ANEXA 2: UBB. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială ...
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ ...
25
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT TEMA: RECONFIGURAREA MEDIILOR DE CONFRUNTARE ÎN EVOLUŢIA MEDIULUI DE SECURITATE Conducător ştiinţific Prof. univ. dr. Virgil MĂGUREANU Doctorand Florian PIRNOIU 2012
Transcript of FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ ...
UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
TEMA:
RECONFIGURAREA MEDIILOR DE
CONFRUNTARE ÎN EVOLUŢIA
MEDIULUI DE SECURITATE
Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. Virgil MĂGUREANU
Doctorand
Florian PIRNOIU
2012
2
3
CUPRINS
Abstract . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7
Figuri/anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9
Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11
Introducere ...............................................................................................................
12
PARTEA I ASPECTE TEORETICE....................................................................
17
Capitolul 1 MEDIUL DE CONFRUNTARE TENDINŢE RECONFIGURATIVE 18
Confruntarea ca fenomen social............................................................. 22
Conceptualizarea mediului de confruntare ca sistem............................. 28
Sistemul în complexitatea şi modul său de organizare........................... 31
Conceptul de reconfigurare şi modelul reconfigurativ propus............... 34
Reconfigurarea mesajului mediatic........................................................ 39
Manipularea sau pervertirea sensului..................................................... 41
Terorismul şi războiul mediatic.............................................................. 50
Concluzii................................................................................................. 63
Capitolul 2 AMBIVALENŢA PUTERII ÎNTRE POLITIC ŞI ECONOMIC.......... 69
Delimitări ale puterii.............................................................................. 72
Pe coordonatele hard, soft şi smart........................................................ 74
Simbioza dintre sistemul politic şi cel economic................................... 76
Globalismul economic........................................................................... 80
Dimensiunea securitară a economiei..................................................... 85
Resursele ca factori de conflict.............................................................. 90
Lumea în criză....................................................................................... 95
Derapajele economice către violenţă şi crimă organizată...................... 102
Concluzii................................................................................................ 111
Capitolul 3 AGONIA SAU RENAŞTEREA CREDINŢEI...................................... 117
Socio-perspectivă religioasă.................................................................. 119
Religia şi puterea................................................................................... 122
Confruntări religioase actuale................................................................ 125
Concluzii................................................................................................ 134
4
Capitolul 4 NOUA DIMENSIUNE SECURITARĂ................................................ 138
Trei coordonate în definirea mediului de securitate............................... 143
Vectorii de schimbare şi reevaluarea..................................................... 148
Tendinţe în securitatea internaţională.................................................... 149
Reconfigurarea conceptului strategic..................................................... 157
Concluzii................................................................................................ 160
PARTEA II ASPECTE EMPIRICE........................................................................ 165
Tema cercetării....................................................................................... 166
Contextul cercetării................................................................................ 167
Scopul cercetării..................................................................................... 169
Obiectivele cercetării............................................................................. 169
Fundamentele teoretico-metodologice................................................... 170
Structurarea tematicii............................................................................ 171
Design-ul cercetării............................................................................... 171
Teorii referenţiale ale cercetării........................................................... 172
Metode de cercetare............................................................................... 173
Ipotezele de lucru................................................................................... 174
Modul de elaborare................................................................................ 174
Dezvoltarea lucrării de cercetare............................................................ 175
Analiza mediilor de confruntare............................................................ 177
Cadrul analitic....................................................................................... 178
Elaborarea cadrului de analiză etapizat............................................... 178
Pattern-ul reconfigurativ........................................................................ 179
Matricea interpretativă........................................................................... 182
Rezultatul cercetării............................................................................... 183
Limbajul matematic............................................................................... 184
Baza informaţională............................................................................... 186
Noutatea ştiinţifică................................................................................. 187
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă.......................................... 187
Concluzii ................................................................................................................ 190
Bibliografie .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
Anexe
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
204
5
ABSTRACT
The confrontational environments reshaping process towards the evolution of a new
security dimension represents one of those complex research subject matters during which
most of the evolutive trends generating a series of important and dramatic changes within
political, media, economic and religious domains have been analyzed and reactivated those
uncertainties and controversies concerning the world’s evolution towards this new
dimension. Establishing a general “Reshaping Pattern” which can be used in order to
determine new reshaping strategies, where confrontational environments have been
approached at a systemic level, has as a main target its implementation and also the attempt
to establish a mathematical path for all the phenomena which represent the cornerstone of
the reshaping process. The end state of this scientific paper is to determine how a possible
security strategy can be approached by the subject matter experts in this domain. The
thoughts of those who will always offer new perspectives on geopolitical, geoeconomical
and geostrategical movements have been used as main analytical and theoretical sources.
The idea of a distinct confrontational environments existence appeared as a reflection of
conflictual realities and their dynamics which can be found at the bottom of all international
environment shaping and reshaping movements. The design of this paper begins with a
systemic approach of confrontational environments, the security one being seen as an
oversystem and all the others acting as subsystems, distinguishing the term “reshaping”
from a conceptual point of view and introducing the proposed reshaping pattern in order to
analyse the process itself. All the movements at the level of Media message, political
system, the conceptual swich from hard to soft and smart, power networks configuration,
the global economic environment with its own security coordinates and the skidding to
crisis and extremism, as well as the causes which have led to the actual religious
confrontations, are touched upon. The security environment is being analyzed through its
determining coordinates, the reshaping vectors as configurators and international security
trends. The present analysis is based on the existence of confrontational environments
etiology as an empiric truth, the different vectors’ way of interaction in determining the
reshaping process of these environments being demonstrated during the development of
this scientific paper. In this work events are mostly seen from a strategic point of view
taking into account the fact that games will always be performed at this level.
6
LISTA FIGURILOR ŞI ANEXELOR
Figura nr. 1 Cele trei tipuri ideale de gestionare a conflictelor.....................................
27
Figura nr. 2 Organigrama funcţională a unui sistem.....................................................
