 93.6


nu colaborez 7 2.5 3.0 100.0

Total 233 83.2 100.0


Total 280 100.0

ONG-uri Frecvenþã Procent

Procent valid

Procent cumulat


bunã 35 12.5 28.7 75.4

aºa ºi aºa 6 2.1 4.9 80.3

slabã 4 1.4 3.3 83.6


nu colaborez 15 5.4 12.3 100.0

Total 122 43.6 100.0


Total 280 100.0

41. În ce mãsurã vi se cere pãrerea cu privire la deciziile privind sãnãtatea comunitãþii

dumneavoastrã?



Valid În foarte mare mãsurã 56 20.0 20.7 20.7

În mare mãsurã 114 40.7 42.1 62.7

În mãsurã medie 70 25.0 25.8 88.6

În micã mãsurã 25 8.9 9.2 97.8

În foarte micã mãsurã 6 2.1 2.2 100.0

Total 271 96.8 100.0


Total 280 100.0

FORMARE ªI INSTRUIRE 42. Cum consideraþi pregãtirea specificã în asistenþa medicalã comunitarã în raport cu activitatea

curentã?



Valid Foarte potrivitã 104 37.1 38.0 38.0

Potrivitã 154 55.0 56.2 94.2

Oarecum corespunzãtoare 16 5.7 5.8 100.0

Total 274 97.9 100.0


Total 280 100.0


43. Descrieþi pe scurt domeniile/subiectele pentru care consideraþi cã aveþi nevoie de pregãtire

suplimentarã:

Descriere Numãr %

Urgenþe medico-chirugicale – resuscitare. 52 16.8

Legislaþie. 41 13.3

Asistenþã socialã ºi prevenirea abandonului. 38 12.3

Ginecologie. 19 6.1

Planificare familialã. 18 5.8

Psihologie ºi sociologie. 17 5.5

Asistenþa ºi supravegherea vârstnicilor. 16 5.2

Consiliere/comunicare. 16 5.2

Îngrijirea nou nãscutului ºi a sugarului, dezvoltare. 14 4.5

Îngrijiri la domiciliu - evidenþa specialã. 11 3.6

Tehnici folosite la naºtere. 10 3.2

Violenþa în familie. 8 2.6

Cursuri calculator. 8 2.6

Programe de informare/educare pentru populaþie - prevenirea consumului de alcool, droguri etc.

7 2.3

Pediatrie. 7 2.3

Chirurgie. 5 1.6

Îngrijirea ºi nevoile persoanelor cu handicap. 5 1.6

Boli cronice. 4 1.3

Educaþie de sãnãtate. 3 1.0

Gravide cu risc. 3 1.0

BTS. 2 0.6

Susþinerea psihicã bolnavi de neoplasm. 1 0.3

TBC. 1 0.3

SIDA. 1 0.3

Patologia aparatului respirator. 1 0.3

Îngrijirea escarelor. 1 0.3


44. Ce formã de organizare a instruirii recomandaþi pe viitor?

Descriere Numãr %

Schimb de experienþã cu alte comune ºi judeþe 22 36.1

Anual 8 13.1

Sãptãmânal 6 9.8

Cursuri interactive 6 9.8

Practicã în spitale 6 9.8

Instruire prin forme audio-video 4 6.6

Lunar 3 4.9

La 2 luni 2 3.3

Mese rotunde cu specialiºti 2 3.3

Bi-anual 1 1.6

Manuale 1 1.6



45. Din lista de mai jos, menþionaþi dotãrile de care dispuneþi în prezent. Spaþiu de lucru propriu (o încãpere)



Valid da 213 76.1 76.1 76.1

nu 67 23.9 23.9 100.0

Total 280 100.0 100.0

Telefon fix de serviciu



Valid da 81 28.9 28.9 28.9

nu 199 71.1 71.1 100.0

Total 280 100.0 100.0

Telefon mobil de serviciu



Valid da 159 56.8 56.8 56.8

nu 121 43.2 43.2 100.0

Total 280 100.0 100.0

Calculator



Valid da 56 20.0 20.0 20.0

nu 224 80.0 80.0 100.0

Total 280 100.0 100.0

Acces internet



Valid da 11 3.9 3.9 3.9

nu 269 96.1 96.1 100.0

Total 280 100.0 100.0

Mijloace de transport (bicicletã, ºaretã, maºinã)



