Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, București

Tel.: +4 021 311 0202

dgfm@mmuncii.ro

www.mmuncii.ro

OCUPARE, COMPETENȚE ȘI MOBILITATE PROFESIONALĂ

1.Întrebare: Ce se înţelege prin persoană aflată în căutarea unui loc de muncă?

Răspuns: Persoana în căutarea unui loc de muncă este persoana care face demersuri

pentru a-şi găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrare la agenţia

pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz,

reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în condiţiile legii.

2. Întrebare: Căror instituţii se pot adresa persoanele interesate pentru obţinerea unui

loc de muncă?

Răspuns: Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot depune o cerere la agenţia

județeană pentru ocuparea forţei de muncă/punctul de lucru din raza de domiciliu sau

reşedinţă pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în

muncă, aceștia trebuie să reînnoiască cererea la 6 luni. Informaţii cu privire la locurile de

muncă vacante pot fi oferite de consilieri din cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea

forţei de muncă, datele de contact fiind disponibile la adresa: www.anofm.ro.

3. Întrebare: Cine e asigurat obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru şomaj?

Răspuns: Sunt asigurate obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj următoarele

categorii:

-persoanele care desfãşoarã activitãţi pe bazã de contract individual de muncã sau pe bazã

de contract de muncã temporarã, în condiţiile legii, cu excepţia persoanelor care au

calitatea de pensionari;

-funcţionarii publici și alte persoane care desfãşoarã activitãţi pe baza actului de numire;

-persoanele care îşi desfãşoarã activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul

autoritãţii executive, legislative ori judecãtoreşti, pe durata mandatului;

-persoanele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator;

-alte persoane care realizeazã venituri din activitãţi desfãşurate potrivit legii şi care nu se

regãsesc în una dintre situaţiile prevãzute mai sus, în condiţiile în care pentru aceste

persoane asupra veniturilor respective existã obligaţia, potrivit legii, de platã a

contribuţiei de asigurãri pentru şomaj.

4. Întrebare: Cine se poate asigura facultativ în sistemul asigurărilor pentru şomaj?

Răspuns: Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii,

următoarele persoane:

a) asociat unic, asociaţi;

b) administratori care au încheiat contracte potrivit legii;

2

c) persoane fizice autorizate, întreprinzători persoane fizice, titulari ai întreprinderilor

individuale, precum şi membrii întreprinderilor familiale;

d) cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii;

e) alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care

nu se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) - d).

5. Întrebare: Cum este definit șomerul potrivit legislației în vigoare, respectiv Legea

nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de

muncă, cu modificările și completările ulterioare?

Răspuns: Șomerul este persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

• este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la

îndeplinirea condițiilor de pensionare;

• starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei

munci;

• nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate

potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință al

asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă, în vigoare, în prezent 500

ron;

• este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat următoare, dacă și-ar găsi un loc

de muncă.

6. Întrebare: Ce se înţelege prin şomer înregistrat?

Răspuns: Șomerul înregistrat este persoana care îndeplinește cumulativ condițiile

menționate la Întrebarea nr. 5 și se înregistrează la agenția pentru ocuparea forței de

muncă în a cărei raza teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința ori la alt

furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în condițiile prevăzute de lege, în

vederea obținerii unui loc de muncă.

7. Întrebare: Ce este un șomer de lungă durată?

Răspuns: Șomerul de lungă durată este persoana care este şomer pe o perioadă mai mare

de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 25 de ani şi pe o perioadă de 6 luni, în

cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani.

8. Întrebare: Cum este definit tânărul cu risc de marginalizare socială?

Răspuns: Tânărul cu risc de marginalizare socială este șomerul cu vârsta cuprinsă între 16 -

26 de ani, care se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază

teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se încadrează în una dintre

următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilităţi;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;

d) are copii în întreţinere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

3

f) este victimă a traficului de persoane.

9. Întrebare: Care sunt beneficiarii prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și

completările ulterioare?

Răspuns: Beneficiari ai prevederilor Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările

ulterioare, sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă aflate în una dintre următoarele

situații:

• au devenit șomeri;

• nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ;

• ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;

• au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională, conform legii;

• cetățeni străini sau apatrizi care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în

România sau care au drept de muncă pe teritoriul României, conform legii;

• nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.

10. Întrebare: În ce situații o persoană poate beneficia de indemnizația de șomaj?

Răspuns: O persoană poate beneficia de indemnizația de șomaj dacă:

a) i-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile;

b) i-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile;

c) i-a încetat mandatul pentru care a fost numită sau aleasă, dacă anterior nu a fost

încadrată în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării

definitive a activității angajatorului;

d) i-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive

neimputabile;

e) a încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează,

din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social

de referință, în vigoare;

f) a încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, ulterior, a

redobândit capacitatea de muncă și nu a reușit să se încadreze în muncă;

g) i-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile, în perioada

de suspendare a acestora, potrivit legii;

h) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă, nu mai este

posibilă la unitățile la care a fost încadrată în muncă anterior, din cauza încetării

definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;

i) i-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cel

de natura celor prevăzute în situațiile expuse mai sus (cu excepția situației de la litera e)

în considerarea căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia individuală de asigurări pentru

şomaj.

j) este absolvent al instituțiilor de învățământ, în vârstă de minimum 16 ani, care într-o

perioadă de 60 de zile de la absolvire nu a reușit să se încadreze în muncă potrivit

pregătirii profesionale, s-a înregistrat la agenția pentru ocuparea forței de muncă din raza

căreia are domiciliul, nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate

potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare

(în prezent, 500 lei) și nu îndeplinește condițiile de pensionare, conform legii.

4

k) este absolvent al școlilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de minimum

16 ani, care nu a reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, s-a

înregistrat la agenția pentru ocuparea forței de muncă din raza căreia au domiciliul, nu

realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici

decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare (în prezent, 500 lei) și nu

îndeplinește condițiile de pensionare, conform legii.

11. Întrebare: Ce condiții trebuie îndeplinite cumulativ pentru ca o persoană să

beneficieze de indemnizație de șomaj?

Răspuns: O persoană poate să beneficieze de indemnizaţie de şomaj dacă:

• are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei

de înregistrare a cererii;

• nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai

mici decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare, în prezent, 500 lei;

•nu îndeplinește condițiile de pensionare, conform legii;

• este înregistrată la agenția pentru ocuparea fortei de muncă în a cărei raza teritorială își

are domiciliul sau, după caz, reședința, dacă a avut ultimul loc de muncă ori a realizat

venituri în acea localitate.

12. Întrebare: Cine nu poate beneficia de indemnizație de șomaj?

Răspuns: Nu pot beneficia de indemnizație de șomaj următoarele categorii de persoane:

-cei care, la data solicitării dreptului, refuză un loc de muncă potrivit pregătirii /nivelului

studiilor sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ocupării şi de formare

profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă;

-absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ;

-absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie care, la

data solicitării dreptului, au promovat concursul naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe

posturi, în condiţiile legi.

13. Întrebare: Care este valoarea indemnizației de șomaj?

Răspuns: Cuantumul indemnizației de șomaj este o sumă ce se acordă lunar și diferențiat,

în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:

- 75% din valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data stabilirii acestuia,

pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

- valoarea prevăzută mai sus, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra

mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote

procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare.

Cotele procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare, menționate mai sus,

sunt:

a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani;

b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;

c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 10 ani;

5

d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani.

Pentru persoanele care au fost asigurate în baza unui contract de asigurare pentru șomaj,

la determinarea sumei calculate prin aplicarea unei cote procentuale diferențiate în

funcție de stagiul de cotizare, se va avea în vedere venitul lunar declarat în contractul de

asigurare pentru șomaj.

14. Întrebare: Care este durata de acordare a indemnizație de șomaj?

Răspuns: Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor, pe perioade stabilite diferențiat, în

funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Indemnizaţia de şomaj se acordă şomerilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ și

absolvenți ai școlilor speciale pentru persoane cu handicap pe o perioadă de 6 luni şi este o

sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea indicatorului social de

referinţă în vigoare la data stabilirii acesteia.

Indemnizaţia de şomaj se acordă absolvenților o singură dată, pentru fiecare formă de

învăţământ absolvită.

15. Întrebare: De când se acordă indemnizația de șomaj?

Răspuns: Indemnizatia de șomaj se acordă persoanelor care au dreptul la această prestație

la cerere, după caz, de la data:

- încetării raporturilor de muncă/ de serviciu;

- încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;

- expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajați pe bază de contract;

- încetării calității de membru cooperator;

- încetării contractului de asigurare pentru șomaj;

- încetării motivului pentru care au fost pensionate;

- încetării motivului pentru care au fost suspendate raporturile de muncă sau de serviciu;

- rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;

- încetării activității desfășurate exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cele de

natura celor prevăzute pentru situațiile de mai sus (cu excepția situației de încetare a

contractului de asigurare pentru șomaj), în considerarea căruia s-a datorat, potrivit legii,

contribuția individuală de asigurări pentru șoamj;

- expirării perioadei de 60 de zile, pentru absolvenții instituțiilor de învățământ, în vârstă

de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reușit să se

încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;

- absolvirii, pentru absolvenții școlilor speciale pentru persoane cu handicap în vârstă de

minimum 16 ani, care nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii

profesionale.

6

Indemnizatia de șomaj se acordă de la data apariției situației care dă dreptul la această

prestație, dacă cererea este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă în

termen de 10 de zile. Dacă cererea este înregistrată după cele 10 zile, dar nu mai târziu

de 12 luni, indemnizația de șomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii.

Termenul de maximum 12 luni este termen de decădere din drepturi.

16. Întrebare:Ce obligații au persoanele care primesc indemnizație de șomaj?

Răspuns: Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj au următoarele obligații:

• să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția

pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în

vederea încadrării în muncă;

• să comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt

înregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor;

• să participe la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de

agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate;

• să caute activ un loc de muncă;

• să înștiințeze în scris agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate

cu privire la apariția stării de incapacitate temporară de muncă și datele de identificare,

respectiv numele medicului prescriptor și unitatea în care funcționează acesta, în termen

de 24 de ore de la data acordării concediului medical. În situația în care apariția stării de

incapacitate temporară de muncă a intervenit în zile declarate nelucrătoare sau împlinirea

termenului de 24 de ore se realizează în zile declarate nelucrătoare, persoanele care

beneficiază de indemnizație de șomaj au obligația de a înștiința agenția pentru ocuparea

forței de muncă la care sunt înregistrate, în prima zi lucrătoare.

17. Întrebare:În ce situații se suspendă plata indemnizației de șomaj?

Răspuns:Plata indemnizației de șomaj către beneficiar se suspendă după cum urmează:

a) la data la care nu şi-a îndeplinit obligaţia de a se prezenta lunar, pe baza programării

sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt

înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;

b) pe perioada îndeplinirii serviciului militar activ;

c) la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă determinată de cel mult 12

luni;

d) la data obţinerii autorizării pentru menţinerea plăţii indemnizaţiei de şomaj, la

cererea persoanei care se deplasează în interiorul Uniunii Europene, Spaţiului Economic

European sau în Elveţia pentru a căuta un loc de muncă şi doreşte să îşi menţină plata

indemnizaţiei de şomaj, conform prevederilor legale, pe o perioadă de maximum 3 luni

sau, după caz, 6 luni, cu aprobarea agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei

rază teritorială îşi are, după caz, domiciliul sau reşedinţa;

e) pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse

privative de libertate de până la 12 luni;

f) la data pensionării pentru invaliditate;

7

g) pe perioada acordării indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, a

indemnizaţiei de maternitate şi a indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la

împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani sau 7 ani, în cazul copilului cu handicap;

h) pe perioada incapacităţii temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită

accidentelor survenite în perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfecţionare sau,

după caz, a altor forme de pregătire profesională, în timpul şi din cauza practicii

profesionale;

i) pe perioada acordării plăţilor compensatorii, potrivit legii, în situaţia în care aceste

drepturi băneşti se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

j) la data plecării din ţară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei, în

situaţia în care plata indemnizaţiei de şomaj nu se suspendă în condiţiile lit. d);

k) la data începerii desfăşurării unei activităţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, în

baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor

şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu

modificările şi completările ulterioare, şi/sau venituri din contracte/convenţii încheiate

potrivit Codului civil sau în temeiul Legii nr. 96/2006, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, sau al Legii nr. 53/1991, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

18. Întrebare:În ce situații încetează plata indemnizației de șomaj?

