ZiarGRATUIT

Distribución gratuitaMai, 2012

APARE LUNARwww.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

„Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nici din Kiseleff 10, sediul PSD”, a promis premierul desemnat...”

Se solicită Curţii de Conturi demararea unui control la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni„DRP dispune de sume foarte mari de bani publici, destinate comunităţilor de români...”

Origini regăsite...„Astăzi, aceşti tineri mai figurează doar ca simple cifre într-o bază de date incompletă care ar fi trebuit să contabilizeze adopţiile internaţionale, efectuate în România între 1990 şi 1997...”

Cititorii întreabă, avocatul răspunde„Înainte de 30 iunie 2012 trebuie să comunicaţi la Tresoreria general de la Seguridad Social îndeplinirea condiţiilor pentru a fi inclus(ă) în Sistemul Special de Lucrători Domestici...”

Urmează-ţi visul! „Se spune că a visa este gratis şi s-a demonstrat că acela care, în adâncul sufletului, continuă să creadă că visul va deveni realitate, în mod sigur va trăi să îşi vadă...”

Spania construieşte în continuare, deşi bula imobiliară s-a spart şi nimeni nu cumpără„Optimismul lui Rajoy este împărtăşit şi de dezvoltatorii imobiliari, care continuă să...”

Pagina 04

Pagina 12-13

Pagina 10

Pagina 14

Anul II - Nr. 15/2012

Pagina 15

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

Pagina 17

Ponta va anula HG privind UMF Târgu-Mureş „Premierul desemnat, Victor Ponta, a mai dezvăluit membrilor Consiliului Executiv Naţional al PSD că...”

Pagina 15

Schimbarea scenei politice româneşti - Victor Ponta a fost desemnat

Prim-Ministru al României

Adrese şi informaţii utile02 MAI2012

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Concursul de poezie

„Mihai Eminescu”

Servicii consulare itinerante în provincia Guadalajara

Parohia „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina” din

Fuenlabrada

EDITORI:Dan Luca (Bruxelles)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Puşa Roth (Romania)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)

REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Anastasia Criste (Barcelona)Mircea Fluieraş (Málaga)Vasile Mureşan (Illinois)Tiberiu Grădiştean (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin BarbuCOORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanSENIOR EDITORI:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)Dan Caragea (Portugalia)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona)

SPECIALIŞTI:Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid)Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:redactia@occidentul-romanesc.compublicitate@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: al-meria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Asociaţia Româno - Americană Friends şi Şcoala Specială de Limba Engleză Barbara Hamilton Cartland din Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, orga-nizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.Concursul se desfăşoară pe parcursul a şase luni ca-lendaristice, începând cu data de 15 ianuarie 2012. Doritorii se pot înscrie la concurs cu minimum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se acceptă doar texte scrise în limba română.Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile ofe-rită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara Hamilton Cartland şi trei excursii pen-tru cunoaşterea Londrei in-cluse în acelaşi pachet de servicii.Începând cu data de 15 ia-nuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc.com

Biserica reprezintă o instituţie cu puternic impact social, re-uşind să grupeze în jurul său, nu numai din raţiuni religioa-se membrii comunităţilor ro-mâneşti din Spania, devenind, astfel, o oglindă a dinamicii imigraţiei compatrioţilor noş-tri şi a problemelor acestora.Actualmente sunt constituite în Spania peste 60 de paro-hii ortodoxe, care reprezină pentru mulţi dintre cei care sosesc în Spania prima oprire şi un punct central de întâlnire

În continuarea programului “Consulat itinerant”, o echipă a Consulatului României la Ciudad Real se va afla în zilele de 11 şi 12 mai 2012 în provin-cia Guadalajara pentru a oferi asistenţă şi servicii cetăţenilor români.Programul serviciilor consulare este urmatorul:• Vineri, 11 mai 2012, între ore-le 17:00 şi 20:00• Sâmbătă, 12 mai 2012, între orele 10:00 şi 20:00Locul: Casa ”Nazaret” (sediul ”Caritas”), la adresa: Avenida Venezuela, nr. 9, Guadalajara, 19001.Vor fi efectuate urmatoarele ca-tegorii de servicii consulare:• Înscrieri de acte de stare civilă (certificate de naştere, căsăto-rie, deces), inclusiv traducerile şi legalizările certificatelor spa-niole aferente.• Servicii consulare notariale (autentificări procuri/declaraţii, legalizări etc.);• Emitere de certificate şi in-scripţii consulare, adeverinţe, etc.• Preluarea de cereri de verifi-

şi de coagulare a comunităţii locale.Astfel că, prin grija părin-telui paroh Vasile Alexa şi prin arhiereasca binecuvân-tare a Preasfinţitului Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, s-a constituit la sfârşitul anului 2011 şi în Fuenlabrada, Pa-rohia „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina”, lăcaş situat în Calle de Pozuelo, nr.25, unde concetăţenii noştri stabiliţi în acest municipiu şi împreju-rimi sunt aşteptaţi pentru ru-găciune în fiecare duminică de la orele 10:00. De asemenea, în fiecare sâm-bătă, între orele 16:00 - 18:00, în cadrul şcolii parohiale se ţin cursuri de religie ortodoxă, istorie şi cultură românească pentru copiii şi tinerii paro-hiei „Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina” din Fuenlabrada.Date de contact:Vasile Alexa - Preot parohMobil: 0034 - 642 667 198Fix : 0034 - 910 091 979prvasilealexa@yahoo.com parohiafuenlabrada@ yahoo.com

care a permiselor auto româ-neşti (urmând ca verificarea şi emiterea certificatelor să se facă la sediul consulatului).• Consultaţii pe teme consulare.• Nu se vor putea prelua cereri pentru emiterea paşapoartelor şi a titlurilor de călătorie.Accesul se va face numai pe bază de programare obţi-nută direct de la Consulatul Romaniei din Ciudad Real prin:• e-mail: cruciudadreal@ telefonica.net• fax: 926 231 170Cetăţenii români care doresc o programare sunt rugaţi să menţioneze în cerere numele şi prenumele, tipul serviciului so-licitat, localitatea de domiciliu sau de rezidenţă din provincia Guadalajara, un număr de tele-fon sau o adresă de e-mail pen-tru contact.• Toate documentele se vor pre-zenta în original şi fotocopie.• Pentru acte necesare, taxe şi informaţii suplimentare poate fi accesată pagina de internet a consulatului: http://ciudadreal.mae.ro, secţiunea “Vize şi ser-vicii Consulare”.

Publicaţia Occidentul Românesc urează cititorilor, prietenilor, colaboratorilor şi tuturor celor ce

poartă numele Sfinţilor Constantin şi Elena, multă sănătate şi pu-tere de muncă, mii de împliniri, pace şi linişte în suflet, speranţă

de mai bine, credinţă şi prosperitate. La mulţi ani!

Toată lumea cunoaşte trac-toarele acelea clasice, roşii. În România au fost produ-se mai ales înainte de 1989, la Uzina Tractoare Braşov (UTB). Mai puţini însă ştiu că originalul a fost un tractor american, Farmall. Firma care l-a adus pe piaţă, inventând astfel tractorul modern, se numea International Harves-ter Company. Istoria noastră ne duce în timp în Chicago, în anul 1886, lângă fabrica de secerătoare McCormick, compania din care s-a dez-voltat International Harvester. Ziua este 3 Mai. Fondatorul companiei zace în pat, parali-zat. Avea să fie răpus de boală zece zile mai târziu. Probabil că nu ştia că în acel moment unii muncitori, majoritatea

irlandezi, erau în grevă. Ce-reau, printre altele, ziua de muncă de 8 ore. Pentru a-i proteja pe muncitorii care re-fuzaseră întreruperea lucrului de pichetele care blocau fabri-ca, erau mobilizaţi peste 400 de poliţişti. La un moment dat s-a întâmplat. A sunat sirena care anunţa încheierea zilei de muncă. Un grup de grevişti a rupt cordonul de poliţişti pentru a se răfui cu muncitorii care ieşeau din fabrică. A ur-mat o bătaie şi poliţia a tras. Doi demonstranţi au murit.Relatările comune despre originea zilei de 1 Mai trimit doar la data de 4 Mai 1886, ziua aşa-numitului „Masacru din Haymarket”, când poliţia din Chicago ar fi tras într-o demonstraţie, făcând nume-roase victime. Ca de obicei în cazul istoriei relatate de ideo-logi, acesta este un fals.Greviştii s-au adunat a doua zi pentru a continua protestul. Îi „montau” de la tribună o serie de vorbitori cu simpatii anarhiste. Poliţia s-a apropiat şi le-a cerut, după o vreme, să se disperseze. Cineva a arun-cat o bombă înspre poliţişti. A început să se tragă. Au murit 8 poliţişti şi 4 demonstranţi.

Ironia este că tot socialiştii s-au victimizat în urma afa-cerii. Mai ales după ce câţiva dintre agitatori au fost spân-zuraţi, în 1887, pentru ucide-rea poliţiştilor.Dar nici aceasta nu este ori-ginea paradei moderne, de 1 Mai „muncitoresc”. Pentru a o găsi, trebuie să ne întoar-cem tot la Chicago, cu trei zile înainte de bătaia de la fa-brica bătrânului McCormick. În acea zi, un anume Albert Parsons a condus, alături de soţia sa mulatră şi de cei doi copii ai săi, o manifestaţie în favoarea cererii de limita-re a zilei de muncă la 8 ore. Parsons era un personaj bi-zar. Anarhist convins, el era adeptul confruntării violente cu autorităţile. Însă cauza ce-lor 8 ore şi mobilizarea mun-citorilor se datorează, mai degrabă, unei organizaţii din care şi Parsons făcea parte. Aceasta era Cavalerii Muncii (Knights of Labor), întemeia-tă ca un gen de lojă masonică şi transformată într-un fel de sindicat. Ideologia lor este greu de încadrat. Ostili socia-lismului şi suporterii exclude-rii chinezilor de pe piaţa ame-ricană a muncii, ei promovau

şi cauze asociate astăzi cu mişcările de Stânga. Cavalerii Muncii au fost, de altfel, cei care au organizat prima dată o zi de sărbătoare a Muncii. Problema este că aceasta era... în Septembrie, unde a şi rămas, de atunci în Statele Unite. Pentru 1 Mai trebuie să mergem în Europa, în 1889, când un sindicalist clandes-tin din Bordeaux, pe nume-le său Raymond Lavigne, a propus o zi de comemorare a „martirilor din Chicago” şi o rezoluţie de susţinere a zi-lei de muncă de 8 ore, direct inspirată de ideile Cavalerilor Muncii. Ironia este că această Zi a Muncitorilor urma să fie celebrată... prin greve. Istoria Stângii este marcată deci-siv de legăturile cu grupări-le oculte şi cu ritualurile lor. Ideea asociaţiilor fraternale, eventual secrete, procedu-rile de iniţiere, simbolurile, marşurile şi imnurile: toate acestea fac parte dintr-o cul-tură a radicalismului orga-nizat, care s-a dezvoltat în secolul al XIX-lea. Istorici precum Billington, Besancon, Pellicani sau Webb au docu-mentat aceste relaţii în lucrări de referinţă. În Rusia sovieti-

Cuvânt înainte 03MAI2012

“Muncă, muncă!”că, 1 Mai a devenit sărbătoare oficială în 1919. În aceeaşi zi, noul guvern sovietic dădea României un ultimatum, ce-rând retragerea din Basarabia. Pe 1 Mai 1950 se întrunea co-misia CC a PMR, care deci-dea „definitivarea” confiscări-lor averilor „chiaburilor”. Doi ani mai târziu, regimul avea motive să sărbătorească. În fo-tografia cu tribuna oficială de la parada de 1 Mai, sub portre-tele lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, poate fi zărit, în primul rând, Nicolae Ceauşescu, în uniformă de general. Pe 1 Mai 1961, Fidel Castro decla-ra Cuba stat socialist. Într-un manifest din 1886, publicat înaintea paradei de 1 Mai din Chicago, apare chemarea: „Muncitori, la arme! O livră de dinamită e mai bună decât o baniţă de voturi!”. Dar tot în acelaşi text citim: „Jos le-nevia în lux!”. Bătrânul McCormick ar fi fost mirat. Academia Franceză, al cărei membru fusese ales, de-clarase că „a făcut mai mult pentru agricultură decât orice om în viaţă”. După Marele Foc din Chicago, din 1871, el

1 Mai muncitoresc

Am fost cândva un stat agrar,Eram grânarul Europei,N-aveam sistem parlamentarŞi duceam viaţa antilopei.

În două nopţi şi-o vară caldă Am devenit industriali,Am scos tot aurul din haldă Şi-am crescut soldul triumfali.

Ne-au ajutat apoi străiniiSă cheltuim ce-am adunat;Azi slugărim, goi ca şi câinii, La cei ce ne-au împrumutat.

Suntem un stat plin de Grivei,Dar nu aveam nimic de ros, Că banii sunt numai la Ei,Iar noi suntem piele şi os.

În ţara asta despuiată, Plină de „târfe” şi şomeri,Aştept 1 Mai înc-o dată,Chiar dacă nu va fi ca ieri...

şi-a vândut casa şi a reclădit fabrica, ajutând oraşul să de-vină un mare centru econo-mic. Nu bea, nu fuma, nu în-jura. Ultimele sale cuvinte au fost: „Muncă, muncă!”.

Kasandra Kalmann-Năsăudean

De interes04 MAI2012

De o bună perioadă de timp analizez, împreună cu prietenii mei, români din Diaspora, mo-dalităţi prin care cei plecaţi din România pot să interacţionea-ze cu ţara, dar şi soluţii pentru o evoluţie a sistemului insti-tuţional românesc, o calibrare adaptată celor aproape 3 mi-lioane de români care trăiesc în prezent în afara teritoriului Statului Român.Analizând situaţia actuală a serviciilor oferite de către Statul Român cetăţenilor ro-

mâni din Diaspora (servicii consulare tot mai scumpe, o birocraţie excesivă în înregis-trarea nou născuţilor, schim-bării paşapoartelor, traducerii diplomelor, etc.), dar şi com-plexitatea problemelor ivite pentru comunitate (drept la muncă, educaţie, familie, afa-ceri, etc.), este clar că este ne-voie de o regândire a modului de operare pentru o relaţionare corectă cu 10-15% din totali-tea românilor.Este crucial să se înţeleagă (şi este bine ca această discuţie să se articuleze în anul elec-toral 2012) responsabilitatea Statului Român pe mai multe paliere:• Servicii consulare - adresa-te cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea în afara

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), instituţie a statului subordonată Guvernului, dispune de sume foarte mari de bani publici, destinate comunităţilor de români din afara ţării şi sprijinirii rela-ţiei cu aceştia, afirmă Biroul de presă al PSD Diaspora.Acest aspect este contrazis de realitatea evidentă prin

României;• Acţiunile României de Di-plomaţie publică - pentru o imagine optimizată, îmbunătă-ţită, a României în străinătate (în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe);• Cultură – promovarea cultu-rii româneşti (rolul mai clar al Institutului Cultural Român);• Turism - încurajarea creării de agenţii de turism în afara României de către reprezen-tanţi ai Diasporei româneşti şi acordarea primei de inco-ming (reevaluarea prestaţiei Birourilor de Reprezentare a României în afara României – dacă nu mă înşel aparţin acum de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului);• Afaceri - sprijinirea co-finan-ţărilor de proiecte strategice

care se observă neconcor-danţa majoră dintre obiec-tivele DRP şi activitatea propriu-zisă desfăşurată în ultimii ani, se mai afirmă în comunicat. „Conferinţe politizate orga-nizate în Diaspora, alocarea de fonduri preferenţial, fi-nanţări acordate unor firme apropiate PDL, care figurea-ză ca publicaţii sau asociaţii

Adaptarea instituţiilor româneşti la Diaspora

Se solicită Curţii de Conturi

demararea unui control la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

Dan Luca - Bruxelles

pentru România (în colabora-re cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România);• Educaţie - are ca prioritate înfiinţarea şcolilor de limbă ro-mână acolo unde există masă critică de români (în colabo-rare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, T ineretului şi Spor-tului, dar şi a Institutului Lim-bii Române);• Social – „piaţa muncii” - se ocupă de toate dosarele legate de dreptul la muncă, politicile de integrare şi condiţiile soci-ale ale românilor în alte ţări: drepturi egale la locul de mun-că indiferent de contract, mo-bilitatea pensiilor, recunoaşte-rea diplomelor şi calificărilor profesionale, etc. (în colabora-re cu Ministerul Muncii, Fami-liei şi Protecţiei Sociale);• Social – „familie” – admi-nistrarea şi soluţionarea pro-blemelor sociale apărute prin plecarea la muncă a românilor, în special grija pentru copiii şi

pentru bătrânii afectaţi direct (în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale);• Sector non-guvernamental - finanţarea ONG-urilor care desfăşoară acţiuni în benefi-ciul societăţii (redefinirea De-partamentului Românilor de Pretutindeni de la Preşedenţia României);• Media - este necesar să existe mijloace de informare care să se adreseze cu predilecţie ro-mânilor din Diaspora şi care să reprezinte totodată vocea aces-tora (în colaboarea cu Ministe-rul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) şi românii de acasă;• Identitate europeană – moni-torizarea şi analiza iniţiativelor (legislative) europene care au o influenţă directă asupra ce-tăţenilor români. Relaţionare cu Reprezentanţă Permanentă a României pe lângă UE, dar şi cu alte organizaţii româneşti din capitala europeană. Încu-

rajarea şi facilitarea dialogului între reprezentanţii români în cadrul instituţiilor/organiza-ţiilor europene şi românii de acasă.Având în vedere dimensiunea proiectului „Diaspora româ-nească” este oportun ca la nivelul fiecărui Consulat al României să fie desemnat un expert român care se subordo-neză Ministrului de Externe şi care gestionează exclusiv rela-ţia cu comunitatea românească din ţara respectivă. Tot acest expert are responsabilitatea creării Consiliului Consultativ din ţara respectivă între mi-siunile româneşti/serviciile consulare dintr-o ţară şi Dias-pora din aceeaşi ţară, pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români şi pentru o evidenţă cât mai clară a numărului acesto-ra. Întâlniri formale ale Con-siliului Consultativ trebuie să se desfăşoare cu o regularitate trimestrială.

româneşti din Republica Moldova, sunt doar o parte din gravele ilegalităţi ce se desfaşoară la DRP şi pentru care Curtea de Conturi tre-buie să demareze un control riguros şi transparent. Deţin dovezi şi documente care confirmă faptul că s-au făcut plăţi şi finanţări pe bază de clientelă politică, şi nu în scopul legal! Solicit aşadar,

pe această cale, demararea urgentă a unui control la DRP!”, a declarat preşedin-tele PSD Diaspora, deputa-tul Cristian Rizea. Organizaţia PSD Diaspora luptă pentru interesele ro-mânilor din afara graniţelor ţării şi pentru o cât mai bună reprezentare a acestora pe plan extern.***

Comunitate06 MAI2012

Ambasada Romaniei la Madrid are placerea de a informa că organizează în perioada 12-13 mai a.c., îm-preună cu societatea WSC Europa, Sesiuni de Formare şi Comunicare în domeniul Managementului de Proiecte, al Comunicării şi Leadership-ului, în beneficiul cetăţenilor români din Spania.Sesiunile vor fi organizate la sediul Ambasadei României la Madrid, Av. Alfonso XIII no. 157, 28016 Madrid, sâm-bătă, 12 mai a.c. şi duminică, 13 mai a.c. începând cu ora 11 a.m. Cei interesaţi pot opta pentru una din sesiuni – sâm-

Teatrul de păpuşi „ Anton Pann” de la Râmnicu Vâlcea vine în Spania cu „Punguţa cu doi bani”, într-un turneu or-ganizat de Institutul Cultural Român de la Madrid. Spec-tacolele vor avea loc în limba română şi în spaniolă, în peri-oadă 10 - 16 mai, în Sevilla, Madrid, Alicante şi Ciudad Real. Programul turneului • 10 mai, ora 11.30, Sevilla, Centro Civico Parque Alcosa (Spectacol în limba spaniolă) • 12 mai, ora 12.00, Madrid, Parcul Retiro - Reprezenta-ţie în cadrul evenimentelor

Sesiuni de for-mare şi comunicare în beneficiul cetăţenilor români din Spania -

12-13 mai a.c.

„Punguţa cu doi bani” în Spania

DATA ORA ACTIVITATEA03/05/2012 17:00 – 18:00 „Tipuri de contracte în Spania”: Atelier pe probleme de muncă.

04/05/2012 17:30 „Proverbe din ţara noastră: Atelier de proverbe şi zicători româneşti, pentru copii.

05/05/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para tu integración”

07/05/2012 18:00-19:00 „Mai aproape de Europa!”: Sesiune informativă despre Uniunea Europeană (pentru copii de la ciclul primar).

07/05/2012 18:00-19:00 „Tehnici de relaxare”: Atelier psihosocial.08/05/2012 17:30 „Sărbători şi tradiţii: San Isidro”.

De la 9 la18/05/2012 18:00 „Femeia şi cetăţenia”: Expoziţie organizată cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei,

cu sprijinul „Programului pentru Diversitate” din San Fernando de Henares.09/05/2012 11:00 „Casa-Muzeu Lope de Vega”: Conferinţă-colocviu pentru adulţi.De la 7 la

11/05/2012(Vernisaj:

07/05/2012)

19:00„CEPI, colaboratorul tău!” - “Era descoperirilor”: Expoziţie de filatelie la Biblioteca Publică „Antonio Mingote” din Madrid. Expune Anton Dănuţ Scu-telnicu.

10/05/2012 17:00 – 18:00 „Europa în culori!”: Atelier de desen pentru copii.

12/05/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Derechos y deberes. Marco Constitucion-al”.

14/05/2012 18:00 – 19:00 „Spune o poveste din Europa!”: Atelier de poveşti pentru copii.17/05/2012 17:00 – 18:00 „Directive pentru un bun CV european”: Atelier pe probleme de muncă.19/05/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Herramientas para el acceso al empleo”.De la 23 la 06/06/2012 (Vernisaj:

23/05/2012)

18:00 „Femei imigrante în artă – Natura”: Expoziţie de pictură. Expune Alina Burlacu.

21/05/2012 18:00 – 19:00 „Casa-Muzeu Lope de Vega”: Sesiune informativă pentru copii.

22/05/2012 17:00 „Pictura, predecesor al istoriei”: Conferinţă susţinută de pictorul Juan del Pozo, cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaţionale a Muzeului.

24/05/2012 11:00 şi 11:30 „Să cunoaştem Madridul!”: Vizită cu ghid, la Casa Muzeu Lope de Vega (locuri limitate).

24/05/2012 18:00 „Plan de recalculare a ipotecilor”: Conferinţă pe probleme juridice.

26/05/2012 17:00 – 19:00 „Cunoaşte-ţi legile!”: Modulul “Normativa española de extranjería”.

28/05/2012 18:00 – 19:00 „Joacă-te cu Europa!”: Atelier ludic-educativ pentru copii.

30/05/2012 16:30 „Alimentaţia sănătoasă”: Conferinţă despre prevenirea cancerului. În colaborare cu Asociaţia Spaniolă împotriva Cancerului.

31/05/2012 19:00 „Nu sunt machist!”: Monolog umoristic cu Jesús Cófreces Garrido.

PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR LUNII MAI LA

CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADA

Notă: Toate activităţile sunt gratuite. Program: De luni până sâmbătă, de la 10:00 la 21:00.Centrul Hispano-Român din Coslada vă invită la toate activităţile or-ganizate cu şi pentru dumneavoastră. De asemenea, vă oferim, gra-tuit, o serie de servicii (consultanţă juridică, consiliere psihologică, acces la Internet, oferte de muncă) şi cursuri (de spaniolă, engleză, franceză şi română, informatică, pictură, desen) şi multe altele. Pentru mai multe informaţii, nu ezitaţi să ne contactaţi la:CENTRUL HISPANO-ROMÂN DIN COSLADATravesía del Curtidor, 1 (local). Staţia de metrou Barrio del Puerto (Linia 7), CosladaE-mail: centrohispanorumano@madrid.org, Tel.: 91.674.12.63, Fax: 91.673.43.32

Nu te izola! Integrează-te, participă, întreabă-ne! Te aşteptăm!

bătă sau duminică.În cadrul fiecărei sesiuni, vor fi prezentate următoarele mo-dule de curs: Management de Proiect (cu exemplificare accesare fonduri europene), Comunicare şi Inteligenţă Emoţională, dar şi Implicarea Asociaţiilor în viaţa comuni-tăţii de români din Spania.Proiectul are caracter gratuit şi este deschis tuturor acelor persoane care doresc sa ob-ţină noţiuni de bază privind

organizate de Comunidad de Madrid cu ocazia Zilei Europei (Spectacol în limba spaniolă) • 14 mai, ora 18.00, Alicante, Asociaţia ARIPI (Spectacol în limba română) • 15 mai, ora 19.00, Alicante, Centrul Cultural Laş Cigarreras (Spectacol în lim-ba spaniolă) • 16 mai, ora 17.30, Museo Lopez Villasenor, Ciudad Real (Spectacol în limba ro-mână) „Punguţa cu doi bani” este o adaptare a cu-noscutei poveşti în care

gestionarea de proiecte, creş-terea capacităţii manageriale, leadershipul şi dezvoltarea abilităţilor de organizare şi comunicare.Vă adresam rugămintea de a ne confirma interesul dum-neavoastră pentru participare, precum şi optiunea pentru una din cele două date propuse la adresa de e-mail monica. revecu@embajadaderumania.es până la data de 7 mai a.c.***

Cocoşul, alungat de la cur-tea Moşneagului, trece prin mai multe peripeţii. Baba îl îndeamnă pe Moşneag să-şi bată cocoşul şi să-l alunge din ogradă, neştiind că îl va face pe Cocoş să pornească în aventura vieţii lui. Copiii învaţă din acest spectacol să fie loiali şi curajoşi. Specta-colul, unul din primele reali-zate de trupa de păpuşari de la Teatrul Anton Pann, a fost creat de Ioan Brancu, în pre-zent conferenţiar universitar doctor şi şef de catedra la UNATC Bucureşti, Faculta-tea de Teatru.

Comunitate08 MAI2012

În sala de expoziţii „La Ermitilla” din Quintanar de la Orden, a avut loc in-augurarea „Expoziţiei de pictură a tinerilor artişti”, organizată de către Aso-ciaţia Culturală Spaniolă- Română „Gente” (Oamenii) din Quintanar de la Orden, expoziţie ce face parte din programul de integrare a ro-mânilor în societatea spani-olă şi a cunoaşterii culturii reciproce a celor două naţi-uni. Pe parcursul expoziţiei, s-au admirat peste 70 de lucrări ale unui număr de 15 tineri pictori spanioli şi români din Quintanar

de la Orden, Villanueva de Alcardete, Puebla de Almoradiel şi Corral de Almaguer. Au fost expuse tablouri cu teme diferite: peisaje, natură moartă, su-prarealism, portrete, create cu tehnici diferite: carbon, creion, vopsele, care încă o dată ne-a demonstrat faptul că, adolescenţi şi copii cu vârste între 7 şi 16 ani sunt o extraordinară sursă crea-toare. Această expoziţie a avut darul de a stimula tine-rii pentru a continua mun-ca pe care o depun şi de a atrage cât mai mulţi oameni către acest domeniu. Preşedintele asociaţiei,

Quintanar de la Orden:

Expoziţie de pictură Sorin Bălăşcău, a participat la inaugurarea expoziţiei fe-licitând participanţii pentru pasiunea şi talentul lor şi a mulţumit autorităţilor loca-le pentru sprijinul pe care l-a acordat tinerei asociaţii culturale creată pe data de 22 mai 2011. La eveniment au mai fost prezenţi, pic-toriţa Camelia Precupaş, reprezentanţi ai primăriei din Quintanar de la Orden, respectiv, María José Botija Vela - consilier pentru pro-bleme de educaţie şi Maria Angeles Martinez Canada, precum şi numeroşi spanioli şi români, iubitori de artă. ***

Pagina mea10 MAI2012

Urmează-ţi visul!

Născut în România. Spania. Madrid. Coslada, San Fernando de Henares, Alcalá de Henares sau oricare altă localitate din Comunitatea Madrid. O zi obişnuită, pe stradă. Un grup de tineri care vin de la şcoală. Îi văd de la distanţă, dar nu îi aud. Sunt îmbrăcaţi în acelaşi stil, se comportă în acelaşi mod. La prima vedere, spun că sunt spanioli. Când trec pe lângă mine, îmi dau seama că sunt spanioli şi români. Români din cea de-a doua generaţie. Integraţi, „spaniolizaţi”, fără complexe. E bine? E rău?

Chiar nu ştiu! Depinde din ce punct de vedere priveşti lucru-rile. Ce ştiu sigur este că aceşti tineri, mai bine zis adolescenţi, nu doresc nicidecum să se în-toarcă în România. Ba chiar strâmbă din nas atunci când părinţii îi anunţă că vor petre-ce vacanţa în ţara în care s-au născut. Tinere speranţeCunosc însă şi tineri români, care au plecat de acasă în cău-tarea unui trai mai bun, destul de dezorientaţi, dar plini de optimism, încrezători în forţe-le proprii, cu spirit întreprin-zător, dornici de a face ceva în

viaţă, de a se afirma. Mulţi „se pierd” în această lume vastă a diasporei româneşti. Unii cad victimele depresiei din cauza luptei interioare produse de fenomenul cunoscut în spa-niolă cu numele de duelo mi-gratorio; alţii se simt depăşiţi de situaţie, învinşi, rataţi; alţii cad pradă unui anturaj viciat şi devin împătimiţi ai alcoolu-lui, campioni la spart seminţe şi ascultători fideli de manele. Se tot fac diverse studii legate de gradul de integrare, statis-tici în funcţie de naţionalitate, vârstă, religie etc. Poate că ar trebui să contabilizăm şi

uscăturile din pădurea noas-tră, ca să ştim cu adevărat la ce nivel ne mai este valoarea cu care mereu ne-am mândrit. Sper însă ca procentul să fie în continuare unul inferior. Pen-tru că, atâta timp cât mai exis-tă tineri care se (re)descoperă pe ei înşişi, tineri români, cu capul pe umeri şi cu talent, nu talente (la figurat!), putem spune că România nu este o cauză pierdută. Încrezători că aceşti tineri vor deveni într-o bună zi generaţia de aur a ţă-rii din care au şi am plecat, că vor reveni pentru a-şi exploa-ta harul, pentru a revărsa toată experienţa acumulată în străi-nătate asupra societăţii noas-tre, sperăm în continuare la un viitor mai bun pentru patria mamă, în al cărui cuib - din care singuri ne-am luat zbo-rul- visăm să ne întoarcem. O stea cu un numeO astfel de tânără speranţă este Alina Burlacu. Originară din Botoşani şi în vârstă de 28 de ani, Alina a venit în Spania cu un an şi jumătate în urmă, la scurt timp după căsătorie. A locuit un an în Bilbao, iar de şase luni îşi încearcă norocul la Madrid. Cu toate că nu a venit să lucreze în serviciul domestic, a practicat meseria de menajeră timp de trei luni, dar nu i-a plăcut, motiv pentru care a hotărât să facă ceea ce ştia mai bine: să studieze. Prin urmare, s-a înscris la diferite cursuri - de spaniolă, mani-chiură şi pictură. Deşi nu a definitivat cursul de pictură în ulei şi acrilic, început în anul 2009, în Bilbao, la Centrul Public de Educaţie Continuă pentru Adulţi, fiind nevoită să-l întrerupă pentru a merge în România să-şi susţină exa-menul de licenţă, cele cinci luni în care a urmat orele de pictură au fost suficiente pen-tru ca profesorul sub îndruma-rea căruia a studiat să-i dea impulsul necesar pentru a-şi dori să se întoarcă în Spania cu gândul de a avea propria expoziţie într-o galerie de artă. Este vorba de o pasiune mai veche, născută pur şi simplu dintr-un capriciu, la vederea unui tablou realizat de o rudă de-a sa. „Brusc m-am apucat de pictură şi am făcut un ta-blou care le-a plăcut tuturor”, spune Alina, adăugând că ta-lentul vine din familie (sora şi câţiva dintre verişori, pictând şi ei), „dar nu m-am gândit niciodată că eu pot să pictez”. Simplul hobby, început acum patru ani, reprezintă la ora actuală mult mai mult pentru Alina, devenind un mijloc de comunicare, un limbaj univer-sal valabil în orice colţ al lumii s-ar afla. „Eu sunt o persoană introvertită şi comunic mult

prin pictură, mă exprim în lumea non-verbală”, mărturi-seşte artista, explicând: „Chiar dacă am făcut o facultate de comunicare, nu prea am ta-lentul de a vorbi în public”. Precizez că Alina Burlacu este absolventă a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, fiind licenţiată în „Comu-nicare şi Relaţii Publice”. Ţinând cont de faptul că în prezent nu are un loc de muncă, ea speră ca talentul şi munca ei să fie apreciate şi să îi poată asigura în viitor resur-sele necesare unui trai decent. Deşi la început de drum, Alina a vândut câteva tablouri în România şi chiar în Spania, unde, ne explică, la mare că-utare sunt florile. De aceea principala sursă a inspiraţiei sale o reprezintă natura. Foto-grafii, lucrări ale altor pictori şi imaginaţia proprie sunt ce-lelalte ingrediente ale creativi-tăţii, ce dau naştere picturilor semnate Alina Burlacu, reali-zate într-un stil original, care combină modernul cu clasi-cul. După cum mărturiseşte, artista nu are un pictor prefe-rat şi nu-i place stilul abstract. Conştientă că încă mai are mult de învăţat în această artă, Alina spune că şi-ar dori să facă un curs complet de pictu-ră. Ba chiar a fost pe punctul de a se înscrie la un master în România, însă era cu frecven-ţă la zi, ceea ce nu îi permitea să se întoarcă în Spania. Un vis împlinitÎntrebată despre planurile sale de viitor, Alina mărtu-riseşte cu seninătate: „Dacă nu reuşesc aici, mă întorc în România. Mai stăm vreo do-uă-trei luni să vedem. Suntem tineri”, spune, referindu-se la ea şi la soţul său, debordând o seninătate şi un optimism molipsitoare. Se pare însă că Alina este pe drumul cel bun, un drum în ascensiune, sper eu, pentru că, aşa cum spuneam în introdu-cerea acestui material, de ast-fel de tineri avem nevoie, cu astfel de oameni putem spune că ne mândrim şi unor astfel de tineri le putem încredinţa viitorul ţării noastre. Se spune că a visa este gra-tis şi s-a demonstrat că acela care, în adâncul sufletului, continuă să creadă că visul va deveni realitate, în mod sigur va trăi să îşi vadă do-rinţa împlinită. Este şi cazul Alinei care, deşi cu câţiva ani în urmă se gândea la o expoziţie proprie ca la un ţel aproape de neatins, astăzi se laudă cu două prezentări pu-blice care îi poartă numele. În mod cert, un rol important l-a avut şi dorinţa asiduă a Alinei - „La începutul anului mi-am

stabilit nişte obiective preci-se, unul dintre ele fiind acela de a avea una, chiar două ex-poziţii” -, pentru că, aşa cum spune Paulo Coelho, „Când îţi doreşti ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău”.Agenda culturalăÎn perioada 27 aprilie - 4 mai a.c., la centrul sociocultural „La Factoría” din Coslada, Alina Burlacu prezintă prima sa expoziţie de pictură, intitu-lată „Expresión de colores”. Începând cu 23 mai, în cadrul proiectului „Apoyo y Atención Social a la Mujer Inmigrante” al Fundaţiei Iberoamérica Europa, la Centrul Hispano- Român din Coslada, se poate vizita, până la 6 iunie, cea de-a doua prezentare Alina Burlacu, cu numele de „La Naturaleza”. Vernisajul va avea loc mier-curi, 23 mai, la ora 18:00. Cei care nu pot merge perso-nal la expoziţiile Alinei, au posibilitatea de a vedea o par-te dintre creaţiile artistei pe blogul acesteia: http:// aliarth.blogspot.com.es/. Tabloul meu preferat: „Ejercicio”. Al tău? Aşteptăm părerile voas-tre pe adresa redacţiei, cu menţiunea pentru Ana-Maria. ***Material realizat de,Ana Maria Marinescu

Rubrica permanentă 11MAI2012

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (I)

Mihail Sadoveanu

Ca şi în chestiuni de viaţă, nu am cunoscut până acum vreo persoană care, lingvistic, să nu comită greşeli. Este ome-neşte şi de înţeles. Greşelile de limbă sunt felurite şi apar atât în vorbire, cât şi în scris. Pronunţările sau înţelesurile greşite stau la baza evoluţiei cuvintelor, de care se ocupă, în plan istoric, etimologia şi semantica. De greşelile de pronunţie, în sincronie, se ocupă ortoepia, de greşelile în scriere se ocupă ortografia, gramatica tratează greşelile de flexiune şi construcţii-le deficitare ale enunţurilor, punctuaţia ne îndrumă spre folosirea corectă a semnelor

„Sărmana făptură omenească! E capabilă de toate relele, dar în ea se găseşte şi comoara bi-nelui.”„Merită laudă orice faptă bună mai ales în ordinea morală.”„Dacă prostia ar produce sufe-rinţă, sunt oameni care ar tre-bui să umble urlând de durere.”Mihail Sadoveanu„Ca şi poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adânc al speci-ficităţii noastre.” G. CălinescuAlegerea mea de a scrie despre Sadoveanu are la bază o porni-re aproape sentimentală. L-am ascultat de curând recitând Sara pe deal, cunoscuta creaţie eminesciană şi am ajuns la con-cluzia că Sadoveanu a adăugat acestei poezii culoarea unică a unei lumi pe care o cunoştea şi pe care a descris-o în lucrările sale. De altfel, chiar în discur-sul de la Academia Română scriitorul mărturisea că „ţăranul român a fost principalul meu erou”. Despre opera sadovenia-nă s-a scris mult, părerile criti-cilor scoţând în evidenţă punc-tele forte ale creaţiei sale. Opera sa este considerată „ca o frescă

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

convenţionale, semantica ne ajută în deprinderea sensuri-lor, iar stilistica în alcătuirea armonioasă a discursului. Fi-reşte, n-ar trebui omisă nici retorica, din care stilistica îşi trage în bună parte seva. Cum abordările prea ordonate nu fac casă bună cu jurnalis-mul şi cum rubrica aceasta nu vrea să încrunte pe nimeni, voi încerca să-i fac pe plac cititorului, sărind de la una la alta, aşa cum îmi spune inima şi pe cât mă pricep şi eu să în-săilez ideile.Am stabilit tematica acestei noi serii de articole de Paşti. Un bun prilej de a analiza acest cuvânt cu rezonanţe profunde în sufletul nostru. Faţă de alte limbi, românul oscilează între Paşti şi Paşte. DEX-ul recomandă forma Paşti:PÁŞTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creş-tini în amintirea învierii lui Hristos, iar de evrei în amin-tirea ieşirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr.

rezumativă, contopită cu gene-za noastră psihică” (M. Ralea), este „unul din punctele cardi-nale de sensibilitate naţională” (P. Constantinescu). Iar George Călinescu remarcă trasătura co-mună dintre poezia eminesci-ană şi proza sadoveniană: „Ca şi poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai adânc al specificităţii noastre”.Poate cel mai prolific scriitor român, Sadoveanu a scris în jur de 100 de volume.Mihail Ursachi (5 nov. 1880, Paşcani, jud. Iaşi–19 oct. 1961, Bucureşti), cunoscut în isto-ria literaturii cu numele de Mihail Sadoveanu, nume lega-lizat în anul 1891, este fiul lui Alexandru Sadoveanu, avocat şi al Profirei (născută Ursachi), fată de răzeşi din satul Verseni. Viitorul scriitor face şcoala primară în Vatra Paşcanilor (1887–1891), la clasa învă-ţătorului M. Busuioc, a cărui figură o va evoca în Domnu Trandafir. Urmează cursurile gimnaziale la „Alecu Donici” din Fălticeni (1892–1897) unde era director Vasile Lovinescu, tatăl lui Eugen Lovinescu. Între ani 1897–1900 este elev la „Li-ceul Naţional” din Iaşi, director fiind filologul Vasile Burlă. În anul 1900, Sadoveanu se în-scrie la Facultatea de Drept din Bucureşti, însă nu frecventează cursurile, fiind atras mai mult de boema literară a Capitalei.

Nu e în toate zilele Paşti sau o dată pe an e Paşti = nu se pe-trec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paşti sau din joi în Paşti, din Paşti în Crăciun = foarte rar, la inter-vale mari de timp. La Paştile cailor (sau calului) = nicio-dată. 2. Pâine sfinţită, care se împarte la biserică în ziua de Paşti (1); pască. [Var.: Páşte s. n.] – Lat. pascha, -ae. Cuvântul a pătruns la noi oda-tă cu creştinismul. La origine era o formă de plural: pas-chae. Pentru francezi, numele sărbătorii este şi azi la plural: Pâques. Forma românească vine, aşadar, din latinescul bisericesc paschae (pluralul lui pascha), care provine din grecescul pasha (Πάσχα), iar acesta din ebraică: pesah Românescul pască .(‎חספ)se explică însă de la forma de singular. În limbile iberice se presupune un intermediar: lat. popular *pascua, aşa cum se vede în port. Páscoa, sp. Pascua.Prin urmare, în limba noas-

Debutează la revista bucureş-teană „Dracu” în anul 1897, cu schiţa Domnişoara M. *** Fălticeni, semnată Mihai din Paşcani. În 1898 începe să cola-boreze la revista „Vieaţa nouă”, alături de Gala Galaction, N. D. Cocea, Tudor Arghezi ş.a., sem-nând cu numele său, dar şi cu pseudonimul M. S. Cobuz.La numai 21 de ani, în 1901, se căsătoreşte cu Ecaterina Bălu, cu care va avea unsprezece copii. În anul 1904 se stabi-leşte la Bucureşti şi îl găsim copist la Casa Şcoalelor, apoi funcţionar la Direcţia Artelor din Ministerul Instrucţiei şi Cultelor (1905). Revine la Casa Şcoalelor, unde se ocupă de „înştiinţări şi cereri în legătură cu comorile”. În anul 1904 are loc debutul său literar cu patru volume: Povestiri, Dureri înă-buşite, Crâşma lui Moş Precu, Şoimii, ultimul dovedind aple-carea scriitorului spre teme is-torice. N. Iorga numeşte anul 1904, „anul Sadoveanu”, „după acela dintre scriitorii care s-au ridicat în cuprinsul lui, printr-o bogăţie de activitate admira-bilă, la situatia de cel mai citit şi mai iubit dintre nuveliştii de astazi”. În anul 1906 se întoarce la Fălticeni, iar după răscoa-lele ţăraneşti din 1907, Spiru Haret îl numeşte inspector al Cercurilor Culturale Săteşti şi al Bibliotecilor Populare. În acelaşi an scoate împreună cu Artur Gorovei gazeta „Răvaşul

tră, Paşti este un substantiv masculin singular, în timp ce forma Paşte este neutru, după DEX, iar pâinea sfinţită numi-tă paşte sau paşti este, după DOOM (2005), un substantiv feminin plural. Forma Paşte are însă o cir-culaţie semnificativă. Duiliu Zamfirescu are o poezie Flori de Paşte, I. L. Caragiale scrie O făclie de Paşte, Dimitrie Papazoglu preferă aceeaşi formă în Istoria fondărei oraşului Bucureşti („Ră-posata cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scă-pătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, de Paşte şi de Crăciun, astfel că saloa-nele ei semănau ca nişte ateli-ere de fabrică.”). Şi lingvistul Al. Graur preferă grafia Paşte (în Tempo, 6.IV.1939). O listă la fel de consistentă

poporului”, publicaţie de „edu-caţie cetăţenească şi îndrumare economică”. În colaborare cu Şt. O. Iosif, Ilarie Chendi şi Dimitrie Anghel, editează re-vista „Cumpăna”, care va apă-rea din noiembrie 1909 până în aprilie 1910. Sadoveanu publică în anul 1905 volumele Floare ofilită, nuvele, Mormân-tul unui copil, Amintirile căpra-rului Gheorghiţă, iar în 1906, Vremuri de bejenie.Între anii 1910–1919 este di-rector al Teatrului National din Iaşi. În primul an de directorat, 1910, publică volumele: Po-vestiri de seară, Genoveva de Brabant, broşura Cum putem scăpa de nevoi şi cum putem dobândi pământ. Colaborează la revista „Sămănătorul”, dar se va simţi mai apropiat spi-ritual de „Viaţa Românească” de la Iaşi. Ca sublocotenent în rezervă, ia parte la războiul balcanic (1913). Din însărci-narea Marelui Cartier General al Armatei, editează ziarul „ România” (1916–1917), ală-turi de I. Minulescu şi P. Locusteanu. Stabilit la Iaşi, scoate împreună cu George Topârceanu revista „Însemnări literare” (2 februarie–21 de-cembrie 1919). În anul 1926 reprezintă Societatea Scriitori-lor Români, împreună cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. În 1928 publică Hanu Ancuţei, un volum cu nouă po-vestiri.

Începând cu luna ianuarie a anului 1936, editează, împre-ună cu George Topârceanu, Mihai Codreanu şi Grigore Tr. Popa, revista lunară „Însem-nări ieşene”. Între 1924–1926 apare sub semnătura sa revista „ Lumea”, bazar săptămânal. Vizitează Olanda (1927) şi Constantinopolul (1929). În 1935 devine mason şi va fi şe-ful Lojii Orientului. Revine la Bucureşti în anul 1936 şi preia direcţia ziarelor „Adevărul” şi „Dimineaţa”. La 1 aprilie 1937, un grup de scriitori, oa-meni de artă şi cultură, printre care se numără L. Rebreanu, E. Lovinescu, M. Ralea, G. Călinescu, A. Oţetea, Al. A. Philippide, Ş. Cioculescu, Zaharia Stancu, semnează în zi-arul „Dimineaţa” Protestul inte-lectualilor, ripostând violentelor atacuri ale grupărilor de dreap-ta împotriva lui Sadoveanu. După moartea primei soţii, se căsătoreşte cu Valeria Mitru (1942). Călătoreşte în URSS în anul 1945. După 1947 de-vine preşedinte al Prezidiu-lui Marii Adunări Naţionale iar din 1948 vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Mihail S adoveanu a fost primul preşedinte de onoa-re al Uniunii Scriitorilor. În anul 1949 este şeful delegaţiei române la Congresul Mondial al Păcii de la Paris. În acelaşi an participă la reuniunea de la Roma a Comitetului Mondial al Partizanilor Păcii.De-a lungul carierei sale li-terare colaborează la „Pagini l iterare”, „Opinia”, „ Convorbiri literare”, „Sămănătorul”, „ Revista idealistă”, „Făt-Fru-

mos”, „Revista modernă”, „ Minerva”, „Viaţa Româneas-că”, „ Universul”, „Adevărul literar şi artistic”, iar după 1944

la „România liberă”, „Veac nou”, „Jurnalul de dimineaţă”, „Scînteia” etc. (va urma)

Puşa Roth - Bucureşti

s-ar putea întocmi şi pentru Paşti: Ion Creangă (La bise-rică mergi din Paşti în Paşti. Aşa cauţi tu de suflet?, în Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale („Parcă ar fi tot nou şi iar nou; şi când colo! tot aia şi iar aia; din Paşti până’n Crăciun şi din Crăciun până’n Paşti...”, în Diplomaţie sub-ţire), George Coşbuc (poezia La Paşti) şi mulţi alţii.Deşi în variaţie liberă în lim-bă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, pu-blicat în 1994:Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amin-tirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesa-ch). 2. Subst. Pâine sfinţită

care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în forma pască) Miel pe care îl sacrifi-cau evreii, conform unui anu-mit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.; páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)Interesant este că în unele limbi germanice apare evo-carea unui zeităţi nordice a fertilităţii, Eostre. Astfel, germanii spun Ostern (sub-stantiv neutru), iar englezii Easter. Forme curioase, pen-tru sensibilitatea romanică, se mai întâlnesc în estonă (Ülestõusmispühad), leto-nă (Lieldienas), lituania-nă (Velykos), sau maghiară (Húsvét). Până la viitoarea întâlnire, vă spun, cu bucurie: Hristos a înviat!

Suflet de român12 MAI2012

În primii ani de după Revoluţie comerţul cu copii din orfelinatele insalubre ale României devenise o afacere transfrontalieră. Adopţiile in-ternaţionale din primii şapte ani de după 1989 au stat sub semnul încercărilor statului român de a legifera şi regle-menta sistemul de adopţii. Sub presiunea internaţională, cauzată de imaginile din or-felinatele insalubre care au făcut înconjurul lumii, statul român s-a trezit cu o situaţie extrem de complicată, fiind incapabil să reformeze siste-mul de adopţii şi a emis o le-gislaţie slabă, care nu proteja interesul copilului şi dădea liber adopţiilor internaţiona-le realizate pe fugă, în doar câteva luni. „Până în 1997, când s-au înfiinţat Direcţiile Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copiilor, era o debandadă totală. Imedi-at după 1989 s-a aflat că la noi legislaţia nu este pusă la punct, că sunt ambiguităţi. Toată lumea venea să salveze copiii români de nenorociri-le de aici. Se duceau la un avocat, acesta făcea actele, familia îşi lua copilul acasă şi cu asta, basta. Instanţa îi dădea aprobare pentru un nou certificat de naştere şi la revedere. Nu erau trecuţi în vreo bază de date. Din august 1990 până în iulie 1991, a fost o libertate tota-lă pentru români sau străini să adopte copii. În această perioadă, 10.000 de copii au fost adoptaţi la nivel inter-naţional, fapt care i-a deter-minat pe experţii în domeniu să afirme că, în mai puţin de un an, România devenise o zonă fierbinte a adopţiilor internaţionale”, a explicat Georgeta Munteanu sistemul haotic de atunci. La Bucureşti însă nu mai ştie nimeni nimic despre cel puţin 16.041 de astfel de copii abandonaţi de părinţii biologici şi adoptaţi de cetă-ţeni străini între anii 1990 şi 1997. Singura bază de date

cu adopţiile internaţionale re-alizate în primii ani de după 1989 conţine doar numărul copiilor daţi spre adopţie, defalcat pe ani şi pe judeţe. Din baza de date lipseşte însă orice tip de informaţii perso-nale, precum numele copilu-lui şi al părinţilor adoptivi, vârsta celui adoptat, domici-liul înainte şi după adopţie. Mai mult, aceşti copii nu au fost monitorizaţi după adop-ţie, statul român pierzându-le urma imediat după ce noii lor părinţi i-au trecut graniţa. Până şi cifra de 16.041 este contestată atât de foşti direc-tori ai autorităţilor centrale din domeniul adopţiilor, cât şi de rapoartele internaţiona-le din acea perioadă. Potrivit acestor surse, numărul copi-ilor adoptaţi înainte de 1997 ar fi mult mai mare. Oficiul Român pentru Adopţii a iniţiat o minimă centralizare a datelor abia la sfârşitul anu-lui 2007, când a cerut instan-ţelor judecătoreşti din toate judeţele numărul adopţiilor internaţionale şi naţionale pe care le-au finalizat până în 1997. A rezultat astfel că în primii şapte ani postdecem-brişti s-ar fi realizat la nivelul întregii ţări 10.496 de adopţii naţionale şi 16.041 interna-ţionale. În aceeaşi perioadă, două organizaţii nonguverna-mentale din Geneva, Defence for Children Internaţional şi Service Social Internaţional - şi-au trimis experţii în România pentru a analiza situaţia adopţiilor internaţi-onale. Aceştia au ajuns la o concluzie şocantă: în primele trei luni ale lui 1991 s-au în-cheiat nu mai puţin de 2000 de adopţii la nivel internaţi-onal. „Într-adevăr, ritmul de adopţii era mai rapid. Din acest motiv spun că cifra de 16.000 este mică. Nu au fost 50.000 de adopţii, dar sigur nici 16.000. Sistemul de atunci era total nepregă-tit pentru această provoca-re. Comitetul Român pentru Adopţii a fost înfiinţat la în-ceputul anului 1991, din câte îmi amintesc. După primul moratoriu, din 1992, mă aş-teptam ca noul sistem să fie mai bine pregătit pentru a înregistra toate informaţiile

necesare privind copiii adop-taţi în străinătate, deci mă surprinde şi mă întristează lipsa acestor date până în anul 1997”, a explicat într-un comunicat oficial expertul internaţional în protecţia co-pilului, Nigel Cantwell.Potrivit acestuia, lipsa unor date elementare despre aceşti copii reflectă lacune-le sistemului de adopţii din România anilor ‚90. „Este un motiv legitim de în-grijorare cu privire la modul în care s-au realizat unele dintre aceste adopţii. În plus, aceşti copii nu pot accesa informaţii privind originea lor, ceea ce este o încălca-re a drepturilor lor, potrivit articolului 30 al Convenţiei de la Haga”, a mai afirmat Cantwell. Astfel, Bucureştiul a pierdut urma a zeci de mii copii adoptaţi de străini în-tre 1990 şi 1997. În baza de date a Oficiului Român de Adopţii, care ar fi trebuit să inventarieze adopţiile inter-naţionale, poate fi găsit doar numărul copiilor daţi spre adopţie în acea perioadă, nu şi domiciliile sau numele lor şi ale noilor părinţi. Simple cifre într-o bază de date incompletăÎn urma prăbuşirii Cortinei de Fier, o expunere a condi-ţiilor mizere din orfelinatele româneşti a ţinut prima pa-gină a ziarelor din întreaga lume. Vederea acelor „came-re de plâns”, suprapopulate cu copii care sufereau de foa-me, a determinat un număr fără precedent de irlandezi, americani sau englezi să se ofere voluntari pentru a ad-opta copii din România.Gemenii Brandon si Bryan Whittier au fost adoptaţi din-tr-o maternitate din Brăila în noiembrie 1990 şi trăiesc în momentul de faţă în Florida. În 1991, Austin Kulesza a fost abandonat într-un spi-tal din Craiova. Câteva luni mai târziu, a fost adoptat de o familie din Irlanda. Sophia şi Samuel McDermott s-au născut în judeţul Satu- Mare în anii 1979 şi 1977. Mai aveau încă şapte fraţi aflaţi la acea vreme şi ei în grija statului român. În 1991, după mai bine de 12 ani petrecuţi în diverse orfelinate din jude-ţul Bihor, Satu-Mare şi Alba, noua lor familie adoptivă i-a trecut graniţa. Despre ei şi despre alte mii de copii, sta-tul român nu mai ştie absolut nimic, deşi traseul lor ar fi trebuit atent monitorizat de autorităţi. Dar, din momen-tul în care au trecut graniţa, statul român le-a pierdut urma. Astăzi, aceşti tineri mai figurează doar ca simple cifre (fără nume, fără domi-

ciliu, fără informaţii despre părinţi) într-o bază de date incompletă care ar fi trebu-it să contabilizeze adopţiile internaţionale, efectuate în România între 1990 şi 1997. Sophia McDermott nu îşi aminteşte foarte multe des-pre suprapopularea, raţiona-lizarea alimentelor, lipsa de instalaţii sanitare sau întreru-perile de curent din România. În schimb, îşi aminteşte mo-mentele în care a fost adop-tată împreună cu fratele ei, la puţin timp după iarna anului 1991. Îşi aduce aminte diver-se momente petrecute în or-felinatele româneşti, bătăile crâncene pe care mama ei le primea de la un tată alcoolic, rău şi fără Dumnezeu şi de copiii care veneau ca pe ban-dă în casa lor. Într-o perioadă de opt luni de la sosirea fra-ţilor McDermott, alţi 11 co-pii români au ajuns în oraşul Pittsburgh, din statul ame-rican Pennsylvania. Părinţii adoptivi au fost deschişi cu privire la originea celor doi fraţi şi au păstrat o vreme contactul cu părinţii lor bio-logici, sau mai bine spus, un contact financiar atât timp cât trimiteau în România bani pe care părinţii celor doi copii nu au încetat să-i ceară timp de peste şase ani, din diverse motive. Kasandra Kalmann Năsăudean: Când ai aflat mai multe in-formaţii despre părinţii voş-tri biologici şi care au fost motivele pentru care mulţi ani după adopţia ta şi a fra-telui tău, aceştia solicitau bani părinţilor adoptivi?Sophia McDermott: După instalarea noastră în casa fa-miliei McDermott, atât frate-le meu cât şi eu am refuzat să mai discutăm despre părinţii din România, Sică şi Măriuţa. De fapt, noi ne-am impus să uităm acele episoade triste şi să nu le mai aducem în dis-cuţii pentru că fratele meu a avut mult timp coşmaruri cu bătăile tatălui care se repetau în fiecare vacanţă petrecută la ei şi se simţea rău ori de câte ori se discuta în casă despre cei din România, despre viaţa noastră în casele de copii şi vacanţele de coşmar pe care le înduram în casa lui Sică. Faptul că părinţii McDermott trimiteau bani celor din România am aflat când am intrat la facultate. Pe motiv că sunt săraci şi că nu au bani pentru mâncare şi haine pen-tru copii, Sică şi Măriuţa au primit în fiecare lună timp de peste şase ani, bani şi pache-te, trimise fără ştirea noastră. Din milă şi bunătate, deşi nu au meritat atenţia şi omenia părinţilor noştri, pentru că am aflat că acei bani erau

cheltuiţi aproape în totalitate pe băutură.KKN: Îmi spuneai înain-te de interviu, de faptul că în urmă cu trei ani, tu şi Samuel v-aţi căutat fraţii rămaşi în România. Care a fost impactul cu ţara de ori-gine şi întâlnirea cu rudele?S. McD.: Timp de peste 21 de ani, noi nu am avut niciun fel de legătură cu rudele noastre din România. Şi asta pen-tru că am dorit să uităm tot ce ne amintea de România. Părinţii McDermott, sunt părinţii noştri şi punct. Ei sunt cei care au avut grijă de noi, cei care au stat zi şi noapte la căpătâiul nostru atunci când am făcut bolile copilăriei, atunci când am avut nevoie de un sprijin de orice fel, de înţelegere sau de dragoste părintească. În această familie noi nu am vă-zut niciodată scandal, bătăi sau beţii. Am avut norocul de doi părinţi extraordinari care ne-au oferit toată dra-goastea şi binele posibil. La alegerea noastră, am urmat şcolile pe care le-am dorit, iar după moartea bunicilor din California ne-am mutat în casa lor, unde, am petrecut cei mai frumoşi ani din viaţa noastră. În California ne-am îndrăgostit pentru prima oară şi tot aici ni s-au născut pri-mii copii. În urmă cu trei ani însă, Samuel, care trăieşte cu familia lui în New York, a in-sistat să mergem în România şi să încercăm să-i găsim pe ceilalţi şapte fraţi ai noştri. Din păcate, ultimele informa-ţii pe care părinţii le deţineau despre cei din România, nu mai corespundeau cu reali-tatea. Astfel, am aflat că Sică nu mai era în viaţă din 1997, în urma unui infarct miocar-dic, iar Măriuţa, mama noas-tră biologică se mutase în judeţul Bacău dar nimeni nu ştia amănunte în acest sens. Despre urma fraţilor noştri nu am reuşit să dăm, dar de la ultima casă de copii în care au trăit, am aflat că alţi patru fraţi ar fi fost adoptaţi în Ir-

landa. Nici în momentul de faţă nu avem însă, informaţii în plus legate de aceştia.KKN: Sophia, ai 33 de ani, eşti soţia unui american de mare calitate şi mamă a trei copii care spui că reprezintă viaţa voastră. Cum reuşeşti să te împarţi între familia ta şi responsabilităţile pe care le ai în Statele Unite şi pă-rinţii care timp de şase luni locuiesc la Mediterană?S. McD.: De când îi ştiu, părinţii au avut afacerea lor de familie în domeniul imo-biliar care avea o filială şi în Barcelona. Încă de pe vremea când eram mici, familia obiş-nuia să-şi petreacă pe rând, câteva luni bune din an pe coasta de est a Spaniei, la Mediterană. Când m-am că-sătorit, imediat după facul-tate, am preluat o parte din afacerile familiei, Samuel traversând Statele pentru a studia la New York şi unde până la urmă s-a şi stabilit, astfel că, noi, restul familiei ne bucurăm în fiecare an de apa cristalină şi unică a Mării Mediterane, unde familia de-ţine un imobil încă din anii ‚90. Nu contează efortul, zborurile dese pe care le fa-cem într-un an, pentru că do-rinţa noastră este să fim îm-preună cât mai mult timp, să muncim împreună iar copiii să ne fie în preajmă mereu.KKN: Am înţeles că în pri-măvara aceasta, în urma unor investigaţii de peste un an şi jumătate realizate de

Origini

Suflet de român 13MAI2012

către avocaţii voştri, v-aţi întâlnit cu mama voastră biologică. După mai bine de 20 de ani. Ai putea să-mi spui câteva cuvinte despre această întâlnire? Cum a fost, ce ai simţit? S.McD.: Când am fost su-naţi din România că Măriuţa a fost găsită, pentru câteva momente eu mi-am pierdut vocea iar a doua zi eram în primul avion spre Bucureşti. Întâlnirea a vut loc la Bacău. Cuvintele nu pot descrie ce am simţit atunci pentru că în faţa mea era o femeie sără-căcios îmbrăcată, îmbătrîni-tă de ani. Din chipul pe care am încercat să mi-l reamin-tesc nu mai rămăsese decât ochii. Şi aceia trişti, peste care trecuseră ani grei de su-ferinţă. Am rămas la Bacău două zile, timp în care am încercat să aflu cât mai mult despre femeia care îmi dă-duse viaţă, despre Sică şi cei şapte fraţi înfiaţi rând pe rând de străini. Sică, a fost cel care a condus toate ne-

gocierile şi tot el a discutat cu avocaţii, a luat bani de la familii, etc. Măriuţa, este o femeie simplă, nu ştie să scrie sau să citească, are 59 de ani, dar arată de 80. Cum spune ea, a fost slugă toată viaţa ei. Slugă la bărbatul beţiv şi rău. A muncit cu ziua prin sat ori îl mai aju-ta pe Sică la stână în peri-oadele când acesta vroia să muncească. Din păcate, bă-utura l-a răpus, iar Măriuţa s-a întors în zona Bacăului, de unde provenea. Nu s-a mai căsătorit, nu mai are alţi copii iar de cei daţi spre ad-opţie de Sică, nu a mai aflat niciodată nimic. KKN: Care sunt intenţiile tale după aventura petrecu-tă la Bucureşti şi întâlnirea cu mama ta biologică?S.McD.: Am discutat mult cu familia mea şi cu Samuel despre toată povestea aceas-ta şi pe Măriuţa o vom aduce în Barcelona chiar de luna viitoare, să locuiască cu ai mei, cu noi. Avem însă, două

mari probleme. Ne înţele-gem doar prin semne pentru că noi nu vorbim româneşte şi nici Măriuţa nu vorbeşte engleza... Dar sper, în timp, să ne descurcăm cumva. Avocaţii noştri vor continua investigaţiile şi poate ajutaţi de autorităţile şi organizaţii-le în domeniu din România, Irlanda şi alte două ţări la care vom apela pentru aju-tor, vom reuşi să-i regăsim şi pe ceilalţi fraţi despre care nu se mai ştie nimic din anul 1993.KKN: Toate aceste mişcări pe cere intenţionezi să le faci, vor costa foarte mulţi bani, timp, nervi şi supăra-re şi apoi, este posibil să fiţi dezamăgiţi de ceea ce puteţi afla despre trecutul vostru, despre rudele voastre pier-dute. Crezi că are sens sa-crificiul enorm pe care vrei să-l faceţi, tu şi fratele tău?S.McD.: Suntem perfect conştienţi de toate, cum la fel de conştienţi suntem să recunoaştem faptul că este posibil ca toate eforturile noastre să fie doar o luptă cu morile de vânt şi o pier-dere financiară evidentă, dar, ne dorim cu toţii enorm să-i regăsim, dacă mai sunt în viaţă, pe cei care au ace-leaşi origini ca şi noi. Avem o obligaţie morală în acest sens. În primul rând faţă de noi şi copii noştri. Şi încă ceva. O împăcare a lui Samuel şi a mea cu cea care ne-a dat viaţă, o fiinţă nevi-novată şi atât de chinuită, o împăcare cu fraţii răspândiţi prin cine ştie ce colţuri as-cunse din lume, o împăcare cu Dumnezeu. Avem şi noi

regăsite...

copii. Ei sunt sensul nostru în viaţă. Pentru ei, pentru noi, pentru Măriuţa, cea care ne-a dat viaţă, e firesc şi nor-mal, să ştim de unde ne tra-gem. Care ne sunt rădăcini-le. Aşa am fost educaţi, aşa ne-au crescut părinţii noştri. Să ne regăsim originile şi să nu le uităm. Şi asta vom face.KKN: Faptul că acest in-terviu îl realizăm în aceas-tă zonă exotică de pe malul Mării Mediterane iar cei-lalţi doi copii ai tăi şcolari au rămas în State, am adus acum doar pentru tine şi Măriuca, fiica ta cea mică, câte un dar. Costume po-pulare şi podoabe din zona unde te-ai născut acum 33, respectiv, 31 de ani tu şi Samuel. Un prim pas spre originile voastre venit şi din partea noastră, pu-blicaţia în limba română Occidentul Românesc. Cu

multă dragoste, respect şi consideraţie.S. McD.: Faptul că împărtă-şiţi aceleaşi gânduri şi sun-teţi alături de noi, ne onorea-ză. Ne-am cunoscut acasă, în California, dar pot spune că mă simt acasă şi aici, pe Coasta Albă a Spaniei. De aceea pot spune că ne sunteţi oaspeţi dragi şi aici, oricând. KKN: Dacă tot ai atins acest subiect atât de sensibil, ai putea să-mi spui în care loc te simţi cu adevărat, acasă?S.McD.: Acasă... Un cuvânt extraordinar pe care mulţi oameni din lumea aceasta nu-l cunosc. Nu îl simt. Aşa cum, noi, copiii crescuţi în orfelinatele din România, nu l-am simţit şi nu l-am avut niciodată cât am trăit aco-lo. Aş putea să spun că eu şi fratele meu am avut un mare noroc pentru că soarta a fost atât de îngăduitoare cu noi. Am fi putut sfârşi prin ca-nalele pline de şobolani, ca aurolaci, sau am fi putut dis-părea din lumea aceasta, bol-navi de SIDA sau alte boli prin casele de copii sau spi-talele infectate ale României comuniste. Dumnezeu însă, a avut grijă de noi şi ne-a trimis soţii McDermott să ne salveze. Şi, iată-ne! Doi tineri părinţi, educaţi, fieca-re cu familia lui, cu aface-rile lui, secondaţi de grija şi dragostea celor doi soţi McDermott, unici, doi oa-meni care ne-au dăruit în cei peste 21 de ani, toată dra-gostea şi puterea lor, toată încrederea şi dreptul la via-ţă. Acasă, sunt ei, Aaron şi Viviana McDermott, acasă e locul copilăriei şi a ado-lescenţei noastre: oraşul Pittsburgh, din statul ame-rican Pennsylvania. Acasă, e locul unde ne-am format ca oameni, ca specialişti, e locul unde ne-am înteme-iat propriile noastre fami-lii şi unde ni s-au născut primii copii: Sacramento/

California. Este extraordi-nar să ai locul tău pe lumea aceasta. Al tău şi numai al tău. Suntem cetăţeni ameri-cani, iubim locurile în care am crescut şi ne-am format ca oameni. America este şi va rămâne pentru noi, pen-tru copiii noştri, singurul loc pe care îl simţim cu adevă-rat, acasă. Aaron şi Viviana McDermott sunt părinţii noştri, unici, cei care ne aş-teaptă întotdeauna cu drag, ACASĂ.

Nota redacţiei: Acest mate-rial este un fragment dintr-un amplu reportaj în cazul fraţilor Sophia şi Samuel McDermott realizat în ex-clusivitate pentru Occidentul Românesc şi este interzis a fi reprodus fără acordul aces-tuia. Mulţumim şi pe aceas-tă cale Georgetei Munteanu, lui Dumitru Pop şi Eugen Fărcaş, organizaţiilor şi autorităţilor care ne-au fur-nizat datele necesare rea-lizării acestor investigaţii, din Satu-Mare, Teleorman, Bacău, Alba, Bihor şi Bucureşti. De asemenea, îi mulţumim colegei şi priete-nei noastre Wilona Bleich, care a întreprins singură, peste 17 de anchete, majo-ritatea cu ajutorul unor per-soane de bine din România care s-au oferit să caute prin bazele de date, voluntar. Pro-blema este că, timp de ani de zile, sistemul de adopţii din România a fost nereglemen-tat şi corupt, iar multor copii li s-a oferit doar un certificat de ieşire din orfelinat care nu le reflectă identitatea. Din nefericire!Un material realizat, tra-dus, editat şi tehnoredac-tat de: Kasandra Kalmann Năsăudean, Florin Valentin Barbu, Christian I. Guitars şi Michael Harrison Cronkite.

Spania14 MAI2012

Dezvoltatorii imobiliari continuă să construiască în Spania, deşi nu au cumpă-rători, mizând în continuare pe o bulă imobiliară care s-a spart şi care riscă să afunde ţara într-o criză similară cu cea din Irlanda, doar că de di-mensiuni mult mai mari, po-trivit Bloomberg.Bula imobiliară, sistemul bancar şi PIB-ulSpania, a cincea economie ca mărime în Europa, este unul din fronturile principale ale

luptei europenilor împotriva crizei datoriilor guvernamen-tale. Agenţia de evaluare fi-nanciară Standard & Poor’s (S&P) a redus la începutul săptămânii ratingurile a 11 mari bănci spaniole. Lovitura a venit înainte ca biroul na-ţional de statistică iberic să anunţe că Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,3% în primul tri-mestru, marcând astfel a doua recesiune din ultimii trei ani.Economia Spaniei este de aproape două ori mai mare de-

cât economiile combinate ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Randamentele titlurilor de stat iberice pe 10 ani au crescut de la 4,8% în Februarie la 5,9% în prezent, ajungând aproape de un nivel la care celelalte state au necesitat pachete de fi-nanţare externă pentru a evita falimentul.În Madrid, premierul iberic Mariano Rajoy duce în paralel o luptă de calmare a specula-ţiilor conform cărora Spania va avea nevoie de salvare sub

Spania a primit o nouă lovi-tură în America de Sud după ce preşedintele Boliviei, Evo Morales, profitând de simbo-lismul zilei de 1 mai a dispus naţionalizarea diviziei loca-

le a companiei spaniole Red Electrica şi a ordonat armatei să ocupe facilităţile acesteia. Morales, primul preşedinte nativ al Boliviei, susţine că unitatea, care opera 85% din reţeaua naţională de electrici-tate, nu a investit destul în ţară, scrie presa internaţională.„Trăiască 1 mai şi trăiască naţionalizarea. Guvernul a investit 220 mil. dolari şi alţii

au profitat. De aceea ne-am decis să naţionalizăm trans-portul de energie”, a declarat preşedintele, care a atenţionat că în reţeaua electrică au fost investite doar 81 mil. dolari de la privatizarea acesteia în 1997, notează AP. Compania naţionalizată, Transportadora de Electricidad, este deţinută în proporţie de 99,94% de Red Electrica, la care guvernul spa-

forma unui pachet de finanţare externă. Măsuri luate în consi-derare includ înfiinţarea unei „bad bank”, o structură care să cumpere toate împrumuturile toxice acordate de bănci cu ga-ranţii imobiliare. Până recent, această măsură nu era conside-rată viabilă de către autorităţile iberice.Nu contează, construimOptimismul lui Rajoy este împărtăşit şi de dezvoltatorii imobiliari, care continuă să construiască deşi la momen-tul actual în Spania există două milioane de apartamente şi case goale, precum şi aero-porturi complet noi, care nu sunt folosite. Evaluatorii imo-biliari şi băncile declară că valorile proprietăţilor au scă-zut cu aproximativ 22% de la începutul crizei, însă experţii din piaţă estimează că decli-nul e aproape dublu.Situaţia este similară cu cea a Irlandei, care în 2008 a fost nevoită să stopeze brusc con-

strucţiile iar în 2009 a creat NAMA, o „bad bank” care a cumpărat cu ajutorul titlurilor de stat împrumuturi toxice ale băncilor. NAMA a plătit 32 miliarde de euro şi a cumpă-rat de la bănci împrumuturi în valoare totală de 74 miliarde euro. Ulterior, autorităţile ir-landeze au finanţat masiv cinci dintre cele mai mari şase bănci. Fondul Monetar Internaţional estimează acum că economia irlandeză va creşte cu 0,5% în 2012 şi cu 2% în 2013.La apogeul bulei imobilia-re, construcţiile reprezentau 20% din economiile Spaniei şi Irlanedei, însă acum acest segment este la 14% în Spania comparativ cu 5% în Irlanda.În Avila, drumurile se termi-nă în câmpMiguel Angel Garcia Nieto, primarul oraşului spani-ol Avila, de unde porneşte analiza Bloomberg, declară: „Când am aprobat planul de urbanism în 1998, ce-

rerea de locuinţe era la un maxim istoric. Da, există un surplus la momentul ac-tual, pentru că toată lumea s-a dus acasă, să locuiască cu părinţii, dar asta nu în-seamnă că nu există cerere. Când îşi va reveni econo-mia, sunt sigur că surplusul va fi absorbit”.În Avila, oraş cu o populaţie de 171.680 persoane, există momentan drumuri netermi-nate pentru că au rămas fără bani, 19.000 apartamente şi case goale, şi construcţia merge mai departe. Reveni-rea la care se referă Nieto s-ar putea lăsa aşteptată câteva decenii, potrivit Bloomberg, având în vedere că şomajul la nivel naţional e la un maxim istoric de 24.4% iar econo-mia e prinsă într-o recesiune care îi va provoca o scădere a PIB-ului văzută de Fondul Monetar Internaţional la 1,8% în 2012. A consemnat Mircea Fluieraş

niol are o participaţie de 20%.Anunţul lui Morales, făcut în cadrul unei ceremonii televi-zate în cinstea zilei de 1 mai, vine după ce Argentina a na-ţionalizat luna trecută cea mai mare companie petrolieră a ţă-rii, YPF, însuşindu-şi 51% din acţiunile unităţii de la grupul spaniol Repsol, care deţinea 57,4% din acţiuni.Morales are antecedente cu

naţionalizările. În urmă cu doi ani statul a preluat patru com-panii din sectorul energetic, dintre care două erau străine, „la cererea arzătoare a popo-rului”, scrie Financial Times. De altfel, naţionalizările de 1 mai tind să devină o tradiţie în Bolovia, remarcă publicaţia britanică.În 2010 subsidiara boliviană a companiei britanice Rurelec, Guaracachi, a fost naţionali-zată într-un eveniment televi-zat care a culminat cu poliţia militară înarmată escortând managerii locali afară din bi-rouri. Anul acela guvernul a preluat controlul principalelor hidrocentrale şi a majorită-

ţii capacităţilor de generare a electricităţii.În 2006, primul său an ca pre-şedinte, Morales a anunţat că „naţionalizează” sectorul de petrol şi gaze. Apoi el a în-ceput să forţeze concesii din partea companiilor energetice multinaţionale şi să renego-cieze contractele pentru a da Boliviei un control mai mare asupra economiei şi o porţie mai mare din profiturile indus-triei gazelor, cea mai mare a ţării. În 2008 Morales s-a fo-losit de ziua de 1 mai pentru a anunţa finalizarea naţionali-zării principalei companii de telecomunicaţii a ţării, Entel, de la Telecom Italia.

România 15MAI2012

Membrii Guvernului Ponta pun la punct zilele acestea, o nouă scrisoare de intenţie cu FMI. În plus, la prima întâlnire avută au stabilit şi două priorităţi. Este vorba despre reîntregirea sala-riilor bugetarilor şi returnarea banilor reţiunuţi pensionarilor din asigurările de sănătate. Premierul desemnat şi-a asigu-rat deja susţinerea în Parlament pentru validarea Cabinetului pe care l-a propus. În prima şedinţă neoficială, a guvernu-lui Ponta, miniştrilior le-au fost prezentate principalele obiec-tive şi le-a fost cerută eficienţă maximă.În ceea ce priveste măsurile programului de guvernare, ace-stea nu vor putea fi luate ime-diat pentru că trebuie acoperite mai întâi găurile lăsate de pre-decesori, spune Victor Ponta. Acesta a mai menţionat faptul că imediat după ce va ocupa funcţia de premier toţi secre-tarii de stat şi toţi prefecţii vor fi înlocuiţi. Premierul desemnat, Victor Ponta, a mai dezvăluit mem-brilor Consiliului Executiv Naţional al PSD că prima decizie a Guvernului, după învestire, va fi anularea HG privind Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-

Şi-au petrecut mini-vacanţa de 1 mai la iarbă verde. Dar nimeni nu s-a gândit că asta îi va trimite direct în spital. Sute de români au „invadat” came-rele de urgenţă ale spitalelor după ce au fost muşcaţi de că-puşe. Se pare că insectele s-au răspândit peste tot, din cauza căldurii.Au fost chiar şi 20 de pacienţi într-o zi la spitalul de urgen-ţă din Buzău. Toţi, cu aceeaşi problemă, una la care nu s-ar fi gândit niciodată.Medicii spun că pericolul e peste tot. În parcuri, păduri şi în blana animalelor de com-panie. Dar oamenii merg pe principiul „mie nu mi se poate întâmpla”. Dar căpuşele sunt

Sculptura „Prometeu” (Prométhée), realizată de Constantin Brâncuşi, a fost vândută miercuri seara, în cadrul unei licitaţii din New York, contra sumei impresi-onante de 12.682.000 de do-lari, informează Mediafax. Lucrarea lui Brâncuşi, ce are forma unui cap înclinat şi o dimensiune de 17,7 centime-tri, a fost turnată într-o ediţie de patru bronzuri similare în 1911, provenind în prezent „dintr-o importantă colecţie privată din Europa”, se arată în catalogul casei de licitaţii Sotheby`s.Preţul de pornire a fost de 4,75 milioane de dolari, însă a urcat rapid şi a depăşit 10 milioane în doar câteva mi-nute, ajungând până la pre-

Mureş - informează Mediafax. Hotărârea de guvern privind înfiinţarea liniilor maghiare de studii la UMF a fost aprobată pe 27 martie de către Cabinetul Ungureanu. Actul normativ stabileşte că la universitate va fi înfiinţată o nouă facultate, cu programe în limbile română, maghiară şi engleză. Această HG a fost una dintre temele moţiunii de cenzură a USL, în urma căreia Guvernul Ungureanu a picat.Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat şi el că „este convenit” faptul că HG privind UMF Târgu Mureş va fi abrogată, acest lu-cru reprezentând o prioritate absolută şi de nediscutat. „Este convenit că, în prima şedinţă de guvern, una dintre primele măsuri care va fi adoptată va fi anularea, abrogarea acelei HG. Noi nu suntem nici caraghioşi, nici nu glumim, nici nu ne jucăm cu asemenea lucruri. În momentul în care am hotărât că este o chestiune pentru care merită să plece un guvern, una dintre cele trei pentru care am făcut moţiunea de cenzură, a plecat Guvernul şi cum am putea să păstrăm această hotărâre?” - a spus Antonescu.***

mult mai periculoase decât par. Pot transmite boli foarte grave. Iar pacienţii trebuie să fie atenţi. E important să ştiţi, de exemplu că, în cazul în care aţi fost muşcat de o căpu-şă, nu aveţi voie să o scoateţi singur. La Galaţi, numărul victimelor a crescut de 3 ori faţă de anul trecut. De voie, de nevoie autorităţile locale trebuie să ia urgent măsuri. Altfel riscă amenzi de până la 100 de mi-lioane de lei vechi.

Victor Ponta a fost desemnat Prim-Ministru al RomânieiPreşedintele Traian Băsescu a anunţat, că a semnat decre-tul prin care îi încredinţează liderului PSD Victor Ponta misiunea de a forma viito-rul Cabinet. „Mă bazez în acest efort în special pe USL şi pe ceilalţi parlamentari care vor înţelege susţinerea unui asemenea Guvern. Este un moment special în viaţa noastră politică şi înţeleg, alături de colegii din USL, să accept acest mandat şi să încerc să îl duc la îndeplini-re cu toate puterile până la momentul alegerilor…” a declarat Victor Ponta.Liderul PNL Crin Antonescu preciza, după scurtele con-sultări de la Cotroceni, că USL i-a prezentat preşedin-telui Traian Băsescu propu-nerea ca Victor Ponta să fie desemnat premier, iar şeful statului a luat act de aceasta.Premierul desemnat Victor Ponta a anunţat zilele trecu-te lista Guvernului, care va

avea un mandat de şase luni, urmând ca, după alegeri, dacă USL câştigă, Ponta să conducă un Executiv schim-bat radical. „Am păstrat aceeaşi structură deocam-dată, pentru ca după alegeri să schimbăm modul de orga-nizare a Guvernului, după o structură mai europeană.

Atunci vom anunţa şi noii titulari ai portofoliilor”, a precizat Ponta.„Guvernul va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nici din Kiseleff 10, sediul PSD”, a promis premierul desemnat. De asemenea, Victor Ponta a anunţat că, de acum înco-

lo, dacă o moţiune simplă contra unui ministru va fi adoptată în Parlament, acel ministru va fi schimbat. De precizat că, în prezent, mo-ţiunile simple n-au alt efect decât de „atenţionare” a mi-nistrului. În ceea ce priveş-te alegerea titularilor, Vic-tor Ponta a spus că a ţinut

Lista Guvernului Ponta:Premier - Victor PontaMinistul Agriculturii - Daniel Constantin (PC)Ministrul Finanţelor - Florin Georgescu (PSD) - vicepriministruMinistrul Apărării - Corneliu Dobriţoiu (PNL)Ministerul de Externe - Andrei Marga (PNL)Ministrul Transporturilor - Ovidiu Silaghi (PNL)Ministrul Administraţiei şi Internelor - Ioan Rus (PSD)Ministrul Economiei - Daniel Chiţoiu (PNL)Ministrul Educaţiei - Corina Dumitrescu (PSD)Ministrul Dezvoltării şi Turismului - Eduard Hellvig (PNL)Ministrul Culturii - Mircea Diaconu (PNL)Ministrul Muncii - Mariana Câmpeanu (PNL)Ministrul Sănătăţii - Vasile Cepoi (PSD)Ministrul Comunicaţiilor - Dan Nica (PSD)Ministrul Mediului - Rovana Plumb (PSD)Ministrul Afacerilor Europene - Leonard OrbanMinistrul Justiţiei - Titus Corlăţean (PSD)Ministrul delegat pentru Administraţie - Victor Paul Dobre (PNL)Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul - Mircea Duşa (PSD)Ministru delegat pentru mediul de afaceri - Lucian IsarMinistrul delegat pentru dialog social - Liviu Marian PopMinistrul delegat pentru strategii guvernamentale şi relaţii cu societate civilă - Victor Alistar

cont de experienţa profesi-onală a fiecăruia, pentru că „nu este timp de învăţat” şi pentru a face, astfel, o diferenţiere faţă de fostul Guvern, format preponde-rent din persoane neexperi-mentate.Luni, 7 mai 2012, va fi pre-zentată lista Guvernului şi

programul de guvernare în Parlament. Ponta a spus că există 229 de membri USL care vor vota Guvernul, la care se vor adăuga parla-mentari de la minorotăţi şi UNPR. Pentru ca Guvernul să fie validat este nevoie de 231 de voturi.***

12,6 milioane de dolari pentru „Prometeu”- Sculptura lui Brâncuşi a depăşit toate aşteptările

ţul final de 11,25 milioane (12.682.500 incluzând comi-sionul de 12% încasat de casa de licitaţie şi taxa de vânzare-cumpărare în New York).Organizatorii estimaseră ante-rior că sculptura va fi vândută cu un preţ între 6 şi 8 milioane de dolari, astfel că suma fina-lă a depăşit cu mult aşteptările experţilor în artă. În cadrul aceleiaşi licitaţii, a fost stabilit şi un record ab-solut - cea mai mare sumă plătită pentru o operă de artă la o licitaţie, 119,9 milioane pentru „Strigătul” lui Edvard Munch.O altă lucrare a lui Brâncuşi, „Furca de tors” (Quenouille 1923), sculptură din lemn – a fost scoasă la vânzare în cea de-a doua zi a licitaţiei, joi.

Zile de bucurie duhovnicească au trăit la sfîrşitul lunii aprilie tinerii din Asociaţia NEPSIS Spania, reuniţi în Congresul anual, precum şi credincioşii Parohiei „Sfinţii Ierarhi Calinic de la Cernica şi Fructuosus” din Tarragona, gazda acestei edi-ţii a congresului. Sute de tineri români din Spania, Portugalia şi din alte ţări ale mitropoliei noastre au venit să se întâlneas-că din nou cu chiriarhul lor, Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei, dar şi cu invitatul din acest an, pr. lect. dr. Gheorghe Şanta de la Fcultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj- Napoca. Şi pentru că Sfântul Sinod al BOR a proclamat anul 2012 ca Anul Omagial al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor, tema aleasă a pornit tocmai de la acest subiect, cu impact direct asupra tinerilor: „Efectele crizei morale şi social-economice asupra sănătăţii spi-rituale şi trupeşti a tânărului”.Dincolo de cuvintele încărcate de învăţătură duhovnicească, de sfaturile primite, de prilejul unor confesiuni sau răspunsurile legate de multe dintre frământă-rile lor, evenimentul a avut şi o latură cultural-recreativă, prin punerea în scenă a piesei de tea-tru religios Hoţul de mărgărita-re a Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania, de către trupa de teatru a Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş. Totul s-a împlinit în Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Episcopul Timotei în sobor de preoţi şi diaconi, du-minică, 29 aprilie.Episcopul Timotei, întâmpi-nat de micii enoriaşiLa începutul vizitei în Tarragona, Preasfinţitul Părin-te Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei, a fost întâmpinat de cei mai ti-neri enoriaşi ai acestei parohii, care şi-au amânat puţin serbarea pregătită de praznicul Învierii Domnului pentru a avea bucuria deplină prin prezenţa ierarhului. Coordonaţi de doamna preotea-să Elena Băltăreţu, ei au arătat că ştiu multe despre cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, ba mai mult, au recitat poezii despre Învierea Domnului şi au cântat Hristos a înviat! şi cânte-ce cu tematica Învierii.Impresionat de implicarea celor

17 copii, de seriozitatea cu care şi-au pregătit micul lor moment artistic, dar nu în ultimul rând de felul în care şi-au amenajat sala lor de clasă, în podul unei biserici catolice, Preasfinţitul Timotei i-a felicitat, sfătuindu-i să fie cuminţi în continuare. Ierarhul le-a adresat un cuvânt şi părinţilor: „Trebuie să-i pre-gătim pe aceşti copilaşi să intre în Împărăţia lui Dumnezeu, iar fiecare copil are nevoie atât de mamă, cât şi de tată. De aceea nu este bine ca părinţii să fie se-paraţi, unul aici şi altul în ţară. Şi pentru că frăţiile voastre, am constatat că nu mai aveţi atât de mult timp, s-au pus bazele aces-tor şcoli parohiale, unde copiii pot învăţa Limba Română, tra-diţiile noastre, cultura noastră, să fie impregnaţi în acest duh al credinţei noastre”. La ser-barea celor mici a luat parte şi pr. Gheorghe Şanta, fiind primul său contact cu o astfel de activi-tate din diaspora. „Aici aveţi o misiune alături de copiii dum-neavoastră: să-L mărturisiţi pe Dumnezeu! Sunteţi trimişi aici, numai Dumnezeu ştie pen-tru cât timp, dar scopul îl ştim precis: să-L mărturisiţi aici pe Dumnezeu pe Care L-aţi întâlnit acolo”. Efortul micuţilor a fost răsplătit la final: Preasfinţitul Timotei i-a binecuvântat şi i-a înmânat fiecăruia câte o diplo-mă de final de an, chiar dacă pu-ţin mai devreme, precum şi câte o carte cu poveşti, mărturisin-du-le copiilor dragostea pe care Preasfinţia Sa însuşi o manifestă faţă de frumoasele noastre po-veşti, ce mereu ne aduc aminte de copilărie.În Biserică, Mântuitorul Hristos vindecă bolileConferinţa a fost deschisă prin cuvântul Părintelui Episcop Timotei, care le-a urat bun-ve-nit tuturor tinerilor, prezentând tema discuţiilor şi pe invitatul acestei ediţii.Încercând să le ofere tineri-lor din NEPSIS încă un prilej de îmbogăţire duhovnicească, Preasfinţitul Părinte Timotei s-a gândit că cel mai potrivit ar fi ca aceştia să discute cu un du-hovnic cu experienţă bogată în mijlocul lor. Având zeci de ani de lucru cu elevii şi studenţii, mai întâi ca profesor şi duhov-nic la Seminarul Teologic Or-todox din Baia Mare, iar apoi la Facultatea de Teologie Orto-

Parohia din Tarragona, gazda Congresului NEPSIS Spania 2012

doxă din Cluj-Napoca, pr. lect. dr. Gheorghe Şanta a intuit cu uşurinţă frământările tinerilor, vorbindu-le despre sănătatea lor sufletească şi trupească, felul în care o dobândesc şi o pot păstra, dar şi despre ispitele şi încercă-rile care se abat asupra lor. „Cei mai mulţi dintre noi trăim în localităţi ca în nişte închisori. În numai câţiva ani am început noi, românii, să trăim viaţa al-tora. Ne îndreptăm spre o lume tot mai mică, omul îşi pierde sensul vertical al referinţelor sale şi se rezumă la cele de pe orizontală. Conştientizarea să-răciei noastre şi a acestor mize-rii sufleteşti va duce la pocăinţă. Aşadar, în Biserica lui Hristos, prin pocăinţă, omul revine el în-suşi, îşi găseşte ipostaza sa ve-ridică. În Biserică, Mântuitorul Hristos tămăduieşte bolile”. La conferinţă au participat şi prof. dr. Jose Luis Llaquet, profesor de Drept Eclesiastic la Universi-tatea Abat Oliva din Barcelona şi asist. univ. Victor Marola de

la Facultatea de Teologie Orto-doxă din Bucureşti. După conferinţa părintelui pro-fesor Gheorghe Şanta, au avut loc discuţii de ordin adminis-trativ, în vederea alegerii nou-lui preşedinte NEPSIS Spania. La propunerea Preasfinţitului Timotei, fiecare grup aparţinând unei regiuni a făcut o nomina-lizare, iar apoi au fost votaţi, dintre cei şase nominalizaţi, un preşedinte, vicepreşedinte şi un secretar. Teodor Atanasiu din Castellon este noul coordonator al asociaţiei pe Spania, student în Economie, acesta având mi-siunea, de acum înainte, de a dinamiza activitatea asociaţiei, stimulând interesul membrilor pentru a se implica în tot ceea ce se organiează, dar, nu în ultimul rând, de a menţine atmosfera de unitate şi frăţietate.NEPSIS Spania funcţionează deja de ani buni, fiind mai mult decât un bun prilej pentru tine-rii români de a lega noi priete-nii, atenuând astfel sentimentul singurătăţii departe de ţara lor, este un exemplu de unitate în biserică, o unitate a tinerilor manifestată şi asupra celorlaţi, printre activităţile lor fiind in-cluse acţiuni de sprijinire a celor nevoiaşi, marginalizaţi, bolnavi, privaţi de libertate, sau în alte situaţii sociale. În încheierea în-tâlnirii, Corul Parohiei Ortodo-

xe Române „Sfântul Serafim de Sarov” din Vilanova i la Geltru a interpretat câteva cântări.Programul Congresului NEP-SIS Spania a inclus şi un mo-ment artistic, la care cei prezenţi s-au relaxat şi s-au amuzat, dar au rămas, totodată, cu câteva învăţături, fiind pusă în scenă piesa de teatru religios Hoţul de mărgăritare a vrednicu-lui de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania al Clujului. Au fost invitaţi mem-brii trupei de teatru a Colegiu-lui Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu-Mureş. Por-nind de la pilda fiului risipitor, elevii au reuşit să introducă au-ditoriul în faptele petrecute, cu toate că sunt la început de drum pe calea actoriei. Fiecare a în-cercat să aducă cât mai aproape imaginea personajului interpre-tat. Au fost momente frumoase, ce ne-au adus aminte nu doar de parabola biblică, ci şi de ilustrul ierarh cărturar, consacrat prin numeroasele sale opere. Piesele

de teatru scrise de Mitropolitul Bartolomeu au fost puse în sce-nă de către mari personalităţi ale culturii noastre româneşti. Hoţul de mărgăritare a fost o premieră pentru românii din Spania, piesă publicată în 1992, dar scrisă în anul 1952.Desăvârşirea bucuriei în Sfânta LiturghieCa de fiecare dată, Congresul NEPSIS, cu toate activităţile implicate, se desăvârşeşte în Sfânta Liturghie. De această dată, slujba a fost oficiată în capela unui colegiu catolic din Tarragona, duminică, 29 apri-lie, de către Preasfinţitul Părinte Timotei, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte pr. prof. Gheorghe Şanta, pr. Aurel Nae din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Zaragoza, preotul paroh din Tarragona, pr. Vasile Băltăreţu, şi părintele diacon Claudiu Nicoară de la Centrul eparhial din Madrid. În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinţia Sa l-a hi-rotonit întru diacon pe tânărul teolog Ştefan Seman, fiul preo-tului de la Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi” din Insula Ibiza.După Sfânta Liturghie oamenii au fost miruiţi, primind iconiţe din partea Părintelui Episcop Timotei, iar apoi au rămas la agapa frăţească pregătită de parohia gazdă. Alături de epi-

scopul lor, au vizitat oraşul Tarragona, cu amfiteatrul de la malul Mării Mediterane, unde se păstrează ruinele basilicii ri-dicată pe locul martiriului Sfân-tului Fructuosus de Tarragona, unul dintre cei doi ocrotitori ai parohiei de aici, act martiric pe-trecut la 21 ianuarie 259.Un demers binecuvântatParohia „Escriba aquí la ecu-ación. Parohia „Sfinţii Ierarhi Calinic de la Cernica şi Fructuosus de Tarragona” a fost înfiinţată în urmă cu 8 ani, sub păstorirea directă a Mitropolitu-lui Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale. În 2004, părin-tele Vasile Băltăreţu a venit aici pentru a-i uni într-o comunitate pe cei aproximativ 1.000 de români câţi erau la acea vre-me. În Catalunya era atunci o singură parohie românească, la Barcelona. Încă de la început s-a slujit în biserica Convento de las Oblatas. După un an le-a fost încredinţată Capela Inma-culada din Reus, unde părintele Vasile oficiază slujbele cu oca-zia sărbătorilor care se nimeresc în zilele din timpul săptămânii. Tot aici se ţine, duminică de duminică, cercul biblic, la care participă grupuri de credincioşi de toate vârstele, spre aprofun-darea Sfintei Scripturi, sub în-drumarea părintelui. În parohia pe care o păstoreşte, părintele Vasile echivalează re-uşitele cu împlinirile enoriaşi-lor: „În anii 2005-2006, când a fost valul de imigraţii foarte mare, i-am întâmpinat pe mul-ţi români, i-am îndrumat, am fost cu ei la spital, la primărie, unde a fost nevoie. Atunci i-am însoţit, iar acum îi vedem în biserică. Aceasta este cea mai mare satisfacţie. De asemenea, o reuşită a fost atunci când, prin colaborarea cu Biserica, câteva fete care practicau prostituţia au abandonat acea viaţă, iar acum au familii şi copii şi vin la sfintele slujbe. Am avut şi multe momente de cumpănă, dar cea mai mare neîmplinire este că, deşi suntem majoritari ca imi-granţi în Spania, noi, românii, nu suntem suficient de uniţi”.Şcoala parohială din TarragonaSpuneam că înainte de congres, Preasfinţiul Timotei a vizitat sala de clasă a copiilor din Pa-rohia Tarragona, asistând aici la mica lor serbare. Nu este defel impropriu să o numim sală de clasă, pentru că aici, în

podul Capelei Inmaculada din Reus, au loc, în fiecare sâm-bătă, cursurile Şcolii Parohiale din T arragona. Funcţionează astfel din 2007, la început cu 10 copii, dar în prezent este frec-ventată de 21 de elevi cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, care vin în fiecare sâmbătă, de la ora 10.00, să înveţe ceea ce la şcoală nu îi învaţă nimeni. Deşi sunt români, nu îşi cunoşteau limba, nu ştiau nimic despre is-toria ţării lor, nu se regăseau în frumuseţile României, pentru că nu ştiau despre ele. Cadru didactic de meseie, doamna pre-oteasă Elena Băltăreţu le vine în ajutor şi îi iniţiază în Limba şi Literatura Română, Istoria şi Geografia României şi Religie, iar începând cu anul acesta vor avea şi un curs basic de Limba Franceză. Este o a doua şcoală pentru micuţi şi nu le este uşor să îşi sacrifice şi sfârşitul de săp-tămână pentru studiu, dar este o contribuţie fundamentală la păs-trarea identităţii lor naţionale. „Punem accentul mai ales pe tradiţiile noastre româneşti, cultură şi religie, nu vrem ca aceşti copii să piardă legă-tura cu ţara lor mamă, astfel că aici le oferim posibilitatea să cunoască şi să-şi facă şi ei cunoscute portul popular, tradiţiile, organizând serbări de Crăciun, de Paşti, de Ziua Copilului, de Ziua Mamei sau Ziua Naţională a României. Ne adunăm şi la câte o şezătoare, pentru care intenţionăm să adu-cem şi mai multe piese de decor din ţara noastră, dar vom avea şi o şezătoare interculturală, în cadrul căreia fiecare copil va prezenta imaginea unei alte ţări. Discutăm şi despre drep-turile copilului, deoarece con-sider că este important pentru ei să cunoască şi aceste lucruri, mai ales aici, printre străini”, a spus doamna Elena Băltăreţu.Activitatea nu se opreşte aici; doamna preoteasă are în plan ca pe timpul verii să crească numă-rul orelor, să organizeze întâlniri şi în timpul săptămânii, întrucât dispun de acest spaţiu, dar să le dedice o parte a activităţii şi adolescenţilor, mai precis să fie şi întâlniri cu tinerii de până la 18 ani, dintre care mulţi au par-ticipat la cursuri extraşcolare or-ganizate prin Institutul Cultural Român.Un material realizat de Cosmina Nicoară

Spiritualitate16 MAI2012

Avocatul răspunde 17MAI2012

Alina Mădălina Mariş - ZaragozaÎn ce condiţii pot obţine cetă-ţenia spaniolă?Răspuns: Ne imaginăm că solicitaţi cetăţenia spaniolă pe motiv de rezidenţă continu-ată în Spania timp de 10 ani. Modelul de solicitare poate fi obţinut în Madrid la adre-sa Servicio de Nacionalidad del Ministerio de Justicia, C/

Marius Vili Sârbu - Avocat/ Spania

Cititorii întreabă,

avocatul răspunde

Angajaţii în serviciul domiciliar în Spania (Partea II) - Regimul nou de

“Empleados de hogar”

Ríos Rosas 24, Madrid sau pe internet la adresa: http://www.mju.es/modelo.htmSolicitarea se prezintă la se-diul Registrului Civil care aparţine domiciliului dvs. În acest caz, documentele care trebuie să însoţească cererea de solicitare a cetăţeniei sunt următoarele:• Tarjeta de residencia (NIE)• Paşaport sau buletin de iden-titate• Certificat de luare în spaţiu (certificado de empadronami-ento)• Certificat de naştere aposti-lat şi tradus (traductor jurado)• Certificat de antecedente pe-nale din România apostilat şi tradus (traductor jurado). Pen-tru minori această cerinţă nu e necesară• Documente care acredi-tă mijloacele de existenţă în Spania (vida laboral, autono-mo etc)• Certificat de antecedente pe-nale din SpaniaAlte documente pe care vi le poate cere (sau nu) Registrul Civil.Documente specifice, în ca-zuri speciale:• Dacă se solicită naţionalitate spaniolă cu motiv de căsăto-

rie cu un cetăţean spaniol (se solicită dupa 1 an de la căsă-torie) trebuie adăugat certi-ficatul de naştere al soţului, certificatul de căsătorie, am-bele fiind înscrise în Registrul Civil spaniol.• În cazul văduvului/ei al unui cetăţean spaniol trebuie apor-tat certificatul de naştere al soţului şi certificatul de decesOdată îndeplinite toate ceri-nâele Registrului Civil, aces-te documente vor fi trimise la Subdirección General de Nacionalidad y Estado Civil. După intrarea cererii la aceas-tă instituţie vi se va trimite la domiciliu un număr de refe-rinţă şi puteţi urmări procedu-ra pe internet la o adresa care vi se va comunica. Răspunsul final se primeşte în scris, iar în cazul acordării cetăţeniei trebuie să faceţi alţi paşi care vor fi indicaţi de Registrul Civil unde aţi prezentat so-licitarea (de ex. Eliberarea DNI, jurământ de respectarea Constituţiei spaniole, de fi-delitate faţă de Rege etc). De asemenea, administraţia spa-niolă pune la dispoziţie şi un număr de telefon la care se pot obţine informaţii: Servicio de Nacionalidad en Madrid: 913

904 839.La data la care obtineţi cetăţe-nia spaniolă o să pierdeţi ce-tăţenia română, neexistând un acord de dublă naţionalitate între România şi Spania.

Claudia Petrescu – Madrid Care sunt condiţiile ce tre-buie îndeplinite de pareja de hecho? Cât timp este necesar să se convieţuiască împreu-nă, cu ce acte se dovedeşte pareja de hecho, iar în caz de separare, în ce condiţii eu pot primi o îndemnizaţie?Răspuns: Ceea ce dorim să precizăm de la început este faptul că “pareja de hecho” (concubinajul legal) nu este echivalentul căsătoriei, deşi atât procedurile cât şi efectele convieţurii pot fi asemănătoa-re.În primul rând “pareja de hecho” se înregistrează în faţa autorităţilor. Legea care reglementează această uniune specifică faptul că ea se apli-că celor care de formă liberă, publică şi de o manieră stabi-lă, convieţuiesc cel puţin pe o perioadă de 12 luni, existând o relaţie afectivă întotdeauna când înscriu această uniune în Registrul de Concubinaj al

Aşa cum am prezentat în nu-mărul trecut, începând din luna ianuarie 2012 s-a adop-tat noua legislaţie în materi de servicio domestico – em-pleadas de hogar. Aşa cum am specificat deja, în acest nu-măr răspundem întrebărilor persoanelor care lucrează în serviciul domestic în Spania – asistenţă de hogar.

Întrebare: Pot cere să mi se faca contract scris?Răspuns: Da, Angajatorul

Comunităţii din care fac parte (ex. Comunidad de Madrid). “Pareja de hecho” se dove-deşte cu înscrisul de înregis-trare a acesteia în registrul co-munităţii din care faceţi parte. Atenţie însă, că înscrierea se poate face de o manieră dife-renţiată, de la o comunitate la alta. În ceea ce priveşte indemni-zaţia amintită mai sus consi-derăm că vă referiţi la o pen-sie compensatorie în cazul rupturii unei astfel de uni-uni. Răspunsul este da, aveţi dreptul la o astfel de pensie compensatorie însă numai în cazul în care se produce un dezechilibru patrimonial im-portant, iar perioada primirii acesteia depinde de perioada în care aţi format de o mani-eră formală şi legală “pareja de hecho”. Normal, aceste cazuri se discută de o ma-nieră total confidenţială cu avocatul dumneavoastră în cazul în care doriţi să o so-licitaţi. Specificăm faptul că fundamental de drept este cel precizat de art. 97 Cod Civil Spaniol.Însă, regula generala este ca, în momentul constituirii unei “pareja de hecho” cele două

părţi să propună un pact în ceea ce priveşte bunurile co-mune, lichidarea acestora în caz de separare. În cazul în care un există un pact, se pre-supune din oficiu că ambele părţi au contribuit de o ma-nieră egală la achiziţionarea bunurilor.Ar mai fi de precizat faptul că normativa referitoare la astfel de uniuni de “hecho” prevede ca acestea pot fi încetate din următoarele motive:• De comun acord• Prin decizie unilaterală de unii din membrii uniunii, no-tificând pe celălalt prin proce-dura specifică, prevazută de lege• Prin deces• Prin separare mai mare de 6 luni• Prin căsătoria unuia dintre membrii acesteia.Situaţia se complică în cazul în care “pareja de hecho” are în creştere şi îngrijire minori, în acest caz de ruptură intrând Ministerio Fiscal (procurorul) care veghează ca interesele acestora să nu fie vătămate prin pretenţia vreuneia dintre părţi sau prin pactul dintre pă-rinţii naturali.

(inclusive persoana fizică) este obligat să efectueze un contract în formă scrisă. De altfel s-a prezentat un tip de contract pentru această ocu-paţie.Întrebare: Am dreptul la şo-maj?Răspuns: Nu. De moment nu se poate primi şomaj. Din informaţiile primite, în acest moment o comisie studiază viabilitatea acordării şi con-diţiile acestuia. Decizia, însă, nu este adoptată.

Întrebare: Pot să mă pensi-onez?Răspuns: Da, dacă a cotizat numărul de ani cerut de pre-vederile legale în vigoare la data pensionării (care în ul-tima perioadă s-au schimbat, de fiecare dată mărindu-se nu-mărul de ani de cotizare).Întrebare: Ce indemnizaţie există în cazul de desfacere a contractului de muncă?Răspuns: Indemnizaţia pri-mită este de 20 de zile pentru fiecare an lucrat dacă este o desfacere a contractului de muncă atipică (despido im-procedente). În cazul în care nu se mai doreşte continuarea contractului (acest lucru fiind anunţat printr-un înscris cu cel puţin 15 zile înainte) le

corespunde 12 zile pentru fi-ecare an.Întrebare: Pot să-mi decon-teze bani din salariu pentru întreţinere şi cazare?Răspuns: Legislaţia anterioa-ră prevedea şi a permis o des-contare de până la 45% din salariu pentru cazare şi între-ţinere, însă noua lege prevede că trebuie acoperit salarial minim în bani. De aici, 30% din totalul salariului poate fi în concept de întreţinere şi cazare.Întrebare: Dacă eu sunt în-scrisă (de alta) în vechiul regim de Securitate Socială, ce gestiuni trebuie să facă, cum?Răspuns: Înainte de 30 iu-nie 2012 trebuie să comuni-

caţi la Tresoreria general de la Seguridad Social îndepli-nirea condiţiilor pentru a fi inclus(ă) în Sistemul Special de Lucrători Domestici. Dacă nu o faceţi, începând cu această dată veţi fi excluşi din Sistemul Special şi veţi înce-ta să faceţi parte din Regimul General (baja).Întrebare: Dacă eu lucrez cu contract într-o casă, trebuie să merg cu familia angaja-toare în vacanţe?Răspuns: Nu aveţi obligaţia de a însoţi angajatorul în va-canţe.Întrebare: Cum se fixează creşterile salariale?Răspuns: Acestea se fixează de comun acord de către părţi, însă, în cazul în care nu există

o înţelegere, va fi cel care este fixat în statistica contractului colectiv de muncă pe ramură.Întrebare: Dacă mă afectea-ză fumatul, pot fuma anga-jatorii în timpul în care eu lucrez?Răspuns: Nu, se consideră un risc de muncă şi este ilegal ca aceştia să fumeze în timpul programului dumneavoastră.Întrebare: Cât poate dura pe-rioada de probă?Răspuns: Nu poate depăşi 2 luni calendaristice.

Odată lămurite majoritatea aspectelor noului regim de angajaţi domestici, încercăm să nuanţăm într-un tabel, con-tribuţiile plătite atât de anga-jator cât şi de angajat.

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.Membru al Council of Bars and Law Societies of Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezen-ta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este: www.e-avocat.es

Date de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madridwww.sarbu-abogados.euCalle de Los Hermanos Machado nr. 3 Bis - 28017 MadridTelefon: 913 775 246, 697 355 235E-mail: sarbu-abogados@icam.es

Notă: Materialele publicate la pagina Avocatul răspunde, sunt rezultatul studiului de speciali-tate efectuat în exclusivitate pentru Occidentul

Românesc şi nu pot fi reproduse.

Salarial lunar cu plata extra inclusă (euro)

Cota de plătit la SS de către angajat

Cota de plătit la SS de către angajator

1 74,83 3,34 17,502 78,83 până la 122,93 3,66 19,183 122,94 până la 171,02 5,44 28,514 171,03 până la 219,11 7,22 37,845 219,12 până la 267,20 9,00 47,176 267,21 până la 315,30 10,78 56,507 315,31 până la 363,40 12,56 65,838 363,41 până la 411,50 14,34 75,169 411,51 până la 459,60 16,12 84,4910 459,61 până la 507,70 17,90 93,8311 507,71 până la 555,80 19,68 103,1612 555,81 până la 603,90 21,45 112,5013 603,91 pana la 652,00 23,20 121,8314 652,01 până la 700,10 25,01 131,1615 De la 700,11 27,11 145,15

Costa Blanca18 MAI2012

O secvenţă întâlnită cândva într-un rebus mă preocupă şi refuză să-mi părăsească min-tea. Simplă doar la prima ve-dere, definiţia din trei cuvinte: „deosebit de bine” îşi găsea acolo o rezolvare neaşteptată: dezlegarea corectă era „rău”. Logic, pentru că „răul” se de-osebeşte complet de „bine”.Dar atentie, nu tot ce e „altfel” e şi „rău”! Paralela aceasta

mentală câştigă mereu în ac-tualitate, ori de câte ori observ în jurul meu alte comporta-mente decât cele încetăţenite pe la noi. Raţionamentul meu spontan tinde să-i claseze pe ceilalţi la capitolul „diferiţi”, „altfel decât mine” sau – de ce nu? – „deosebiţi de noi”. Cu siguranţă că noi, la rândul nostru, suntem pentru ei niş-te oameni deosebiţi, ciudaţi, rara avis. Ducând sofismul la extrem, deosebirile care ne in-dividualizează sunt o caracte-ristică într-atât de răspândită, încât putem afirma, fără tea-

ma de a greşi, că avem cu toţii acelaşi numitor comun: sun-tem fiecare de-alt-fel. Pentru noi, românii, popor adaptabil la tot şi la toate, prin însăşi esenţa fiinţei noastre, con-damnarea asta „destinică” la diversitate sună aproape tra-gic. Iată că, din această dile-mă, nicicum nu putem scăpa. Suntem, toţi, diverşi. Trăiască unitatea în diversitate!Un exemplu banal: conduita la volan. Noi, şoferii, trecem prin etapa învăţării. Şi chiar credem că ne însuşim ace-laşi bagaj de cunoştinţe ca şi francezii, italienii, nemţii, sau americanii. În mare, aşa şi este, dacă n-ar fi diferen-ţele de interpretare. Când in-structorul spune că trebuie să păstrezi distanţa regulamen-tară, îl crezi, dar nu-ţi baţi capul cu regula asta după ce ai luat carnetul. Ei bine, elve-

ţienii şi francezii o fac! Sau, bineînţeles că ştim cu toţii că, teoretic, ţi se poate lua carne-tul dacă eşti prins circulând în stare de ebrietate, chiar şi cu bicicleta. Dar cunoaşteţi pe cineva care a fost amendat din cauza asta? Eu da. Ce-i drept, în Germania. Culmea e că inculpatul era el însuşi poliţist!Cu toţii deprindem aceleaşi reguli, general valabile. Cam la fel ca în viaţă – cel puţin, aşa ne place să credem. În ciuda impresiei că aplicăm le-gile la unison, cele mai aprige

divergenţe de opinie se iscă pe marginea şoselelor, după vreun incident în care fiecare are impresia că el are drepta-te. Cine-ar fi crezut că bana-lele formulări de prin manua-le, scrise pe înţelesul tuturor, pot avea interpretări atât de diferite? Nu e nevoie de un accident pentru a sesiza că, în Germania, restricţiile de vite-ză se interpretează cu marja de cel puţin zece kilometri la oră. În sus! Nu se cade, acolo, să te menţii sub limita maxi-mă de viteză; legea nescrisă pretinde să rulezi în aşa fel încât să nu încurci circulaţia, adică suveran şi grăbit, fără mocăieli, că doar avem toţi un ţel şi o treabă, altfel nu ne-am afla pe stradă, ci acasă, la te-levizor.Indicatorul de viteză din maşină arată, de regulă, trei kilometri mai puţin decât realitatea, iar radarul are, de asemenea, o toleranţă de trei-patru kilometri. La zece kilo-metri depăşiţi, e mai scumpă hârtia timbrată decât contra-valoarea amenzii, deci nu se taxează. Trebuie să fii neamţ ca să ştii asta.Cu totul altfel se petrec lu-crurile în Spania, unde stră-zile sunt aşa de strâmte, de încap doar două maşini una lângă alta. Dacă ai ghinionul să nimereşti pe singura bandă liberă, în spatele unui şofer cu chef de vorbă, se cade să aştepţi până îşi pune în temă, cu câteva detalii din viaţa privată, amicii de pe trotuar. Faptul că împiedică circulaţia nu are aici niciun fel de rele-vanţă, nici măcar pentru agen-tul de poliţie, care se ameste-că uneori în vorbă, punctând la temele care îl interesează. Numai un turist străin ar avea tupeul să întrerupă atari con-vorbiri publice şi, oricum, nu l-ar băga nimeni în seamă.Soţul meu mă somează întru-na să „ascult” ce sugerează indicatoarele de pe autostră-zile germane, că or şti ele de

Deosebit de … altfel

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

ce. E bine să reduci la o sută, în loc de o sută douăzeci, pe anumite porţiuni, dar numai când plouă. E rău să mergi cu doar o sută douăzeci acolo unde e viteză nelimitată. Poţi rula liniştit pe autostradă cu douăzeci de kilometri mai re-pede decât e permis; amenda va fi în limitele rezonabilului şi nu-ţi face nimeni cazier. E bine însă să caşti ochii pe lângă poduri şi prin şantierele cu drum în lucru, unde auto-rităţile plasează radare, parcă în duşmănie, din cauza statis-ticilor care spun că se produc multe accidente la strâmtoare. Eu am bănuiala că fac asta şi ca să bage spaima în şoferii nevinovaţi, cărora între timp li s-a făcut părul măciucă pe banda a doua, lată de numai doi metri, lângă roţile cât casa ale câte unui buldozer condus de un monstru bărbos, ce râde diabolic, îndesând maşina ta lucioasă tot mai aproape de parapet.În rest, eşti liber să faci ce vrei. Adică nu prea mult. In-util de menţionat că e plin de şantiere şi de indicatoa-re, care nu fac altceva decât să-ţi amintească permanent că de fapt nu ai voie să faci mai nimic de capul tău. Că, şi dacă ai voie, nu e corect, din punct de vedere etic, să te grăbeşti, pentru că pui în pericol viaţa altora, de prin maşinile mai puţin deştepte decât a ta, sau poţi deruta un începător, subestima viteza unei motociclete ascunse printre maşini, nimeri pes-te un şofer vârstnic, care a adormit la volan. Dacă nimic din toate astea nu se aplică, forţează-te să-ţi aminteşti dacă nu cumva ai uitat să închizi gazul acasă, încuind în acelaşi timp pisi-ca în debara!Toate astea ţi se întâmplă în Germania, unde cineva aco-lo sus se gândeşte la tine şi nu vrea să păţeşti ceva rău – cineva care nu te scapă din ochi nici când asculţi pe CD-playerul din maşină ta-ragotul lui Dumitru Fărcaş, întrerupându-ţi brutal reveria cu vestea senzaţională de la radio-trafic, că la următoa-rea intersecţie s-a format un „buşon” de cinsprezece kilo-metri.Reacţionezi rapid, tragi de volan, faci dreapta pe loc, coteşti într-o curte şi ieşi pe lângă un tomberon, făcând cu mâna mocofanilor fără navigaţie prin satelit, care au rămas blocaţi în ambuteiajul din urma ta. Ce frumos sună vocea uniformă a dispecerei-navigatoare, când te anunţă: „aţi ajuns la destinaţia dori-tă”, după ce te-a ghidat pe un

ze la infinit să fac dreapta, undeva unde nu mai există demult niciun drum practi-cabil.Fiindcă tot ne aflăm în anul Caragiale, hai să-l parafra-

zăm un pic: „Ce atâta gra-bă, monşer?”. Hai să tragem niţel pe dreapta şi să ne con-templăm un pic mai de la distanţă. Ce rău ni se poate întâmpla dacă nu „curgem cu

valul”? Cel mult ne vom face remarcaţi, sărind din schemă. Se va găsi oricând careva-n mulţime, gata să ne arate cu degetul: „Ia te uită, cineva deosebit. De alt fel”.

traseu numai de ea ştiut, pes-te curţi şi ferme cu galinacee speriate, tangente la grădini cu terase umbroase, pline de muşterii cu halba în mână, iritaţi la vederea unei maşini

taman acolo.Să mă ierte Dumnezeu, nu vreau să vorbesc cu păcat, ştiu cât de groaznic e să ai în maşină un „copilot” care te pisează întruna să faci cum

vrea el. Dar parcă mai dra-gă mi-e până şi soacră-mea, strigând ca din gură de şarpe „frânăăăMM!”, decât apara-tul ăsta cu voce de frigider, care e în stare să mă some-

Rochii din Tafta extrem de

chic

De ce sunt bune rodiile?

Diabetul apare cu predilecţie la femeile

care au rude cu această boală

Cum ne

distrugem

carieraSăptămâna trecută, Sarah Jessica Parker a etalat o ro-chie din tafta vintage semnată Oscar de la Renta la o gală din NY. Vedeta plină de stil a reuşit să transforme tafta,

un material deseori asociat cu rochiile de domnişoare de onoare, în ceva încântător. Inspirate fiind de îndrăzneala acestui material ne-am pornit în căutarea unor rochii din tafta extrem de chic pe care cu toate ne-am dori să le purtăm. Am găsit de la rochii din tafta de bal, la rochii scurte, ideale pentru petreceri, până la ro-chii colorate şi cu imprimeuri.

Sezonul lor este cuprins între lunile martie şi iulie, timp în care sunt apreciate pentru se-minţele lor, de o culoare roşi-atică asemănătoare cu cea a rubinului, pline de vitamine, anti-oxidanţi şi alte substanţe nutritive. Datorită conţinutu-lui nutritiv bogat, rodiile sunt considerate că fiind un mijloc de prevenire a cancerului, bo-lilor de inimă şi a procesului de îmbătrânire prematură. Deşi este considerată un ali-ment al perioadei moderne, rodia se regăseşte de secole în alimentaţia oamenilor din Orientul Mijlociu, India sau China. Atunci când doriţi să cumpă-raţi rodii, alegeţi fructele mai grele deoarece este un semn că seminţele sunt pline cu lichid şi gata pentru a fi con-sumate sau folosite pentru su-curi naturale. Alegeţi fructele care au o coajă de o culoare

Femeile care au rude apropia-te ce suferă de diabet zaharat de tipul II sunt de două ori mai expuse riscului de a dez-volta această afecţiune, potri-vit unui nou studiu realizat de cercetătorii americani. Faptul că ţesutul adipos şi anumi-te obiceiuri alimentare sunt moştenite şi se răspândesc în-tre membrii aceleiaşi familii determină în mare parte creş-terea riscurilor de a dezvolta diabet de tipul II, potrivit rezultatelor studiului realizat de Harvard School of Public Health din Boston. Astfel, persoanele care au una sau mai multe rude apropiate cu diabet zaharat de tipul II - cel asociat cu precădere obe-zităţii - prezintă un risc sem-nificativ de a dezvolta această boală, informează Reuters. La cercetare, care a durat 20 de ani, au participat 73.227

Din greşeli învăţam, iar această maximă poate fi apli-cată şi atunci când vine vorba de carieră. Dacă reuşeşti să îţi identifici punctele slabe, minusurile şi defectele atunci când vine vorba de eul tău de la job, cu siguranţă vei găsi şi soluţii, iar urcuşul în carieră nu ţi se va mai părea chiar atât de dificil. Află care sunt cele mai comune greşeli pe care le poţi face în carieră. Odată identificate, vei şti cum să te fereşti de ele şi cum să nu le mai repeţi. 1. Nu îţi iei în serios studiile Dacă nu reuşeşti să îţi termini cu bine studiile şi nu ai diplo-ma care să îţi ateste studiile superioare, nu poţi spera la joburi prea bune, la funcţii în-alte sau la salarii atractive. De asemenea, dacă obişnuieşti să petreci pe toată perioada facultăţii şi ulterior îţi dai sea-ma că nu ai rămas cu mare lu-cru, toate aceste goluri se vor observa în timp atunci când te afli pe o funcţie anume. 2. Nu ai un plan Dacă treci prin carieră aşa cum trece gâsca prin apă şi laşi totul la voia întâmplării,

Sănătate, frumuseţe, stil 19MAI2012

Zoe Stoleru / Valencia

uniformă pentru a le evita pe cele cu crăpături. Prezenţa unor mici pete pe coajă este acceptabilă. Depozitaţi rodiile întregi până la două săptămâni la tempe-ratura camerei sau timp de o lună în frigider. Seminţele pot fi ţinute două săptămâni în frigider, într-un înveliş în care să nu pătrundă aerul. Pentru a îngheţa seminţele, separaţi-le de membrana albă şi aşezaţi-le pe o bucată de hârtie cerată. Acoperiţi-le cu o altă bucată de hârtie cerată şi puneţi-le la îngheţat 2 ore. După aceea, puneţi-le într-o pungă închisă ermetic, în congelator. Pot fi ţinute astfel până la un an. Împrăştiaţi seminţele pe sa-late pentru a le da culoare. Serviţi seminţele împreună cu deserturi ca bezele. Adăugaţi un strop de sirop de rodii la şampanie pentru a obţine un cocktail spectaculos.

de femei, dintre care 5.101 au dezvoltat diabet zaharat de tip II. Astfel, s-a descope-rit că cele care aveau o rudă de gradul întâi cu diabet za-harat de tip II prezentau de două ori mai multe riscuri de a dezvolta această afecţi-une. În plus, femeile pentru care diabetul era o boală de familie, aveau predispoziţie pentru obezitate, la fel şi ru-dele lor. Printre obiceiurile alimentare „moştenite” în aceste familii se află consu-mul de alcool, consumul de carne roşie, de băuturi boga-te în zahăr, care explică le-gătura dintre riscul de a avea diabet şi istoricul familiei. Diabetul zaharat de tipul II nu necesită tratament insu-linic. Apare mai ales după vârstă de 40 de ani, iar 60-90% dintre pacienţi sunt su-praponderali sau obezi.

nu te aştepta să ai parte de un job deosebit sau de o răspla-tă materială consistentă. A te angaja pur şi simplu oriunde găseşti un loc disponibil, fără să te gândeşti la viitor, la ce ai de învăţat, la şansele de a pro-mova şi aşa mai departe ega-lizează cu o serie de eşecuri la care trebuie să te aştepţi în permanenţă. 3. Minţi Nu este cale mai uşoară să îţi pierzi credibilitatea şi seriozi-tatea decât minţind într-un fel sau altul. Dacă îţi promovezi un CV exagerat, plin de reuşi-te şi merite care nu te definesc cu adevărat, este posibil ca minciuna să aibă picioare mai scurte decât te-ai fi aşteptat. Aşa că fii sinceră şi cu tine, şi cu ceilalţi dacă vrei să ai parte de interesul şi admiraţia celorlalţi. 4. Îţi strici reputaţia prin Facebook sau Twitter Deşi poţi spune că reţelele de socializare fac parte din viaţa ta privată, ele îţi pot afecta serios jobul şi imaginea pro-fesională. Deşi acolo ai adu-naţi prieteni care te ştiu de o viaţă şi care te acceptă aşa

cum eşti, ai grijă ce postezi şi ce imagine îţi formezi în lu-mea virtuală. Este posibil ca un angajator să te judece prin prisma a ceea ce îi relevează reţelele de socializare, fără să se mai obosească să afle dacă aşa eşti tu şi în realitate sau e vorba doar de o imagine par-ţială, care nu te defineşte în totalitate. 5. Te rezumi doar la partea materială a jobului Dacă te duci la un job doar pentru bani, se va vedea la un moment dat. Nu vei putea lucra foarte mult timp doar pentru salariu. Dacă nu pui şi puţină pasiune pentru ceea ce faci, fie îţi va scădea ran-damentul şi vei fi dată afară, fie vei renunţa din proprie vo-inţă. Dacă motivarea ta este strict de natură financiară, nu vei avea parte de satisfacţii în carieră şi nu vei reprezenta decât unul dintre mulţii anga-jaţi mediocri. Este necesar să îţi doreşti mai mult de la tine şi să şi lupţi pentru acest aspect. Nu îi lăsa pe toţi ceilalţi să ajungă îna-intea ta, ci luptă pentru tine şi pentru jobul pe care îl ai sau pe care ţi-l doreşti. Bucuriile şi împlinirile din cadrul pro-fesional te ajută şi în viaţă, îţi conferă încredere în tine şi un viitor de care nu te vei mai teme, pentru că nimic nu te va mai prinde nepregătită.

Tradiţii populare20 MAI2012

Nici un alt popor din Europa nu are o tradiţie mai bogată în comunicarea omului cu lu-mile de dincolo, cu planurile nevăzute ale existenţei. Noi românii suntem moştenitorii unui tezaur spiritual format din obiceiuri, credinţe şi su-perstiţii moştenite de la stră-bunii noştri geto-daci. Luna a treia în Calendarul roman şi a cincea în Calen-darul Iulian şi Gregorian, cu început de an la 1 ianuarie indică, prin denumirile popu-

Undeva, la aproximativ pa-tru kilometri de oraşul Baia de Aramă, mai cu seamă la Ponoare, judeţul Mehedinţi, se află una dintre cele mai frumoase lucrări ale Domnului, Pădurea de li-liac, dăruită parcă omului pentru a-i stăvili lăcomia pentru miracole şi pentru a-l face conştient de frumuseţea şi eleganţa pe care natura le poate îmbrăca în timpul primăverii. Pe o suprafaţă de 20 de hectare se întinde o rezervaţie de-a dreptul magnifică, în nuanţe de alb, verde şi violet, un monu-ment al naturii conservat cu stoicism, atât de autorităţile competente, cât şi de clima perfectă, blândă, am putea spune chiar, cu influenţe submediteraneene. Pădurea de liliac de la Ponoare pare să fie destinaţia de vacanţă din România care renaşte în fiecare lună mai, ocrotită fiind de crestele impozante

Sărbătorile populare ale lunii Mai

Sărbătoarea Liliacului de la Ponoare

lare, timpul florilor ( Florar, Florariu) şi exuberanţa ve-getaţiei ( Frunzar). Zicala po-pulară “Mai e Rai” caracte-rizează cel mai propice timp pentru agricultură: suficient de călduros, precipitaţii abun-dente, lipsite de grindină şi piatră. Pe ogoare, în livezi, în grădini şi podgorii activita-tea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de vite şi prisăci-le dau randament economic maxim. Sărbărtorile populare din luna mai, puţine cu dată fixă ( Arminden, Constandinu Puilor şi Ioan Fierbe-Piatră) şi mai numeroase cu dată mobi-lă (pentru un an cu dată mo-bilă: Paşti, Paştele Blajinilor,

Ropotitul Ţestelor, Mătcălăul, Joile Verzi, Todorusale) cu-prindeau obiceiuri şi practici sezoniere specifice primăve-rii.Suntem în luna Mai numită şi Florar, luna în care toţi copa-cii şi toate florile înverzesc/înfloresc. Se spune că este luna când Raiul coboară pe pământ şi înverzeşte totul. În această perioadă superstiţia spune că nu este bine nici să te naşti nici să faci nuntă, fi-ind o lună neprielnică. Pe 1 mai sărbătorim ziua Sfân-tului Ieremia aducător de bel-şug şi uşile caselor se împodo-besc cu crenguţe înverzite ca semn al fertilităţii. Crenguţa se păstrează până la seceriş când, uscată, se foloseşte pen-tru aprinderea focului, pentru coacerea pâinii noi. Tot în această zi se face con-servarea vinului vechi pentru a nu se strica, tratându-se cu pelin. Se bea din acest vin pentru a fi sănătos tot anul şi ferit de boală. Altă sărbătoare în luna mai este Înălţarea Domnului, (dar poate fi de asemenea în luna iunie, la finalul celor şase săp-

tămâni după Paşti), sărbătoare simbolizând ridicarea lui Iisus la ceruri după ce a Înviat. Se dă de pomană în această zi spunându-se că este ziua în care sufletele se înaltă la cer şi morţii trebuie să aibă merinde pe drum. Se pune leuşteam la ferestre pentu a feri casa de trăsnete şi se sfinţesc ramuri înverzite cu care apoi se lovesc fie oame-nii, fie vitele pentru protecţie. Pe 21 mai se sărbătoresc Sfin-ţii Constantin şi Elena şi odată cu această dată este ultima zi în care se poate semăna ovăz, porumb şi mei, zi care coinci-de cu învăţatul puilor de pa-săre să zboare, „constandinul puilor”. În această zi începe şi vara şi este o zi în care nu se lucrează de teamă ca bucate-le să nu fie arse de soare pe câmp celor care nu respectă

tradiţia. După tradiţie, la sate, oame-nii încep să iasă la grădină, se face şi „măsura oilor”, iar pe 20 mai, se adună vacile în cirezi, după ce în prealabil au avut loc tocmirile de baci şi ciobani. La sate nu totul se schimbă în bani ci se plăteşte o parte bani şi o parte bucate. Tot aici ciobanii se angajează “pe lapte” sau „pe brânză”.

Din prima categorie sunt cei care trebuiau să ofere propri-etarului de animale nu caşul făcut din lapte, ci să ia lapte la intervale bine determinate şi să îşi prepare singur caşul din el. Indiferent dacă ţinem cont sau nu de tradiţii sau super-stiţii, luna mai este una care ne readuce zâmbetul pe buze datorită venirii căldurii şi a faptului că toată natură învie.

ale Mehedinţului. Această rezervaţie nu este doar la pădurea de liliac. La Ponoare, veţi avea ocazia să admiraţi şi laleaua neagră, o specie de floare foarte rar întâlnită, putându-vă, rela-xa, totodată, prin împreju-rimi. Şi atunci când doar o luminiţa palidă va mai răz-bate dinspre cer, înainte de căderea nopţii, Pădurea de liliac de la Ponoare va îm-prăştia un înnebunitor mi-ros, un parfum pe care în nicio parte a oraşului dum-neavoastră nu îl veţi găsi, o combinaţie puternică între mirosul de liliac şi fragezi-mea naturii de la începutul primăverii, intensificată de aerul curat. Aşa că, trebuie să vă rezer-vaţi cel puţin o zi din prima parte a lunii mai, pentru a merge la Pădurea de liliac de la Ponoare, mai ales că, în această perioadă minuna-tă a anului, în satul din ju-

deţul Mehedinţi, se organi-zează Sărbătoarea liliacului, ce datează din anul 1965. Să nu uităm că, pe lângă Pădurea de liliac, în satul Ponoare, mai puteţi vizita şi Moara de lemn, un adevărat giuvaier românesc de arhi-tectură tradiţională, Peştera

Ponoarele şi, desigur, Podul lui Dumnezeu, o arcadă de-a dreptul impresionantă. Lo-calitatea Ponoare se află în nordul judeţului Mehedinţi, la o distanţă de aproxima-tiv 65 kilometri de Drobeta Turnu Severin, respectiv, la 45 kilometri de Târgu Jiu.

Timeea Oprean - Cluj Napoca

Bucătăria de acasă 21MAI2012

Calendarul ortodox - mai 2012

Salată de primăvarăIngrediente: • 500 g. frunze de spanac • 1 legătură frunze de ştevie • 1 legătură frunze de lobodă • 1 buc. salată verde • 1 legătură ridichi roşii • 3 fire de ceapă verde • 1 linguriţă de sare• 1 linguriţă de zahăr• 3 linguri ulei de măsline• 2 linguri oţet din vin • 0.5 linguriţe oregano• brânză telemea sau brânză tofu Alegeţi frunzele de spanac şi le spălaţi bine sub jet de apă, apoi le lăsaţi să se scurgă. La fel procedaţi cu frunzele de ştevie, loboda, salata verde, ri-dichile şi ceapa verde. Într-un bol mai adânc rupeţi bucăţi mari de frunze de spa-

Somon cu sparanghel şi

sos gorgonzola

Dacă primăvara are gust, atunci are gust de

supă de primăvară!

Ingrediente: • 4 bucăţi frumoase de fileu de somon, de 100-150 g. fiecare • 2 legături de sparanghel alb sau verde • 100 de grame de brânză gor-gonzola • 1 căţel de usturoi, 1 ceapă mică • 150 ml. de smântână nefer-mentată • 20 g. de unt, 1 lingură de ulei de măsline • 40 ml. de vin alb sec sau demisec • 3 linguri de sos soia light, 3 linguri de zeamă de lămâie • 1 lingură rasă de sare marină, 1 lingură rasă de zahăr, piper alb Preparare: Se toacă mărunt usturoiul şi se amestecă cu sosul soia şi zea-ma de lămâie. Marinata obţi-nută se toarnă peste bucăţile de somon, care se întorc în vas ca să se îmbrace pe toate părţile. Se acoperă vasul şi se dă la fri-gider pentru 20-30 de minute. Între timp, se curaţă sparan-ghelul de coaja fibroasă cu ajutorul unui peeler pentru

Primăvara trebuie să se simtă şi la tine în bucătărie, nu doar afară. Încercăm o supă de pri-măvară? O supă verde, aro-mată care aduce primăvara în casă? Ingrediente: • 2 linguri de ulei, o nucă de unt, 4 legături de ceapă verde • 2 căţei de usturoi, 1 cartof mare, 1 rădăcină de ţelină po-trivită • 2 morcovi, 500 g. boabe de mazăre• verdeaţă: pătrunjel şi mentă. Pune morcovul, cartoful şi ţelina, tocate în bucăţi mari, în 2 litri de apă care clocoteş-te. Acoperă şi lasă să fiarbă. Când morcovul este aproape fiert (circa 20 de minute), pune mazărea şi continuă să fierbi alte 5-10 minute. Toacă cea-pa verde şi usturoiul. Căleşte totul în ulei, după ce ai adău-gat şi nuca de unt. Pune sare şi piper şi amestecă. Ceapa nu trebuie să se ardă ci doar să se înmoaie puţin. Pune verdeţuri-le tocate mărunt. Continuă să căleşti încă vreo două minute. Când legumele sunt bine fierte

cartofi. Dacă sparanghelul e foarte fraged, s-ar putea să nu fie nevoie să se decojească. Într-o cratiţă încăpătoare, se pun aproximativ 3-4 litri de apă la fiert. Când apa fierbe, se adaugă sarea şi zahărul, se lasă să dea în clocot şi se pune sparanghelul la fiert, pentru 8-10 minute, apoi se scurge şi se păstrează la cald. Se încinge o tigaie antiaderenţă. Se pun în tigaie bucăţile de somon, cu partea cu care se vor prezenta pe farfurie în sus. Se prăjeşte peştele pe o par-te, se întorc bucăţile şi se mai prăjesc 3 minute şi pe partea opusă. Peştele prăjit se scoate din tigaie şi se păstrează cald, acoperit. În tigaie se adaugă uleiul de măsline şi untul. Se adaugă ceapa tocată fin şi se căleşte. Se stinge cu vinul alb şi se dă în clocot, amestecând rapid pe fundul tigăii pentru a des-prinde urmele de peşte fript. Se adaugă smântâna lichidă. Din brânza gorgonzola se taie 4 felii subţiri care se păstrează

nac. Apoi rupeţi loboda şi ştevia(de la ştevie puneţi doar părţile laterale a frunzei, fără cotor). Urmează frunzele de salată, ridichile tăiate ronde-le subţiri. Tăiaţi ceapa verde mărunt, adăugaţi sărea, za-

hărul, oţetul, oregano şi ule-iul. Amestecaţi bine salata cu 2 furculiţe, gustaţi, reglaţi de sare, zahăr, oţet (dacă este nevoie). Se serveşte înfrumu-seţată cu bucăţele de brânză telemea sau brânză tofu.

Salutări de primăvară din oraşul florilorTransmit tuturor românilor din străinătate o primăvară cu aromă de cireşe coapte, cu dor de liliac, zambile şi lăcrămioare, belşug, pace, credinţă şi multă iubire.Nataşa Rentea - Timişoara

răstoarnă ceapa călită cu tot cu sos. Acoperă şi fierbe totul alte câteva minute, după ce începe să clocotească. Cu un blender vertical, transformă totul în cremă. Adaugă, dacă vrei, lapte sau apă ca să subţiezi supa. Poţi rade puţin parmezan deasupra. Supa merge foarte bine drea-să cu iaurt. Decorează supa cu ceapă verde şi savurează. Untul, laptele şi parmezanul se pot înlocui cu ulei, supă de zarzavat şi tofu, pentru vari-antă de post, care rămâne la fel de bună la gust, dar pierde vreo 50 de calorii.

deoparte pentru servit, restul se rupe în bucăţi şi se adaugă în sosul care fierbe. Sosul se fierbe amestecând continuu, până când brânza se topeşte complet. Se ia deo-parte şi se poate strecură prin sită, pentru o textură mai fină. După gust, la sos se adaugă piper alb măcinat, de sare nu mai e nevoie pentru că brânza este suficient de sărată pentru a obţine un gust foarte fîn şi perfect balansat. Se montează preparatul pe farfurii calde (se pot ţine în cuptorul încălzit la 40-50 de grade, dacă farfuriile ar fi reci s-ar întări sosul într-un mod dezagreabil) astfel: se toarnă în farfurie sosul, se aşează sparanghelul, deasupra câte o felie de somon peste care se pune o felie subţire de gorgonzola.

22 MAI2012 Terapia verde

• Mai este o lună verde şi la ori-ce masă încercaţi să strecuraţi în meniu salată, sparanghel, varză, ceapă sau usturoi verde. Organismul va simţi vigoarea de care aveţi nevoie la începu-tul sezonului cald. Primăvara, datorită prezenţei numeroaselor fructe şi legume tarabele din piaţă prind din nou culoare! Să faci piaţa este din nou o adevărată plăcere!

Ridichea este plină de oligoele-mente şi de minerale (potasiu, calciu). Sulful pe care îl conţi-ne ridichea stimulează apetitul şi digestia. Ridichea are puţine calorii, este bogată în Vitami-nele B,C, în fibre, care îţi vor asigura o digestie bună. Şi în caz de oboseală este foarte in-dicat consumul de ridichi. Napul este o legumă care con-ţine foarte multă apă, este sărac în calorii: 18kcal / 100g. Bogat în fibre, napul participă la o bună funcţionare a tranzitului intestinal. Este destul de bogat şi în Vitaminele B şi C, indis-pensabile unei bune funcţionări a sistemului nervos. Napul este de asemenea o sursă bună de minerale: potasiu, calciu şi de oligoelemente precum fierul, zincul şi cuprul.Anghinarea este bogată în vitamine, în săruri minerale, posedând proprietăţi antioxi-dante şi diuretice. În plus, an-ghinarea conţine fibre şi inulină (glucidă), ceea ce contribuie la păstrarea sănătăţii intestinale. Anghinarea mai are efecte be-nefice şi asupra ficatului şi a vezicii biliare: aceasta contri-buie într-o manieră eficientă la eliminarea toxinelor şi reduce nivelul colesterolului „rău”. Anghinarea este anti-canceri-

genă, ajută în lupta împotriva unor boli cronice, atenuează riscurile apariţiei cancerului de colon.Avocado este un fruct bogat în Vitamina E, furnizând în egală măsură şi o cantitate importan-tă de potasiu şi cantităţi impor-tante de grăsimi mononesatura-te, foarte sănătoase. Este vorba despre acidul oleic şi o mulţime de elemente nutritive care fac din avocado un important fruct antioxidant. Avocado conţine Vitamine din grupa B, esenţiale frumuseţii pielii şi a părului şi Vitamina K, fosfor, cupru, po-tasiu, pe scurt, un cocktail de vitamine şi minerale.Kiwi posedă o importantă va-loare nutritivă. Este mai bogat în vitamine decât portocalele şi mai bogat în fibre decât mere-le. Kiwi este bogat în potasiu, important în prevenirea ten-siunii arteriale. Ne protejează ADN-ul de mutaţii, furnizează o cantitate importantă de anti-oxidanţi şi vitamine, ajută în prevenirea cancerului de colon datorită bogăţiei în fibre. Kiwi mai conţine şi o importantă cantitate de Vitamina C, E şi A. Vitamina C este un antioxidant hidrosolubil care ne protejează organismul de radicalii liberi.Spanacul conţine colină şi inositol, substanţe care ajută la prevenirea aterosclerozei. Este leguma cea mai bogată în fi-bre. Frunzele de spanac conţin minerale, un conţinut impresi-onant de potasiu. Atuul major al spanacului este faptul că este foarte sărac în calorii. Foarte bogat în săruri minerale, spana-cul mai conţine şi Vitaminele C, B1, B2, caroten şi glucide. Este un bun stimulant, este re-comandat celor predispuşi la hipotensiune, remineralizant.Dacă luna martie a fost luna păstârnacului şi aprilie a ciu-percilor, luna mai aparţine spa-ranghelului. Consumată fiartă, în mâncare, sau crudă, leguma este recomandată gravidelor cu precădere. Bogată în vitamine-le A şi C, dar şi K, B şi potasiu, consumul de sparanghel prote-jează sistemul cardiovascular, informează Healthcastle.com.

Sparanghelul trebuie consu-mat proaspăt. Astfel, el se poa-te păstra câteva ore la frigider sau chiar într-un pahar cu apă până când va putea fi preparat. Poate fi consumat fie cu suc de lămâie, fie cu diverse arome şi legume proaspete, cărora le oferă un gust special. Sparan-ghelul este folosit cu precădere drept garnitură, împreună cu alte legume condimentate şi aşezate puţin la cuptor, pentru a avea o crustă condimentată şi apetisantă pe deasupra. Fiert, el poate fi folosit la ciorbe, pentru

a oferi un gust deosebit. Mai poate fi consumat şi ca aperitiv, alături de salată, roşii sau cas-traveţi. Nu va faceţi probleme cu numărul caloriilor. O cană de supă cu sparanghel conţine 40 kcal, 4,3 g conţinut proteic şi 3,6 g fibre. Beneficiile căpşunelor Căpşunele reprezintă o bună sursă de vitamină B5, B6, C, K, mangan, potasiu, fibre ali-mentare acid folic, fitonutrienţi şi antioxidanţi, care ajută împo-trivă radicalilor liberi. Se con-sideră că proprietăţile antioxi-dante au legătură cu culoarea roşu-strălucitoare a căpşunilor. Totodată, căpşunele sunt sărace în colesterol şi grăsimi saturate. O căpşună conţine, de obicei, 200 de seminţe. O cană cu căp-şuni furnizează 55 de calorii. Pasta de căpşune este utilizată pentru albirea dinţilor. Aceas-tă poate fi făcută repede acasă înaintea perierii, dimineaţa sau seara. Consecinţele sunt ace-leaşi ca şi în cazul lămâii: o curăţare mai rapidă şi, totodată, albirea dinţilor. Proprietăţi terapeutice ale căpşunelor Căpşunele sunt recomandate pentru remineralizarea organis-mului, fluidizarea şi purificarea sângelui. Favorizează tranzitul intestinal, ajută în creşterea diurezei şi tonifierea corpu-lui. Acidul salicilic cuprins de căpşuni este benefic pentru cei care suferă de gută, reumatici şi artritici.

Aceste fructe sunt bogate în antocianidine, antioxidanţi naturali, care combat stresul oxidativ prevenind îmbătrâni-rea precoce, afecţiunile cardio-vasculare şi bolile neuro-dege-nerative. Căpşunele sunt fructele ideale în dietele de slăbit. Pe lângă gustul delicios, sunt săţioase şi conţin peste 50 de substanţe

benefice organismului uman. Consumul lor se recomandă pentru buna funcţionare a ini-mii şi a circulaţiei sângelui, ele menţinând şi elasticitatea vase-lor. Totodată, căpşunele favo-rizează producerea globulelor roşii, stimulează metabolismul şi cresc capacitatea de ardere a grăsimilor. Glucidele din căp-şune sunt formate, din xilitol, fructoză şi sorbitol, substanţe care ajung greu în sânge, nive-lul insulinei şi cel al glucidelor rămânând în limite normale, fără să apară aşa-numita „criză

de foame”. Dezavantajele consumului de căpşune Consumul de căpşune poate avea efect alergenic. Medicii nu recomandă căpşuna copii-lor sub 4 ani, iar cei cu vârste apropiate trebuie să consume căpşune în cantităţi reduse. Căpşunele nu sunt recomanda-te nici persoanelor cu intole-ranţă la aspirină deoarece con-ţin acid acetilsalicilic. Cireşele de maiGustoasele cireşe de mai nu satisfac doar pofta de fructe proaspete, ci sunt şi sursă de sănătate pentru organism. Ele previn anemia, elimină stresul şi ne fac mai optimişti. Iată câteva motive pentru care este bine să le consumăm.Întăresc organismul. Cireşe-le pot stimula în mod natural imunitatea organismului, prin conţinutul de vitamine (provi-tamina A, vitaminele B, C şi K) şi minerale (calciu, magne-ziu, zinc, cupru, potasiu, fier, fosfor, sulf ). În plus, cireşele roşii conţin nişte antioxidanţi puternici, care ţin la distanţă bolile aparatului cardiovascu-lar.Elimină stresul. Eşti obosit şi stresat? Mănâncă un castron cu cireşe! Vei descoperi că nu-s doar savuroase, dar au şi o ac-ţiune calmantă şi reconfortantă.Starea emoţională ţi se va îm-bunătăţi, optimismul se va re-instala, la fel şi tonusul psihic şi cel mental. Vei scăpa chiar şi de insomnie consumând cireşe, graţie melatoninei, o substan-ţă care favorizează instalarea somnului.Previn apariţia cancerului. Cireşele, la fel ca toate fructele roşii, sunt o sursă naturală de antioxidanţi. Aceştia ajută la prevenirea şi repararea celule-lor deteriorate de acţiunea radi-calilor liberi.Reduc durerea. Doi compuşi chimici din compoziţia cireşe-lor, antocianii şi bioflavonoide, încetinesc acţiunea unor enzi-me şi ajută astfel la reducerea durerilor şi la prevenirea apari-

ţiei artritelor şi a gutei. Au efect şi contra migrenelor.Sunt somnifere naturale. Me-latonina care se găseşte în cire-şe este rapid absorbită în sânge şi acţionează ca un somnifer natural. Îmbunătăţeşte somnul şi reglează ritmul circadian al organismului.Previn anemiile. Bogate în fier, cireşele pot fi un remediu natural eficient al uneia dintre cele mai răspândite deficien-ţe nutriţionale: carenţa de fier. Fructele aduc un aport impor-tant de fier care ajută ca proce-sele de oxigenare a creierului să se desfăşoare normal, îmbu-nătăţind activitatea cerebrală şi procesele de memorare, atenţie şi învăţare.Nu aruncaţi codiţele!Pe lângă pulpa fructului, mai putem pro-fita şi de codiţe. Ele trebuie us-cate şi apoi infuzate. Ceaiul din codiţe de cireşe dizolvă calculii renali, ameliorează reumatis-mul şi guta. Ceaiul e benefic şi pentru combaterea febrei sau a răcelilor.Corcoduşele, bucuria copiilorGustul dulce-acrişor al cor-coduşelor, fructe atât de mult aşteptate şi apreciate de către copii, este dat de acidul citric pe care-l au în compoziţie, din abundenţă, şi care se simte mai bine cât încă nu sunt coapte pe deplin. Corcodusul, care la noi creşte mai mult spontan în toa-tă ţara, este unul dintre primii pomi care înfloresc primăvară. Florile, care apar uneori şi la începutul lunii martie, în func-ţie de vreme, sunt albe sau roz şi frunzele de un verde crud, care treptat devin roşii închis sau maro-roşiatice. Când sunt coapte, fructele au culoarea galbenă, roz, portocalie, roşie sau violet-brun. Corcoduşele conţin apă, zaharuri, acizi, pro-teine, celuloză, substanţe mine-rale, vitamina C, vitamine din complexul B, provitamina A, pectine, fier, magneziu, calciu şi fosfor. Fosforul şi magneziul din compoziţia corcoduşelor ajută la îmbunătăţirea memoriei, a

funcţiilor sistemului nervos, susţin puterea de concentrare, tonusul. Vitamina C are un rol esenţial în menţinerea sănă-tăţii, atât fizice, cât şi psihice, motiv pentru care corcoduşele se recomandă în anemii şi stări de oboseală. Mai mult, ele aju-tă şi la vindecarea afecţiunilor respiratorii. De aceea, copiii trebuie lăsaţi să mănânce cor-coduşe pe saturate. Fructele proaspete au un rol be-nefic în afecţiuni ale ficatului, anemie, spasmofilie, insomnii, depresii, infecţii, boli de ochi. Se recomanda să se consume ca atare, cât sunt proaspete, imediat ce au fost culese din copac şi au fost spălate. În une-le zone ale ţării, gospodinele folosesc corcoduşele crude la acrirea borşului. În amestec cu alte fructe, se uti-lizează la prepararea marmela-dei. Din fructele bine coapte şi sănătoase se prepară un suc revigorant şi tonifiant, sirop, jeleu şi compot. Sucul de cor-coduşe se recomandă în caz de lipsă de vitamine, în afecţiuni respiratorii şi boli ale stoma-cului. Sucul este, de asemenea, un purgativ uşor. Dacă nu exis-tă interdicţii, se poate bea câte un pahar de suc preparat din corcoduşe proaspete înainte de fiecare masă. Sucul proaspăt se recomandă şi în curele de slă-bire. Compresele cu suc de cor-coduşe diluat cu apă sunt foarte bune cicatrizante. Datorită compoziţiei bogate în vitamine, minerale şi fibre ali-mentare, dar şi pentru că sunt răcoritoare şi revigorante, cor-coduşele sunt fructe complete, care îmbunătăţesc sănătatea şi starea de spirit a celor care le consumă. Să avem sănătate!

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

Legumele şi fructele lunii mai

Mica publicitate 23MAI2012

OFERTE - COLABORARE

< Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754.< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropi-ate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: hajbobby@yahoo.es< Licenţiată în psihopeda-gogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Caut croitoreasă cu ex-perienţă pentru un atelier în Guadalajara. Mai multe infor-maţii la telefon: 642 767 332.< Caut internă cu drepturi de muncă în Spania, experienţă şi bune recomandări, pentru o familie cu doi copii de 8 şi 10 ani, în comunitatea Madrid. Mai multe informaţii la tele-fon: 653 981 019/Ruth.< Avem nevoie de o persoa-nă serioasă între 25 şi 45 de ani, prezenţă plăcută, să aibă grijă de copii şi de casă, în provincia Granada. De pre-ferinţă, o persoană cu expe-rienţă şi să cunoască limba engleză. Întreabă mai multe la telefon: 609 351 729/Raquel.< Angajez imediat, o chelne-riţă cu experienţă în Palma de

Mallorca, vorbitoare de limba engleză sau germană. Mai multe informaţii la telefon: 687 926 014/Carlos.< Firmă de servicii turis-tice, selectează personal cu experienţă în domeniu. Este necesară o prezenţă plăcută, cunoştinţe de limba suedeză, engleză sau finlandeză, pentru zona Marbella. Telefon: 699 928 210, 952 897 994/Silvia.< Caut persoană cu expe-rinţă pentru a prepara piz-za de joi până duminică, în schimbul de noapte, într-un local cu specific italian din Murcia. Telefon: 645 532 978/ Salvatore.< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca exter-nă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recoman-dări. Telefon: 692 331 305.< Doamnă serioasă, munci-toare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417.< Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: cu-răţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit per-soane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe in-formaţii la: 642 982 951< Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124< Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şo-fer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spa-niol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531< Doamnă serioasă, munci-toare, 4o de ani, caut de mun-că în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751< Doresc angajare/cola-borare (Alcorcón, Madrid,

provincia Madrid) ca elec-trician modernizare, auto-matizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnici-an IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_iulian@yahoo.com< Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564< Asistent medical stomato-logie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în sto-matologie 3 ani. Mai multe in-formaţii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii ci-vile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recom-pensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă car-net de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe infor-maţii la telefon: 697726258<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Închiriez o cameră pen-tru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarket-uri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237.< Închiriez cameră în Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, în-cepând cu 01 aprilie 2012. Telefon: 698 495 159.

< Închiriez cameră pen-tru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179.< Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă in-terna, în Madrid-Entrevias. Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620.< Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014.< Închiriez cameră de matri-moniu în Torrejón de Ardóz, începând cu orice dată a lunii în curs. Condiţii foarte bune: internet, piscină, puţine per-soane în apartament, staţie de autobuz în faţa blocului. Preţul camerei este de 210 euro pen-tru o familie sau 170 pentru o persoană. Mai multe informaţii la rtelefon: 642 853 948.< Închiriez o cameră pen-tru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665.< Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decem-brie. În apartament mai locui-esc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus chel-tuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782

VÂNZĂRI

< Se vinde urgent casă în Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atrac-tiv şi cu acte în regulă. În mo-mentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau e-mail: acacovean@yahoo.es.< Vând casă dotată cu toate

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!Contactează-ne!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com Telefon:

642 823 497 (luni-vineri,

11:00–19:00) Occidentul Românesc

nu îşi asumă responsabilitatea pen-tru conţinutul acestor

anunţuri!

utilităţile, în Cugir, judeţul Alba, situată în zona centrală. Casa este compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 650 mp. Există şi posibilitate de pri-vatizare. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apar-tament în România plus diferenţa, sau preiau con-tract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai multe informaţii la telefon: 649 488 865

MATRIMONIALE

< Tânăr, 38 ani, din co-munitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709.< Ardelean , 44 ani, din co-munitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208.< Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o

relaţie de prietenie/căsătorie. Mai multe amanunte la tel-efon: 675 382 009.< Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru priet-enie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540.< Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri! Telefon: 642 890 306.< Tânăr serios, din comuni-tatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772.< Tânăr 31 de ani, 175 cm, brunet, ochi căprui, cu situaţie stabilă în Cuenca, doresc să cunosc o tânără de aceeaşi vârstă pentru prietenie. Mai multe informaţii la telefon: 673 334 921< Tânăr, 32 de ani, 184 cm, educat, ochi albastri, cu ser-viciu stabil, caut o fată pentru prietenie/căsătorie din Comu-nitatea Madrid. Telefon: 662 433 916.< Bărbat de 42 ani, fără obligaţii, 1,70m, fără vicii, caut o doamnă serioasă pen-tru a intemeia o familie. Din zona: Logroño - Calahorra - Pamplona. Mai multe informaţii la telefon: 637 092 992

Doamnei Agafia Iepure - Suceava.De 3 Mai, ziua dumneavoastră de naştere, vă transmitem gândurile noastre de bine, multă sănătate, bucurii şi toate florile din lume. Rudele din Lake Forest/California.

Doamnei Ileana Berar.De Sfântul Constantin şi Elena, vă dorim

multă sănătate, pace şi linişte în suflet, nu-mai bucurii şi multă binecuvântare. Rudele

din Lake Forest/California.

Pentru familia Lenuţa şi Tinu Golescu din Alicante.

La mulţi ani, de Sfântul Constantin şi Elena, noroc şi sănătate, înţelegere şi multă iubire.

Mirela, Vali, Nuţica şi bunica Leontina - Alexandria/Teleorman.

De tu interes24 MAI2012

Los rumanos ortodoxos ce-lebraron el mes pasado las Fiestas pascuales. La cele-bración de la misa ortodoxa se ha convertido en una tradi-ción en varios municipios de la Comunidad de Madrid y de España. Muchos españoles están ya acostumbrados, otros descubren por la primera vez el encanto de la misma… La Pascua rumana...Venían con sus teas encen-didas... Luz y silencio en la tiniebla de la noche. Yo mar-chaba, ellos venían como fantasmas de lo antiguo... ellos venían creyendo y yo, el desconfiado, me encandilé y seguí su curso, como el

salmón remontando su carre-ra, hacia el origen, atrapado en espectáculo...Las cantos de otro tiempo dibujaban, en el templo im-provisado, las facciones de la lengua más hermosa (en mi opinión) de la atávica Europa. Chapoteo y batir, tañer y reso-nar de las palabras.Se supone que yo había sali-do de fiesta y que cualquiera en mi lugar debería haberse sumado al acontecer de los pubs españoles... pero esperé largo tiempo a los pies de la marea de sonido y de ser, dejando, tan solo, lamer a las olas mis pies, purificándome algo, pero siempre entre dos

mundos, siempre sin pertene-cer a nada, conociendo impo-sible mi retorno y difícil un „progreso”. Aunque solo, sé que he sido alguna vez de la Dacia... y desde mi particular puesto comprendí que, aunque solo, los bosques de Eminescu algún día me verán...Aunque solo sin esperanza y sin Penélope.Post-Scriptum: Mulţumesc mult a los rumanos por verter ríos de tradición a las calle-juelas cansadas de Occidente y de mi corazón que son lo mismo.Javier Helgueta Manso (Filólogo)

Así nos ven…FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES

03/05/2012 17:00 – 18:00 “Tipos de contratos en España”: Taller de empleo.

04/04/2012 17:30 “Refranes de nuestra tierra”: Taller infantil de refranes y proverbios ruma-nos.

05/05/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”07/05/2012 18:00-19:00 „¡Acércate a Europa!”: Charla informativa sobre la UE para niños de primaria.07/05/2012 18:00-19:00 Taller de relajación: Taller psicosocial.08/05/2012 17:30 “Fiestas y tradiciones”: Celebración del Día de San Isidro.

Del 9 al 18/05/2012 18:00

“Mujer y Ciudadanía”: Exposición para la conmemoración del Día de Europa. Cedida por el Programa de Atención a la Diversidad de San Fernando de Henares.

09/05/2012 11:00 Charla-coloquio sobre la Casa Museo Lope de Vega Del 07 al

11/05/2012(Inauguración: 07/05/2012)

19:00“¡El CEPI colabora!”: Exposición de filatelia “Era de los descubrimientos” en la Biblioteca Pública “Antonio Mingote” de Madrid. Expone el filatelista Antón Danut Scutelnicu.

10/05/2012 17:00-18:00 “¡Dibuja Europa!”: Taller infantil de dibujo. 12/05/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.14/05/2012 18:00 – 19:00 “¡Cuenta un cuento europeo!”: Taller infantil de cuentacuentos. 17/05/2012 17:00 – 18:00 “Claves del Currículo Europeo”: Taller de empleo.19/05/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”Del 23 al

06/06/2012 (Inauguración: 23/05/2012)

18:00 “Mujeres inmigrantes con el arte: La naturaleza” - Exposición de pintura a cargo de Alina Burlacu.

21/05/2012 18:00 – 19:00 Charla-taller infantil sobre la Casa Museo Lope de Vega.

22/05/2012 17:00 “La pintura sobre la historia”: Charla cultural con motivo del Día Internacional de los Museos. Impartida por el pintor Juan del Pozo.

24/05/2012 11:00 y 11:30 “¡Conoce Madrid!”: Visita a la Casa Museo Lope de Vega (previa inscrip-ción).

24/05/2012 18:00 “Plan de reestructuración de hipotecas”: Charla jurídica.26/05/2012 17:00 – 19:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería”28/05/2012 18:00 – 19:00 “¡Juega con Europa!”: Taller infantil lúdico-educativo.

30/05/2012 16:30 “Alimentación saludable”: Charla informativa sobre la prevención la salud. En coordinación con la Asociación Española Contra el Cáncer.

31/05/2012 19:00 “¡No soy machista!”: Monólogo humorístico a cargo de Jesús Cófreces Garrido.

PROGRAMACIÓN MES DE MAYO / 2012

CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.