32
Figura nr. 3 Pattern-ul reconfigurativ............................................................................
36
Figura nr. 4 Matricea interpretativă...............................................................................
38
Figura nr. 5 Efectele tehnologiei informaţiilor asupra puterii.......................................
65
Figura nr. 6 Evaluarea gradului de guvernare internă...................................................
110
Figura nr. 7 Variaţia temporală a valorilor optime în determinarea instabilităţii.........
mediului de securitate
186
Anexa nr. 1 Mediul de securitate văzut ca sistem.........................................................
205
Anexa nr. 2 Aplicarea limbajului matematic în procesul reconfigurativ......................
206
Anexa nr. 3 Structura manipulării comportamentale....................................................
207
Anexa nr. 4 Arhitectura economică şi financiară a securităţii şi apărării.....................
208
Anexa nr. 5 Rezerve de petrol confirmate.....................................................................
209
Anexa nr. 6 Cei mai mari consumatori de energie pe plan mondial 2007....................
210
Anexa nr. 7 Principalii consumatori de energie – trecut şi proiecţie de viitor..............
211
Anexa nr. 8 Rezerve de gaz natural confirmate............................................................
212
Anexa nr. 9 Populaţia mondială 1950-2007, 2050........................................................
213
Anexa nr.10 Populaţia trecut şi viitor – varianta medie 1..............................................
214
Anexanr.11 Populaţia trecut şi viitor – varianta medie 2..............................................
215
Anexa nr.12 Vulnerabilitatea la schimbările climatice..................................................
216
Anexa nr.13 Viitoarele puncte fierbinţi globale şi regionale.........................................
217
Anexa nr.14 Harta lumii privind conflictele de mediu. Cauze şi intensitate.................
218
7
Anexa nr.15 Apa în lume – date de bază........................................................................
219
Anexa nr.16 Numărul de dezastre naturale în lume.......................................................
220
Anexa nr.17 Reconfigurarea mediului de securitate în urma impactului vectorilor......
acţionali asupra elementelor unui subsistem
221
Anexa nr.18 Index al percepţiei privind corupţia...........................................................
222
Anexa nr.19 Consumul mondial de energie – trecut şi proiecţie de viitor.....................
223
CUVINTE CHEIE
conflict
derapaje către violenţă
dimensiune securitară
economie, corupţie, crimă organizată
globalism
instabilitate
limbaj matematic
matrice interpretativă
mediu de confruntare
pattern reconfigurativ
putere, manipulare
reconfigurare
religie, fundamentalism, terorism
sistem
spaţiu interpretativ
vectori acţionali
8
INTRODUCERE
Demersul ştiinţific analizează tendinţele evolutive ale mediului de securitate prin
prisma reconfigurării mediilor de confruntare. Astfel, mediile de confruntare au fost
abordate la nivel sistemic cu intenţia de a elabora un model reconfigurativ general, aplicabil
determinării unor strategii de reconfigurare. Introducerea unui astfel de „Pattern
reconfigurativ” a dus, implicit, şi la încercarea de transpunere matematică a fenomenelor ce
stau la baza procesului de reconfigurare. Prin urmare, am considerat necesar să abordăm
influenţa acestor medii asupra evoluţiei situaţiei geopolitice, în general, cât şi a modului în
care pot fi percepute şi receptate de specialiştii din domeniul securităţii.
Strategia de modelare a ideilor a fost sprijinită de opiniile unor teoreticieni precum
Brzezinski, Toffler, Huntington, sau Fukuyama, care vor oferi întotdeauna noi perspective
asupra mutaţiilor geopolitice, geoeconomice şi geostrategice suferite pe plan mondial.
Treptat, pe parcursul dezvoltării lucrării, s-a cristalizat ideea existenţei unei zone
distincte a mediilor de confruntare care, prin configurări şi reconfigurări dinamice, se
regăseşte la baza tuturor mutaţiilor geopolitice. De aceea, credem că formularea politicilor
şi strategiilor de securitate nu este posibilă fără studiul prealabil al redimensionărilor şi al
configurărilor. În opinia noastră, acest lucru reprezintă un capitol esenţial al analizei noului
mediu internaţional.
Prin urmare, pe parcursul lucrării, scopul nostru a fost să facem o trecere în revistă a
celor mai importante, considerate de noi, medii de confruntare: politic, economic, cu
posibile derapaje către antisocial şi extremism, mediatic, perceput ca, „suferind de
distorsiuni globale” (Zamfir, 2004, 152), de securitate, precum şi agonia sau renaşterea
mediului religios, încercând a realiza o modestă clarificare a tendinţelor, care par a sta la
baza reconfigurării conflictelor viitoare, a vulnerabilităţilor, riscurilor, pericolelor şi
ameninţărilor la adresa securităţii, în general.
Pentru coerenţa lucrării, aceasta a fost structurată în două părţi. Prima parte oferă
principalele aspecte teoretice, dezvoltate în patru capitole, care permit o analiză complexă
şi multidimensională a fenomenului reconfigurativ, prin sintetizarea unui spectru larg de
opinii şi curente.
9
Partea a doua a demersului ştiinţific, destinată aspectelor de natură empirică,
prezintă ideile care au stat la baza stabilirii tematicii, contextul cercetării, scopul şi
obiectivele acesteia, fundamentele de natură teoretico-metodologice, care surprind aspecte
privind structurarea tematicii şi design-ul cercetării. La rândul său, design-ul cercetării a
fost creionat, pornindu-se de la caracteristicile fenomenului studiat şi dezvoltat pe două
coordonate: teoretică, a teoriilor referenţiale şi metodică, a strategiilor şi metodelor de
cercetare. Au fost stabilite, de asemenea, ipotezele de lucru şi modul de elaborare al
lucrării. Rezultatul cercetării este prezentat cu ajutorul unui limbaj matematic.