Răspuns: Plăta indemnizaţiei de şomaj acordate beneficiarilor încetează după cum

urmează:

a) la data încadrării în muncă, conform legii, pe perioadă nedeterminată sau pe

perioadă determinată mai mare de 12 luni;

b) la data când realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri lunare mai

mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

c) la 90 de zile de la data emiterii autorizaţiei de funcţionare pentru a desfăşura

activităţi independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă

realizează venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referinţă, în

vigoare;

d) la data refuzului nejustificat de a se încadra într-un loc de muncă conform pregătirii

sau nivelului studiilor;

e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării şi de

formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;

f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depăşeşte 12 luni;

g) la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă, de la data

solicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă;

h) la data plecării din ţară a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;

i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai

mare de 12 luni;

j) în cazul decesului beneficiarului;

8

k) la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2), (3) şi (3^1) din Legea nr.

76/2002, cu modificările și completările ulterioare;

l) la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1) din

Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare;

m) la data admiterii într-o formă de învăţământ, în cazul persoanelor asimilate

şomerilor, respectiv absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 16 ani,

care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă

potrivit pregătirii profesionale; absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap

în vârstă de minimum 16 ani, care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii

profesionale;

n) la data de la care îşi începe desfăşurarea activităţii în funcţii elective sau la data la

care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata

mandatului;

o) la data angajării, conform legii, pe bază de contract, în situaţia soldaţilor şi

gradaţilor voluntari;

p) la data promovării concursului naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în

condiţiile legii;

q) de la data la care desfăşoară o activitate pentru o perioadă mai mare de 12 luni, în

baza unui raport juridic în considerarea căruia se realizează venituri din drepturi de autor

şi drepturi conexe definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu

modificările şi completările ulterioare, şi/sau venituri din contracte/convenţii încheiate

potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

denumită în continuare Codul civil, sau în temeiul Legii nr. 96/2006 privind Statutul

deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau al

Legii nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor,

precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

19. Întrebare:Cum se calculează stagiul de cotizare persoanele care au lucrat cu timp

parțial?

Răspuns: Pentru persoanele care au fost încadrate cu contract individual de muncă cu

timp parțial stagiul de cotizare se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat, prin

cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Stagiul de cotizare aferent unui contract individual de muncă cu timp parțial se stabilește

ca raport între timpul de muncă pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă

cu timp parțial și durata normală a timpului de muncă.

De exemplu, în situația în care o persoană și-a desfașurat activitatea în baza unui singur

contract individual de muncă cu timp parțial de 4 ore/zi, pentru a obține indemnizația de

șomaj trebuie să aibă un stagiu de cotizare de 12 luni aferent programului normal de lucru

de 8 ore, realizat într-o perioadă de 24 de luni pentru program de 4 ore/zi. Pentru a

îndeplini condiția privind stagiul de cotizare în vederea obținerii dreptului la îndemnizație

de șomaj trebuie să se prezinte la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a carei rază

teritorială își are domiciliul sau, după caz, resedința, în vederea depunerii cererii pentru a

beneficia de acest drept, la data încetării contractului de muncă cu timp parțial.

9

20. Întrebare: Ce servicii acordă agenţia pentru ocuparea forței de muncă şomerilor

pentru obţinerea unui loc de muncă?

Răspuns: Măsurile de stimulare acordate pentru creșterea șanselor de ocupare a

persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt:

-informarea și consilierea profesională;

-medierea muncii;

-formarea profesională;

-evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele

formale;

-consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea

unei afaceri;

-completarea veniturilor salariale ale angajaților;

-stimularea mobilității forței de muncă.

21. Întrebare: În ce constă activitatea de Informare şi consiliere profesională?

Răspuns: Informarea şi consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate

în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop:

furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor;

evaluarea şi autoevaluarea personalităţii în vederea orientării profesionale;

dezvoltarea abilităţii şi încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă,

în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră;

instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă.

Informarea şi consilierea profesională se realizează de centre specializate, organizate în

cadrul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi de alte centre şi furnizori de

servicii din sectorul public sau privat, acreditaţi, care încheie cu agenţiile pentru ocuparea

forţei de muncă contracte, în condiţiile legii.

22. Întrebare: În ce constă activitatea de medierea muncii ?

Răspuns: Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a

angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de

raporturi de muncă sau de serviciu.

Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de

către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care întocmesc și un plan individual de

mediere pentru aceste persoane.

Șomerii care beneficiază de indemnizație de șomaj sunt obligați să participe la serviciile

de mediere, la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.

Șomerii care nu beneficiază de indemnizație de șomaj pot fi mediați în baza înregistrării în

evidențele agenției pentru ocuparea forței de muncă din raza de domiciliu sau reședință ca

persoană aflată în căutarea unui loc de muncă.

Medierea muncii se poate realiza şi contra-cost de către furnizori de servicii specializate,

din sectorul public sau privat, acreditaţi de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă.

10

23. Întrebare: Cum se realizează formarea profesională?

Răspuns: Formarea profesionalã se realizează prin programe de formare profesională care

contribuie la creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale ale persoanelor aflate

în căutarea unui loc de muncă, în scopul asigurării mobilităţii şi reintegrării pe piaţa

muncii.

Programele de formare profesională asigură, conform legii, iniţierea, calificarea,

recalificarea, perfecţionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

24. Întrebare: Cum se realizează evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale

dobândite pe alte căi decât cele formale?

Răspuns: Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât

cele formale se realizează numai pentru ocupaţiile sau calificările pentru care sunt

autorizate, potrivit legii, centre de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale

dobândite pe alte căi decât cele formale.

Accesul la serviciile gratuite de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale

dobândite pe alte căi decât cele formale, acordate de agenţiile pentru ocuparea forţei de

muncă, se face în urma activităţii de informare şi consiliere profesională sau de mediere,

în situaţia în care, în cadrul acestor activităţi, se constată că persoanele nu deţin

certificat de competenţe profesionale, calificare sau absolvire pentru unităţile de

competenţe, ocupaţia ori calificarea pentru care se asigură gratuit evaluarea

competenţelor profesionale şi nu au eventuale restricţii medicale cu privire la acestea.

Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele

formale, finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se realizează de agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă, prin:

centrele de formare profesională din subordinea acestora care sunt autorizate ca

centre de evaluare;

centrele regionale de formare profesională a adulţilor ale Agenţiei Naţionale pentru

Ocuparea Forţei de Muncă, care sunt autorizate ca centre de evaluare;

persoanele juridice de drept public sau privat autorizate, în condiţiile legii, ca centre

de evaluare.

Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele

formale reprezintă servicii care se acordă persoanelor o singură dată, pentru fiecare

perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă.

25. Întrebare: În ce constau serviciile de consultanţã şi asistenţã pentru începerea unei

activitãţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri?

Răspuns: Serviciile de consultanţã şi asistenţã pentru începerea unei activitãţi

independente sau pentru iniţierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în

căutarea unui loc de muncă, sub formă de servicii juridice, de marketing, financiare,

metode şi tehnici eficiente de management şi alte servicii de consultanţă.

Serviciile menționate pot fi realizate de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau,

după caz, de firme private, organizaţii profesionale, fundaţii şi asociaţii specializate în

aceste domenii, cu care agenţiile încheie contracte în condiţiile legii.

11

26. Întrebare: În ce condiții șomerii indemnizați pot beneficia de completarea

veniturilor salariale ale angajaților?

Răspuns: Persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj, potrivit legii, şi

care se angajează cu normă întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, şi, ca urmare

a angajării, le încetează plata indemnizaţiei de şomaj, beneficiază, din momentul

angajării până la sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăţite să primească

indemnizaţia de şomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj,

reprezentând 30% din cuantumul indemnizaţiei de şomaj, stabilită şi, după caz,

reactualizată conform legii.

Persoanele prevăzute mai sus beneficiază de această sumă şi în situaţia în care, în

perioada pentru care au dreptul la indemnizaţia de şomaj, le încetează raportul de muncă

sau de serviciu la primul angajator şi se încadrează, cu normă întreagă, în termen de 30 de

zile, la un alt angajator.

27. Întrebare: Ce este prima de încadrare pentru absolvenți?

Răspuns: Absolvenţii instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de

minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în

care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază,

din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de încadrare egală cu valoarea

indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării.

Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţie de şomaj şi se angajează în

perioada de acordare a indemnizaţiei, în condiţiile prevăzute mai sus, beneficiază, din

bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi

avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă

nu s-ar fi angajat. Drepturile respective se acordă absolvenţilor care îşi menţin raporturile

de muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.

28. Întrebare: În ce situații absolvenții nu pot beneficia de prima de încadrare?

Răspuns: Nu beneficiază de primă de încadrare și nici de suma egală cu indemnizaţia de

şomaj la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare

a acesteia, dacă nu s-ar fi angajat:

a) absolvenţii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de muncă sau de serviciu;

b) absolvenţii care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă sau

de serviciu în ultimii 2 ani;

c) absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ;

d) absolvenţii instituţiilor de învăţământ faţă de care angajatorii au obligaţia, potrivit

legii, de a-i încadra în muncă;

e) absolvenţii pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art.

45 alin. (1) lit. c) - la data încadrării în muncă, conform legii, pe o perioadă determinată

de cel mult 12 luni-, iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de

muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a) - la data încadrării în

muncă, conform legii, pe o perioadă nedeterminată sau pe o perioadă determinată mai

mare de 12 luni.

12

29. Întrebare: Cum este stimulată mobilitatea forţei de muncã prin acordarea unor

prime de mobilitate?

Răspuns: Persoanele care, în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, se

încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km de

localitatea în care îşi au domiciliul stabil, beneficiază de o primă de încadrare acordată din

bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea indicatorului social de

referinţă în vigoare la data acordării.

Persoanele care, în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, se încadrează,

potrivit legii, într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul

primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu de

şapte ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.

Prima de încadrare şi prima de instalare menționate se acordă, la cerere, şi şomerilor de

lungă durată înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, care nu beneficiază

de indemnizaţie de şomaj.

Prima de încadrare nu se cumulează cu prima de instalare.

Beneficiază de primele de mobilitate persoanele care se încadrează în muncă pentru o

perioadă de cel puţin 12 luni.

Persoanele care beneficiază de prime de mobilitate au dreptul la menţinerea acestora şi în

cazul în care, în perioada de 12 luni de la angajare, le încetează raportul de muncă sau de

serviciu la primul angajator şi se încadrează în termen de 30 de zile la un alt angajator, în

aceleaşi condiţii, respectiv pentru o perioadă mai mare de 12 luni, într-o localitate situată

la o distanţă mai mare de 50 de km de localitatea în care îşi au domiciliul sau, după caz, în

aceeaşi localitate în care a fost şi primul angajator la care persoana s-a încadrat în muncă

şi, ca urmare, şi-a schimbat domiciliul în acea localitate.