Valid da 48 17.1 17.1 17.1

nu 232 82.9 82.9 100.0

Total 280 100.0 100.0

Echipamente de protecþie



Valid da 66 23.6 23.6 23.6

nu 214 76.4 76.4 100.0

Total 280 100.0 100.0

Materiale IEC



Valid da 158 56.4 56.4 56.4

nu 122 43.6 43.6 100.0

Total 280 100.0 100.0

Altele; menþionaþi care: ______________________________________

Descriere Numãr %

Consumabile 51 42.1

Mobilier 38 31.4

Biroticã 18 14.9

Geantã 10 8.3

Calorifer electric 4 3.3


ORGANIZARE ªI DOTARE PREZENTÃ


Echipamente medicale: Trusã de prim ajutor



Valid da 106 37.9 37.9 37.9

nu 174 62.1 62.1 100.0

Total 280 100.0 100.0

Trusã pentru asistenþã la naºtere



Valid da 35 12.5 12.5 12.5

nu 245 87.5 87.5 100.0

Total 280 100.0 100.0

Tensiometru



Valid da 257 91.8 91.8 91.8

nu 23 8.2 8.2 100.0

Total 280 100.0 100.0

Stetoscop



Valid da 240 85.7 85.7 85.7

nu 40 14.3 14.3 100.0

Total 280 100.0 100.0

Termometru



Valid da 205 73.2 73.2 73.2

nu 75 26.8 26.8 100.0

Total 280 100.0 100.0

Bandã metricã



Valid da 126 45.0 45.0 45.0

nu 154 55.0 55.0 100.0

Total 280 100.0 100.0

Cântar portabil



Valid da 172 61.4 61.4 61.4

nu 108 38.6 38.6 100.0

Total 280 100.0 100.0

Altele; menþionaþi care: ______________________________________

Descriere Numãr %

Trusã microchirurgicalã 13 41.9

Lampã diagnostic ORL 12 38.7

Stetoscop obstetrical 3 9.7

Glucometru 3 9.7



46. Enumeraþi alte dotãri de care aþi avea nevoie pentru îndeplinirea atribuþiilor ce vã revin:

Descriere Numãr %

Trusã de prim ajutor: instrumentar, consumabile ºi medicamente. 130 19.2

Mijloace de transport: motoretã, bicicletã/motoscuter, maºinã. 106 15.7

Tehnicã de calcul: calculator, imprimantã, acces internet. 92 13.6

Echipament ºi instrumentar medical - cântar pentru nou nãscuþi, bandã metricã, termometru, glucometru.

82 12.1

Echipament de protecþie ºi suport: pelerine, cizme, spray autoapãrare, lanternã.

80 11.8

Telefon fix, mobil. 63 9.3

Trusã de asistenþã la naºtere. 39 5.8

Spaþiu propriu de lucru. 30 4.4

Mobilier de birou - birou, dulap. 12 1.8

Rechizite ºi biroticã. 11 1.6

Materiale IEC. 10 1.5

Lemne. 8 1.2

Sterilizator, frigider. 8 1.2

Xerox. 4 0.6

Abonament transport în comun. 1 0.1

45 Lipsã/Neprecizat; 235 Cazuri valide 47. În ce constã sprijinul primit de la Primãrie?

Descriere Numãr %

Cooperare în rezolvarea problemelor sociale. 123 38.2

Spaþiu pentru desfãºurarea activitãþii – birou. 96 29.8

Mijloc de transport. 31 9.6

Acces la telefon, fax, calculator, copiator. 30 9.3

Acces la informaþii din evidenþele primãriei. 15 4.7

Utilitãþi. 14 4.3

Sprijin material. 10 3.1

Spaþiu pentru educaþie sanitarã ºi sexualã. 3 0.9


48. În ce constã sprijinul primit de la medicii de familie din comuna în care lucraþi?

Descriere Numãr %

Colaborare (pentru þinerea în evidenþã a bolnavilor, copiilor ºi gravidelor, promovarea sãnãtãþii).

117 33

Informare despre gravidele, copiii, bolnavii cronici pe care îi au în îngrijire.

59 16.6

Informare despre problemele medicale depistate la membri comunitãþii.

54 15.2

Ajutor în rezolvarea cazurilor cu probleme medicale. 38 10.7

Încãpere unde sã îºi desfãºoare activitatea. 21 5.9

Participarea medicului la vizitele la domiciliu. 18 5.1

Informare despre intrarea/ieºirea persoanelor de pe lista lor. 16 4.5

Asigurarea urgentelor. 6 1.7

Vaccinarea. 5 1.4

Colaborare pentru rezolvarea cazurilor sociale. 4 1.1

Susþinere. 3 0.8

Imunizãri. 3 0.8

Profilaxie. 3 0.8

Acces telefon. 3 0.8

Spor de periculozitate. 2 0.6

Spor de teren. 1 0.3

Transport. 1 0.3

Acces la dulapul de urgenþã. 1 0.3



49. Vã rugãm sã completaþi cu orice alt aspect important care a fost omis ºi pe care aþi dori sã-l menþionaþi: Descriere Numãr %

Bonuri de masã. 75 24.2

Solicitãri privind forma de angajare. 61 19.7

Mãrire salarii, acordarea de sporuri pentru activitãþile de teren, spor de condiþii grele.