Dezvoltarea lucrării s-a bazat pe existenţa mediilor de confruntare ca adevăr
empiric, modul de interacţiune al diferiţilor vectori în determinarea reconfigurării acestor
medii rămânând de demonstrat în contextul preluării unor puncte de vedere analitice,
aparţinând unui prestigios grup de autori.
Pornind de la faptul că realitatea, după cum susţine Steve Bruce, este un construct
social şi că viaţa socială se desfăşoară cu anumite reguli sau scenarii, extrapolând, am
încercat să dezvoltăm ideea reconfigurării unor medii dinamice, ilustrând, în acelaşi timp,
faptul că tensiunile create nu sunt întâmplătoare ci se subscriu unor scenarii aplicabile
contextual şi monitorizate strict prin variabile impuse şi acceptate la nivel guvernamental şi
internaţional.
Nu în ultimul rând, fiind de părere că noile forme de conflict vor genera schimbări
majore pe plan internaţional, pe parcursul demersului ştiinţific am încercat să privim
lucrurile, mai mult din perspectivă strategică, considerând că jocurile se vor face,
întotdeauna, la acest nivel.
NOTE
Zamfir, Cătălin, O analiză critică a tranziţiei, ce va fi după, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
10
DEZVOLTAREA LUCRĂRII DE CERCETARE
Prima parte a demersului ştiinţific, destinată prezentării aspectelor teoretice, este
structurată în patru capitole.
În stabilirea design-ului primului capitol, intitulat Mediul de confruntare –
tendinţe reconfigurative, am încercat să conturăm logica prezentării, pornind, în primul
rând, de la stabilirea nivelului de analiză ca fiind cel global. „Evoluţia tehnologiei, a unor
credinţe răspândite în întreaga lume şi a relaţiilor omului cu mediul natural sunt, toate,
procese la nivel global ce reuşesc să influenţeze relaţiile internaţionale” (Goldstein şi
Pevenhouse, 2008, 47). Am continuat apoi să analizăm confruntarea ca proces social, prin
abordarea sistemică a mediilor de confruntare, mediul de securitate fiind văzut ca
suprasistem iar celelalte medii de confruntare ca subsisteme, delimitarea conceptuală a
noţiunii de reconfigurare şi introducerea modelului reconfigurativ, propus pentru analiza
procesului în sine. Analiza diferitelor tipuri de reconfigurări şi a vectorilor acţionali care
stau la baza acestora a determinat elaborarea pattern-ului reconfigurativ amintit. Am
încercat să stabilim care sunt principalele relaţii constituite în interiorul mediului de
confruntare, privit ca sistem. Specialiştii în domeniul securităţii sunt supuşi nevoii de a
înţelege modul cum se produce fenomenul de reconfigurare pentru a-şi putea stabili
priorităţile, precum şi o cale de a determina ce fel de reconfigurări şi activităţi, sau
combinaţii între cele două, au impactul cel mai pregnant, unde şi de ce apare un astfel de
impact. Întrebarea cheie care se pune în acest caz este: Cum pot şti specialiştii în domeniu
că au procedat corect, că au ales căi de acţiune potrivite?
La baza încercării noastre de a contura o imagine asupra confruntării ca fenomen
social se află şi premisa, emisă de Lazăr Vlăsceanu, a existenţei unei asimetrii a dualităţii,
structură sau individualizare. Prin extensie, configurările individualizării sunt văzute ca un
posibil risc societal.
De aceea, în analiza conflictului vom porni de la importanţa pe care o joacă
schimbarea socială. Diferitele interpretări ale acesteia au dus la ideea că, la baza evoluţiei,
pe lângă alţi factori, precum demografia sau progresul tehnic, stă şi conflictul social. Georg
Simmel i-a acordat o importanţă deosebită, considerând că acesta reprezintă o sursă de
11
organizare socială care prefigurează reconfigurări multiple în medii cum ar fi cel religios,
politic sau familial. Reputatul sociolog consideră că printre proprietăţile conflictului se
numără restructurarea relaţiilor sociale şi întărirea identităţii sociale.
Am situat la baza demersului analiza structurală a faptelor sociale. Teoriile
structuraliste analizează rolul jucat de structuri asupra acţiunii sociale precum şi
interdependenţa dintre actor şi sistem. Un rol important în explicarea structurilor sociale l-a
jucat sociologul american, Peter Blau, în viziunea căruia structura este determinată de
poziţiile sociale şi relaţiile dintre aceste poziţii sociale. Din punct de vedere funcţionalist,
conflictul este perceput ca operator al coeziunii de grup reprezentând o alternativă la
ostilitate. Viziunea îi aparţine lui Lewis Coser.
Cei care au teoretizat conflictul, având viziuni adeseori contradictorii, au pus bazele
unei adevărate teorii a conflictului. Conflictele interinstituţionale, la rândul lor, pot afecta
stabilitatea societăţii, constituind un factor al schimbării sociale. Din punct de vedere
geopolitic, starea conflictuală este considerată ca fiind esenţială, iar conflictele, acolo unde
ele apar, sunt indispensabile pentru analiza geopolitică. Conflictele se pot regăsi la nivel de
individ, grup sau organizaţie, având la bază o incompatibilitate a obiectivelor şi fiind
marcate de mediul în care se desfăşoară. Ansamblul acestor elemente constituie baza
transformării sistemice a mediilor de confruntare care maschează, de multe ori, noile
tendinţe geopolitice.
Abordarea mediului de confruntare ca sistem se înscrie în dorinţa noastră de a-l
percepe ca pe un ansamblu de elemente, la rândul lor cu proprietăţi interne şi care
interacţionează reconfigurativ.
Dumitru Otovescu determină calitatea de sistem, subsistem şi suprasistem în funcţie
de câmpul de referinţă. În opinia sa, un subsistem poate fi la rândul său sistem faţă de
elementele sale componente. De aceea, pe parcursul demersului ştiinţific am analizat
mediul de securitate ca suprasistem iar mediile de confruntare au fost privite ca subsisteme
ale acestuia, la rândul lor fiind tratate ca sisteme pentru elementele lor componente.