30. Întrebare: Ce beneficii au șomerii care se angajează în perioada în care beneficiază

de indemnizație de șomaj?

Persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţia de şomaj şi care se angajează cu

normă întreagă, conform prevederilor legale în vigoare, şi, ca urmare a angajării, le

încetează plata indemnizaţiei de şomaj, beneficiază, din momentul angajării până la

sfârşitul perioadei pentru care erau îndreptăţite să primească indemnizaţia de şomaj, de o

sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 30% din

cuantumul indemnizaţiei de şomaj, stabilită şi, după caz, reactualizată conform legii.

Nu beneficiază de prevederile de mai sus persoanele care se încadrează la angajatori cu

care au fost în raporturi de muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani, precum şi persoanele

pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art. 45 alin. (1) lit. c) -

la data încadrării în muncă, conform legii, pe o perioadă determinată de cel mult 12 luni,

iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual de muncă, plata

indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a) – la data încadrării în muncă,

conform legii, pe o perioadă nedeterminată sau pe o perioadă determinată mai mare de

12 luni.

31. Întrebare: Ce beneficii au angajatorii care încadrează în muncă șomeri?

Răspuns: Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor se realizează

prin:

13

a) subvenţionarea locurilor de muncă;

b) acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de

muncă;

c) acordarea unor facilităţi.

a) subvenţionarea locurilor de muncă

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor

instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent

încadrat:

a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării

în muncă, pentru absolvenţii ciclului inferior al liceului sau ai şcolilor de arte şi meserii;

b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la

data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau

învăţământ postliceal;

c) o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la

data încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior."

Angajatorii care încadrează absolvenţi în aceste condiţii sunt obligaţi să menţină

raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puţin 18 luni de la data încheierii.

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul

persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevăzute mai

sus pe o perioadă de 18 luni.

Nu beneficiază de prevederile menționate mai sus angajatorii care au obligaţia, potrivit

legii, de a încadra în muncă absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, pentru absolvenţii din

această categorie.

Absolvenţii pot fi încadraţi în condiţiile prezentate mai sus, o singură dată pentru fiecare

formă de învăţământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.

Angajatorii care, după îndeplinirea obligaţiei de a menţine raporturile de muncă sau de

serviciu ale absolvenților cel puţin 18 luni de la data încheierii, menţin în continuare

raporturile de muncă sau de serviciu cu absolvenţii încadraţi în condiţiile prevăzute mai

sus, primesc, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de muncă sau de serviciu,

pentru o perioadă de cel mult 2 ani, un ajutor financiar egal cu suma aferentă

contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru aceste persoane şi virate, conform

legii.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de

peste 45 de ani sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale

primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste

categorii, o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare, cu obligaţia

menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

De aceleași facilităţi beneficiază şi angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au

îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi

angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată

14

nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel

puţin 2 ani.

Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la

data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată

parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile

de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la

data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de

referinţă în vigoare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi din alte surse alocate conform prevederilor legale

se pot subvenţiona cheltuielile cu forţa de muncă efectuate în cadrul realizării unor

programe care au ca scop ocuparea temporară a forţei de muncă din rândul şomerilor,

pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale.

Pot fi subvenţionate din sursele menționate în principal, următoarele categorii de servicii:

a) servicii publice de refacere şi întreţinere a infrastructurii, de ecologizare şi de

realizare a unor lucrări edilitare, organizate de autorităţile publice locale, de firme

private sau organizaţii neguvernamentale, cu avizul administraţiei publice locale;

b) servicii sociale care cuprind activităţi de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor,

persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autorităţile publice locale,

organizaţii neguvernamentale şi alte organisme, în condiţiile legii.

Angajarea persoanelor se va face numai în condiţiile încadrării în cheltuielile bugetare.

Subvenţiile menționate se acordă, la solicitarea autorităţilor publice locale, angajatorilor

cărora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementărilor în vigoare privind

achiziţiile publice, pe o perioadă de cel mult 12 luni pentru fiecare persoană încadrată,

din rândul şomerilor, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult

12 luni.

Cuantumul lunar al subvenţiei acordate pentru fiecare persoană încadrată cu contract

individual de muncă din rândul şomerilor este:

a) în perioada 1 aprilie - 31 octombrie, 70% din valoarea indicatorului social de

referinţă;

b) în perioada 1 noiembrie - 31 martie, valoarea indicatorului social de referinţă, la

care se adaugă contribuţiile de asigurări sociale datorate de angajatori, aferente acestuia.

Subvenţiile se acordă angajatorilor, inclusiv societăţilor reglementate de Legea societăţilor

nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi regiilor autonome

de interes local sau judeţean, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, cu respectarea

reglementărilor aplicabile în domeniul ajutorului de minimis.

b) acordarea de credite în condiţii avantajoase în vederea creării de noi locuri de

muncă

Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea sau dezvoltarea de întreprinderi

mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale,

precum şi activităţi independente desfăşurate de persoane fizice autorizate se pot acorda,

din bugetul asigurărilor pentru şomaj, credite în condiţii avantajoase.

15

Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporţional cu numărul de

locuri de muncă ce vor fi create, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiţii,

inclusiv perioada de graţie de maximum 6 luni şi, respectiv, un an pentru asigurarea

producţiei, cu o dobândă de 50% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României.

***NOTĂ*** Legea nr. 340/2015 privind bugetul asigurărilor sociale prevede la art. 20

că în anul 2016 nu se acordă credite, respectiv fonduri nerambursabile, prevăzute la

art. 86 și 86.1 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare.

c) acordarea unor facilităţi

Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul şomerilor, pe care le menţin în

activitate pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la data angajării, beneficiază de reducerea

sumei reprezentând contribuţia datorată de angajator la bugetul asigurărilor pentru şomaj,

potrivit legii.

32. Întrebare: Ce obligații au angajatorii privind declararea locurilor de muncă

vacante?

Răspuns: Angajatorii au obligaţia să comunice agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în a căror rază îşi au sediul/ domiciliul, toate

locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora;

angajatorii trebuie să informeze agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă teritoriale în

termen de o zi de la data ocupării locurilor de muncă declarate vacante, în condiţiile legii.

33. Întrebare: Ce obligații au angajatorii în cazul concedierilor colective?

Răspuns: În cazul concedierilor colective, angajatorii au obligaţia să înştiinţeze agenţiile

pentru ocuparea forţei de muncă cu cel puţin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii

deciziilor de concediere și să acorde preaviz angajaţilor care urmează să fie disponibilizaţi,

conform prevederilor Codului muncii sau ale contractului colectiv de muncă. În perioada

preavizului, angajaţii vor participa la serviciile de preconcediere realizate de agenţiile

pentru ocuparea forţei de muncă ori de alţi furnizori de servicii de ocupare din sectorului

public sau privat, acreditaţi, selectaţi de către acestea, în condiţiile legii.

34. Întrebare: În ce constau serviciile de preconcediere la care trebuie să participe

angajații ce urmează a fi disponibilizați?

Răspuns: Constituie servicii de preconcediere, în principal, următoarele activităţi:

a) informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia şomerilor şi acordarea

serviciilor de ocupare şi de formare profesională;

b) plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local şi instruirea în

modalităţi de căutare a unui loc de muncă;

c) reorientarea profesională în cadrul unităţii sau prin cursuri de formare de scurtă

durată;

d) sondarea opiniei salariaţilor şi consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a şomajului.

35. Întrebare: Care sunt măsurile de stimulare pentru promovarea participării pe piața

muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială?

16

Răspuns: Promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare

socială se realizează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin:

acompaniament social personalizat;

activităţi de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor;

subvenţionarea locului de muncă.

Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă

teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, şi constituie un ansamblu de servicii care

se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială şi constau în:

informare şi consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca

fiind corespunzătoare pregătirii profesionale şi altor condiţii cuprinse în dosarul întocmit la

înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă în evidenţa agenţiei pentru

ocuparea forţei de muncă.

Contractul de solidaritate se încheie între agenţia pentru ocuparea forţei de muncă

teritorială şi tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de un an, în condiţiile în

care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de

ani.

Activităţile de informare şi promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor, în vederea integrării pe piaţa muncii a acestor categorii de

persoane, vizează:

a) conştientizarea şi promovarea prevederilor legii în rândul actorilor regionali, locali şi

al partenerilor sociali;

b) diseminarea informaţiilor privind avantajele încadrării în muncă a acestor categorii

de persoane;

c) interacţiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante;

d) identificarea de angajatori de inserţie.

Subvenţionarea locului de muncă

Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială şi care beneficiază

de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate, denumiţi

angajatori de inserţie, beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie,

din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data

angajării tinerilor, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referinţă,

în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de

solidaritate.

Dacă la data expirării perioadei pentru care a fost încheiat contractul de solidaritate

angajatorul de inserţie menţine raportul de muncă cu tânărul care a fost încadrat în

condiţiile legii, atunci beneficiază lunar, conform prevederilor legale, pentru această

persoană, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă în cuantum de 50% din

indemnizaţia de şomaj cuvenită conform legii, pe care tânărul ar fi primit-o dacă

raporturile de muncă ar fi încetat la acea dată din motive neimputabile persoanei. Suma

17

respectivă se acordă angajatorului pe perioada menţinerii raporturilor de muncă, dar nu

mai mult de 2 ani.

36. Întrebare: Cine beneficiază de formarea profesională gratuită?

Răspuns: Beneficiază de formarea profesională gratuită: șomerii, absolvenții, refugiații,

străinii care au lucrat în România, persoanele care nu au putut ocupa un loc de muncă

după repatriere sau detenție, precum și persoanele care desfășoară activități în mediul

rural și nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât valoarea

indicatorului social de referință în vigoare, înregistrati la agențiile pentru ocuparea forței

de muncă.

Serviciile de formare profesională se asigură gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu

acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, și pentru persoanele aflate în

următoarele situații:

a) au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru cresterea copilului pana la

implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani sau 7 ani în cazul copilului cu handicap;

b) au reluat activitatea după perioada îndeplinirii serviciului militar activ;

c) au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de muncă după pensionarea

pentru invaliditate.

Prevederile de mai sus se aplică în cazul în care cererea este formulată în termen de 12

luni de la data reluării activității persoanelor, o singură dată pentru fiecare situație.

Persoanele aflate în detenție care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de

executare a pedepsei pot urma un program de formare profesională organizat de agențiile

pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, cheltuielile

necesare pregătirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

37. Întrebare: Când se poate urma un curs de formare?

Răspuns: Accesul la programele de formare profesională se face în urma activităţii de

informare şi consiliere profesională sau de mediere.

38. Întrebare: Ce drepturi au persoanele care beneficiază de cursuri de formare

profesională gratuite?

Răspuns: Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază în mod gratuit

de servicii de formare profesională, au următoarele drepturi:

a) să beneficieze de pregătire teoretică şi practică pe toată durata cursului şi să susţină,

gratuit, de cel mult două ori examenul de absolvire la finalizarea acestuia;

b) să beneficieze de rechizite şi materiale de instruire şi să primească în folosinţă

manuale;

c) să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii

practice;

d) să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament

gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea cheltuielilor de

transport, pentru cel mult 4 deplasări în cursul unei luni, dacă nu se pot deplasa zilnic la

unitatea de pregătire, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru salariaţii

instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării şi

detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul

18

serviciului, precum şi de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pe traseul

de la unitatea de cazare la unitatea de pregătire;

e) să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare

frecventării cursului.