56 18.1

Sã nu fie angajate de primãrie ci sã rãmânã sub tutela DSP sau a spitalului teritorial.

31 10.0

Precizãri privind statutul ºi rolul AMC în comunitate. 15 4.8

Mai mult sprijin din partea primãriei în rezolvarea cazurilor sociale.

13 4.2

Contractele de munca cu durata nedeterminata. 12 3.9

Continuare program. 10 3.2

Colaborare mai bunã cu medicul de familie. 9 2.9

Susþinerea AMC. 7 2.3

Decontare carburanþi în cazul folosirii maºinii personale. 4 1.3

Mai multe materiale (cãrþi) pentru promovarea sãnãtãþii. 4 1.3

Reducerea teritoriului în care activeazã. 4 1.3 Decontarea bilete transport. 3 1.0 Angajarea mediatorilor sanitari unde este nevoie. 2 0.6 Mai multe resurse financiare. 2 0.6

Elaborare norme (modalitãþi de constrângere sau sancþionare) privind mamele de etnie rromã pentru neprezentarea cu copiii la vaccinare.

1 0.3

Consilierea. 1 0.3



ANEXA 6

Analiza statisticã a datelor culese din chestionarele returnate de medicii de familie

1. Cum apreciaþi colaborarea asistentului medical comunitar cu beneficiarii din comunitatea

dumneavoastrã?



Valid Foarte bunã 128 62.1 64.0 64.0

Bunã 44 21.4 22.0 86.0

Medie 13 6.3 6.5 92.5

Dificilã 13 6.3 6.5 99.0

Foarte Dificilã 2 1.0 1.0 100.0

Total 200 97.1 100.0

Lipsã 0 6 2.9

Total 206 100.0

2. Vã rugãm sã listaþi atribuþiile prezente ale asistentului medical comunitar din comunitatea în

care lucraþi: Descriere Frecvenþã %

Depistare ºi supraveghere la domiciliu gravide, lãuze, nou nãscuþi, sugari, copii, prematuri, persoane suspecte de boli transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavi cronici, vârstnici; respectarea administrãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în focarele de infecþie.

157 25.1


64 10.2

Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în campaniile de vaccinãri. 59 9.4

Identificare, depistare activã, supraveghere ºi facilitare acces la servicii medicale în rândul populaþiei neînscrise pe listele medicilor de familie din comunitate: gravide, lãuze, nou nãscuþi, nou veniþi în comunitate.

56 9

Raportãri privind sugarii, gravidele, copii, adulþii, vârstnicii, diverse programe de sãnãtate.

47 7.5

Participã la identificarea ºi rezolvarea problemelor generale ale comunitãþii. 40 6.4

Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (alãptat, planificare familialã, diversificarea alimentaþiei, stil de viaþã sãnãtos, riscurile fumatului ºi consumului de alcool.

38 6.1


38 6.1

Consiliere PF. 32 5.1

Prevenþie, profilaxie. 25 4


17 2.7

Activitate medicalã curativã - pachet minimal de servicii medicale acordate pacienþilor neasiguraþi.

17 2.7

Catagrafie. 12 1.9

Este în legãturã cu spitalele pentru asigurarea supravegherii cazurilor externate ce necesitã urmãrire specialã: nou nãscuþi, bolnavi în stadii terminale.

8 1.3

Nu ºtiu. 6 1

Aprovizionarea cu lapte praf ºi distribuirea lui la sugari. 5 0.8

Participare la triaje epidemiologice. 4 0.6

Colaborare cu MF, AS, Primãrie, ONG-uri.

15 cazuri lipsã / necompletat; 191 cazuri valide


3. În ce mãsurã sunteþi mulþumit de activitatea asistentului medical comunitar în raport cu nevoile de sãnãtate ale comunitãþii în care lucraþi?