Pe parcursul demersului ştiinţific ne-am confruntat cu lipsa unor delimitări
conceptuale privind tema reconfigurărilor, situaţie care a creat impresia inexistenţei unui
concept în acest domeniu.
În opinia noastră, aprecierea fenomenului reconfigurativ este strâns legată de
criteriile de configurare, ca produs al unei evoluţii istorice aplicabile momentului
reconfigurativ. Aceste criterii sunt specifice fiecărui mediu de confruntare în parte,
12
dinamica şi flexibilitatea lor depinzând nu doar de momentul evolutiv în sine ci şi de scopul
urmărit.
Pentru dezvoltarea şi aplicarea practică a modelului reconfigurativ, în analiza
oricărui mediu de confruntare, am stabilit următoarele etape care vor ajuta la elaborarea
acestuia:
- design-ul „pattern-ului reconfigurativ”;
- analiza relaţiilor stabilite între elementele interne;
- coordonatele ce definesc dinamica sa;
- vectorii acţionali/reconfigurativi;
- matricea interpretativă;
- atribuirea indicilor de identificare pentru vectori;
- determinarea gradului de instabilitate al vectorilor;
- ierahizarea elementelor componente ale sistemului;
- adaptarea limbajului matematic specific;
- aplicarea altor variabile în analiza instabilităţii.
Pentru a stabili o legătură şi a contura câteva idei referitoare la noua dimensiune de
securitate, credem că stă în logica faptelor ca reconfigurările mediatice să fie analizate în
strânsă legătură cu factorul politic. De aceea, abordarea mutaţiilor produse la nivelul
mesajului mediatic se încadrează problematicii generale, făcând tranziţia către dezvoltarea
celui de-al doilea capitol. Sunt analizate, cu precădere, manipularea mediatică şi relaţia
dintre media şi terorismul internaţional.
Tehnicile de manipulare se reconfigurează permanent şi sunt din ce în ce mai puţin
transparente urmărind menţinerea consumatorilor de media într-o stare de confuzie în timp
ce competiţia pentru rating şi dorinţa trusturilor de a fi primele care transmit şi analizează
cu orice preţ situaţiile şocante fac din acestea mijloacele preferate de terorişti în
transmiterea mesajelor către publicul larg. Se face astfel, involuntar, publicitate
terorismului internaţional.
Pe parcursul celui de-al doilea capitol, intitulat Ambivalenţa puterii între politic şi
economic, sunt analizate sistemul politic, modificările conceptuale hard, soft şi smart,
reconfigurarea reţelelor de putere, globalismul economic, cu determinările sale securitare şi
derapajele către criză şi extremism. Evoluţia sistemului politic, la nivel mondial, scoate în
evidenţă unele reconfigurări care, de multe ori au întrecut imaginaţia, avizată sau nu, a
13
cetăţeanului de rând. Apariţia pe viitor a unor carenţe în funcţionarea sistemului politic
mondial, după părerea noastră, va provoca o uriaşă instabilitate la nivelul spaţiilor de
confruntare geopolitică. Pe de altă parte, analiza mediului de confruntare economic, prin
aplicarea pattern-ului reconfigurativ propus, a scos în evidenţă complexitatea acestuia,
faptul că este determinat de evoluţii contradictorii datorită crizelor economico-financiare
ciclice, se înscrie în categoria mediilor de confruntare cu tipologie multiplă şi acţionează în
sfera relaţiilor vizibile şi invizibile, putând, de asemenea, determina implicaţii securitare
grave cu derapaje către conflict social. Sunt analizate amplu dimensiunea securitară a
economiei, resursele ca factori de conflict, impactul social al crizei şi criminalitatea
economică ca factor de instabilitate.
După Emile Durkheim, „criminalitatea face parte din societate la fel de normal ca
naşterea şi decesul, iar o societate fără crimă ar fi patologic supra-controlată”. Specialiştii
consideră că dintre toate formele pe care le poate lua criminalitatea, cea economică este cel
mai puţin vizibilă deoarece nu aduce atingere directă cetăţeanului, în schimb aceasta poate
contribui cu uşurinţă la realizarea derapajului către crima organizată. Unul dintre vectorii
importanţi ce poate determina mutaţii structurale crimei organizate este economia
subterană, în general, vectorii acţionali orientaţi asupra sa pot determina, prin extensie,
reconfigurarea mediului de confruntare economic, privit ca subsistem al mediului de
securitate.
Cel de-al treilea capitol, intitulat Agonia sau renaşterea credinţei, surprinde
aspecte legate de relaţia dintre biserică şi putere precum şi cauzele care au dus la
confruntările religioase actuale. Partea de început se doreşte a fi o incursiune, din punct de
vedere sociologic, în mediul de confruntare religios. Analiza acestui mediu de confruntare a
scos în evidenţă faptul că, procesele reconfigurative dezvoltate la acest nivel, în afara celor
economice şi politice, exercită o influenţă decisivă asupra integrării în cotidian. Iraţionalul
a cărui fundament este de origine simbolică poate fi uşor influenţat de vectori acţionali cu
scopul vădit de a determina mutaţii sistemice. Peste tot în lume, declinul religios este
perceput la nivel acţional şi comportamental. Altădată, reprezentând un sistem de valori în
jurul căruia se desfăşura întreaga existenţă şi se stabileau regulile de conduită şi de
interpretare a evenimentelor, religia avea o importanţă deosebită, adesea fundamentală, în
configurarea mediului de securitate. Pe parcursul acestui capitol se încearcă o decriptare a
fenomenului extremismului religios.
14
În general, la baza confruntărilor religioase se află o serie de controverse referitoare
la credinţa oamenilor în Dumnezeu, marcate la rândul lor de diferite convingeri religioase.
Acest lucru face ca tranziţia de la confruntări religioase la extremism să fie aproape
imperceptibilă. Fanatismul, ca ultimă formă a degenerării religioase, reprezintă acel sens al
vieţii pe care oamenii dacă nu-l găsesc îl înlocuiesc cu disperarea. În actualul context socio-
economic marcat de criza economică, şi de ce nu, de o criză politică, este foarte uşor pentru
mişcările fundamentaliste să atragă noi adepţi. Astfel, în demersul nostru ştiinţific, ideea
analizei din punct de vedere structural a conflictelor actuale, prin identificarea în acelaşi
timp a vectorilor acţionali care stau la baza reconfigurării mişcărilor fundamentaliste, a scos
în evidenţă un aspect interesant cu referire la radicalizarea tineretului musulman din Europa
prin eşuarea statului multicultural.
Făcând o analiză a terorismului, Măgureanu consideră că fanaticii musulmani „şi-au
construit o motivaţie care denaturează de fapt adevărata substanţă religioasă a Coranului,
incompatibilă cu violenţa şi cu crimele îndreptate împotriva semenilor. Mai degrabă, putem
considera că fanaticii terorişti escaladează violenţa într-o proporţie nemaiîntâlnită şi
încearcă să construiască o legitimitate de natură religioasă pentru crimele lor, creând chiar
aparenţa unei ciocniri între două civilizaţii, plecând de la argumente din Cartea Sfântă”
(Măgureanu, 2003, 89).
Ultimul capitol, intitulat Noua dimensiune securitară, analizează mediul de
securitate prin coordonatele care îl definesc, vectorii de schimbare şi tendinţele în
securitatea internaţională. Mediul de securitate, concept care însumează riscurile şi
consecinţele acestora, se află într-o stare critică, fluidă, de continuă reconfigurare, care face
dificilă activitatea de reformă structurală radicală a societăţii contemporane, marcată de
vectori ca disfuncţionalităţi în principalele sectoare de activitate, inconsecvenţă în
reformele începute şi presiune la nivel politic, prin neatingerea unor obiective politice. Pe
acest fond, conflictele vor rămâne. Ele constituie o realitate istorică, un vector al
transformării şi o expresie a necesităţii reconfigurării diplomaţiei internaţionale. Cauzele
care pot duce la apariţia şi dezvoltarea acestora sunt multiple, mare parte dintre ele fiind
prezentate pe parcursul elaborării demersului ştiinţific. Considerăm că, în ansamblu,
dezvoltarea economică precară a unor state, degradarea resurselor vitale, răspândirea
naţionalismului, extremismului şi fundamentalismului religios pe fondul proliferării
armelor convenţionale vor constitui cele mai importante cauze pe termen lung pentru
conflictele globale.
15
Se vorbeşte pe larg despre o lume multipolară. În literatură, această evoluţie, de la
multipolaritatea lumii vechi, existentă înaintea celui de-al doilea război mondial, către
bipolaritatea specifică perioadei Războiului Rece, iar apoi, la început de secol XXI,
orientarea către noi tendinţe multipolare, ar primi denumirea de „poveste rotundă”. Lumea,
ca parte a acestei poveşti, s-a confruntat, din punct de vedere istoric, cu o multipolaritate
sistemică apreciată ca fiind caracterizată printr-o instabilitate crescută în comparaţie cu
bipolaritatea sau unipolaritatea. Astfel, putem anticipa o tranziţie către un nou sistem al
relaţiilor internaţionale marcată de riscuri, pe care le apreciem ca fiind adevăraţi vectori
reconfigurativi pentru mediul de securitate. După cum apreciază Virgil Măgureanu, „nu
numai că nu ne putem aştepta la evoluţii care să elimine războiul din lumea actuală, ci,
dimpotrivă, la ameninţări tot mai mari” (Măgureanu, 2003, 68).
Demersul nostru abordează câteva trăsături ale mediului de securitate, importante
pentru eventuale proiecţii referitoare la politica de securitate cât şi a iniţiativelor şi
strategiilor de securitate. Am încercat, astfel, să conturăm o posibilă imagine a evoluţiei şi
modalităţii de reconfigurare a noii dimensiuni securitare. Cu siguranţă conflictele vor
rămâne iar cauzele care pot duce la apariţia şi dezvoltarea acestora sunt multiple, mare
parte dintre ele fiind prezentate pe parcursul elaborării demersului ştiinţific.
Partea a doua a demersului ştiinţific, destinată aspectelor de natură empirică,
prezintă ideile care au stat la baza stabilirii tematicii, contextul cercetării, scopul şi
obiectivele acesteia, fundamentele de natură teoretico-metodologice, care surprind aspecte
privind structurarea tematicii şi design-ul cercetării. În acest sens, am preluat punctul de
vedere al doamnei Rebecca Morton, care, în ceea ce priveşte modelarea deductivă formală,
sugerează că, „ar trebui să pornim de la o conceptualizare largă pe care apoi să o specificăm
şi analizăm ca să facem mai clară logica înţelegerii noastre. De la această bază, am construi
apoi un sistem de ecuaţii structurale pe care le-am rezolva, expunând apoi concluziile ce
decurg din ele şi descoperind chiar şi consecinţe neprevăzute” (apud King, 2005, 115).
La rândul său, design-ul cercetării a fost creionat, pornindu-se de la caracteristicile
fenomenului studiat şi dezvoltat pe două coordonate: teoretică, a teoriilor referenţiale şi
metodică, a strategiilor şi metodelor de cercetare. Astfel, am considerat că teoria acţiunii
sociale şi cea a raţionalităţii limitate oferă un prim cadru de analiză. Am încercat, de
asemenea, să caracterizăm sistemele sau structurile prin identificarea stărilor lor în timp,
prin relevarea succesiunii, organizării şi transformării acestora. Ca urmare, am luat în calcul
16
referinţe la dimensiunea întregului sistem, cât şi iniţiativele, angajarea sau participarea
actorilor în acţiunile şi interacţiunile lor.
Au fost stabilite, de asemenea, ipotezele de lucru şi modul de elaborare al lucrării.
Dezvoltarea lucrării de cercetare trece în revistă principalele idei surprinse în urma analizei
făcute pe parcursul demersului ştiinţific în timp ce, analiza mediilor de confruntare,
identificarea vectorilor acţionali, stabilirea relaţiilor dintre sisteme şi elementele acestora
s-a derulat, încă de la început, etapizat, prin stabilirea unui cadru analitic. Este prezentat
modelul reconfigurativ propus pentru analiza mediilor de confruntare, matricea
interpretativă şi limbajul matematic specific.
Pentru ultima parte a cercetării ne-am propus să interogăm, prin intermediul analizei
sistemice emergenţa mediilor de confruntare politic, mediatic, economic şi religios,
investigând, totodată, şi posibilul acţional al actorilor politici, mediatici, economici şi
religioşi.
Rezultatul cercetării prezintă modul de interpretare a datelor obţinute în urma
analizei mediilor de confruntare şi elementul comun care stă la baza reconfigurărilor
dinamice, implicit, la baza reconfigurării mediului de securitate. Enunţul final,
demonstrabil din punct de vedere matematic, sintetizează factorii care stau la baza
instabilităţii mediului de securitate. Este prezentată finalitatea şi modul de aplicare a
formulei.
Întregul demers explicativ a recurs la determinismul în reţea şi nu la cel uniliniar, la
practici inferenţiale interpretative şi la inducţia analitică, având în vedere dinamica
sistemului de securitate internaţională.
Sunt prezentate, în continuare, baza informaţională a lucrării, noutatea ştiinţifică,
semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă.
Fundamentul teoretico-aplicativ al cercetării a fost constituit din lucrări de referinţă
ale specialiştilor din cadrul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială din Universitatea
Bucureşti, lucrări de referinţă în sociologie şi în domeniul studiilor de securitate ale unor
autori cunoscuţi pe plan internaţional, lucrări ale unor specialişti militari din structurile
NATO şi din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, în special în domeniul
geopolitic şi strategic, materiale obţinute prin intermediul mass-media, publicaţii periodice
şi buletine informative ale unor centre de studii de securitate, reviste de specialitate cu
accent pe transformările apărute în sfera relaţiilor internaţionale şi nu în ultimul rând
diferite informaţii postate pe site-uri dedicate din reţeaua w.w.w.
17
Elementele de noutate ale lucrării de cercetare derivă din:
- analiza evoluţiei mediului de securitate prin prisma reconfigurării mediilor de confruntare;
- analiza mediului de confruntare ca sistem;
- identificarea relaţiilor care se constituie între elementele mediului de confruntare;
- identificarea conexiunilor care stau la baza reconfigurărilor dinamice;
- identificarea vectorilor acţionali care pot genera aceste reconfigurări;
- caracterizarea contradicţiilor evolutive prin analiza mediilor de confruntare;
- identificarea factorilor dominanţi apăruţi prin emergenţa mediilor de confruntare;
- elaborarea unui model reconfigurativ aplicabil mediilor de confruntare;
- stabilirea modului de interpretare a datelor;
- aplicarea unui limbaj matematic specific.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării de cercetare constă în
contribuţia adusă la dezvoltarea conceptului de reconfigurare a mediului de confruntare
prin dezvoltarea unui model reconfigurativ aplicabil oricărei strategii de reconfigurare cu
rezonanţă, mai ales, în rândul specialiştilor din domeniul securităţii şi, de asemenea, în
necesitatea obţinerii unor concluzii teoretico-aplicative privind analiza conceptelor şi
abordărilor referitoare la mediul de securitate.
CONCLUZII
Fenomenele produse la nivel global sunt, de multe ori, declanşate de situaţii, care, în
aparenţă, pot fi controlate de entităţi statale. Aceste situaţii au demonstrat o forţă
reconfiguratoare nebănuită, care a determinat o serie de implicaţii în sfera echilibrului de
putere mondial.
Prin urmare, premisa de la care am plecat în dezvoltarea cercetării ştiinţifice o
constituie omniprezenţa conflictului în toate sferele de activitate. Este conflictul un element
necesar şi indispensabil în evoluţie? Posibilele coordonate sau caracteristici ale acestuia,
precum instabilitatea, dezordinea şi haosul sunt oare elemente care stau la baza
reconfigurărilor dinamice? Am încercat să inovăm la graniţa dintre politic, mediatic,
18
economic, religios şi militar, pentru a descoperi tocmai acele elemente comune care să
confirme acest lucru. Dacă am reuşit rămâne de văzut. Importantă este forţa ideii şi
dezvoltarea ei pe parcursul demersului ştiinţific.
NOTE
Goldstein, Joshua S., Pevenhouse, Jon C., Relaţii Internaţionale, Editura Polirom, Iaşi,
2008.
King, Ronald F., Strategia cercetării, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Măgureanu, Virgil, Declinul sau apoteoza puterii, Editura RAO, 2003.
19
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Abraham, Florin, Transformarea României 1989-2006, rolul factorilor externi, Institutul
Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2006.
Amza, Tudor, Criminologie, tratat de teorie şi politică criminologică, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2002.
Baltasiu, Radu, Introducere în sociologie, Editura Beladi, Craiova, 2007.
Barber, Benjamin R., Imperiul fricii, Editura Incitatus, Bucureşti, 2005.
Barna, C., Cruciada Islamului, Editura Top Form, Bucureşti, 2007.
Bauman, Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Prahova, f.a.
Bădescu, Ilie, Geopolitica integrării europene, Editura Universităţii din Bucureşti,
Bucureşti, 2003.
Bădescu, Ilie, Tratat de geopolitică, Editura Mica Valahie, 2004.
Bădescu, Ilie, Enciclopedia sociologiei. Teorii contemporane, Editura Mica Valahie,
Bucureşti, 2006.
Bădescu, Ilie, Sociologie noologică. Ordinea spirituală a societăţii, Editura Mica Valahie,
Bucureşti, 2007.
Beck, Ulrich, Ce este globalizarea? Erori ale globalismului. Răspunsuri la globalizare,
Editura Trei, Bucureşti, 2003.
Bidu, Ioan, Crima organizată transfrontalieră, Centrul de informare pentru cultura de
securitate, Bucureşti, 2006.
Bodulescu, Ion, Terorismul, fenomen global, Editura Odeon, Bucureşti, 2001.
Bourdieu, Pierre, Raţiuni practice. O teorie a acţiunii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999.
Brzezinski, Zbigniew, Marea tablă de şah. Supremaţia americană şi imperativele sale
geostrategice, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000.
Brzezinski, Zbigniew, Prefaţă la „Schimbarea Ordinii Globale”, Editura Antet, Prahova,
2005.
Brzezinski, Zbigniew, Marea dilemă, Editura Scripta, Bucureşti, 2005.
Brzezinski, Zbigniew, Triada geostrategică. Convieţuirea cu China, Europa, Rusia,
”Editura Historia, Bucureşti, 2006.
20
Buzan, Barry, Popoarele, statele şi teama, Editura Cartier, Chişinău, 2000.
Callaghan, Jean, Kernic, Franz, Securitatea internaţională şi forţele armate, Editura
Tritonic, Bucureşti, 2004.
Canton, James, Provocările viitorului. Principalele tendinţe care vor reconfigura lumea în
următorii 5, 10, 20 de ani, Editura Polirom, Iaşi, 2010.
Chauprade, Aymeric, Thual, Francois, Dicţionar de geopolitică, Editura Corint, Bucureşti,
2003.
Chelcea, Septimiu, Iniţiere în cercetarea sociologică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,
2004.
Chelcea, Septimiu, Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol
ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,
ediţia a 3-a, 2005.
Chelcea, Septimiu, Opinia publică, strategii de persuasiune şi manipulare, Editura
Economică, Bucureşti, 2006.
Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării ştiinţifice. Metode cantitative şi calitative,
Editura Economică, Bucureşti, 2007.
Chelcea, Septimiu, Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor,
Editura Humanitas, Bucureşti, 2008.
Chelcea, Septimiu, Manual de redactare în ştiinţele socioumane, Editura Comunicare.ro,
Bucureşti, 2011.
Chomsky, Noam, Ambiţii imperiale, Editura Antet, Prahova, 2005.
Claval, Paul, Geopolitică şi geostrategie, Editura Corint, Bucureşti, 2001.
Coman, Mihai, Mass-media în România post-comunistă, Editura Polirom, Iaşi, 2003.
Deac, Liviu Aron, Emil Străinu, Războiul geoclimatic, Editura Sophia, Bucureşti, 2000.
Delcea, C., Psihologia terorismului. Cine devine terorist şi de ce?, Editura Cartipex, Cluj-
Napoca, 2003.
Denni, Bernard, Lecomte Patrick, Sociologia politicului, Editura EIKON, Cluj- Napoca,
2004.
Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol. 4, Editura Vestala, Bucureşti, 2002.
Dumistrăcel, Cătălin Silviu, Marea Neagră, de la politica vecinătăţii europene la
securitatea euroatlantică, Editura CTEA, Bucureşti, 2010.
Durkheim, Emile, Formele elementare ale vieţii religioase, Editura Polirom, Iaşi, 1995.
Eco, Umberto, Limitele Interpretării, Editura Pontica, Constanţa, 1996.
21
Florea, L, Globalizare şi securitate economică, Editura Lumen, Bucureşti, 2007.
Frattini, Eric, Sfânta Alianţă. 500 de ani de spionaj la Vatican, Editura Tritonic, Bucureşti,
2009.
Friedman, Thomas L., Pământul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI, Editura Polirom,
Iaşi, 2007.
Frigioiu, Nicolae, Antropologie politică, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009.
Fukuyama, Francis, Sfârşitul istoriei şi ultimul om, Editura Paideia, Bucureşti, 1994.
Fukuyama, Francis, Construcţia statelor. Ordinea mondială în secolul XXI, Editura Antet,
Prahova, 2004.
Fukuyama, Francis, America la răscruce, Editura Antet, Prahova, 2006.
Fulga, Gheorghe, Studiu, revista italiană Imperi, nr. 4, 2005.
Gardels, Nathan, Schimbarea ordinii globale, Editura Antet, Prahova, f.a.
Gaudin, P., Marile religii, Editura Orizonturi, Bucureşti, 1995.
Giddens, Anthony, Sociologie, Editura All, Bucureşti, 2000.
Giddens, Anthony, Europa în epoca globală, Editura Ziua, Bucureşti, 2007.
Gilpin, Robert, Economia mondială în sec. XXI. Provocarea capitalismului global, Editura
Polirom, Iaşi, 2004.
Goldstein, Joshua S., Pevehouse, Jon C., Relaţii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2008.
Gray, Colin S., Războiul, pacea şi relaţiile internaţionale. O introducere în istoria
strategică, Editura Polirom, Iaşi, 2010.
Guehenno, Jean-Marie, Sfârşitul democraţiei, Editura Cristal, 1995.
Guetta, Bernard, Geopolitica Raţiune de Stat, Editura Aion, Oradea, 2000.
Guzzini, Stefano, Realism şi relaţii internaţionale, Editura Institutul European, Iaşi, 2000.
Held, David, McGrew Anthony, Goldblatt David, Perraton Jonathan, Transformări
globale: politică, economie şi cultură, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
Hentea, Călin, Propaganda fără frontiere, Editura Nemira, Bucureşti, 2002.
Hentea, Călin, Imaginile mişcate ale propagandei, Editura Militară, Bucureşti, 2006.
Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizaţiilor, Editura Antet, Prahova, f.a.
Isărescu, Mircea, Globalizare şi integrare europeană, 2007, http://www.bnr.ro.
Johnson, Allan G., Dicţionarul Blackwell de sociologie, Editura Humanitas, Bucureşti,
2007.
Keohane, Robert O., Nye, Joseph S., Putere şi interdependenţă, Editura Polirom, Iaşi,
2009.
22
King, Ronald F., Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele ştiinţelor
sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Kissinger, Henry, Diplomaţia, Editura All, Bucureşti, 2003.
Kolodziej, Edward A., Securitatea şi relaţiile internaţionale, Polirom, Iaşi, 2007.
Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice, istoria sociologiei de la origini până la
Weber, de la Parsons până la contemporani, Editura Antet, Prahova, f.a.
Lungulescu, Liviu Marilen, Statul şi globalizarea economică, Editura CTEA, Bucureşti,
2009.
Maior, George Cristian, Noul Aliat. Regândirea politicii de apărare a României la
începutul secolului XXI, Editura RAO, Bucureşti, 2009.
Marett, Jean-Luc, Tehnicile terorismului, Editura Corint, Bucureşti, 2002.
Măgureanu, Virgil, Declinul sau apoteoza puterii?, Editura RAO, Bucureşti, 2003.
Măgureanu, Virgil, Sociologie politică, Editura RAO, Bucureşti, 2006.
Măgureanu, Virgil, Stoenescu, Alex Mihai, De la regimul comunist la regimul Iliescu,
Editura RAO, Bucureşti, 2008.
Mărginean, Ioan, Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iaşi, 2000.
Mihăilescu, Ioan, Sociologie generală. Concepte fundamentale şi studii de caz, Editura
Polirom, Iaşi, 2003.
Moldoveanu, N., Criminalitatea economico-financiară, Editura Global Print, Bucureşti,
1999.
Morgenthau, Hans J., Politica între naţiuni, Editura Polirom, Iaşi, 2007.
Moskos, Charles, Armata, mai mult decât o ocupaţie, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
Mucchielli, A, Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Editura Polirom, Iaşi,
2002.
Mureşan, Doina, Securitatea şi dimensiunea economică, Editura CTEA, Bucureşti, 2008.
Mureşan, Doina, Dimensiunea economică a securităţii în epoca parteneriatelor şi a
alianţelor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010.
Mureşan, Mircea, Văduva Gheorghe, Războiul viitorului, viitorul războiului, Editura
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.
Mureşan, Mircea, Văduva Gheorghe, Strategia de parteneriat, parteneriatul strategic,
Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.
Naisbitt, John, Megatendinţe, Editura politică, Bucureşti, 1989.
Niculae, Claudiu, Schimbarea organizaţiei militare, o perspectivă (neo)instituţionalistă,
23
Editura Tritonic, Bucureşti, 2004.
Osborne, Richard, Van Loon, Borin, Sociologie, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003.
Otovescu, Dumitru, Sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2006.
Pedrero, Miguel, Corupţia marilor puteri. Strategii şi minciuni în politica mondială,
Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2008.
Rezsohazy, Rudolf, Sociologia valorilor, Institutul European, Iaşi, 2008.
Sava, Ionel Nicu, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005.
Sava, Ionel, Tibil, Gheorghe, Zulean, Marian, Armata şi societatea, culegere de texte de
sociologie militară, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.
Săftoiu, Adriana, Vocile puterii, Editura Trei, Bucureşti, 2007.
Smith, Martin Seymour, Cele mai importante cărţi din istoria omenirii, Editura Lider,
Bucureşti, 2007.
Soros, George, Despre globalizare, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Soros, George, Epoca fiabilităţii. Consecinţele luptei împotriva terorii, Editura Polirom,
Iaşi, 2007.
Soros, George, Noua paradigmă a pieţelor financiare, Editura Litera Internaţional,
Bucureşti, 2008.
Stiglitz, Joseph E., Globalizarea, Editura Economică, Bucureşti, 2005.
Străinu, Emil, Războiul psihotronic. Câmpul de luptă mental, Editura Solaris Print,
Bucureşti, 2008.
Străinu, Emil, Războiul geofizic.Tehnici de modificare a mediului înconjurător în scopuri
militare, Editura Solaris Print, Bucureşti, 2009.
Sun Tzu, Arta războiului, Editura Samizdat, Slatina, f.a.
Sweig, Julia E., Secolul antiamerican, Editura Tritonic, Bucureşti, 2006.
Tanţău, Rodica Maria, Fundamentele sociologiei economice, Editura Meteor Press,
Bucureşti, f.a.
Tocqueville, Alexis de, Despre democraţie în America, Editura Humanitas, Bucureşti.
Toderean, Olivia, prefaţă la Putere şi interdependenţă, Editura Polirom, Iaşi, 2009.
2005.
Toffler, Alvin, Puterea în mişcare. Cunoaşterea, bogăţia şi violenţa în pragul secolului
XXI, Editura Antet, Prahova, f.a.
Vlăsceanu, Lazăr, Sociologie şi modernitate, Editura Polirom, Iaşi, 2007.
Wallerstein, Immanuel, Declinul puterii americane. Statele Unite într-o lume haotică,
24
Editura Incitatus, Bucureşti, 2005.
Waltz, Kenneth N., Omul, statul şi războiul, Institutul European, Iaşi, 2001.
Waltz, Kenneth N., Teoria politicii internaţionale, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
Weber, Max, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucureşti,
1993.
Weiss, Linda, Mitul statului lipsit de putere, Editura Trei, Bucureşti, 2002.
Weyer, Van de, Robert, Islamul şi Occidentul. O nouă ordine politică şi religioasă după 11
septembrie, Editura Alfa, 2001.
Wilson, Bryan, Religia în perspectivă sociologică, Editura Trei, Bucureşti, 2000.
Zamfir, Cătălin, O analiză critică a tranziţiei. Ce va fi după?, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
Zamfir, Cătălin, Spre o paradigmă a gândirii sociologice, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Zamfir, Cătălin, Stănescu Simona, Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007.
*
* *
*** Publicistică militară şi civilă, română şi străină începând cu anul 2004 precum şi
diverse site-uri INTERNET specializate în studii de securitate.
25