Pentru traseele pentru care nu se eliberează abonamente, persoanele au dreptul să

beneficieze de decontarea biletelor de călătorie pe mijloacele de transport în comun.

Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o distanţă

mai mare de 50 de km de aceasta, au dreptul pe perioada cât participă la pregătirea

profesională să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru acoperirea mesei la

nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor

autonome cu specific deosebit pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum

şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului.

Pentru informaţii suplimentare, persoanele interesate pot consulta site-ul Agenţiei

Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă http://www.anofm.ro/.

39. Întrebare: Ce obligații au persoanele care beneficiază de cursuri de formare

profesională gratuite?

Răspuns: Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază în mod gratuit

de servicii de formare profesională, au următoarele obligații:

a) să participe la toate activităţile cuprinse în programul de formare profesională, să

îndeplinească toate cerinţele prevăzute de acesta şi să se prezinte la examenul de

absolvire sau la reexaminare;

b) să restituie cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare profesională, dacă nu se

prezintă la primul examen de absolvire sau la reexaminare, cu excepţia cazului în care

neprezentarea se datorează unor motive neimputabile persoanei;

c) să restituie cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare profesională prevăzute,

dacă, după absolvire, refuză nejustificat încadrarea în muncă oferită de agenţia pentru

ocuparea forţei de muncă judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

Se consideră motive neimputabile persoanei, următoarele situaţii:

a) naşterea unui copil;

b) căsătorie;

c) îmbolnăvire;

d) decesul soţului, soţiei sau rudelor până la gradul al doilea inclusiv;

e) îndeplinirea obligaţiilor militare;

f) forţa majoră.

Totodată, dacă numărul absenţelor nemotivate depăşeşte 10% din totalul orelor prevăzute

în programa de pregătire, cursantul va fi exmatriculat, fără a mai avea dreptul de a urma

un curs gratuit, fiind obligat să restituie cheltuielile efectuate pentru serviciile de formare

profesională până la data exmatriculării sale.

19

40. Întrebare: Ce se întâmplă dacă persoanele care beneficiază gratuit de servicii de

formare profesională îşi găsesc un loc de muncă?

Răspuns: Persoanele care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite şi se

încadrează în muncă, potrivit legii, pot beneficia în continuare, până la finalizarea

programului de formare profesională început, de serviciile de formare profesională

gratuite la care aveau dreptul dacă nu s-ar fi angajat.

41. Întrebare: De câte ori se poate urma gratuit un curs de formare profesională?

Răspuns: Serviciile de formare profesională gratuite se acordă o singură dată, pentru

fiecare perioadă în care persoana se află în căutarea unui loc de muncă.

42. Întrebare: Care este durata cursurilor de calificare în sistemul de formare

profesională a adulţilor?

Răspuns: Durata minimă a programului de calificare, exprimată în ore de pregătire, pentru

pregătirea teoretică şi practică, pentru care se eliberează certificat de calificare

profesională, pe niveluri de calificare (conform Nomenclatorului Calificărilor/Cadrul

Național al Calificărilor) este de:

a) 360 de ore pentru nivelul 1 de calificare (nivelul 2 conform Cadrului Național al

Calificărilor - CNC);

b) 720 de ore pentru nivelul 2 de calificare (nivelul 3 CNC);

c) 1.080 de ore pentru nivelul 3 de calificare (nivelul 4 CNC).

Timpul alocat programului de formare profesională va fi corelat cu scopul, obiectivele,

conţinuturile şi strategiile de realizare.

Legislaţia privind formarea profesională a adulţilor poate fi accesată pe pagina electronică

a MMFPSPV- www.mmuncii.ro sau pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Calificări -

www.anc.edu.ro .

43. Întrebare: Care sunt calificările pentru care se pot organiza cursuri de formare?

Răspuns: Cursurile de calificare, recalificare se organizează pentru calificările existente în

Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate

de calificare, aprobat prin Ordinului nr.35/3112/ 2004, cu modificările și completările

ulterioare.

Cursuri de perfecționare și specializare se organizează pentru ocupații, meserii și profesii

definite și cuprinse în Clasificarea ocupațiilor din România.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și furnizorii de servicii de

formare profesională autorizați pot organiza cursuri de calificare, recalificare,

perfecționare și specializare și pentru ocupații sau meserii neincluse încă în Clasificarea

ocupațiilor din România, numai după ce au obținut avizul Ministerului Muncii, Familiei,

Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

44. Întrebare:Care este instituţia responsabilă în domeniul calificărilor în România?

Răspuns: În România, instituţia responsabilă în domeniul calificărilor este Autoritatea

Națională pentru Calificări.

20

În România, instituţia responsabilă în domeniul calificărilor este Autoritatea Națională

pentru Calificări. Potrivit art. 3 din H.G. nr. 556/2011 privind organizarea, structura şi

funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări, cu modificarile și completările

ulterioare: ”Misiunea asumată de A.N.C. este de asigurare a cadrului general pentru

realizarea formării profesionale continue şi dezvoltarea de calificări necesare susţinerii

unei resurse umane naţionale competitive, capabile să funcţioneze eficient în societatea

actuală şi într-o comunitate a cunoaşterii.”

45. Întrebare: Ce documentele trebuie depuse la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției

Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru introducerea unei noi calificări în Nomenclator?

Răspuns: În conformitate cu Ordinul comun nr. 35/3112 din 26 ianuarie 2004 pentru

aprobarea Nomenclatorului calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu

certificate de calificare, în vederea actualizării Nomenclatorului calificărilor, persoanele

juridice interesate depun la Ministerul Muncii,Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor

Vârstnice un dosar care trebuie să conţină:

a) cerere;

b)standardul ocupaţional recunoscut la nivel naţional, aprobat în condiţiile reglementărilor

legale în vigoare;

c)adresă din partea ministerului de resort care reglementează activitatea în domeniu sau,

după caz, a asociaţiilor profesionale, din care să rezulte acordul acestora;

d)adrese din partea Autorității Naționale pentru Calificări şi a Ministerului Educaţiei

Naționale din care să rezulte acordul acestora.

Documentaţia de mai sus se depune la Registratura generală a Ministerului Muncii,

Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau poate fi transmisă și prin poștă.

Până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului comun pentru

actualizarea Nomenclatorului calificărilor pentru care Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naționale şi-au dat

acordul de includere în nomenclatorul calificărilor, codurile respective pot fi folosite cu

titlu provizoriu.

46. Întrebare: Ce instituţie are în atribuții aprobarea standardelor ocupaţionale?

Răspuns:

Potrivit art. 4 (1) din H.G. nr. 556/2011 Autoritatea Națională pentru Calificări este

instituţia care ”aprobă standardele ocupaţionale cu avizul consiliului şi al comitetelor

sectoriale”. De asemenea Autoritatea Naţională pentru Calificări acordă asistenţă

metodologică în vederea elaborării de standarde ocupaţionale. Lista standardelor

ocupaționale se află pe site-ul ANC, www.anc.edu.ro .

47. Întrebare: În cât timp se actualizează Nomenclatorului calificărilor?

Răspuns: Cererile pentru actualizarea Nomenclatorului calificărilor se soluţionează în

termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora.

Până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului comun pentru

actualizarea Nomenclatorului calificărilor pentru care Ministerul Muncii, Familiei,

Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educației Naționale și Cercetării

21

Științifice şi-au dat acordul de includere în nomenclatorul calificărilor, codurile respective

pot fi folosite cu titlu provizoriu.

Precizăm faptul că este posibilă şi respingerea cererii de actualizare. In acest caz,

motivele care au stat la baza deciziei se comunică inițiatorului în scris, în termen de 30 de

zile de la data înregistrării.

48. Întrebare: Care este actul normativ care reglementează atestarea calificării -

pregătire şi experienţă profesională - dobândite în România, în afara sistemului

naţional de învăţământ, de către cetăţenii români care doresc să desfăşoare activităţi,

în mod independent sau ca salariaţi, pe teritoriul unui stat membru al Uniunii

Europene?

Răspuns: Actul normativ care reglementează atestarea calificării este Ordinul Nr. 51 din

17 ianuarie 2007 pentru aprobarea Procedurii de atestare a calificării - pregătire şi

experienţă profesională - dobândite în România, în afara sistemului naţional de

învăţământ, de către cetăţenii români care doresc să desfăşoare activităţi, în mod

independent sau ca salariaţi, pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

49. Întrebare: Unde se poate vizualiza în format electronic conţinutul Ordinului nr.

51/2007 pentru aprobarea Procedurii de atestare a calificării - pregătire şi experienţă

profesională - dobândite în România, în afara sistemului naţional de învăţământ, de

către cetăţenii români care doresc să desfăşoare activităţi, în mod independent sau ca

salariaţi, pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene?

Răspuns: Ordinul nr. 51/2007 este disponibil în format electronic:

- pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/munca2/formare-profesionala;

- pe site-ul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor

http://cnred.edu.ro/#legislatie-pentru-recunoastere-profesionala

50. Întrebare: Ce instituție are competențe în recunoaşterea calificarilor dacă doriți să

desfăşurați activităţi, în mod independent sau ca salariaţi, pe teritoriul unui stat

membru al Uniunii Europene?

Răspuns: In România, potrivit Legii nr. 200 /2004 privind recunoaşterea diplomelor şi

calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și

completările ulterioare, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor este

punct de contact național pentru recunoaşterea calificărilor profesionale.

Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor este centrul de asistenţă din

România a cărui sarcină este de a furniza cetăţenilor şi centrelor din celelalte state

membre informații privind recunoaşterea calificărilor profesionale, inclusiv privind

legislaţia naţională care reglementează profesiile şi exercitarea acestora, legislaţia în

domeniul muncii şi asigurărilor sociale şi, după caz, normele de deontologie. Informații

suplimentare sunt disponibile la adresa: http://cnred.edu.ro/#regulament-atributiile-

CNRED.

Date de contact: e-mail: cnred@medu.edu.ro ; fax 021 313 10 13; 021 317 85 17 ; adresa

poştală: Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice, Centrul Naţional de

22

Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor - Str. Spiru Haret, nr. 12, Sector 1, 010176

Bucureşti.

51. Întrebare: Care sunt instituţiile care eliberează atestatele pentru recunoaşterea

calificării- pregătire şi experienţă profesională- dobândite în România, în afara

sistemului național de învăţământ?

Răspuns: Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială aplică prevederile Ordinului

nr. 51/2007 pentru aprobarea procedurii de atestare a calificării – pregătire şi experienţă

profesională – dobândite în România, în afara sistemului national de învăţământ, de către

cetăţenii care doresc să desfăşoare activităţi, în mod independent sau ca salariaţi, pe

teritoriul unui stat membru al U.E.

Atestatul se eliberează numai de agenţiile judeţene pentru prestaţii şi inspecţie socială.

52. Întrebare: Cum se obţine atestatul de recunoaştere a calificării- pregătire şi

experienţă profesională- dobândite în România, în afara sistemului național de

învăţământ ?