Valid Foarte mulþumit 117 56.8 57.4 57.4 Mulþumit 54 26.2 26.5 83.8 Mediu mulþumit 17 8.3 8.3 92.2 Nemulþumit 9 4.4 4.4 96.6 Foarte nemulþumit 7 3.4 3.4 100.0 Total 204 99.0 100.0 Lipsã 0 2 1.0 Total 206 100.0

4. Ce responsabilitãþi suplimentare consideraþi cã ar trebui adãugate asistentului medical

comunitar? Descriere Frecvenþã %

Activitãþi medicale minimale (tratamente la domiciliu, medicaþie de urgenþã). 21 26.9 Rezolvarea unor probleme sociale: obþinerea de acte de identitate, accesul în centrele maternale, plasamentele copiilor, sprijinirea persoanelor cu handicap în diverse demersuri, efectuarea de anchete medico-sociale.

18 23.1

Implicarea în educaþia sanitarã în ºcoli ºi în colectivitãþile cu nivel educaþional scãzut.

9 11.5

Implicarea în respectarea igienei ºi protejarea mediului. 7 9 Mi bunã colaborare cu autoritãþile locale ºi MF. 6 7.7 Nu ºtiu. 4 5.1 Nici una. 3 3.8 Sprijinirea/colaborarea cu mediatorii sanitari pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate ale membrilor comunitãþilor de rromi, pânã la înscrierea lor pe listele medicilor de familie.

2 2.6

Educaþie continuã / perfecþionare. 2 2.6 Participarea activã la desfãºurarea optimã a Programelor Naþionale ale RSI. 2 2.6 Posibilitatea de a aplica sancþiuni persoanelor ce nu respectã igiena, programe de sãnãtate.

2 2.6

Distribuþia de contraceptive. 1 1.3 Anchetã boli infecþioase (TBC, Hepatita viralã). 1 1.3


5. Ce responsabilitãþi prezente ale asistentului medical comunitar consideraþi cã ar trebui eliminate? Descriere Frecvenþã %

Excesiva activitate scripticã (dublarea datelor statistice demografice, a morbiditãþii). 9 37.5 Eliminarea responsabilitãþii de identificare a familiei cu risc crescut de îmbolnãvire, anchete sociale. 7 29.2 Nici una. 4 16.7 Implicarea în declararea copiilor de pânã la 1 an, aceasta fiind responsabilitatea exclusivã a pãrinþilor. 2 8.3 Vizitarea lãuzelor ºi sugarilor care au medic de familie. 1 4.2 Vizitarea copiilor din evidenþa specialã (TBC, SIDA). 1 4.2


6. Cum apreciaþi relaþiile de colaborare ale asistentului medical comunitar cu ceilalþi factori implicaþi în sãnãtate în comunitatea dumneavoastrã? Asistentul medicului de familie



Valid Foarte bunã 148 71.8 73.6 73.6 Bunã 32 15.5 15.9 89.6 Slabã 13 6.3 6.5 96.0 Nu ºtiu 8 3.9 4.0 100.0 Total 201 97.6 100.0 Lipsã 0 5 2.4 Total 206 100.0


Primar




Asistentul social




Mediatorul sanitar




Spitalul teritorial




Asistentul medical din DSP



Valid Foarte bunã 101 49.0 58.0 58.0 Bunã 31 15.0 17.8 75.9 Nu ºtiu 42 20.4 24.1 100.0 Total 174 84.5 100.0 Lipsã 0 32 15.5 Total 206 100.0


Medicul inspector Mamã ºi Copil




Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului




Organizaþii neguvernamentale




7. Primiþi de la asistenþii medicali comunitari informaþiile privind activitatea lor?



Valid Da 161 78.2 78.9 78.9 Nu 12 5.8 5.9 84.8 Nu, dar aº dori sã primesc 31 15.0 15.2 100.0 Total 204 99.0 100.0 Lipsã 0 2 1.0 Total 206 100.0

8. Au asistenþii medicali comunitari dotãri adecvate activitãþii pe care o desfãºoarã?



Valid Da 96 46.6 46.6 46.6 Nu 110 53.4 53.4 100.0 Total 206 100.0 100.0

De ce ar avea nevoie?

Descriere Frecvenþã %


Dotare medicalã (instrumentar, medicamente). 45 28.8

Cabinet medical. 17 10.9

PC, fax, copiator. 16 10.3

Echipament de protecþie. 10 6.4

Telefon. 10 6.4

Rechizite, biroticã. 5 3.2

Mobilier. 3 1.9



Mediatizarea importanþei AMC. 1 0.6

Acces internet. 1 0.6

Materiale informative. 1 0.6

Cartele telefonice. 1 0.6

125 cazuri lipsã / necompletat; 81 cazuri valide 9. În prezent, în ce constã sprijinul asigurat de primãrie funcþionãrii asistentului medical