Răspuns: În vederea obţinerii atestatului de recunoaştere a calificării- pregătire şi

experienţă profesională- dobândite în România, în afara sistemului național de învăţământ,

cetăţenii români depun personal sau prin împuternicit la agenţiile judeţene pentru

prestaţii şi inspecţie socială, pe bază de procură, o documentaţie care va cuprinde

următoarele:

a) cerere-tip de solicitare a eliberării atestatului;

b) documentul de identitate, atât în copie, cât şi în original;

c) documentul care atestă calificarea dobândită în România, în afara sistemului naţional

de învăţământ, după caz:

- certificatul de calificare/absolvire a unei forme de calificare/pregătire profesională,

organizate în condiţiile legii în vigoare la data eliberării acesteia (original şi copie);

- adeverinţa eliberată pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de încadrare şi

promovare a muncitorilor pentru cei calificaţi prin practica la locul de muncă*) (original şi

copie);

- certificatul de competenţe profesionale, eliberat de un centru de evaluare autorizat

conform legislaţiei în vigoare (original şi copie);

- cartea de meşteşugar, obţinută în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare

la data eliberării acesteia (original şi copie);

- carnetul de muncă al solicitantului, prin care se dovedeşte că acesta a fost încadrat în

ocupaţia pentru care a obţinut calificarea şi pentru care se solicită atestatul**) (original şi

copie);

- copie/copii, certificată/certificate de către reprezentantul legal al angajatorului sau

de către persoana împuternicită de acesta***), a/ale paginii/paginilor din registrul

electronic care cuprinde/cuprind înscrierile referitoare la persoana sa;

- orice alt document, eliberat de angajator, care să ateste activitatea desfăşurată de

solicitant şi vechimea în ocupaţia pentru care acesta a obţinut calificarea, astfel cum

rezultă din dosarul personal;

23

- autorizaţia eliberată de primărie, însoţită de copia certificată a acesteia, pentru

desfăşurarea de către persoane fizice a unor activităţi economice în mod independent,

potrivit legii;

d) modelul comun european de curriculum vitae, completat de solicitant****);

e) cel puţin o scrisoare de recomandare eliberată de angajator/beneficiarul serviciilor,

relevante pentru obţinerea atestării solicitate.

53. Întrebare: Ce sunt atestatele de recunoastere a calificării - pregătire şi experienţă

profesională- dobândite în România, în afara sistemului național de învăţământ ?

Răspuns: Atestatele de recunoastere a calificării sunt documente cu regim special,

inscripţionate cu serie şi număr distincte. Aceste documente atestă calificarea - pregătire

şi experienţa profesională - dobândite în România, în afara sistemului naţional de

învăţământ, de către cetăţenii care doresc să desfăşoare activităţi, în mod independent

sau ca salariaţi, pe teritoriul unui stat membru al U.E.

54. Întrebare: Cine poate ridica atestatul de recunoaştere a calificării- pregătire şi

experienţă profesională- dobândite în România, în afara sistemului național de

învăţământ ?

Răspuns:Atestatul poate fi eliberat solicitantului sau persoanei desemnate de acesta prin

procură legalizată.

55. Întrebare: Cum se recunoaşte o calificare obţinută în străinătate, în afara

sistemului de învăţământ, de cetăţeni români sau cetăţeni ai statelor membre ale

Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European ?

Răspuns: Potrivit Ordinului nr. 701 din 17 decembrie 2003 pentru desemnarea instituţiei

care să recunoască automat documentele care dovedesc calificarea dobândită în

străinătate, în afara sistemului de învăţământ, de cetăţeni români sau cetăţeni ai statelor

membre ale Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European,

”Ministerul Muncii eliberează atestate de recunoaştere automată a calificării dobândite în

străinătate, în afara sistemului de învăţământ, de către cetăţenii români sau cetăţeni ai

statelor membre ale Uniunii Europene şi ai statelor aparţinând Spaţiului Economic

European, precum şi de membrii de familie ai acestora, care doresc să desfăşoare pe

teritoriul României activităţi economice în mod independent, în cadrul unor asociaţii

familiale sau ca salariat”.

Recunoaşterea automată a calificării se face pentru activităţile economice prevăzute în

anexa nr. 3, lista reprezentând activităţile din Clasificarea Activităţilor din Economia

Naţională (CAEN).

Solicitanţii trebuie să depună la registratura ministerului dosarul care trebuie să conţină

următoarele acte:

a) cerere în limba română (se vor menţiona adresa şi numărul de telefon);

b) copia documentului de identitate;

c) copia certificatului de naştere;

d) documentul care atestă calificarea, în original, având aplicată apostila de la Haga;

e) copia documentului care atestă calificarea, tradusă în limba română şi legalizată

24

În situația în care se solicită recunoașterea unor activități care nu se regăsesc în anexa 3 a

Ordinului nr. 701 din 17 decembrie 2003, solicitanții trebuie să se adreseze Centrului

Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor – CNRED, str. Spiru Haret nr.12, sector

1, Bucureşti, din cadrul Ministerului Educaţiei Naționale, care este punct naţional de

contact pentru recunoaşterea profesională în România, coordonator naţional pentru

transpunerea Directivei 2005/36/EC privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi

coordonator delegat în cadrul Sistemului de Informare al Pieţei Interne.

A. În cazul solicitanţilor care au obţinut calificarea într-un stat membru al Uniunii

Europene sau într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European, care a aderat la

Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine,

adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, denumită Convenţia de la Haga:

a) cerere în limba română (se vor menţiona adresa şi numărul de telefon);

b) copia documentului de identitate;

c) copia certificatului de naştere, tradusă în limba română şi legalizată;

d) documentul care atestă calificarea, în original, având aplicată apostila de la Haga;

e) copia documentului care atestă calificarea, tradusă în limba română şi legalizată.

B. În cazul solicitanţilor care au obţinut calificarea într-un stat membru al Uniunii

Europene sau într-un stat aparţinând Spaţiului Economic European, care nu a aderat la

Convenţia de la Haga:

a) cerere în limba română (se vor menţiona adresa şi numărul de telefon);

b) copia documentului de identitate;

c) copia certificatului de naştere, tradusă în limba română şi legalizată;

d) documentul care atestă calificarea, în original;

e) copia documentului care atestă calificarea, tradusă în limba română şi legalizată;

f) dovada eliberată de reprezentanţa diplomatică din România a ţării în care a fost

obţinut documentul de calificare, prin care se confirmă faptul că documentul prevăzut la

lit. d) este original, autentic şi legal.

C. În cazul solicitanţilor dintr-un stat semnatar al Convenţiei de la Haga, care au

obţinut calificarea într-un stat din afara Uniunii Europene sau Spaţiului Economic

European:

a) cerere în limba română (se vor menţiona adresa şi numărul de telefon);

b) copia documentului de identitate;

c) copia certificatului de naştere, tradusă în limba română şi legalizată;

d) documentul care atestă calificarea, în original;

e) copia documentului care atestă calificarea, tradusă în limba română şi legalizată;

f)dovada recunoaşterii documentului de calificare, eliberată de către autoritatea

competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat aparţinând

Spaţiului Economic European, pe care este aplicată apostila de la Haga, însoţit de o copie

tradusă în limba română şi legalizată.

25

D. În cazul solicitanţilor dintr-un stat care nu a aderat la Convenţia de la Haga, care au

obţinut calificarea într-un stat din afara Uniunii Europene sau Spaţiului Economic

European:

a) cerere în limba română (se vor menţiona adresa şi numărul de telefon);

b) copia documentului de identitate;

c) copia certificatului de naştere, tradusă în limba română şi legalizată;

d) documentul care atestă calificarea, în original;

e) copia documentului care atestă calificarea, tradusă în limba română şi legalizată;

f) dovada recunoaşterii documentului de calificare, eliberată de către autoritatea

competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat aparţinând

Spaţiului Economic european, care nu a aderat la Convenţia de la Haga, însoţit de o copie

tradusă în limba română şi legalizată;

g) adeverinţă eliberată de reprezentanţa diplomatică în România a statului care a

eliberat dovada, prin care se confirmă că documentul prevăzut la lit. f) este original,

autentic şi legal.

56. Întrebare: Ce este apostila de la Haga?

Răspuns: Apostila este o supralegalizare a unui document, necesară pentru ca documentul

să fie recunoscut într-o țară semnatară a Convenției de la Haga.

Scopul eliberării apostilei este autentificarea originii unui act oficial, pentru prevenirea

utilizării unor acte false în vederea producerii de efecte juridice.

Procedura de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative emise de autorităţi

ale administraţiei publice centrale sau locale, precum și de alte organe de autoritate

administrativă din România, care organizează o activitate de interes public, în cadrul unor

competenţe stricte stabilite prin lege, se desfăşoară prin intermediul biroului apostilă

organizat în cadrul instituţiilor prefectului.

57. Întrebare: Ce trebuie să facă cetăţenii români pentru a obţine apostilarea

certificatelor de calificare şi absolvire obţinute în afara sistemului naţional de

educaţie?

Răspuns: În vederea apostilării - Certificatul de calificare şi/sau absolvire obţinut de

cetăţenii români în afara sistemului naţional de educaţie trebuie vizate în prealabil de :

- agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, pentru actele emise până la 31

decembrie 2003;

- agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială - Comisia Judeţeană de Autorizare a

Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor, pentru actele emise de la 1 ianuarie

2004 .

58. Întrebare: Care este termenul de soluţionare a cererilor de eliberare a atestatelor

de recunoaştere a calificării?

Răspuns: Cererile de eliberare a atestatelor de recunoaştere a calificării, însoţite de

documentaţia completă, se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării

acestora.

26

59. Întrebare: Ce se întâmplă dacă dosarul depus nu este complet?

Răspuns: În cazul în care în urma analizei dosarului se constată neregularităţi privind

documentele din dosar, direcţia de specialitate din MMFPSPV notifică acest lucru

solicitantului, cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea termenului de 30 de zile, indicând

modul în care pot fi remediate acestea. În acest caz, termenul de 30 de zile se

prelungeşte în mod corespunzător cu 10 zile.

60. Întrebare: Cum se face respingerea unei cereri de eliberare a atestatelor de

recunoaştere a calificării?

Răspuns: Respingerea cererii şi motivele care au stat la baza acestei decizii se comunică în

scris solicitantului.

61. Întrebare: Cine poate ridica atestatul de recunoaştere a calificărilor obţinute în

străinătate?

Răspuns: Atestatul de recunoaştere a calificării se eliberează solicitantului sau persoanei

desemnate de acesta prin procură.

62. Întrebare: Cum se poate introduce o ocupaţie în COR şi ce documente trebuie

depuse la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru

introducerea unei ocupaţii?

Răspuns: Prin Ordinul nr. 270/273/2002 al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al

preşedintelui Institutului Naţional de Statistică a fost aprobată Procedura de actualizare a

nomenclatorului Clasificarea Ocupaţiilor din România.

Conform prevederilor articolului 7 din procedură actualizarea COR se face din iniţiativa

utilizatorilor. Articolul 8 din procedură prevede faptul că pentru actualizarea

nomenclatorului COR (introducere, redenumire, radiere ocupaţii) utilizatorii vor depune la

Direcţia Politici de Ocupare, Competențe și Mobilitate Profesională din cadrul Ministerului

Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice o cerere însoţită de

următoarea documentaţie:

a) memoriu justificativ din care să reiasă:

1. denumirea ocupaţiei, în limba română, pentru care se face cererea de introducere în

COR;

2. codul COR pentru grupa de bază, precum şi codul COR pentru ocupaţia propusă a fi

introdusă în COR;

3.codul activităţii economice din Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN),

care presupune introducerea ocupaţiei propuse, pentru realizarea concordanţei dintre

activitate si ocupaţie;

4.studiile şi analizele făcute de agenţii economici interesaţi pe piaţa forţei de muncă, din

care să rezulte necesitatea actualizării, anexate memoriului justificativ;

b) descrierea ocupaţiei din care să rezulte următoarele elemente: atribuţii şi

responsabilităţi; uneltele şi instrumentele de lucru utilizate; programul de lucru; mediul

de activitate; situaţiile de risc; cerinţele pentru exercitarea ocupaţiei; cerinţele

referitoare la formarea profesională; nivelul de instruire solicitat pentru practicarea

ocupaţiei; tipul actului de calificare solicitat pentru practicarea ocupaţiei; specializarea

27

obţinută prin actul de calificare, conform legislaţiei în vigoare; salarizarea; promovarea în

muncă; dinamica meseriei pe piaţa muncii; meserii înrudite din COR;

c) adresă din partea ministerului de resort care reglementează activitatea în domeniu sau,

după caz, a asociaţiilor profesionale, din care să rezulte acordul acestora pentru

actualizarea COR;

d) precizarea bazei legale prin care s-a aprobat practicarea ocupaţiilor respective;

e) anexa nr. 1 "Lista cuprinzând ocupaţiile propuse a fi introduse în COR", completată ;

f) după caz, anexa nr. 2 "Lista cuprinzând ocupaţiile propuse a fi radiate din COR",

completată.

Documentaţia va fi prezentată şi în format electronic.

63. Întrebare: De când poate fi folosit codul COR atribuit pentru o nouă ocupaţie şi

transmis de către MMFPSPV prin aviz favorabil solicitantului?

Răspuns: Codul COR atribuit pentru o nouă ocupație poate fi folosit cu titlu provizoriu din

momentul emiterii avizului favorabil de către MMFPSPV, după care, periodic, toate

modificările sunt aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției

sociale și persoanelor vârstnice și al președintelui Institutului Național de Statistică, ordin

ce se publică și în Monitorul Oficial al României, Partea I.

64. Întrebare: Ce beneficii are un angajator care încadrează în muncă elevi și studenți

pe perioada vacanțelor?

Răspuns: Angajatorul care încadrează în muncă elevi şi studenţi pe perioada vacanţelor

beneficiază, pentru fiecare elev şi student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din

valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării

forţei de muncă în vigoare, prevăzut de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor

pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările

ulterioare.

65. Întrebare: Care este perioada maximă de acordare a stimulentului financiar pentru

angajarea elevilor și studenților pe perioada vacanțelor?

Răspuns:Perioada maximă de acordare a stimulentului financiar financiar pentru angajarea

elevilor și studenților pe perioada vacanțelor este de 60 de zile lucrătoare într-un an

calendaristic.

66. Întrebare: Ce demersuri trebuie întreprinse de angajatori pentru a beneficia de

stimulentul financiar pe care îl pot obține ca urmare a încadrării elevilor și studenților

pe perioada vacanțelor?

Răspuns: În vederea acordării stimulentului financiar lunar pe care îl pot obține ca urmare

a încadrării elevilor și studenților pe perioada vacanțelor, angajatorii încheie cu agenţia

pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în termen

de 30 de zile de la data angajării acestora, o convenţie al cărei model este prevăzut în

anexa nr. 1 din H.G. nr. 726 / 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor şi

studenţilor, cu modificările și completările ulterioare.

28

67. Întrebare: Ce este ucenicia?

Răspuns: Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în baza

unui contract de ucenicie. Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de

muncă constituie parte integrantă a contractului de ucenicie.

68. Întrebare: Cine poate urma/organiza ucenicia la locul de muncă?

Răspuns: Ucenicia la locul de muncă se adresează:

a) persoanelor interesate, cu vârsta de peste 16 ani, care doresc să se concentreze pe

învăţare pornind de la situaţiile profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei

ocupaţii direct la locul de muncă;

b) angajatorilor care doresc să organizeze activităţi de ucenicie la locul de muncă potrivit

domeniilor de activitate, pentru locurile de muncă declarate vacante.

Angajatorii care doresc să organizeze activităţi de ucenicie au îndatorirea să comunice

agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în

a căror rază îşi au sediul, respectiv domiciliul, locurile de muncă vacante care pot fi

ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie.

69. Întrebare: Cine poate încheia un contract ucenicie?

Răspuns: Poate încheia contract de ucenicie persoana care îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

a) face demersuri pentru a-şi găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin

înregistrare la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are

domiciliul sau, după caz, reşedinţa ori la alt furnizor de servicii de ocupare, acreditat în

condiţiile legii;

b) a împlinit vârsta de 16 ani;

c) nu are calificare pentru ocupaţia în care se organizează ucenicia la locul de muncă;

d) îndeplineşte condiţiile de acces la formare profesională prin ucenicie la locul de muncă,

pe niveluri de calificare, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Se pot încadra în muncă în calitate de ucenici şi următoarele categorii:

a) cetăţenii străini, precum şi apatrizii care au obţinut permis de muncă în România,

conform reglementărilor legale în vigoare;

b) cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului

privind Spaţiul Economic European şi membrii de familie ai acestora.

Maternitatea nu constituie motiv de discriminare în executarea uceniciei la locul de

muncă.

Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind

desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile

individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, poate

încheia contracte de ucenicie la locul de muncă şi:

a) persoana fizică autorizată, dacă face dovada că prestează de cel puţin un an activitatea

pentru care a fost autorizată;

29

b) întreprinderea familială, prin reprezentantul acesteia, dacă face dovada că prestează

de cel puţin un an activitatea pentru care s-a constituit ca întreprindere familială.

Dispoziţiile legii referitoare la încheierea contractului de ucenicie sunt aplicabile şi în

cazul raporturilor de muncă ale ucenicilor încadraţi de asociaţiile cooperatiste,

reglementate prin legi speciale.

70. Întrebare: Cum se poate beneficia de un program de ucenicie?

Răspuns: Pentru a beneficia de un program de ucenicie, persoana aflată în căutarea unui

loc de muncă depune la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială

îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa o cerere în acest sens. Modelul cererii este

prevăzut în anexa nr. 4 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.

279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, respectiv HG nr. 855/2013.

71. Întrebare: Ce condiţii trebuie respectate în cazul contractului de ucenicie la locul

de muncă?

Răspuns: Contractul de ucenicie la locul de muncă trebuie să respecte următoarele

condiții:

se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română;

se înregistrează în termen de 20 de zile la inspectoratul teritorial de muncă judeţean,

respectiv al municipiului Bucureşti;

durata contractului de ucenicie se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru

care urmează să se pregătească ucenicul şi nu poate fi mai mare de 36 de luni şi mai mică

de 12 luni.

72. Întrebare: Care este perioada pentru care poate fi încheiat un contract de

ucenicie?

Răspuns: Durata contractului de ucenicie la locul de muncă se stabileste în funcţie de

ocupaţia/calificarea pentru care urmează să se pregătească ucenicul și de

competenţeledobândite anterior de către ucenic, fără a putea fi mai mică de:

a) 6 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea unei

calificări de nivel 1;

b) 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea

unei calificări de nivel 2 sau pentru dobândirea competenţelor specifice ocupaţiilor

cuprinse în grupele majore 5, 6, 7 si 8 din Clasificarea ocupaţiilor din România;

c) 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea

unei calificări de nivel 3 sau pentru dobândirea competenţelor specifice ocupaţiilor

cuprinse în grupele majore 3 și 4 din Clasificarea ocupaţiilor din România.

73. Întrebare: În ce constă formarea profesională a ucenicului?

Răspuns: Formarea profesională a ucenicului constă în: pregătire teoretică şi pregătire

practică sau numai pregătire practică. Timpul necesar pregătirii teoretice a ucenicului este

inclus în programul normal de muncă.

30

Formarea profesională a ucenicului are ca rezultat dobândirea unui certificat de calificare

profesională a adulţilor, iar ocupaţiile pentru care se poate organiza ucenicia la locul de

muncă sunt cele cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România.

74. Întrebare: Care este cadrul legal de reglementare a stagiului și ce este acesta?

Răspuns: Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ

superior.

Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, primele 6 luni după debutul în

profesie se consideră perioadă de stagiu, cu excepţia profesiilor pentru care există

reglementări speciale.

75. Întrebare: Care este scopul perioadei de stagiu?

Răspuns: Scopul efectuării stagiului este de a asigurara o tranziţie de la sistemul de

educaţie la piaţa muncii, de a consolida competenţele şi abilităţile profesionale şi pentru o

mai rapidă integrare în muncă, precum şi de dobândire de experienţă şi vechime în muncă

şi, după caz, în specialitate.

Stagiarul, pe perioada stagiului, prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator,

persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu, în baza unui

contract individual de muncă şi a contractului de stagiu.

76. Întrebare: Când se încheie contractul de stagiu și care este durata acestuia?

Răspuns: Stagiul se desfășoară în baza unui contract individual de muncă şi a contractului

de stagiu.

Contractul de stagiu se încheie odată cu încheierea contractului individual de muncă, în

condiţiile legii.

Durata contractului de stagiu este de 6 luni, cu excepţia situaţiilor în care prin legi

speciale este prevăzută o altă perioadă de stagiu.

Contractul de stagiu se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de

încheiere a contractului de stagiu în formă scrisă revine angajatorului.

77. Întrebare: Care sunt drepturile și obligațiile părților?

Răspuns: Drepturile şi obligaţiile părţilor cu privire la efectuarea perioadei de stagiu se

stabilesc prin contractul de stagiu, în condiţiile legii, şi se completează, după caz, cu

prevederile din cuprinsul contractului colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul

intern.

78. Întrebare:Cum poate înceta contractul de stagiu?

Răspuns: Contractul de stagiu poate înceta:

a) de drept;

b) prin acordul părţilor, la data convenită de acestea;

c) prin voinţa unilaterală a uneia dintre părţi, în cazurile şi în condiţiile limitativ

prevăzute de lege.

31

79. Întrebare: Cine desemnează mentorul și ce face acesta?

Răspuns: La propunerea conducătorului compartimentului în care își desfășoară activitatea

stagiarul angajatorul desemnează un mentor care coordonează stagiarul pe toată durata

stagiului și care participă la activitatea de evaluare.

80. Întrebare: Care este programul de muncă al stagiarului?

Răspuns: Programul normal de muncă al stagiarului este de 8 ore pe zi, respectiv 40 de ore

în medie pe săptămână, astfel încât stagiarul să poată finaliza stagiul într-o perioadă

rezonabilă de timp, respectiv 6 luni.

81. Întrebare: Ce este evaluarea și cum se realizează aceasta ?

Răspuns: Evaluarea activităţii stagiarului se realizează pe baza:

a) analizei gradului de realizare a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă stabiliţi;

b) aprecierii nivelului de consolidare a competenţelor şi de dobândire a deprinderilor

practice necesare pentru exercitarea unei ocupaţii din domeniul în care acesta a efectuat

stagiul;

c) raportului de stagiu întocmit de stagiar. Raportul de stagiu cuprinde descrierea

programului de activităţi desfăşurate de stagiar pe parcursul perioadei de stagiu.

Evaluarea este procedura prin care se finalizează stagiul și care se află în responsabilitatea

comisiei de evaluare.

82. Întrebare: Cum se eliberează certificatul/adeverinţa de finalizare a stagiului?

Răspuns: Pe baza referatului de evaluare întocmit de către comisia de evaluare,

angajatorul eliberează un certificat/o adeverinţă de finalizare a stagiului vizat/vizată de

inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își are sediul angajatorul.

83. Întrebare: Cum se încheie perioada de stagiu?

Răspuns: În situația în care stagiarul promovează evaluarea, perioada de stagiu se încheie

cu eliberarea unui certificat semnat de angajator și vizat de inspectoratul teritorial de

muncă în cărui rază teritorială își are sediul angajatorul. În acest caz, perioada de stagiu

constituie vechime în specialitate și vechime în muncă.