comunitar în comunitatea dumneavoastrã? Descriere Frecvenþã %

Spaþiu pentru desfãºurarea activitãþii – birou. 80 35.2

Cooperare în rezolvarea problemelor sociale. 37 16.3

Acces la informaþii din evidenþele primãriei. 23 10.1

Nu ºtiu. 21 9.3


Nici unul. 16 7

Combustibili (încãlzire). 10 4.4


Materiale de curãþenie. 5 2.2

Acces la telefon, fax, calculator, copiator. 3 1.3

Spaþiu pentru educaþie sanitarã ºi sexualã. 2 0.9

Rechizite. 2 0.9

Utilitãþi. 1 0.4

Sprijin logistic. 1 0.4

Igienizarea camerei AMC. 1 0.4

35 cazuri lipsã / necompletat; 171 cazuri valide 10. În prezent, în ce constã sprijinul asigurat de cabinetul dumneavoastrã medical funcþionãrii

asistentului medical comunitar? Descriere Frecvenþã %

Informare despre problemele medicale depistate la membrii comunitãþii. 68 21.9

Încãpere unde sã îºi desfãºoare activitatea. 44 14.2 Colaborare (pentru þinerea în evidenþã bolnavi, copii ºi gravide, promovarea sãnãtãþii). 40 12.9

Ajutor în rezolvarea cazurilor cu probleme medicale. 33 10.6

Colaborare pentru rezolvarea cazurilor sociale. 29 9.4 Informare despre gravidele, copiii, bolnavii cronici pe care îi au în îngrijire. 19 6.1

Participarea medicului la vizitele la domiciliu. 16 5.2

Informare despre intrarea/ieºirea persoanelor de pe lista lor. 11 3.5

Transport. 9 2.9

Susþinere. 6 1.9

Acces la dulapul de urgenþã. 6 1.9

În nici un fel. 5 1.6

Vaccinarea. 4 1.3

Acces telefon. 4 1.3

Îmbunãtãþirea cunoºtinþelor profesionale. 4 1.3

Încãlzire. 3 1

Materiale educative, cursuri. 3 1

Asigurarea urgenþelor. 2 0.6

Rechizite. 2 0.6

PC. 1 0.3




11. Cine consideraþi cã ar trebui sã asigure în viitor resursele materiale (salariu, dotare, instruire etc.) necesare funcþionãrii asistentului medical comunitar la nivelul comunitãþii dumneavoastrã? Descriere Frecvenþã %

DSP. 92 41.4

Primãrie - Consiliul local. 65 29.3

Ministerul Sãnãtãþii. 38 17.1

Spitale teritoriale. 13 5.9

ONG. 5 2.3

CAS. 4 1.8

Surse bugetare. 3 1.4

Medicul de familie. 2 0.9

20 cazuri lipsã / necompletat; 186 cazuri valide 12. Vã rugãm sã evaluaþi nivelul prezent de pregãtire al asistentului medical comunitar în raport

cu responsabilitãþile lor:



Valid Foarte bun 111 53.9 57.8 57.8 Bun 55 26.7 28.6 86.5 Satisfãcãtor 20 9.7 10.4 96.9 Slab 3 1.5 1.6 98.4 Foarte slab 3 1.5 1.6 100.0 Total 192 93.2 100.0 Lipsã 0 9 4.4 Nu ºtiu 5 2.4 Total 14 6.8 Total 206 100.0

13. Vã rugãm sã listaþi domeniile/subiectele în care consideraþi cã asistentul medical comunitar

are nevoie de pregãtire suplimentarã: Descriere Frecvenþã %

Urgenþe medico-chirurgicale – resuscitare. 22 8.9

Legislaþie. 21 8.5

Pediatrie. 19 7.7

Planificare familialã. 16 6.5

Asistenþã socialã ºi prevenirea abandonului. 15 6.1

Ginecologie. 14 5.7 Programe de informare/educare pentru populaþie - prevenirea consumului de alcool, droguri etc. 12 4.9