În situația în care stagiarul nu promovează evaluarea, perioada de stagiu se încheie cu

eliberarea unei adeverințe prin care se recunoaște finalizare stagiului. Adeverința este

semnată de angajator și vizată de inspectoratul teritorial de muncă în cărui rază teritorială

își are sediul angajatorul. În acest caz, perioada de stagiu constituie doar vechime în

muncă.

84. Întrebare: În ce situație perioada de stagiu constituie vechime în muncă?

Răspuns: Perioada de stagiu se considerată vechime în muncă indiferent dacă stagiarul a

promovat sau nu a promovat evaluarea.

85. Întrebare: În ce situație perioada de stagiu constituie vechime în specialitate?

Răspuns: Perioada de stagiu se considerată vechime în specialitate numai dacă stagiarul a

promovat evaluarea.

32

86. Întrebare: Din ce surse se finanțează stagiul?

Răspuns: Finanţarea stagiului se poate realiza din următoarele surse:

a) bugetul propriu al angajatorului;

b) Fondul Social European;

c) bugetul asigurărilor pentru şomaj - angajatorii primesc lunar, la cerere, din bugetul

asigurărilor pentru şomaj, pe perioada derulării contractului de stagiu pentru acel stagiar,

o sumă egală cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru

şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă în vigoare, prevăzut de Legea nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu

modificările şi completările ulterioare, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

d) sponsorizări ale persoanelor fizice şi/sau juridice;

e) alte surse, potrivit legii.

87. Întrebare: Cum se poate verifica dacă o societate este autorizată ca agent de

muncă temporară?

Răspuns: Persoanele juridice autorizate ca agent de muncă temporară, conform Hotărârii

nr. 1256/2011 privind condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de autorizare a

agentului de muncă temporară, se înregistrează în Registrul național de evidență a

agenților de muncă autorizați, gestionat de Ministerul Muncii Familiei, Protecției Sociale și

Persoanelor Vârstnice, fiind disponibil pe pagina de internet a instituției,

www.mmuncii.ro, la secțiunea Domenii/Muncă/ Ocuparea, formarea profesională și

mobilitatea forței de muncă. Registrul național de evidență a agenților de muncă

autorizați cuprinde agenții de muncă autorizați și pe cei cărora au depus sau li s-a retras

autorizația.

Registrul se publică trimestrial în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

88. Întrebare: Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana juridică

în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca agent de muncă temporară?

Răspuns: Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Hotărârea nr. 1256/2011 privind condiţiile de

funcţionare, precum şi procedura de autorizare a agentului de muncă temporară în

vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare ca agent de muncă temporară persoana

juridică trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a)să fie persoane juridice constituite potrivit legii şi să aibă prevăzut în actul constitutiv,

ca obiect principal de activitate "Activităţi de contractare, pe baze temporare, a

personalului conform codului CAEN";

b)să nu înregistreze debite la bugetul de stat sau la bugetele locale;

c)să nu figureze în evidenţele cazierului fiscal cu fapte sancţionate de reglementările

financiare, vamale şi nici cu cele care privesc disciplina financiară;

d)să nu fi fost sancţionate contravenţional, în ultimele 24 de luni anterioare datei

formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei muncii,

comerciale şi fiscale; contravenţiile cu privire la care există o acţiune pe rolul instanţelor

de judecată vor fi luate în considerare numai dacă până la data soluţionării cererii de

33

autorizare s-a pronunţat cu privire la acestea o hotărâre judecătorească definitivă şi

irevocabilă;

e)să constituie garanţia financiară în cuantumul prevăzut la art. 5 alin.(1) din acelaş act

normativ respectiv “prin depunerea unei sume într-un cont distinct deschis la o bancă din

România, care să acopere contravaloarea a 25 de salarii de bază minime brute pe ţară,

garantate în plată, la care se adaugă contribuţiile datorate de către angajator bugetului

asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului Fondului

naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii”.

89. Întrebare: Ce documente trebuie să depună o persoană juridică pentru obţinerea

autorizaţiei de funcţionare ca agent de muncă temporară?

Răspuns: În scopul obţinerii autorizaţiei de funcţionare, conform prevederilor art.4 alin.(2)

din Hotărârea nr. 1256/2011 privind condiţiile de funcţionare, precum şi procedura de

autorizare a agentului de muncă temporară, solicitanţii depun la agenţiile teritoriale

pentru prestaţii sociale în a căror rază teritorială îşi au sediul o cerere însoţită de un dosar

de autorizare, care conține următoarele documente:

1. Actul constitutiv şi/sau actul adiţional la actul constitutiv, după caz, în care să fie

menţionat obiectul de activitate "Activităţi de contractare, pe baze temporare, a

personalului conform codului CAEN 7820", în copie legalizată;

2. Certificatul de înregistrare la registrul comerţului, emis de oficiul registrului

comerţului, în care să fie menţionat obiectul principal de activitate "Activităţi de

contractare, pe baze temporare, a personalului conform codului CAEN 7820.", în copie

legalizată;

3. Certificatul de cazier fiscal, în original sau în copie legalizată, valabil la data

depunerii la AJPIS ;

4. Certificatul de atestare fiscală, în original sau în copie legalizată, eliberat de

instituţia competentă, valabil la data depunerii la AJPIS din care să rezulte situaţia

obligaţiilor de plată către: bugetul de stat; bugetul asigurărilor sociale de stat, inclusiv

contribuția la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;

bugetul asigurărilor pentru șomaj; fondul unic de asigurări sociale de sănătate.

5. Certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale

bugetului local, în original sau în copie legalizată, valabil la data depunerii la AJPIS .

6. Certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comerţului, în original sau în

copie legalizată, valabil la data depunerii la AJPIS, care trebuie să cuprindă menţiuni din

care să rezulte că persoana juridică nu se află în procedură de reorganizare sau faliment,

potrivit legii;

7. Adresa de confirmare privind constituirea de garanţie financiară, eliberată de

instituţia bancară din România unde a fost deschis contul, prin care se face dovada

constituirii garanţiei financiare, reprezentând contravaloarea a 25 de salarii de bază

minime brute pe ţară, garantate în plată, la care se adaugă contribuţiile datorate de către

angajator bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi

bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

8. Declaraţia pe propria răspundere, sub sancţiunea art. 326 din Codul penal, a

reprezentantului legal al persoanei juridice, din care să rezulte:

34

- că persoana juridică nu a fost sancţionată contravenţional, în ultimele 24 de luni

anterioare datei formulării cererii de autorizare, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei

muncii, comerciale şi fiscale;

- că pentru persoana juridică există/nu există o acţiune pe rolul instanţelor de judecată,

de contestare a contravenţiei, pentru care nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească

definitivă şi irevocabilă.

Filialele persoanei juridice solicitante se supun separat procedurii de autorizare.

Autorizarea solicitanţilor se face de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și

Persoanelor Vârstnice, la propunerea agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale în a

căror rază teritorială aceştia îşi au sediul.

90. Întrebare: Care este termenul de soluţionare a cererii de autorizare ca agent de

muncă temporară?

Răspuns: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice evaluează

îndeplinirea condiţiilor de autorizare şi soluţionează cererea de autorizare în termen de 30

de zile de la data înregistrării acesteia, prin eliberarea autorizaţiei de funcţionare sau prin

respingerea cererii solicitantului.

În situaţia în care se constată că documentele depuse la dosarul de autorizare nu sunt

complete sau conforme, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor

Vârstnice acordă un termen de 7 zile lucrătoare pentru completarea documentaţiei,

respectiv pentru depunerea acesteia la agenţia teritorială pentru prestaţii sociale

competentă. Astfel termenul de soluţionare a cererii se prelungeşte corespunzător.

91. Întrebare: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a putea desfășura activitate de

plasare forță de muncă pe piaţa externă?

Pe teritoriul României pot desfăşura, în condiţiile prezentei legi, activităţi de mediere a

angajării cetăţenilor români în străinătate societăţile comerciale constituite în temeiul

Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, inclusiv filialele societăţilor comerciale străine, înfiinţate în

România potrivit art. 42 şi 44 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, care au ca activitate principală "Activităţi ale agenţiilor de plasare

a forţei de muncă" cod CAEN - 7810, denumite agenţi de ocupare a forţei de muncă.

Agenţii de ocupare a forţei de muncă pot desfăşura activitatea de mediere a angajării

cetăţenilor români în străinătate dacă îndeplinesc următoarele condiţii:

a) dispun de spaţiul şi de dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii, aşa

cum acestea vor fi precizate în metodologia de aplicare a prezentei legi;

b) au încadrat în muncă personal cu experienţă în domeniul forţei de muncă;

c) au organizat o bancă de date care să cuprindă ofertele şi solicitările de locuri de

muncă în străinătate, informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la

calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi în evidenţa lor;

d) au încheiat cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din

străinătate, după caz, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă;

e) sunt înregistraţi la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază îşi au sediul.

35

Activitatea agenților de ocupare a forței de muncă este reglementată prin Legea nr.

156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată și

H.G. nr. 384 / 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr. 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, cu

modificările și completările ulterioare.

92. Întrebare: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a putea desfășura activitate de

plasare forță de muncă pe piaţa internă?

Răspuns: Serviciile de mediere, alături de serviciile de informare și consiliere profesională

reprezintă servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, iar pentru

prestarea lor este necesară acreditarea furnizorilor.

Furnizorii de astfel de servicii pot fi din România ori pot proveni din statele membre ale

Uniunii Europene sau Spaţiului Economic European, iar în vederea acreditării trebuie să

îndeplinească prevederile HG nr.277/2002 privind aprobarea Criteriilor de acreditare a

furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, cu

modificările și completările ulterioare.

Una dintre condițiile fundamentale pe care cei care doresc să presteze aceste servicii

trebuie să o îndeplinească este aceea de a avea ca obiect de activitate serviciul pentru

care se solicită acreditarea ("Selectia și plasarea forței de muncă" cod CAEN – 7810).

Acreditarea furnizorilor se face de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti în a căror rază teritorială îşi au sediul sau, după caz, domiciliul/reşedinţa.

Furnizorii de servicii de ocupare din statele membre ale UE și SEE acreditați în țara lor de

proveniență și furnizorii de servicii de ocupare care intenționează să presteze

transfrontalier astfel de servicii pe teritoriul Romaniei se supun procedurii de notificare.

Informații suplimentare privind condițiile ce trebuie îndeplinite pentru obținerea

acreditării ca furnizorde servicii de mediere pot fi obținute de la agenţia pentru ocuparea

forţei de muncă în a cărei rază teritorială aveți sediul sau, după caz, domiciliul/reşedinţa.

93. Întrebare:Cum se poate găsi un loc de muncă în străinătate?

Răspuns: Pesoanele interesate în găsirea unui loc de muncă pot contacta un consilier

Eures, care îşi desfăşoară activitatea în toate agenţiile de ocupare a forţei de muncă.

Datele de contact sunt disponibile la adresa: http://www.eures.anofm.ro/contact.php.

De asemenea, pentru obținerea unui loc de muncă în străinătate se poate apela la agenții

de ocupare privați, care își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 156/2000 privind

privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, republicată.

94. Întrebare:Ce este EURES?

Răspuns: EURES reprezinţă o reţea de cooperare între serviciile publice de ocupare

europene şi a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul

Spaţiului European şi Elvetia. Reţeaua este coordonată de Comisia Europeană. Parteneri ai

serviciilor de ocupare în cadrul acestei rețele sunt sindicatele, organizațiile patronale și

alți actori implicați pe piața muncii.

36

95. Întrebare:Ce servicii pot oferi consilierii EURES?