Educaþie de sãnãtate. 12 4.9

Gravide cu risc. 11 4.5

Îngrijirea nou nãscutului ºi a sugarului, dezvoltare. 10 4

Consiliere/comunicare. 10 4

Managementul ºi perfecþionarea cunoºtinþelor. 9 3.6

Afecþiuni infecto-contagioase. 9 3.6

Psihologie ºi sociologie. 8 3.2

Cursuri calculator. 6 2.4

Protecþia mamei ºi copilului. 5 2

Puericulturã. 5 2

Boli cronice. 4 1.6

Asistenþa ºi supravegherea vârstnicilor. 4 1.6

Tehnici folosite la naºtere, asistare naºteri la domiciliu. 4 1.6

Imunizãri. 4 1.6

Medicinã internã ºi medicinã de familie. 4 1.6

Epidemiologie. 4 1.6

Îngrijirea ºi nevoile persoanelor cu handicap. 3 1.2

Îngrijiri la domiciliu - evidenþa specialã. 3 1.2

BTS. 2 0.8



Sport (autoapãrare). 2 0.8

Violenþa în familie. 1 0.4

TBC. 1 0.4

Malpraxis. 1 0.4

Cardio-vascular. 1 0.4

Kinetoterapie ºi masaj. 1 0.4

Neurologie. 1 0.4

Neonatalogie. 1 0.4

Statisticã. 1 0.4

Dermatoze parazitare. 1 0.4

70 cazuri lipsã / necompletat; 136 cazuri valide 14. Comentarii


Colaborare cu DSP, Protecþia copilului, primãrie, MF. 11 21.6 Asigurarea resurselor materiale pentru dotarea corespunzãtoare (spaþiu, mobilier, echipament). 7 13.7

Numãr AMC în funcþie de numãr locuitori. 6 11.8

Spor de izolare, periclitate. 6 11.8

Mai multã implicare în munca de teren. 4 7.8

Cadre specializate pentru îngrijiri la domiciliu (cronici, handicapaþi). 3 5.9

Drepturi egale cu ceilalþi asistenþi (statutul AMC). 3 5.9


Contract pe perioadã nedeterminatã. 2 3.9

Dotare cu material didactic (pliante, cãrþi, CD). 1 2

Urmãrirea copiilor (de rromi) nedeclaraþi. 1 2 Puteri decizionale sporite privind sancþionarea abuzurilor copiilor ºi vârstnicilor. 1 2

Implicare în distribuþia laptelui praf. 1 2 Înfiinþare centre speciale pentru îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale, fãrã adãpost. 1 2

Promovabilitate AMC. 1 2

Igiena apei, mediului. 1 2



ANEXA 7

Analiza statisticã a datelor culese din chestionarelereturnate de primari1. Consideraþi utilã prezenþa asistentului medical comunitar în comunitatea dumneavoastrã?



Valid Da 243 98.0 98.0 98.0

Nu 5 2.0 2.0 100.0

Total 248 100.0 100.0

2. Cum apreciaþi colaborarea asistentului medical comunitar cu beneficiarii din comunitatea

dumneavoastrã?




Bunã 80 32.3 32.8 86.9

Medie 18 7.3 7.4 94.3

Dificilã 3 1.2 1.2 95.5

Foarte dificilã 11 4.4 4.5 100.0

Total 244 98.4 100.0

Lipsã 0 4 1.6

Total 248 100.0

3. În ce mãsurã sunteþi mulþumit de activitatea asistentului medical comunitar în raport cu nevoile

de sãnãtate ale comunitãþii dumneavoastrã?



Valid Foarte mulþumit 121 48.8 49.4 49.4

Mulþumit 90 36.3 36.7 86.1

Mediu mulþumit 19 7.7 7.8 93.9

Nemulþumit 6 2.4 2.4 96.3

Foarte nemulþumit 9 3.6 3.7 100.0

Total 245 98.8 100.0

Lipsã 0 3 1.2

Total 248 100.0

4. Care credeþi cã ar trebui sã fie responsabilitãþile asistentului medical comunitar?


Colaborare autoritãþi, ONG. 63 12.5


60 11.9

Depistare ºi supraveghere la domiciliu a gravidelor, lãuzelor, nou nãscuþilor, sugarilor, copiilor, prematurilor, persoanelor suspecte de boli transmisibile, inclusiv ITS/HIV, bolnavilor cronici, vârstnicilor, respectarea administrãrii tratamentelor, depistarea ºi lupta în focarele de infecþie.

53 10.5


52 10.3

Activitãþi de promovare a sãnãtãþii (alãptat, planificare familialã, diversificarea alimentaþiei, stil de viaþã sãnãtos, riscurile fumatului ºi consumului de alcool.

51 10.1

Identificare, depistare activã, supraveghere ºi facilitarea accesului la servicii medicale în rândul populaþiei neînscrise pe listele medicilor de familie din comunitate: gravide, lãuze, nou nãscuþi, nou veniþi în comunitate.

42 8.3

Referiri la fiºa postului. 41 8.1

Colaborare MF. 35 6.9

Supraveghere persoane cu nevoi speciale. 26 5.1

Activitate medicalã curativã - pachet minimal de servicii medicale acordate pacienþilor neasiguraþi.

20 4.0



Participã la identificarea ºi rezolvarea problemelor generale ale comunitãþii.

19 3.8

Mobilizarea ºi supravegherea copiilor în campanile de vaccinãri. 9 1.8


9 1.8

Pregãtire, respectarea eticii profesionale. 6 1.2

Prim ajutor, urgenþe. 5 1.0

Colaborare cu populaþia rromã, educaþie, informare. 5 1.0

Catagrafie. 4 0.8

Evidenþe scriptice. 3 0.6

Nu ºtiu. 2 0.4

71 cazuri lipsã; 177 cazuri valide 5. Cum apreciaþi relaþiile de colaborare ale asistentului medical comunitar cu ceilalþi factori

implicaþi în sãnãtate în comunitatea dumneavoastrã?

Medic de familie




Bunã 83 33.5 34.7 87.9

Slabã 15 6.0 6.3 94.1

Nu ºtiu 14 5.6 5.9 100.0

Total 239 96.4 100.0

Lipsã 0 9 3.6

Total 248 100.0

Asistentul medicului de familie




Bunã 79 31.9 34.1 90.1

Slabã 12 4.8 5.2 95.3

Nu ºtiu 11 4.4 4.7 100.0

Total 232 93.5 100.0

Lipsã 0 16 6.5

Total 248 100.0

Asistentul social




Bunã 80 32.3 35.1 89.9

Slabã 19 7.7 8.3 98.2

Nu ºtiu 4 1.6 1.8 100.0

Total 228 91.9 100.0

Lipsã 0 20 8.1

Total 248 100.0

Mediatorul sanitar




Bunã 20 8.1 26.0 49.4

Slabã 6 2.4 7.8 57.1

Nu ºtiu 33 13.3 42.9 100.0

Total 77 31.0 100.0

Lipsã 0 171 69.0

Total 248 100.0


Spitalul teritorial




Bunã 66 26.6 35.5 81.7

Slabã 3 1.2 1.6 83.3

Nu ºtiu 31 12.5 16.7 100.0

Total 186 75.0 100.0

Lipsã 0 62 25.0

Total 248 100.0

Asistentul medical din Direcþia de Sãnãtate Publicã




Bunã 55 22.2 28.6 77.1

Slabã 4 1.6 2.1 79.2

Nu ºtiu 40 16.1 20.8 100.0

Total 192 77.4 100.0

Lipsã 0 56 22.6

Total 248 100.0

Medicul inspector mamã ºi copil din Direcþia de Sãnãtate Publicã




Bunã 56 22.6 29.8 72.3

Slabã 3 1.2 1.6 73.9

Nu ºtiu 49 19.8 26.1 100.0

Total 188 75.8 100.0

Lipsã 0 60 24.2

Total 248 100.0

Reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului




Bunã 77 31.0 37.7 78.9

Slabã 14 5.6 6.9 85.8

Nu ºtiu 29 11.7 14.2 100.0

Total 204 82.3 100.0

Lipsã 0 44 17.7

Total 248 100.0

Organizaþii neguvernamentale




Bunã 34 13.7 26.0 52.7

Slabã 10 4.0 7.6 60.3

Nu ºtiu 52 21.0 39.7 100.0

Total 131 52.8 100.0

Lipsã 0 117 47.2

Total 248 100.0


6. Primiþi de la asistentul medical comunitar informaþiile privind activitatea lor?



Valid Da 177 71.4 73.4 73.4

Nu 16 6.5 6.6 80.1

Nu, dar aº vrea sã primesc 48 19.4 19.9 100.0

Total 241 97.2 100.0

Lipsã 0 7 2.8

Total 248 100.0

7. Vã trimite asistentul medical comunitar persoane care au probleme sociale din sfera de

responsabilitãþi ale primãriei?



Valid În foarte mare mãsurã 54 21.8 22.7 22.7

În mare mãsurã 104 41.9 43.7 66.4

În mãsurã medie 42 16.9 17.6 84.0

În micã mãsurã 22 8.9 9.2 93.3

În foarte micã mãsurã 16 6.5 6.7 100.0

Total 238 96.0 100.0

Lipsã 0 10 4.0

Total 248 100.0

8. Au asistenþii medicali comunitari dotãri adecvate activitãþii pe care o desfãºoarã?



Valid Nu 110 44.4 46.0 46.0

Da 117 47.2 49.0 95.0

Nu au nici o dotare 2 .8 .8 95.8

Nu ºtiu 10 4.0 4.2 100.0

Total 239 96.4 100.0

Lipsã Nu avem AMC 3 1.2

Sistem 6 2.4

Total 9 3.6

Total 248 100.0


Instrumentar medical, trusã de prim ajutor, materiale sanitare. 35 16.7 Echipament medical. 31 14.8 PC, imprimantã. 30 14.3 Mijloc de transport. 26 12.4 Mobilier birou / cabinet. 23 11.0 Spaþiu. 22 10.5 Telefon. 17 8.1 Echipament biroticã. 9 4.3 Asigurare utilitãþi, decontare cheltuieli. 7 3.3 Literaturã de specialitate. 3 1.4 Echipament de protecþie. 3 1.4 Acces internet. 3 1.4 Echipament de lucru. 1 0.5

155 cazuri lipsã; 93 cazuri valide


9. În prezent, în ce constã sprijinul asigurat de primãrie activitãþii asistenþilor medicali comunitari în comunitatea dumneavoastrã? Descriere Frecvenþã %

Spaþiu. 136 32.2 Colaborare în general, informaþii. 116 27.4 Asigurare utilitãþi, amenajare, curãþenie. 44 10.4 Mijloc de transport. 40 9.5 Logisticã, rechizite. 17 4.0 Echipamente biroticã (fax, copiator). 14 3.3 Dotãri birou. 11 2.6 Nu primeºte nici un sprijin. 11 2.6 Telefon. 9 2.1 Ajutoare materiale. 6 1.4 Protecþia copilului. 5 1.2 Obþinerea actelor de stare civilã. 5 1.2 PC, imprimantã. 4 0.9 Acces internet. 4 0.9 Depozit lapte praf. 1 0.2

17 cazuri lipsã; 231 cazuri valide 10. Cine consideraþi cã ar trebui sã asigure în viitor resursele materiale

(salariu, dotare, instruire etc.) necesare activitãþii asistenþilor medicali comunitari la nivelul comunitãþii dumneavoastrã?


DSP 128 43.2 Ministerul sãnãtãþii 53 17.9 Primãria 29 9.8 CAS 18 6.1 Consiliile locale 17 5.7 Bugetul de stat 14 4.7 Comunitatea localã (bugetul local) 8 2.7 Consiliul judeþean 8 2.7 ONG-urile 5 1.7 DMSSF 4 1.4 Angajator 3 1.0 Medicii de familie 3 1.0 Autofinanþare 2 0.7 Spitalul teritorial 2 0.7 Evitarea bugetului local 1 0.3 Guvernul României 1 0.3



11. Alte aspecte importante: Descriere Frecvenþã %

Angajarea numãrului de AMC în funcþie de numãrul de locuitori. 8 10.7

Organizarea de cursuri de perfecþionare în domeniile necesare. 6 8.0

Norme clare de funcþionare. 6 8.0

Prezentarea de rapoarte lunare privind activitatea AMC. 5 6.7

Contract de muncã pe o perioadã nedeterminatã. 5 6.7

Propunem accesarea unor noi proiecte, la care comunitatea sã fie coparticipantã.

4 5.3

Colaborare mediator sanitar, medic de familie. 4 5.3

Mai multã implicare din partea AMC. 4 5.3

Importanþa AMC în rezolvarea cazurilor sociale (legea 416). 4 5.3

Lipsa fondurilor financiare obþinute din proiectele externe a dus la scãderea cazurilor medico-sociale rezolvate în anul 2005.

3 4.0

ªef ierarhic. 3 4.0

Importanþa AMC în comunele cu populaþie îmbãtrânitã. 3 4.0

Sporuri salariale. 3 4.0

Salarizare corespunzãtoare. 2 2.7

Trecerea activitãþii AMC la nivelul primãriei. 2 2.7

Asigurarea permanenþei la dispensarul din comunã. 2 2.7


Consultarea primãriei la numirea AMC în comunã. 2 2.7

Sã beneficieze de aceleaºi drepturi ca asistentele din spitale (bonuri de masã, sporuri).

2 2.7

Obligativitatea medicului de familie de a da relaþii AMC cu privire la pacienþii cu probleme deosebite de sãnãtate.

1 1.3

Evaluarea anualã a AMC. 1 1.3

Þinerea evidenþei la zi, pentru banca de date. 1 1.3

Nu e necesar în comunã. 1 1.3

Mãrirea cotei de medicamente gratuite pentru persoanele defavorizate.

1 1.3



Imprimat la Tipografia Alpha MDN S.A.Buzãu, str. Col. Ion Buzoianu nr. 94

Tel.: 0238.721303; fax: 0238.721304E-mail: [email protected]

www.alphamdn.ro

ISBN 978-973-7871-62-2

Evaluarea programului de asistenţă medicală comunitară

Documents

Transcript of Evaluarea programului de asistenţă medicală comunitară