Răspuns: Consilierii EURES pot oferi:

-servicii de informare şi consiliere privind condiţiile de viaţă şi de muncă din toate statele

SEE;

-sfaturi practice referitoare la oportunităţile de locuri de muncă;

-servicii de îndrumare a angajatorilor dornici să recruteze lucrători din alte țări ale SEE;

-servicii de îndrumare a lucrătorilor și a angajatorilor din regiunile transfrontaliere.

96. Întrebare: Unde se pot vizualiza locurile de muncă disponibile prin reţeaua EURES?

Răspuns: Locurile de muncă vacante din Spaţiul Economic European şi Elveţia pot fi

vizualizate la adresa portalului național, www.eures.anofm.ro, cât și la adresa portalului

european, www.eures.europa.eu.

97. Întrebare: Care sunt formularele europene în materie de şomaj?

Răspuns: Formularele europene U1, U2, U3 şi E 301, E 302 – singurele documente oficiale

luate în considerare în vederea deschiderii dreptului la prestaţii de şomaj într-un anumit

stat membru prin valorificarea perioadelor de asigurare pentru şomaj realizate de lucrator

în alt stat membru.

U1 - certifică perioadele de asigurare care vor fi luate în considerare pentru acordarea

prestaţiilor de şomaj/este echivalentul lui E 301 în circuitul instituţie-client-instituţie;

U2 - certifică perioada în care un şomer îşi menţine dreptul la prestaţii de şomaj atunci

când îşi caută de lucru în alt stat membru/înlocuieşte E 303 în circuitul instituţie - client –

instituţie;

U3 - menţionează circumstanţele de natură să afecteze dreptul la prestaţii potrivit

legislaţiei pe care o aplică instituţia care emite documentul /înlocuieşte parţial E 303 în

circuitul instituţie - client - instituţie şi este complementar unui U2;

- E 301 pentru certificarea perioadelor de asigurare pentru şomaj;

- E 302 pentru certificarea informaţiilor referitoare la membrii de familie cu domiciliul în

România aflați în întreținerea șomerului din alt stat membru.

98. Întrebare: Care este instituţia din România competentă în eliberarea formularelor

U1, U2, U3 şi E 301, E 302?

Răspuns: Instituţia din România competentă pentru eliberarea formularelor U1, U2, U3 şi

E 301, E 302 este agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă din raza de

domiciliu sau reşedinţă a solicitantului.

99. Întrebare: Cum este reglementat accesul cetățenilor români pe piața muncii din

Elveția?

Răspuns: În vederea extinderii dreptului de liberă circulaţie şi pentru cetăţenii români şi

bulgari, Elveţia şi Uniunea Europeană au negociat două Protocoale la Acordul privind libera

circulaţie a persoanelor.

37

Dispoziţiile Protocolului II (semnat la 27 mai 2008 la Bruxelles) reglementează accesul pe

piaţa muncii din Elveţia, precum şi condiţiile privind efectuarea studiilor şi stabilirea

reşedinţei pe teritoriul acestui stat în cazul cetăţenilor români şi bulgari.

-în prima etapă tranzitorie (anii 2009 – 2016) sunt adoptate restricţii ale dreptului

de angajare în Elveţia. Un angajator elveţian poate angaja un lucrător din România sau

Bulgaria numai dacă pentru locul de muncă respectiv nu a găsit pentru angajare un

cetăţean elveţian sau un cetăţean din celelalte state membre ale UE;

-cea de-a doua etapă tranzitorie (anii 2016-2019) reprezintă perioada în care se

poate aplica o clauză de protecţie specială, în condiţiile unei imigraţii prea puternice.

100. Întrebare: Cum este reglementată detașarea lucrătorilor în statele membre

UE/SEE și în Elveția?

Răspuns: Detașarea lucrătorilor în statele membre UE/SEE și în Elveția este reglementată

de Directiva 96/71/CE, ce se aplică întreprinderilor înființate într-un stat membru care, în

cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează lucrători pe teritoriul unui stat

membru, în cadrul următoarelor acțiuni cu caracter transnațional:

(a) detașarea unui lucrător, în numele întreprinderii sau sub coordonarea acesteia, pe

teritoriul unui stat membru, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face

detașările și destinatarul prestării de servicii care își desfășoară activitatea în statul

membru respectiv, dacă există un raport de muncă între întreprinderea care face

detașarea și lucrător pe perioada detașării, sau

(b) detașarea unui lucrător pe teritoriul unui stat membru la o unitate sau întreprindere

care aparține grupului, dacă există un raport de muncă între întreprinderea care face

detașarea și lucrător pe perioada detașării, sau

c) detașarea, în calitate de întreprindere cu încadrare în muncă temporară sau

întreprindere care a pus la dispoziție un lucrător, a unui lucrător la o întreprindere

utilizatoare înființată sau care își desfășoară activitatea pe teritoriul unui stat membru,

dacă există un raport de muncă între întreprinderea cu încadrare în muncă temporară sau

întreprinderea care a pus la dispoziție lucrătorul și lucrător pe perioada detașării.

Pe întreaga perioadă a detaşării, lucrătorul detaşat îşi păstrează raportul de muncă direct

(ca salariat) cu angajatorul inițial.

Conform dispoziţiilor actului normativ european menționat, sunt trei condiţii necesare şi

obligatorii care trebuie îndeplinite:

- firma/întreprinderea trebuie să aibă o activitate efectivă în România;

-detaşarea trebuie să rămână temporară şi limitată duratei prestaţiilor;

-trebuie să fie păstrată, pe întreaga durată a detaşării, o legătură de subordonare juridică

între firma/întreprinderea din România şi salariaţii detaşaţi la o întreprindere dintr-un alt

stat membru UE.

Ca urmare a menţinerii, pe perioada detaşării, a contractului individual de muncă, între

angajatul detaşat în alt stat membru UE şi angajatorul din România, societatea

românească va determină natura activităţii care urmează a fi desfăşurată de către

angajaţii detaşaţi şi îi revine obligaţia de a plăti drepturile salariale ale lucrătorului

detaşat, chiar dacă plata efectivă o realizează întreprinderea la care se face detaşarea.

38

Conform legislaţiei române în vigoare, modificările aduse contractului individual de

muncă, urmare a detaşării, vor fi înregistrate la inspectoratul teritorial de muncă.

De asemenea, în cazul detașării transnaționale, angajatorul solicită, pentru

lucrătorul/lucrătorii ce urmează a fi detașați eliberarea formularului european A1 -

Link către Legislație - Legislație la nivelul Uniunii Europene,

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/legislatie/munca/mobilitatea-fortei-de-

munca/8:legislatie-comunitara.

101. Întrebare: Care este instituţia din România care eliberează documentul portabil

A1?

Răspuns: În România, documentul A1 se eliberează de către Casa Naţională de Pensii

Publice, prin structurile sale teritoriale, în urma unei cereri completate de către

angajator.

Acest document dovedește doar faptul că salariații în cauză sunt afiliați la sistemul de

asigurări sociale din România.

102. Întrebare: Care este legislația care reglementează accesul pe piața muncii din

România a cetățenilor străini?

Răspuns: Angajarea unui străin pe teritoriul României este reglementată de prevederile

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare și Ordonanţei Guvernului nr.

25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru

modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor.

103. Întrebare: Ce se înţelege prin cetăţean străin?

Răspuns: Cetăţeanul străin este persoana care nu are cetăţenia română, cetăţenia unui alt

stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori cetăţenia

Confederaţiei Elveţiene.

104. Întrebare: Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru angajare în România a unui

cetățean străini, în baza unui aviz de angajare (eliberat de Inspectoratul General

pentru Imigrări)?

Răspuns: Pentru a fi posibilă angajarea în România a unui cetățean străin, în baza avizului

de angajare (eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, www.igi.mai.gov.ro, la

solicitarea angajatorului), trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

Locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetăţeni români, ai statelor

membre UE/SEE sau de rezidenţi permanenţi pe teritoriul Romaniei;

Sunt îndeplinite condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în activitate

şi autorizare;

Se face dovada faptului că străinul este apt din punct de vedere medical să

desfaşoare activitatea respectivă;

Străinul nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care

o desfășoară sau urmează să o desfaşoare pe teritoriul României;

Se încadrează în contingentul anual aprobat prin Hotărâre a Guvernului;

Angajatorul are achitate la zi obligaţiile către bugetul de stat;

39

Angajatorul desfăşoară efectiv activitatea pentru care se solicită eliberarea avizului

de angajare;

Angajatorul să nu fi fost sancţionat în ultimii 3 ani pentru muncă nedeclarată sau

angajare ilegală.

Nu trebuie îndeplinite prevederile referitoare la locurile de muncă vacante ce nu pot fi

ocupate de cetăţeni români, ai statelor membre UE/SEE sau de rezidenţi permanenţi pe

teritoriul Romaniei, menţionate anterior, dacă străinul se încadrează în următoarele

categorii:

deține funcția de administrator într-o societate comercială cu participare străină și

este singura persoană numită în această funcţie;

este sportiv profesionist şi are dovezi că a desfăşurat o activitate similară în altă ţară;

solicită un aviz de angajare pentru lucrători transfrontalieri;

solicită un aviz de angajare pentru lucrători sezonieri.

105. Întrebare: Care sunt excepţiile pentru care, în vederea încadrării în muncă, avizul

de muncă nu este necesar?

Răspuns: Nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe

teritoriul României a străinilor aparținând următoarelor categorii:

a) străinii al căror acces liber pe piaţa muncii din România este stabilit prin tratate

încheiate de România cu alte state;

b) străinii care urmează să desfăşoare activităţi didactice, ştiinţifice sau alte categorii

de activităţi specifice cu caracter temporar în instituţii de profil acreditate ori autorizate

provizoriu din România, în baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de

şedere temporară pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, şi personalul

cu calificare specială, în baza ordinului ministrului educaţiei naţionale, precum şi străinii

care desfăşoară activităţi artistice în instituţii de cultură din România, în baza ordinului

ministrului culturii;

c) străinii care urmează să desfăşoare pe teritoriul României activităţi temporare

solicitate de ministere ori de alte organe ale administraţiei publice centrale sau locale ori

de autorităţi administrative autonome;

d) străinii care sunt numiţi la conducerea unei filiale, reprezentanţe sau sucursale de pe

teritoriul României a unei companii care are sediul în străinătate, în conformitate cu

actele prevăzute de legislaţia română care fac dovada în acest sens;

e) străinii titulari ai dreptului de şedere pe termen lung pe teritoriul României;

f) străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru reîntregirea familiei în

calitate de membri de familie ai unui cetăţean român;

g) străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii;

h) străinii titulari ai dreptului de şedere temporară acordat potrivit prevederilor art. 130

din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

i) străinii care au beneficiat anterior de un drept de şedere pe teritoriul României de cel

puţin 3 ani, în calitate de membri de familie ai unui cetăţean român şi care se află în una

40

dintre situaţiile prevăzute la art. 64 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

j) străinii care au dobândit o formă de protecţie în România;

k) solicitanţii de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piaţa forţei de

muncă potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările

ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;

l) străinii toleraţi, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul

României.

106. Întrebare: Care sunt condiţiile în care se angajează un student străin în România?

Răspuns:Străinii titulari ai dreptului de şedere temporară pentru studii pot fi încadraţi în

muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă

cu timp parţial cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.

107. Întrebare: Cine stabileşte numărul de autorizaţii de muncă ce pot fi eliberate

străinilor?

Răspuns: La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor

Vârstnice, în concordanţă cu politica privind migraţia forţei de muncă şi luând în

considerare situaţia pieţei muncii din România, anual, prin hotărâre a Guvernului se

stabileşte contingentul pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă.