ZiarGRATUIT

Distribución gratuitaAugust, 2012

APARE LUNARwww.occidentul-romanesc.com

Publicaţie în limba română - ediţia de Spania

„Curtea Constituţională a amânat până în 12 septembrie, o decizie privind referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale...”

Prestaţiile de şomaj„Condiţiile în care se autorizează menţinerea dreptului la plata prestaţiei şi cele referitoare la înregistrarea şomerului au rămas neschimbate în raport cu...”

Adevărata faţă a lui Traian Băsescu„Marius Oprea: Băsescu este în momentul de faţă cel mai important moştenitor al Securităţii. Nu are încredere decât în aceste structuri...”

Normele de aplicare a legii care stabileşte dreptul cetăţenilor europeni la rezidenţă pe teritoriul spaniol şi accesul la serviciile sanitare „Guvernul a aprobat pe 9 iulie normele...”

Focşăneanul Alin George Moldoveanu a câştigat prima medalie de aur la Jocurile Olimpice„Românul l-a învins pe campionul mondial, italianul Niccolo Campriani - 701.5 puncte, locul trei revenind...”

Pagina 04

Pagina 12-13

Pagina 05

Pagina 14

Anul II - Nr. 18/2012

Pagina 07

UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES- (- BULES) PRÄSIDENT! Luigi Sturzo şi Konrad Adenauer s-ar răsuci în mormânt dacă ar afla cine le poartă insigna întru înşelarea alegătorului român...”

Pagina 16

CRIN ANTONESCU ­RĂMÂNE­PREŞEDINTE­

INTERIMAR­

Adrese şi informaţii utile02 AUGUST2012

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Concursul de poezie

„Mihai Eminescu”

Comunicat de presă

Noua locaţie a Bisericii Ortodoxe din Valdemoro

SENIOR EDITORI:Dan Caragea (Portugalia)EDITORI:Dan Luca (Bruxelles)Irina Georgescu Şova (România)Lucian Oprea (Colorado)Puşa Roth (Romania)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Mircea Fluieraş (Málaga)Oana Moşniagu (Madrid)Vasile Mureşan (Illinois)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA) REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanREDACTOR ŞEF ADJUNCT:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona)

SPECIALIŞTI:Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid)Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:redactia@occidentul-romanesc.compublicitate@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid

•Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Petre Constantin.Consulatul General al României la Barcelona

•C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Consul General: Radu Ionescu. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Consul General: Monica Ştirbu. •Are în jurisdicţie următoarele provin-cii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Florin Ghica. •Are în jurisdicţie Comunităţile Autono-me Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351,

964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053. E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, oficiere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Auto-nomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: al-meria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, oficierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorific al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorific al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorific: dl. Javier Taberna.

Asociaţia Româno - Americană Friends şi Şcoala Specială de Limba Engleză Barbara Hamilton Cartland din Barcelona în colaborare cu Occidentul Românesc, orga-nizează Concursul de poezie „Mihai Eminescu”. La concurs pot participa toţi iubitorii de poezie (de origine română rezidenţi în Spania), indiferent de sex, vârstă sau locaţie.Concursul se desfăşoară începând cu data de 15 ia-nuarie 2012. Doritorii se pot înscrie la concurs cu mini-mum două poezii proprii care să aibă cel puţin opt strofe a câte patru versuri. Se accep-tă doar texte scrise în limba română.Câştigătorul va beneficia de o mini vacanţă de cinci zile ofe-rită de compania American Plastics Corp din SUA care include următoarele: un bilet dus-întors cu British Airways pe ruta Madrid - Londra (Heathrow), cazare şi meniu zilnic asigurat pentru cinci zile la Cromwell Road din Londra, o colecţie de carte a scriitoarei Barbara Hamilton Cartland şi trei excursii pen-tru cunoaşterea Londrei in-cluse în acelaşi pachet de servicii.Începând cu data de 15 ia-nuarie 2012, poeziile se pot trimite la următoarea adresă: redactia@occidentul-românesc.com

Începând cu data de 01 iu-nie 2012 noua locaţie a Bi-sericii Ortodoxe Române “ Sfinţii Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Oprea” Valdemoro/Pinto este spaţiul situat în Calle Marte, nr. 76, (parter), carti-er Reston I, Valdemoro (fos-tul sediu al Parohiei Catolice Nuestra Señora del Pilar, lângă Telepizza). Accesul în imedi-ata vecinătate a bisericii este posibil cu mijloacele de trans-port public local: nr. 2 (orarul

Secretarul general PSD Diaspora Marian Popescu a atras atenţia asupra unor nereguli girate de persona-lul consular din Castellon, Madrid, Tarragona, Teruel, acolo unde sediile secţiilor de votare pentru referendu-mul de duminică, 29 iulie, au fost schimbate sâmbătă 28 iulie, la orele 20. „Este inadmisibil să schimbi în ultimul moment locaţia sediilor de votare. Aces-te schimbări de ultimă oră au creat confuzie şi au li-mitat accesul la vot al mul-tor români, de aceea solicit Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe să ia ati-tudine faţă de activitatea consulatelor din Spania şi Italia care au demonstrat că sunt aservite politic!” a de-

plecării curselor de la gară în zile de Sâmbătă şi Duminică: 08:30; 09:00; 09:30; 10: 00; 10:30; 11:00; etc) precum şi cu autobuzul nr. 3. Credincioşii din Pinto pot ajunge cu trenul (o staţie) până în gara din Valdemoro de unde pot lua autobuzul local nr. 2. Informaţii suplimentare: Pr. Paroh - Dorin SasTelefon: 642 603 855, 911 641 680E-mail: csamdt@yahoo.com

clarat secretarul general PSD Diaspora. Totodată, Marian Popescu a transmis un mesaj de mulţumire tuturor români-lor care locuiesc în Spania şi au participat la referendumul desfăşurat duminică 29 iulie 2012. „Romanii din diaspora au dovedit că sunt interesaţi de ceea ce se întâmplă în România, chiar dacă nu mai locuiesc în ţară de mulţi ani. Salut mobilizarea exemplară a românilor care au venit să îşi exercite dreptul legal de vot şi vreau să felicit şi în acelaşi timp să mulţumesc echipei PSD Diaspora şi re-prezentanţilor PSD în sec-ţiile de vot pentru excelenta activitate”. Biroul de presă al PSD Diaspora

Ceea ce se întâmplă în aceas-tă perioadă în România depă-şeşte orice limite. Asistăm de departe la un film de cea mai proasă calitate în care perso-najele principale sunt şefi de instituţii implicaţi în reţele de prostituţie, mafie şi tâlhării, politicieni mincinoşi şi co-rupţi, funcţionari ai statului român care şi-au încasat sa-lariile încălcând legile în toa-te sensurile şi un preşedinte suspendat laş şi lipsit de orice limite de bun simţ. După ale-gerile locale din 10 iunie am sperat că în Romania va avea loc o detensionare a situaţiei poltice interne care ne-ar fi ajutat foarte mult, deoarece ar fi sporit încrederea inves-titorilor şi ar fi liniştit starea de încordare şi nervozitate a populaţiei. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea pentru că cei care în ultimii opt ani au avut un singur scop, acela de-a se îmbogăţii cât mai mult, au continuat războiul politic. Un război inutil, bazat pe minciu-nă, dezinformare şi mârşăvie. La referendumul din 29 iulie populaţia României a votat pentru demiterea preşedinte-lui suspendat într-un număr

zdrobitor. În urma unui astfel de rezultat, orice preşedinte suspendat dintr-o ţară norma-lă, cu o societate sănătoasă, şi-ar fi dat demisia de onoa-re, dar nu şi cel din România. Astfel că, s-a apelat la curtea constituţională pentru a se valida sau nu referendumul. După ore întregi de dezbateri şi în urma unor sesizări pri-vind numărul total al români-lor cu drept de vot, s-a ajuns la concluzia că listele de vot au fost false şi că numărul real al celor cu drept de vot este mult mai mic decât cel pre-zentat de instituţiile abilitate. Cu alte cuvinte, în ultimii opt ani, alegerile prezindeţiale şi nu numai, s-au realizat după cifre false, umflate cu bună ştiinţă. Ani de zile, românii au fost înşelaţi şi minţiţi pentru ca anumite personaje coco-

ţate în funcţii importante în instituţiile statului să benefi-cieze de bani, de tot felul de proiecte, de locuri în senat sau parlament. Am aflat cu stupoare că pe listele de vot s-au regăsit numele persoa-nelor decedate în toţi aceşti ani, inclusiv în anii precedenţi căderii comunismului. Aşa se explică numărul exagerat al românilor cu drept de vot prezentat înainte de referen-dum. În concluzie, am fost din nou minţiţi cu neruşinare de nişte derbedei de cea mai joasă speţă care au ajuns în funcţii înalte furând, minţind şi jefuind poporul român, de nişte funcţionari care nu şi-au făcut datoria, dar şi-au încasat salariile. Astfel de personaje se regăsesc în toate structurile statului şi ne mai mirăm de ce am ajuns o ţară manelizată în

toate domeniile, de ce avem o societate bolnavă şi needu-cată. Cine-i de vină? Cei care în ultimii opt ani au condus România, nu după principii democratice şi sănătoase, ci după legi făcute de ei în care corupţia, hoţia, minciuna, şpaga şi nemernicia au fost la rang de cinste. De-a lungul istoriei, poporul român a îndurat multă umi-linţă şi suferinţă de la turci sau austro-ungari, de la co-munişti şi nu numai. În zilele pe care le trăim, după ani şi ani de speranţe deşarte, îndu-răm aceaşi umilinţă de la un grup de persoane obraznice, imorale şi nesimţite care nu cunosc ce-i limita bunului simţ, care nu ştiu ce-i ome-nia. O gaşcă de şmecheri ca-re-au furat şi jefuit în ultimii opt ani şi care, acum, calcă în picioare tot ce poporul român are mai sfânt şi mai curat: credinţa, speranţa şi iubirea. Decizia validării sau a inva-lidării referendumului din 29 iulie amânată până pe 12 sep-tembrie va fi una democratică şi corectă. După această zi memorabilă cei vinovaţi vor trebui să plătească pentru tot răul pe care l-au făcut cu bună ştiinţă poporului român, iar România se va aşeza în mat-ca ei, în linişte, cu pace şi cu speranţă la un viitor mai sigur care să ofere acestei naţii atât de greu încercate, o viaţă nor-mală, simplă, clădită pe prin-cipii sănătoase şi reale.

Cuvânt înainte 03AUGUST2012

În România e „noaptea minţii”...

Vreau o ţară ca afară Vreau o ţară ca afară Să nu mă tragă nimeni pe sfoară Vreau o capitală goală, Poate-aşa se mai spălă. Vreau să fiu eu preşedinte Să arunc cu cuvinte Buzunarele să nu doară, Vreau o ţară ca afară! Vreau o ţară ca afară, Să nu ne ţină nimeni pe bară Vreau o ţară sănătoasă, Că degeaba e frumoasă. Pe stadioane şi-n şedinţe Toată lumea are seminţe Totul este într-o doară, Vreau o ţară Ca afară! Vreau o şcoală ca afară Vreau şosele ca afară Vreau spitale ca afară Vreau o viaţă ca afară! Vreau o ţară ca afară, Vă spun pentru ultima oară.

Vreau o ţară zâmbitoare, Asta e prima schimbare! Să avem cu toţii de toate, Să ne ceară viză cei din State Să fim cea mai tare ţară şi restul pe dinafară. Vreau o ţară Ca afară!

(Vunk)

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Regulamentul 883/2004 (Re-gulamentul de bază – RB) şi Regulamentul 987/2009 (Regulamentul de aplicare – RA):Art. 64 al RB, art. 55 al RAMenţinerea dreptului la pre-staţii de şomaj (exportul prestaţiei de şomaj) pentru şomerii care se deplasează în alt stat membru în vederea căutării unui loc de muncăCondiţiile în care se autori-zează menţinerea dreptului la plata prestaţiei şi cele referi-toare la înregistrarea şomeru-lui au rămas neschimbate în raport cu art. 69 al Regula-mentului 1408/71, respectiv:• şomerul trebuie să rămână la dispoziţia instituţiei com-petente timp de 4 săptamâni de la data deschiderii dreptu-lui la prestaţii de şomaj• în termen de 7 zile de la data obţinerii autorizării ex-portului prestaţiei de şomaj, şomerul trebuie să se înre-gistreze în evidenţa servi-ciilor de ocupare din statul în care îşi caută un loc de muncă şi să se supună pro-cedurilor de control pe peri-

oada exportuluiExistă însă şi o serie de pre-vederi noi şi anume: • perioada de „export” a prestaţiei poate fi extinsă de instituţia competentă de la 3 luni la maximum 6 luni• plata prestaţiei de şomaj va fi efectuată direct de către in-stituţia competentă, iar moni-torizarea situaţiei şomerului şi comunicarea informaţiilor privind înregistrarea, cău-tarea unui loc de muncă sau faptele de natură să modifice dreptul la prestaţii constituie responsabilitatea instituţiei din statul în care şomerul s-a deplasat pentru a-şi căuta un loc de muncăExportul prestaţiei de şo-maj din alt stat membru în România:Şomerii care îşi exportă pre-staţia de şomaj dintr-un alt stat membru în România, se înregistrează la agenţiile teri-toriale pentru ocuparea forţei de muncă (agenţii judeţene sau agenţia Municipiului Bucureşti) de care aparţin cu domiciliul sau reşedinţa pe baza documentul portabil U2 emis de instituţia competentă din statul în care li s-a deschis dreptul la prestaţii. În situaţia în care şomerul care solici-tă înscrierea ca persoană în căutarea unui loc de muncă potrivit dispoziţiilor art. 64 al Regulamentului 883/2004 nu dispune de portabilul U2, agenţia teritorială va expedia instituţiei competente indi-cată de client documentul-ul

1. Noi prevederi legislativeÎn legătura cu ultimele noutăţi legislative legate de schimba-rea certificatului de rezidenţă comunitară (=NIE) vă infor-măm că:Din 24 aprilie 2012 - pentru obţinerea certificatului de rezidenţă/foaia verde care include şi NIE (numărul de identificare personal) cetăţe-nii comunitari, inclusiv cetă-ţenii români:- trebuie să lucreze pentru un angajator sau pe cont propriu în Spania sau să facă dovada că dispun pentru ei înşişi şi pentru membrii familiei de resurse materiale suficiente şi posedă o asigurare medicală completă, care să acopere toa-

Prestaţiile de şomaj

Noutăţi legislative spaniole legate de schimbarea certificatului de

rezidenţă comunitară (NIE)

U007 în vederea solicitării documentului-ului U008 prin care instituţia competentă au-torizează exportul prestaţiei de şomaj din statul membru respectiv în România.În situaţia în care perioada iniţială pentru care a fost aprobat exportul prestaţiei de şomaj este extinsă de in-stituţia competentă, agenţia teritorială va primi un U 015 emis de instituţia competen-tă. De asemenea, dacă inter-vin fapte din cauza cărora dreptul la prestaţii de şomaj încetează înainte de data menţionată pe documentul U2 sau documentul-ul U008, agenţia teritorială va primi de la instituţia competentă un document de istiintare (U016).Exportul prestaţiei de şo-maj din România în alt stat membru:• Atunci când un şomer so-licită exportul prestaţiei din România în alt stat membru, agenţiile teritoriale:• autorizează exportul presta-ţiei pentru perioada maximă de 3 luni• eliberează şomerului docu-mentul portabil U2 pe baza căruia şomerul se va înregis-tra în evidenţa serviciului de ocupare din statul în care îşi cauta un loc de muncă; por-tabilul U2 va fi însoţit de o scrisoare adresată instituţiei de înregistrare în care agen-ţia teritorială menţionează necesitatea primirii în timp util a formularului U009 care

te riscurile în Spania; sau- este nevoie să dovedeas-că înscrierea într-o instituţie publică sau privată de învă-ţământ, acreditată sau finan-ţată de administraţia spaniolă pentru studii sau formare pro-fesională, şi să deţină asigu-rare medicală completă care să acopere toate riscurile în Spania; sau- trebuie să fie membrii de fa-milie care însoţesc sau se ală-tură unui cetăţean al Uniunii care îndeplineşte el însuşi condiţiile menţionate anterior.Reamintim că de la 1 ianuarie 2007 cetăţenii români sunt ce-tăţeni comunitari. 2. Cazurile în care este nece-sară schimbarea certificatu-

confirmă data înregistrării şomerului şi adresa în statul de destinaţie, precum şi a for-mularului U013, prin care se certifică monitorizarea luna-ră a şomerului şi comunica-rea informaţiilor referitoare la situaţia acestuia• plata prestaţiei se suspendă începând cu data menţionată in documentul U2• repunerea în plată se va face la primirea documentului-ului U009 prin care instituţia din statul în care s-a deplasat şomerul confirmă data înre-gistrării şomerului; În situa-ţia în care şomerul se înregis-trează cu întârziere, numărul total de zile pentru care se autorizează exportul şi plata prestaţiei se diminuează cu numărul de zile de întârziere faţă de data indicată.• în cazul în care agenţia te-ritorială nu primeşte sed-ul

lui de rezidenţă UESubliniem că cetăţenii care posedă certificat de rezidenţă comunitar (NIE=”foaia de cu-loare verde”) nu trebuie să-şi reînnoiască acest document deoarece „FOAIA VERDE” NU expiră!Singurele cazuri în care tre-buie schimbat certificatul de rezidenţă UE sunt cele de deteriorare/pierdere/furt ale acestuia sau cele în care cetă-ţeanul îşi schimbă starea civi-lă sau adresa la care locuieşte.De asemenea, sunt nevoiţi să-şi modifice certificatul cetăţe-nii români care, în perioada ianuarie-aprilie 2007, după intrarea României în UE, din lipsa instrucţiunilor specifice

De interes04 AUGUST2012

de aplicare au primit în loc de certificat de rezidenţă UE, tar-jeta de residencia, document eliberat cetăţenilor extraco-munitari, care are termen de valabilitate de cinci ani. 3. Procedura pentru schim-barea certificatului de rezi-denţăToţi cetăţenii care doresc schimbarea certificatului de rezidenţă comunitară (=NIE) vor trebui să facă dovada res-pectării noilor condiţii impuse la 24 aprilie 2012 de legislaţia spaniolă.Potrivit legii, şi ne referim doar la cetăţenii comunitari care solicită rezidenţa/reînno-irea acesteia după 24 aprilie 2012, aceştia trebuie să soli-

U009, plata prestaţiei de şo-maj nu se efectuează; pe par-cursul perioadei autorizate de export, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) în calitate de organism de legătură sau agenţiile teritoriale continuă să facă demersuri pentru con-tactarea instituţiei la care se presupune că s-a înregistrat şomerul în vederea obţinerii formularului U009 şi, ulteri-or, a formularelor U013• în situaţia în care, pe peri-oada exportului prestaţiei, se produc fapte de natură să modifice dreptul la prestaţii, instituţia la care este înregis-trat şomerul trebuie să trans-mită agenţiei teritoriale do-cumentul-ul U010 prin care se comunică circumstanţele constatate. La primirea unui SED U010 şi în raport cu aceste circumstanţe, agenţia

teritorială poate decide sus-pendarea sau încetarea plăţii prestaţiei.• dacă dreptul la prestaţiile de şomaj stabilite conform le-gislaţiei române nu încetează în perioada de 3 luni pentru care s-a autorizat exportul, şomerul poate solicita prin adresă scrisă agenţiei teritori-ale, transmisă prin poştă sau fax (la coordonatele indicate de agenţia teritorială) înainte de data expirării celor 3 luni autorizate iniţial, prelungirea perioadei de export a presta-ţiei de şomaj cu o perioadă de până la maximum alte 3 luni. Prelungirea se va acorda pentru perioada maximă pre-văzută de până la 3 luni doar dacă dreptul la prestaţiile de şomaj acordate conform le-gislaţiei române nu încetează înainte de această perioadă. Atunci când se autorizează prelungirea perioadei de ex-port aprobate iniţial, agenţia teritorială emite şi transmite instituţiei de înregistrare do-cumentul U015 prin care se comunică prelungirea peri-oadei de export.***

cite personal documentul la oficiul pentru străini din pro-vincia unde doresc să rămână şi/sau să-şi stabilească reşe-dinţa, sau la sediul Comisa-riatului de Poliţie de care co-respund pentru înscrierea lor în Registrul Central de Stră-ini. Solicitarea menţionată va trebui făcută la trei luni de la intrarea pe teritoriul Spaniei, fiindu-le acordat, pe loc, un certificat de înregistrare în care vor fi trecute numele, na-ţionalitatea şi domiciliul per-soanei înregistrate, numărul de identitate ca străin şi data înregistrării.Împreună cu cererea de înscri-ere, va trebui să se prezinte paşaportul sau un document naţional de identitate valabil, precum şi documentaţia justi-ficatoare a îndeplinirii cerin-ţelor pentru obţinerea certifi-catului de reşedinţă inclusă în noua legislaţie.În cazul în care paşaportul sau documentul naţional de iden-titate sunt expirate, va trebui prezentată o copie şi solicita-

rea de reînnoire.FOARTE IMPORTANTDacă sunteţi în situaţia în care aveţi nevoie de eliberarea unui nou certificat şi acesta vă este refuzat în mod nejustifi-cat, solicitaţi “hoja de recla-maciones”.Specificarea “cu drept de muncă până la data de 31.12.2012” nu este regle-mentată legal, dar nici nu con-travine legii, înscrierea aces-teia în certificat depinzând de autoritatea competentă locală.Şi în situaţia în care apare această menţiune în certifica-tul obţinut, dreptul la muncă al cetăţenilor români va fi re-glementat de legislaţie, nu de respectivul certificat (situaţie similară ridicării restricţiilor, în 2009).***Detalii suplimentare pot fi obţinute la Ambasadă, tele-fon: 913 501 881 şi la mail: comunicac ion .publ ica@ embajadaderumania.esAmbasada României în Spania, 6 iulie 2012

De interes 05AUGUST2012

pentru muncă, afaceri şi ino-vaţie. „Astfel, guvernul a de-cis avansarea imediată a datei de acces pe piaţa muncii al cetăţenilor bulgari şi români”, adaugă Departamentul.Examinarea care a urmat so-licitării Comisiei Europene de a analiza eliminarea restricţi-ilor privind accesul pe piaţa muncii a ţinut cont printre altele de numărul de aplicaţii pentru permise de muncă ve-

ce un grav prejudiciu Spaniei. Declaraţiile cu pricina au fost făcute de ministrul regional de Sănătate din Castilla La Mancha. De la aprobarea legii privind sustenabilitatea sistemului sanitar din Spania, în aprilie, au trecut aproape 3 luni, timp în care cetăţenii comunitari, inclusiv românii, au fost ne-voiţi să aştepte deblocarea procedurii de eliberare a cer-tificatului comunitar. În multe regiuni din Spania nu au mai fost eliberate certificate sau au fost amânate, în timp ce în altele se solicitau diverse documente, fără să existe o regulă generală la nivel naţi-onal. De acum înainte se stabileş-te în mod clar situaţia legală a cetăţenilor comunitari, iar procedura va fi mult mai com-plexă pentru că sunt cazuri diferite şi alte tipuri de docu-mente care trebuie prezentate. Noutăţile prevăzute de nor-mativă spaniolă (Ordinul PRE/1490/2012 din 9 iulie) • CINE ARE DREPTUL SĂ LOCUIASCĂ ÎN SPANIA MAI MULT DE 3 LUNI Cetăţenii comunitari au drep-tul să se stabilească legal în Spania pentru o perioadă mai mare de 3 luni dacă îndepli-nesc cerinţele articolului 7 care prevede deţinerea unui contract sau a unei asigurări de sănătate. • ÎNSCRIEREA ÎN REGIS-TRUL CENTRAL AL STRĂ-INILOR - CERTIFICADO COMUNITARIO

tarea unui loc de muncă. În plus, aceasta vine la câteva luni de la solicitarea Comisiei Europene către guvernul ir-landez de a examina necesita-tea actuală a restricţiilor.„A devenit clar că baza pen-tru continuarea restricţii-lor privind accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii ro-mâni şi bulgari este discu-tabilă”, arată un comunicat al Departamentului irlandez

tul să se stabilească pe terito-riul unui alt stat membru UE pentru o perioadă mai mare de 3 lui doar dacă: • este angajat cu contract sau persoană fizică autorizata sau, • dacă deţine pentru el şi fa-milia lui resurse financiare suficiente ca să nu ajungă o cheltuială pentru sistemul de asistenţă socială precum şi o asigurare de sănătate care să acopere toate riscurile sanita-re, sau • dacă se află la studii şi deţine o asigurare de sănătate. În prima parte a Ordinului PRE/1490/2012, din 9 iulie al guvernului spaniol se spe-cifică faptul că legea 240 din 2007 nu a inclus şi articolul 7 din Directiva 2004/38 a Comisiei Europene şi că din această cauză Spania a pier-dut foarte mulţi bani în ulti-mii ani. Guvernul spaniol a spus încă din luna aprilie că scopul legii este să reducă accesul străinilor la serviciile sanitare gratuite în cazul în care aceş-tia nu au dreptul să le solici-te. Ministrul Sănătăţii, Ana Mato, a specificat atunci că străinii au produs sistemului sanitar un prejudiciu de 1 mi-liard într-un an, potrivit unor date întocmite de Curtea de Conturi. Campania de promovare a le-gii care era însoţită şi de dure măsuri de austeritate bugetară a fost „îmbogăţită” şi de refe-riri directe la cetăţeni români care ar folosi în România car-dul sanitar spaniol şi ar produ-

Guvernul irlandez a eliminat toate restricţiile privind ac-cesul pe piaţa muncii pentru muncitorii din România şi Bulgaria, măsuri care datau de la aderarea celor două state la UE acum cinci ani, relatea-ză cotidianul Irish Times în ediţia electronică.Măsura vine în urma unei scăderi puternice a număru-lui de români şi bulgari care călătoresc în Irlanda în cău-

Regulamentul care stabileşte condiţiile privind rezidenţa pentru perioade mai mari de 3 luni a fost publicat pe data de 10 iulie 2012, în Monitorul Oficial al Spaniei („Boletin Oficial del Estado”). Guvernul a aprobat pe 9 iulie normele de aplicare ale arti-colului 7 din Legea 240/2007, din 16 februarie, cu privire la intrarea, libera circulaţie şi rezidenţă în Spania a ce-tăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi altor state membre ale Acordului privind Spaţiul Economic European. Spania specifică astfel, în mod clar, condiţiile prin care un cetăţean comu-nitar european poate să aibă rezidenţă în Spania pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Noutatea principală este că de acum înainte rezidenţa nu va mai fi acordată necon-diţionat şi implicit cetăţenii comunitari nu vor mai primi acces gratuit şi necondiţionat la serviciile medicale publice. De altfel, se înţelege din noua normativă că în cazul în care cetăţenii europeni nu prezintă documentele necesare nu vor primi Certificatul Comunitar - „foaia verde” care înseam-nă înregistrarea rezidenţei în Spania. Noul document stabileşte nor-mele de aplicare în Spania a prevederilor articolului 7 din directiva 38/2004 privind cir-culaţia cetăţenilor comunitari. Articolul respectiv din legea europeană precizează că orice cetăţean comunitar are drep-

Irlanda a eliminat toate restricţiile privind accesul pe piaţa

muncii pentru români şi bulgari

Normele de aplicare a legii care stabileşte dreptul cetăţenilor europeni la

rezidenţă pe teritoriul spaniol şi accesul la serviciile sanitare

Articolul 2 din Ordinul PRE/1490/2012 publicat în 10 iulie de BOE stabileşte următoarele norme privind înscrierea cetăţenilor comu-nitari: • Solicitările de înscriere (pentru obţinerea certificatu-lui comunitar - FOAIA VER-DE sau CARDUL VERDE) se vor prezenta ca şi până acum la Oficina de Extranje-ria din provincia de rezidenţă sau la Comisaria de Policia din zonă. • Dacă nu se îndeplinesc ce-rinţele stabilite de lege per-soana interesată poate să adu-că documentele care lipsesc

în următoarele 10 zile. În caz contrar va fi respinsă cererea de înregistrare ca rezident co-munitar. Respingerea solicită-rii se va face în scris şi poate fi contestată în justiţie. • Certificatul comunitar va fi emis imediat după constatarea îndeplinirii cerinţelor legale. În certificatul comunitar se va specifica numele, naţionali-tatea, domiciliul, numărul de identitate a străinului NIE şi data înregistrării. ELEVII ŞI STUDENŢII Cei care studiază în Spania, inclusiv cursuri de formare profesională, trebuie să înde-plinească următoarele condi-ţii: • certificatul de înmatriculare (matricula) • asigurarea de sănătate sau card european de sănătate • declaraţie pe propria răspun-dere că deţine resurse sufici-ente şi el şi familia sa ca să nu ajungă o cheltuiala pentru asistenţa socială din Spania. Cei care participă în cadrul programelor Uniunii Europe-

ne privind schimbul de elevi şi studenţi sunt consideraţi că în-deplinesc condiţiile de mai sus. MEMBRII DE FAMILIE Membrii familiei unei cetă-ţean comunitar (soţia, soţul, copii până la 21 de ani şi cei peste această vârstă care se află în grijă) au dreptul să solicite rezidenţă în Spania îndeplinind condiţiile stabilite de lege. • În cazul studenţilor comu-nitari copii peste 21 de ani, aflaţi în grijă, nu pot primi re-zidenţă comunitară pe această cale. • Membrii familiei unui cetă-ţean comunitar care nu au na-ţionalitate a unui stat membru al UE trebuie să solicite un card de rezidenţă ca membru de familie („tarjeta de resi-dencia de familiar de ciuda-dano de la Union”) • Noul regulament se aplică re-troactiv pentru solicitările pre-zentate din 24 aprilie 2012 şi intră în vigoare din 11 iulie, la o zi după publicarea în Monitorul Oficial din Spania (BOE).

nite din România şi Bulgaria.„De la un vârf în 2003, nu-mărul celor care căutau deun loc de muncă în Irlanda a scă-zut semnificativ începând cu 2007”.„În 2003 aproximativ 3.600 de permise de muncă erau solicitate de cetăţenii celor două state, ajungând la 500 de aplicaţii în 2011”, mai ara-tă comunicatul citat de Irish Times.

Câştigătorul medaliei de aur la Olimpiada Internaţiona-lă de Chimie de anul acesta, Vlad Băcăuanu, absolvent al Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, a fost admis la prestigioasa Yale University din SUA, unde au învăţat toţi preşedinţii ameri-cani din perioada 1989-2008.Pe lângă George H. W. Bush, Bill Clinton şi George W. Bush, au studiat la Yale şi alţi foşti şefi de la Casa Albă

Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat miercuri că o vizită a Papei Benedict al XVI-lea în România va avea loc „cât de curând”, ţinând cont de durata proiectării unei astfel de vizite, iar el va efec-tua în luna septembrie o vizi-tă la Vatican pentru a aborda această temă.„Atunci când, în 1999, la invi-taţia preşedinţilor Ion Iliescu şi Emil Constantinescu şi a Prea Fericitului Teoctist, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat ţara noastră, gazdele au primit pro-misiunea revenirii Suveranu-lui Pontif în România. Reveni-rea va avea loc cât de curând, la o dată ce se va stabili ţinând seama de condiţiile proiectării şi realizării unei vizite papa-le. Ne bucurăm să constatăm

O grupare de hoţi de auto-turisme de lux care acţiona în mai multe judeţe, dar şi în străinătate a fost anihilată de către poliţiştii buzoieni, pentru prinderea a doi dintre membrii acesteia oamenii le-gii folosind armamentul din dotare.Potrivit adjunctului comandan-tului IPJ Buzău, comisar şef Laurenţiu Pantazi, gruparea era formată din doi fraţi din P loieşti, de 28 şi respectiv 30 de ani, şi de doi bărbaţi din Sibiu, cu vârste de 33 şi 38 de ani.Conform anchetatorilor, cei doi fraţi prahoveni furau au-toturisme străine şi scumpe la comanda celor doi complici din judeţul Sibiu, care preluau maşinile pentru a le dezmem-bra şi a le vinde piesele. Ast-fel, în perioada martie-iunie, hoţii ar fi furat şase autoturis-me din Buzău şi alte trei din Dâmboviţa.Ca mod de operare, furturile erau comise cu ajutorul unor dispozitive electronice care copiau şi confecţionau pe loc cheile necesare pentru a intra în autoturism şi a-l porni. Fur-turile erau comise la comandă de către cei doi fraţi, iar au-toturismele erau livrate către complicii din Sibiu care le va-lorificau dezmembrate.Reţeaua de hoţi a fost de-structurată chiar în seara re-ferendumului, când oamenii legii din Buzău au primit in-formaţii că doi dintre infrac-tori, respectiv cei doi fraţi din Prahova, urmau să tranziteze judeţul cu o maşină abia fura-tă din judeţul Vrancea.

(William Howard Taft, Gerald Ford), fostul vicepreşedinte Dick Cheney şi secretarul de stat Hillary Clinton, soţia lui Bill Clinton.Şi ceilalţi trei elevi români medaliaţi la ediţia 2012 a Olimpiadei Internaţionale de Chimie vor pleca să înve-ţe în universităţi americane, întrucât ei cred că, pentru o bună pregătire, este nevoie de „un start cât mai bun”, după cum au mărturisit, miercuri,

că invitaţiile corespunzătoare sunt transmise şi că vom pu-tea iniţia în curând, la Roma, discuţiile privind efectuarea vizitei Suveranului Pontif în România”, a declarat Marga, într-o conferinţă de presă. El a adăugat că partea română caută să rezolve împreună cu Arhiepiscopia Romano- Catolică de la Bucureşti „te-mele sensibile” precum lu-crările la Cathedral Plaza şi retrocedarea bunurilor aparţi-nând Bisericii Greco-Catolice.De asemenea, Marga a arătat că Guvernul român cooperea-ză cu bisericile din România „la dezvoltarea învăţământului teologic, depăşind restricţii-le impuse de Legea educaţiei naţionale în 2011”. „Suntem mulţumiţi să avansăm spre elaborarea Acordului general de cooperare România-Sfântul Scaun, lucrăm la înfiinţarea unei catedre de studii româ-neşti la Pontificio Instituto Orientale (PIO) din Roma şi

Imediat, poliştii au realizat dispozitive de blocare pe sec-torul de drum Buzău - Mizil, însă hoţii au trecut pe rând de cele două filtre. Pentru că a fost posibilă oprirea celor două maşini conduse de hoţi, poliţiştii au folosit armanen-tul din dotare, reuşind în final prinderea unuia dintre fraţi. Cel de-al doilea a reuşit să scape, fugind într-o pădure din dreptul comunei buzoiene Săhăteni, după ce a abandonat maşina la volanul căreia se afla şi a avariat o autospecială a Poliţiei.Ulterior, poliţiştii din Buzău au făcut cinci percheziţii do-miciliare în Prahova şi Sibiu şi astfel au putut demonstra şi implicarea celorlalţi doi mem-brii ai grupării, cei care dă-deau de fapt comanda pentru maşinile furate. În urma des-cinderilor, poliţiştii au găsit şi ridicat în vederea continuării cercetărilor un autoturism ce figura ca furat din Spania, precum şi mai multe bunuri şi documente ce proveneau de la autoturismele furate.Trei dintre membrii grupării au fost reţinuţi, urmând să fie cercetaţi, după caz, pentru furt calificat, instigare la furt calificat, respectiv tăinuire, cel de-al patrulea hoţ fiind dispărut încă.

Fostul şef al ANAF Sorin Blejnar şi fostul său consilier Codruţ Marta sunt urmăriţi penal de DIICOT Braşov, într-un dosar în care cei doi sunt acuzaţi de complicitate la evaziune fiscală şi spriji-nire a unui grup infracţional organizat.Potrivit DIICOT, fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a cerut 3 milioane de euro pentru spri-jinirea grupării infracţionale. Miercuri după-amiază, Sorin Blejnar este la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor

Medaliatul român cu aur la olimpiada de chimie, admis

la universitatea unde au învăţat Clinton şi Bush

Ministrul de Externe: Vizita Papei Benedict al XVI-lea în România

va avea loc cât de curândO grupare de hoţi de autoturisme de lux,

anihilată de poliţiştii buzoieni

Sorin Blejnar şi Codruţ Marta, urmăriţi penal pentru evaziune fiscală

la o întâlnire non-formală despre concursul desfăşurat, coincidenţă, tot în SUA, la Washington.La olimpiada de anul acesta, elevii români au câştigat patru medalii - una de aur, două de argint şi una de bronz, palma-resul fiind superior celui de anul trecut, când Româna a obţinut trei medalii de argint şi o medalie de bronz, potrivit Ministerului Educaţiei.Câştigător al unei medalii de

la finalizarea acordului de cooperare dintre Universita-tea Bucureşti şi Universitatea Pontificală Laterană”, a men-ţionat şeful diplomaţiei.Totodată, el a arătat că „vizi-ta Papei Benedict al XVI-lea onorează superlativ orice ţară şi este un moment de isto-rie”, acesta fiind „una dintre cele mai mari personalităţi teologice şi culturale ale tim-pului nostru”, iar vizita sa în România reprezintă „un prilej de satisfacţie extraordinară şi de mândrie”. Marga a amin-tit că România şi Vatican au „poziţii convergente în pro-movarea libertăţii religioase, apărarea demnităţii umane şi a vieţii, a valorilor morale ferme”, iar Sfântul Scaun s-a pronunţat în favoarea integră-rii românilor imigranţi în soci-etăţile occidentale, îndeosebi în societatea italiană.Şi preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa, pe 3 iu-lie a.c., în posibilitatea unei vi-

de Criminalitate Organizată şi Terorism ( DIICOT) Braşov, unde procurorii îl audiază, potrivit Mediafax.Sorin Blejnar şi Codruţ Alexandru Marta sunt acuzaţi în acest dosar de sprijinire a unui grup infracţional organi-zat şi complicitate la evaziune fiscală.Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pen-tru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în

argint la ediţia precedentă, Vlad Băcăuanu, absolvent al clasei a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, şi-a depăşit per-formanţa anterioară şi a obţi-nut, în 2012, medalia de aur.Medaliile de argint de anul acesta au fost câştigate de Maria Andreea Filip (clasa a X-a/Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) şi Alexandru Paraschiv (cla-sa a XII-a/Colegiul Naţional

zite apropiate a Papei Benedict al XVI-lea în România, cu prilejul primirii la Palatul Cotroceni a unei delegaţii a episcopilor catolici italieni.Preşedintele Traian Băsescu i-a adresat Papei Benedict o invitaţie de a vizita România încă din 2008. Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi declara în ianuarie 2011 că diplomaţia română lucrea-ză pentru o vizită a Papei în România, reamintind că pen-tru aceasta este în primul rând nevoie de o invitaţie din partea Patriarhului.„Lucrăm cu instrumentele di-plomaţiei. Invitaţia trebuie să vină în primul rând din par-tea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române care, de îndată ce va primi acordul Sfântului Sinod în acest sens, va face demersurile”, a spus Baconschi atunci.Cardinalul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Cultură, de-clara, cu ocazia unei vizite la Bucureşti în octombrie 2011, că împărtăşeşte interesul păr-ţii române pentru realizarea unei vizite în ţara noastră a Suveranului Pontif.

regim suspensiv şi comercia-lizate pe piaţa internă.În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei repre-zentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de peste 21,3 milioane de lei. Gruparea infracţională achi-ziţiona motorina în regim suspensiv de la plata accize-lor, declarând că aceasta va fi livrată intracomunitar în

România06 AUGUST2012

Polonia. În realitate, motorina era a fost revândută prin staţi-ile de distribuţie de carburanţi sau direct utilizatorilor finali.

„Sfântul Sava” din Bucureşti), iar cea de bronz, de George Silvian Baltac (clasa a XII-a/Liceul Teoretic „Neagoe Basarab” din Călăraşi).Lotul olimpic a efectuat, îna-inte de concurs, un stagiu de practică în laboratoarele Acvatis - companie care, de 20 de ani, susţine performan-ţa elevilor români la chimie, după cum a declarat acade-micianul Marius Andruh, co-ordonatorul lotului. „Nu ştiu

dacă alte companii sunt atât de implicate în a susţinerea invăţământului preuniversi-tar”, a mai spus academicia-nul.Andruh a spus despre pleca-rea la studii în străinătate că reprezintă un lucru firesc nu doar în rândul absolvenţilor din România, ci şi din alte ţări din UE sau din America.„Cercetarea românescă are însă nevoie de ei. În momen-tul de faţă, există şi în ţară, nu peste tot, condiţii pentru cer-cetare de bun nivel. Cercetare nu se poate face decât cu tinei talentaţi, ca ei. Nu ştiu dacă se vor mai întoarce în ţară. Dar, dacă se întorc, pot face cerce-tare de calitate”, a mai spus Marius Andruh.La ediţia din 2012 a Olimpiadei Internaţionale de Chimie au participat 282 de concurenţi din 78 de ţări.

Peste 7.100 de locuri de muncă sunt declarate vacante în perioada 2-8 august, cele mai multe fiind disponibi-le în Capitală şi în judeţele Cluj, Iaşi, Timiş şi Vâlcea, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).Astfel, conform datelor re-zultate din declaraţiile agen-ţilor economici privind lo-curile de muncă vacante, în evidenţele ANOFM sunt în-registrate, în prezent, 7.118 locuri de muncă.În judeţul Cluj sunt disponi-bile 843 de posturi, în Iaşi - 573, în Bucureşti - 493, în

Curtea Constituţională a amâ-nat, joi, până în 12 septembrie, o decizie privind referendu-mul de demitere a lui Traian Băsescu, urmând să verifice listele electorale, au declarat surse politice. În aceste con-diţii, Crin Antonescu rămâne preşedinte interimar până la acea dată.Curtea Constituţională a re-luat, joi dimineaţă, şedinţa pe tema rezultatului referen-dumului de demitere a pre-şedintelui suspendat, Traian

Judecătorii de la Curtea Constituţională au decis că or-donanţa de urgenţă a guvernu-lui privind trecerea Institutului Cultural Român în subordinea Senatului este constituţională.Judecătorii de la Curtea Constituţională au decis cu majoritate de voturi că trecerea Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului este constituţională.În urma votului curţii, preşe-

Claudiu Săftoiu, preşedinte-le-director general al SRTv, va propune Consiliului de Administraţie al TVR demite-rea Comitetului Director (CD) al instituţiei, solicitarea fiind în-temeiată pe analiza rapoartelor de activitate ale membrilor CD pe ultimele 6 luni, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.„Preşedintele-Director General (PDG) al TVR, Claudiu Săftoiu, a solicitat demisia membrilor Comitetului Director (CD) al televiziunii publice. Solicitarea a fost făcută în şedinţa CD de azi, 2 august 2012, şi a fost în-temeiată pe analiza rapoartelor de activitate ale membrilor CD pe ultimele şase luni. Consta-tând refuzul acestora de a de-misiona, PDG al TVR va pro-pune, în şedinţa Consiliului de Administraţie (CA) de mâine, 3 august, demiterea actualilor membri ai CD şi numirea unui Comitet Director interimar”, se spune în comunicatul remis MEDIAFAX de reprezentanţii Televiziunii Române.

Crin Antonescu rămâne preşedinte interimar - Curtea Constituţională a amânat decizia privind validarea referendumului până pe 12 septembrie

Trecerea ICR în subordinea Senatului “este constituţională”

Claudiu Săftoiu va propune Consiliului

de Administraţie al TVR demiterea

Comitetului Director

România: Peste 7.100 de locuri de muncă, disponibile

în perioada 2-8 augustjudeţul Timiş - 353, iar în Vâlcea - 292.Cele mai puţine locuri de muncă vacante sunt înregis-trate în judeţele Bacău (16), Mehedinţi (13) şi Caraş- Severin (unul).Potrivit ANOFM, pentru per-soanele cu studii superioare sunt oferite 577 locuri de

muncă, pentru meseriile de inginer şi subinginer (inginer de sistem în informatică - 28, inginer mecanic - 25, inginer construcţii civile, industriale şi agricole- 23 etc.), asistent medical generalist - 29, pro-gramator - 27, consilier vân-zări asigurări - 22, consultant în informatică -18 etc.

Băsescu, amânată miercuri seară după ce a solicitat in-formaţii MAI şi INS.Oficial i i Minis terului Administraţiei şi Internelor declarau, pentru MEDIA-FAX, miercuri seară, că in-stituţiei i-au fost solicitate de către Curtea Constituţională, miercuri, precizări privind numărul de persoane aflate pe listele electorale în 29 iu-lie şi că a fost deja comunicat că acesta este de 18.292.514.În 24 iulie, ministrul

dintele Institutului Cultural Român, Horia - Roman Patapievici, a declarat agenţiei Mediafax că întreaga condu-cere a institutului va demisio-na, după „rezolvarea câtorva chestiuni de gestiune punctua-lă, legată de reducerea severă a bugetului” institutului. Guvernul Ponta a emis la ju-mătatea lunii iunie o ordonan-ţă de urgenţă care prevedea trecerea Institutului Cultural

Potrivit comunicatului, Televiziunea Română va avea nevoie în viitorul apropiat de un nou Comitet Director, pen-tru a implementa proiectul de redresare economică a TVR, elaborat în concordanţă cu pre-vederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 33/27 iunie 2012.În prezent, membrii CD al TVR sunt: Titi Dincă, direc-tor Direcţia Artistică şi de Producţie, Horia Romanescu, director Strategie Programe, Horia Cazan, director Direcţia Tehnico-Administrat ivă, şi Cipriana Voicu, director Direcţia Economică.Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române este alcă-tuit din: Claudiu Săftoiu, Anne Jugănaru, Claudiu Brînzan, Cristian Niţulescu, Lucia Hossu Longin, Irina Radu, Nicoleta Nicolicea, Nagy Zoltan Levente, Raico Cornea, Romina Gabriela Surugiu, Gabriel Tufeanu, V alentin Nicolau şi Sorin Burtea.***

Administraţiei şi Internelor, Ioan Rus, a anunţat că numă-rul total al cetăţenilor cu drept de vot este de 18.292.514.Preşedintele suspendat, Trai-an Băsescu, a declarat, mier-curi seară, că ştia că decizia CC privind referendumul va fi luată joi, că amânarea aces-teia nu îl îngrijorează şi că CC trebuie să aibă la dosar „documente originale, nu tri-mise la BEC”.Traian Băsescu a făcut aceste declaraţii la plecarea de la se-

România 07AUGUST2012

Pentru studii medii sau pro-fesionale şi pentru lucrătorii necalificaţi sunt disponibile 6.541 posturi, cele mai mul-te fiind pentru confecţioner-asamblor articole din textile (621), operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice (417), muncitor ne-calificat în industria confecţii-lor (383) şi şofer autocamion/maşină de mare tonaj (260).Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă se pot adresa agenţiilor terito-riale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot acce-sa adresa de internet http://lmv.anofm.ro/index_lmv.php unde pot vedea locurile de muncă vacante oferite în fiecare judeţ, pe meserii, pre-cum şi persoanele de contact cărora le pot solicita infor-maţii suplimentare, precizea-ză ANOFM.

Român în subordinea senatu-lui. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial pe 14 iunie. Până atunci, preşedintele ICR era numit de către preşedinte-le României.Odată cu ordonanţa, preşedin-tele instituţiei este numit prin votul membrilor Senatului.Procedura de desemnare a preşedintelui ICR datează din 2003, din perioada guvernu-

diul său de campanie.Băsescu a spus, răspunzând unei întrebări, că ştia că deci-zia CC va fi joi, menţionând că nu este îngrijorat de amâ-nare.Participarea la referendum a fost de 46,24%, iar dintre alegători, 87,52% au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, iar 11,15% s-au pronunţat împotrivă, potri-vit rezultatelor finale ale re-ferendumului din 29 iulie, anunţate miercuri de BEC.

lui PSD, condus de Adrian Năstase.Executivul a argumentat că vrea să asigure transparenţa modului în care sunt cheltuite fondurile alocate institutului.Criticii acestei decizii acuză însă „un derapaj de la demo-craţie” şi „o acţiune împotriva statului de drept”. Directorul Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici, a criticat ordonanţa guvernu-lui şi a declarat că se teme că „soarta ICR este pecetluită”.„Nimeni nu a făcut vreo inge-rinţă în ceea ce priveşte numi-rea de personal, dar şi în ceea ce priveşte programele deru-late sau formulele culturale promovate.

Spania08 AUGUST2012

Un nou incendiu de pădu-re a izbucnit, miercuri, în centrul Spaniei, în regiunea Castilia-La Mancha, provo-când evacuarea a peste 260 de persoane, au anunţat res-ponsabilii regionali.Focul s-a izbucnit în apro-piere de satul Chequilla, în

Deja eliminată din com-petiţie după primele două meciuri, Spania, una dintre favoritele la medalia de aur, a părăsit turneul olimpic de fotbal fără a reuşi să marche-ze vreun gol.În ultima partidă disputată în cadrul grupei D, ibericii au încheiat la egalitate, scor 0-0, împotriva Marocului, rezultat în urma căruia a fost pecetluită şi eliminarea afri-canilor.Din această grupă, în sfer-turile de finală vor merge Japonia şi Honduras, care au remizat de asemenea fără goluri în meciul direct de pe City of Coventry Stadium.Din postura de ocupantă a primului loc, echipa asiatică a evitat Brazilia în faza urmă-

Banca Centrală Europeană este aşteptată să intervină astăzi când are programată şedinţa de politică moneta-ră în special pentru a salva Spania ale cărei costuri de împrumut sunt la cote isto-rice. Decizia BCE de astăzi este considerată decisivă pentru două state din zona euro, economii importante în Eurozonă. aflate în mare dificultate: Spania şi Italia.Preşedintele Băncii Centrale

parcul forestier Alto Tajo, a precizat purtătorul de cu-vânt al ministerului regio-nal al Agriculturii, citeaza AFP.La sfârşitul zilei, a declarat acesta, aproximativ 100 de persoane fuseseră evacuate din Chequilla şi alte 165 din

toare, niponii jucând împotri-va Egiptului, la Manchester.În schimb, naţionala Hondurasului va avea o misiune aproape imposibi-lă, urmând să dea piept cu Brazilia, marea favorită a competiţiei, la Newcastle.În grupa B, Mexic şi-a asigu-rat primul loc şi calificarea în sferturi, după victoria cu 1-0 obţinută în faţa Elveţiei, pe Millennium Stadium din Cardiff. Unicul gol al par-tidei a fost înscris de Oribe Peralta, în minutul 69.Cealaltă echipă din grupa B care va fi prezentă între pri-mele opt ale turneului olim-pic este Coreea de Sud, care a terminat la egalitate, scor 0-0, în faţa Gabonului, pe Wembley.Clasament final grupa B: 1.Mexic 7p, 2.Coreea de Sud 5p, 3.Elveţia 2p, 4.Gabon 1p.Clasament final grupa D: 1.Japonia 7p, 2.Honduras 5p, 3.Maroc 2p, 4.Spania 1p.***

Europene Mario Draghi se află sub presiunea intensă a investitorilor, a unor lideri europeni şi chiar a Statelor Unite. Toţi se aşteaptă ca el să acţioneze în confor-mitate cu recenta declaraţie a sa potrivit căreia „va face orice e nevoie pentru salva-rea euro”, notează Financial Times care apreciază că acesta este „cel mai mare test” şi pentru Draghi din cele nouă luni ale mandatu-lui său la şefia BCE. Costurile de împrumut pen-tru Spania - 7,6% randament la titlurile pe 10 ani - sunt la nivelul la care alte state cu probleme din zona euro, Grecia sau Irlanda au fost nevoite să ceară ajutorul UE şi asistenţă financiară inter-naţionalăSemnalele dispre marile ca-pitale europene legate de ce decizie ar trebui să ia BCE astăzi sunt însă diferite. În timp ce Parisul şi Roma au salutat determinarea BCE, Berlinul are voci puternice de altă părere. Reuniunea Băncii Centrale Europene din 2 august este anunţa-tă drept crucială pentru Spania şi Italia, state care aşteaptă ajutor. Ea va fi mai ales momentul în care vom afla cine, dintre cancelarul Merkel sau preşedintele

Spania: Incendii devastatoare în Castilia-La Mancha

Fotbal: Spania termină turneul olimpic fără gol

marcat

Spania şi I ta l ia aşteaptă intervenţ ia

Bănci i Centrale Europene

Alcoroches.Doisprezece avioane şi eli-coptere au participat la stin-gerea focului, sprijinind ze-cile de vehicule de pompieri de la sol.Riscul de incendiu este foarte ridicat în această vară în Spania unde solul este

uscat după o iarnă fără ploi, cea mai secetoasă din ulti-mii aproximativ 70 de ani.Cel mai devastator dintre aceste incendii a ars 50.000 de hectare de vegetaţie, la începutul iulie, în regiunea Valencia.***

Bundesbank, decide pozi-ţia germană în faţa crizei, notează în ediţia de astăzi La Vanguardia, preluată de Presseurope.„Draghi s-a plasat din pă-cate într-un colţ”, a decla-rat Pavan Wadhwa analist pentru JP Morgan, citat de FT. „BCE are nevoie să-şi demonstreze credibilitatea ... În caz contrar, Draghi va pierde teren”. Reuters de-scrie că miza cea mai im-portantă a deciziei BCE de astăzi este reactivarea pro-gramului BCE de cumpărare de acţiuni pentru Spania şi Italia în tandem cu fondurile de salvare la dispoziţia zonei euro. Acţiunea va dura însă cel puţin cinci săptămâni avertizează FT.Marea dilemă a Europei în această problemă este, no-tează Reuters, prea puţină acţiune acum va genera pro-bleme mai mari mai târziu. Cu alte cuvinte dacă nu vor scădea costurile de împru-mut pentru Spania şi Italia forţîndu-le să ceară ajutor, cele 500 de miliarde de euro - capacitatea de împrumut a fondului de salvare, aşa numitul Mecansim pentru Stabilitate Europeană (MES) ar avea nevoie de fonduri su-plimentare.***

En español 09AUGUST2012

AGENDA CULTURALLos retratos de los 100 Latinos Madrid 2011-2012 se exhibirán en el Centro Hispano - Ruma-no de Coslada del 16 de agosto al 4 de septiembre 100 Latinos Madrid identi-fica, selecciona y reconoce la labor de todos aquellos latinoamericanos que con su esfuerzo, creatividad, inteligencia y emprendi-miento contribuyen al de-sarrollo económico, social y cultural de España.Los 100 Latinos son 100 personas, 100 histori-as, 100 ejemplos de su-peración que llegaron un día a España en busca de un sueño. 100 figuras latinoamericanas residen-tes en Madrid escogidas por su carácter empren-dedor, su espíritu de lu-cha, su esfuerzo y sus logros en España. Cada uno de ellos enriquece la imagen de su país y del inmigrante latinoamerica-

no gracias a su trabajo y talento. Representan un halo de esperanza para los miles de inmigrantes que luchan día a día por mejorar sus condiciones de vida y la de sus fa-miliares.Entre ellos, figuran algu-nos de los nombres más representativos de la so-ciedad española y latino-americana como: Mario Vargas Llosa, Alfredo Di Stéfano, Carmen Posadas, Ariel Rot, Alaska, Ángela Carrasco, Carmen Posadas, Radamel Falcao García, Carlos Baute, etc.Los retratos y perfiles de los 100 Latinos se han exhibido en el Metro de Madrid, y recorrerá los 17 Centros de Partici-pación e Integración de la Comunidad de Madrid y en octubre estará en el Aero-puerto de Madrid, Barajas.El proyecto, que lleva ya cuatro ediciones, está

respaldado por la experi-encia y la trayectoria de la Asociación Fusionarte y está subvencionado por la Consejería de Asuntos Sociales de la Comunidad de Madrid.Idea original y Presidenta Fusionarte: Verónica Durán Castello. Producción y Dirección 100 Latinos: Lina C. Echeverri OsorioFotógrafías: Javier Schejtman, John Rojas-Uribe, Fernando Rubio, Paula Ospina

Lina C. EcheverriD i r e c t o r a 1 0 0 L a t i n o s MadridLos seguidores pueden nominar a sus candida-tos en la web 100latinos: www.100latinos.com

FECHA HORA ACTIVIDADES PUNTUALES

04/08/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para el acceso al empleo”.07/08/2012 11:00 – 12:30 “Herramientas para la búsqueda de empleo en verano”: Taller de empleo. 11/08/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Derechos y deberes. Marco Constitucional”.Del 16 de agosto al 4 de septiem-

bre

Consultar horario del

Centro“100 latinos”: Exposición fotográfica.

18/08/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Herramientas para tu integración”.

23/08/2012 11:00 – 12:00 “¡No olvides tus raíces!” (II): Taller de conversación en rumano para niños de 14 a 18 años (Previa inscripción)*.

24/08/2012 12:00 – 13:00 “¡Ya es verano!”: Actividad infantil con globos de agua.25/08/2012 11:00 – 13:00 “Conoce tus leyes”: Módulo “Normativa española de extranjería.”29/08/2012 13:00 – 14:00 “Una receta divertida” (II): Taller infantil de cocina.

30/08/2012 10:00 “¡Conoce Madrid Junior!”: Visita al Museo Casa Natal de Cervantes de Alcalá de Henares.*

DÍAS HORARIOS ACTIVIDADES PERMANENTES

De lunes a viernes 10:00 – 14:00 Orientación laboral individual (por orden de llegada)De lunes a jueves 10:00 - 15:00 Atención jurídica individual (por orden de llegada)De lunes a jueves 11:00 – 16:00 Atención psicológica individual (con cita previa)

Sábado 10:30 – 13:30 Curso de escultura para adultos.

De lunes a jueves 15:30 – 17:00 “Cine infantil para todos”: Tarde de cine para niños.

De lunes a jueves 15:00 – 16:00 “Un mundo de mil colores”: Taller infantil de dibujo. Martes y jueves 12:00 – 13:00 Clases de rumano para niños rumanos de 7 a 12 años.

De lunes a jueves 15:00 – 17:00 Campamento urbano

De lunes a sábado Consultar horario del centro Acceso a Internet

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso a la Biblioteca

Lunes a sábados Consultar horario del centro Acceso a la Ludoteca (consultar las condiciones)

PROGRAMACIÓN MES DE AGOSTO / 2012

CENTRO HISPANO RUMANO DE COSLADA

Nota: Todas las actividades son gratuitas. Program: Horario de atención al público: De lunes a sábado, de 10:00 a 21:00 horas.

*Sujeto a condición de que haya un minino de 6 niños inscritos.

Diaspora10 AUGUST2012

Românii din Bruxelles, despre evoluţia României în UE

Într-un recent articol publicat de Foreign Policy România, am grupat principalele idei evidenţiate de materialele primite de la prietenii mei ro-mâni din Bruxelles, experţi în domeniul afacerilor europene, despre potenţialul european al României contemporane.Le mulţumesc încă o dată tuturor pentru contribuţia pe care au avut-o la acest blog.*****Pe fondul crizei politice şi economice locale, un grup de concetăţeni din Bruxelles ne amintesc potenţialul european al României contemporane.Încă de acum 16 ani, când am înfiinţat asociaţia „Casa Europei”, mi-am propus cre-area unei legături reale între cetăţeni şi factorii de decizie de la Bruxelles. Implicarea activă în problemele europe-ne necesită crearea structu-rii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv. Pentru a dinamiza şi mai mult comunicarea pe axul Bruxelles-România, am lan-sat un blog, care cuprinde acum peste 1.000 de mesaje despre impactul structurii co-munitare asupra calităţii vieţii din România.La 5 ani de la primul mesaj am dorit publicarea unor idei formulate de experţi în do-meniul afacerilor europene din Bruxelles, sub semnătu-ra acestora. Pe tema “UE. România. Evoluţie”, o serie de români au contribuit cu articole ce aduc clarificări despre potenţialul european al României contemporane. Principalele idei sunt reflec-tate sub forma acestui articol.1. România în UE – statutul prezent“Deşi cinci ani de zile s-au scurs de la momentul în care România era primită în rân-dul statelor membre UE, cu toate acestea ea continuă

să se afle sub atenta moni-torizare a Uniunii şi să fie supusă unor condiţionalităţi procedurale, aplicabile post-aderare, cum ar fi celebrul mecanism de cooperare şi verificare din domeniul jus-tiţiei. Totodată, România se confruntă şi în prezent, cu o serie de dificultăţi în proce-sul său de aderare la spaţiul Schengen sau cu un acces li-mitat la piaţa forţei de mun-că din câteva state UE. Însă obstacolele nu se opresc aici: politica de coeziune reprezin-tă un alt punct vulnerabil în evoluţia României” (Roxana Rizea - Grupul Parlamentar al Socialiştilor şi Democraţilor în Parlamentul European).“În toţi aceşti ani, s-a con-struit un întreg eşafodaj care să încerce să ofere întâi cre-dibilitate şi apoi identita-te unui nou membru. Cu o Reprezentanţă Permanentă de calitate, în care se regă-sesc mulţi oameni competenţi şi entuziaşti, cu un Minister de Externe cu o politică pre-vizibilă şi un interes crescând la cel mai înalt nivel politic, România a început să înve-ţe regulile jocului european. S-au identificat câteva dosare cheie, în care există un inte-res strategic şi au început să apară şi primele succese. S-a învăţat arta “cros-aliantelor” în Consiliu cu alte state mem-bre. S-a îmbunătăţit coope-rarea între actorii româneşti prezenţi în Bruxelles - Repre-zentanţa şi eurodeputaţi. Au existat poziţionări foarte vizi-bile pe dosare gen Schengen, Marea Neagră, energie care au început să dea semnalul că România se află în plin proces de a îşi construi o identitate de membru al unei Uniuni” (Raluca Ivănescu).“Ţara noastră conştientizea-ză că are un număr impor-tant de voturi în Consiliul European şi are o voce pu-ternică la masa negocieri-lor, atât la nivel tehnic, cât şi la cel politic. „Coordo-narea” este cuvântul cheie

pe care România l-a înţeles şi acţionează în consecinţă (vezi crearea grupului Prie-tenii Coeziunii la iniţiativa Bucureştiului). Comunicarea continuă a Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE cu ministerele de resort şi coordonarea aces-tora duce la conturarea unei poziţii coerente a României la nivel european, lucru care îi oferă credibilitate şi îl face un partner de încredere în cadrul negocierilor. (în ca-drul Consiliului se formează alianţe între statele membre, pentru obţinerea intereselor naţionale)” (Raluca Norel – Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE).2. Evoluţia ca implicare“România, ca parte a Uniunii Europene, are, şi mai mult decât înainte, şansa unei noi dinamici, a unei noi perspec-tive, a unei noi poziţionări, a unei noi dimensionări – una europeană, în sens asumat. De astă-dată, şansa unui actor mai implicat pe scena evenimentelor mondiale, nu doar aceea de observator mai degrabă – la nivel politic, social, cultural, economic” ( Camelia Nistor)“România este în prezent co-nectată la evoluţiile europene, ca stat membru UE. Participă la dezbaterile politice şi le-gislative de la Bruxelles, din cele două legislative europe-ne – Parlament şi Consiliu. Propune, negociază, se asoci-ază cu alte state în chestiunile de interes. Votează. Membrii din România ai Parlamentu-lui European încearcă să fie activi”. “Pentru a profita la maximum de această potrivi-re a termenilor România. UE. Evoluţie, cred că este necesa-ră îndeplinirea unor condiţii. În primul rând, mă gândesc la conştientizarea importan-ţei acestei a doua surse de politici şi legislaţie pe care o reprezintă Bruxelles-ul şi încercarea din partea bene-ficiarilor publici şi privaţi din România să contribuie

deopotrivă la fasonarea re-gulamentelor, a directivelor, a strategiilor în conformita-te cu interesele lor legitime. Evolutiv” (Raul Rădoi - coor-donator GrupRomania, grup de reflectie apolitic, de profil tehnic cu o componenta tri-partită, la reuniunile sale par-ticipând experţi români din sfera instituţiilor comunitare a mediului guvernamental şi din sectorul privat).“Companiile româneşti sunt încă foarte puţin prezente pe piaţa europeană. Ne-am bu-curat ori de câte ori am putut să punem o cărămidă la ima-ginea pozitivă a României. De 20 de ani, SIVECO, firma în care lucrez, are puterea, prin oamenii ei, să facă pro-iecte mari şi frumoase, care influenţează destine şi aduc progres. Avem foarte mulţi programatori, experţi în IT, creativi, inteligenţi, apreci-aţi. Cu ei construim punţi între ţări. Din 2009, furni-zăm servicii pentru Comisia Europeană” (Ştefan Morcov - Vice-Preşedinte SIVECO România).“Regiunile din România, dacă ar avea o reprezentanţă aici, ar putea afla live despre parteneriate posibile, despre fonduri disponibile, despre procedurile legislative cu efecte cruciale. Companiile din România au nevoie să afle legile care le vor afecta pro-ducţia şi mecanismele înainte de a fi transpuse în România, nu doar pentru că au o şansa de a participa activ la crearea legii ci şi pentru că ar avea mai mult timp să îşi planifice totul în concordanţă cu noua legislaţie” (Andreea Per).Însă, încă “sunt atâtea dome-nii de interes, unde fie nu con-tăm deloc în discuţia şi în ne-gocierea europeană, fie sunt subiecte pe care nu suntem capabili să le aducem mai în faţă, deşi am fi în avantaj” (Magdalena Moreh – cores-pondentul TVR la Bruxelles). 3. Dezvoltări în curs„Investiţiile în cercetare şi

inovare reprezintă o compo-nentă importantă a reacţiei la provocările ridicate de glo-balizare şi competitivitate in-ternaţională. Unul din obiec-tivele majore ale Uniunii Europene este de a crea o piaţă unică europeană pentru cercetare, în cadrul căreia cunoştinţele, cercetătorii şi tehnologia să poată transce-de graniţele în mod similar cu bunurile, persoanele, ser-viciile şi capitalul. Aceasta reprezintă cea de-a „cincea libertate”, libera circulaţie a cunoaşterii spre zonele unde este cel mai bine utilizată şi valorificată. Acesta reprezin-tă un alt potenţial de creştere pentru România, întrucât toa-te aceste inovaţii au o sferă foarte largă de implementare cu impact direct asupra pro-ductivităţii şi competitivităţii în domenii precum adminis-traţia publică, sisteme de să-nătate sau educaţie” (Raluca Anghel).“La aderarea la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, România şi-a anunţat inten-ţia de a trece la zona euro în 2014. În momentul de faţă, acest obiectiv a fost amânat pentru anul 2015. Cu toate acestea, este puţin proba-bil ca România să adopte euro în anul 2015” (Roxana Moldovan).4. O altfel de evoluţie“Am intrat în UE. S-au des-chis căile de comunicare pe mai multe nivele. Politic am devenit mai vizibili dacă încă nu activi. Cultural însă am deschis o uşă spre o ţară care nu era cunoscută, înţelea-să vizitată. Îmi aduc aminte vorbind la un vernisaj despre arta modernă, printre care şi despre sculptori. Cu binevo-ie, un belgian mi-a sugerat un sculptor francez foarte interesant … Bran-co-si. Am întrebat ‘Brâncuşi’? Exact! Încet dar sigur anecdote-le de felul acesta au scăzut. Am câştigat Palme d’Or. Un film românesc – poate nu ne-apărat desprins de politicul

vieţii ante-’89 – dar filmul, regizorul, actorii, toţi români. Apoi au început expoziţiile – Grigorescu la Bruxelles, arta comică română la Mu-zeul Bandei Desenate. Au început lansările de carte – Cărtărescu în flamandă. Încet dar sigur ‘exoticul’ s-a trans-format în descoperirea unui nou membru UE. Aşa cum şi noi, românii de la Bruxelles descopeream la început alte ţări UE nu neapărat prin poli-tică, dar prin particularităţile ţărilor respective” ( Andreea Gulacsi).5. Un nou început?“S-au schimbat multe şi cred că realitatea este ceva mai bună decât ceea ce citim în presă sau vedem la televizor (o paranteză - acest lucru este valabil în general - l-am observat în legătură cu ima-ginea pe care o avem asupra Americii, dar şi imaginea americanilor de rând des-pre Europa). Cu toate aces-tea, rămân extrem de multe ineficienţe, anormalităţi şi iraţionalităţi în funcţiona-rea de zi cu zi a societăţii şi a administraţiei publice. Şi încă nu ne găsim locul şi mai ales direcţia în această lume” (Titus Poenaru – con-silier politic la Parlamentul European).“În viitor, o persoană în că-utare de informaţii despre România ar putea găsi ur-mătorul rezultat: O republi-că parlamentară democrati-că situată în Estul Europei şi caracterizată prin: ino-vaţie şi avans tehnologic, prosperitate economică în multiplele sectoare econo-mice, un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă şi un sistem educaţional efi-cient, ancorat la realitatea externă, cu societăţi come-ricale competitive la nivel european şi internaţional, activitate intensă de comerţ, relaţii diplomatice puterni-ce, un actor important pen-tru Uniunea Europeană” ( Raluca Anghel)”.

Dan Luca - Bruxelles

Rubrica permanentă 11AUGUST2012

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (IV)

LIVIU REBREANU

„trafic” sau „trafic”Lumea pleacă în concediu, elevii şi studenţii sunt în va-canţă, aşa că se dau informaţii despre „trafic” cu mare frec-venţă la radio şi televizor. Cum urmăresc mai multe posturi, aud pronunţii diferite: când trafic (ca în franceză), când trafic (mai autohton, prin presiunea sistemului fonetic al limbii române şi, poate, a omniprezentei anglofonii).

(continuare din numărul anterior)În 19 octombrie 1910 a par-ticipat pentru prima oară la o şedinţă a cenaclului literar condus de Mihail Dragomires-cu, din care mai făceau parte Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail Săulescu, Mihai Sorbul. Rebreanu pre-gătise o nuvelă pentru această primă întâlnire, pe care însă nu a apucat să o citească.Ulterior a primit o scrisoare de la Mihail Dragomirescu prin care justifica faptul că nu l-a in-vitat să-şi citească nuvela: „Iar-tă-mă că aseară am uitat de nu-vela dumitale. E drept că, chiar de nu aş fi uitat, n-aş fi vrut să te expun la un nesucces, neştiind calităţile ei de mai înainte. As-tăzi însă am citit-o şi te felicit, e foarte interesantă povestea şi cu însemnate calităţi literare. Vrei s-o public în «Convorbiri critice»?”La 25 octombrie 1910 a debutat în revista „Convorbiri critice” cu nuvela Volbura dragostei (Cântecul iubirii). Ea a deschis şirul unei însemnate colabo-rări: Proştii, Culcuşul, Golanii, Dintele (1910). A început să primească scrisori de încuraja-re de la Mihail Dragomirescu care se interesa îndeaproape de ce scrie, l-a invitat acasă şi s-a oferit să-l ajute să primească o

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Dicţionarele noastre au şovăit şi ele. DEX-ul, din 1998, re-comanda TRAFÍC, după pro-nunţia franceză, deşi mă îndo-iesc că mai eram filofrancezi în anii aceia. NODEX-ul, din 2002, autohtonizează pronun-ţia şi recomandă: TRÁFIC. Împăciuitor, în acord cu tran-ziţia, DOOM-ul, din 2005, decide că ambele pronunţii sunt în variaţie liberă, adică legitime: tráfic / trafíc s. n., pl. tráficuri / trafícuri. Când devenisem aproape convins că românii vor spu-ne „trafic”, pentru că este o adaptare firească, iată că sur-priza îmi vine de la doi sim-patici prezentatori de ştiri de la „Realitatea” care pronunţă aproape constant trafic, foarte franţuzeşte, deşi, cel puţin o dată, am auzit, de la aceleaşi

slujbă la un ziar.A fost angajat la „Ordinea”, unde redactor-şef era Ştefan Antim: în Răscoala apare ca personajul Antimiu. A fost se-cretar de redacţie la „ Falanga literară şi artistică”, condu-să de Mihail Dragomirescu, funcţie pe care a deţinut-o şi la „ Convorbiri critice”, func-ţii mai mult onorifice.La Orăştie, la „Librăria naţi-onală”, condusă de Sebastian Bornemisa apare volumul de debut Frământări, ce cuprin-dea producţii literare tipărite în revistele „Luceafărul” şi „Convorbiri critice”: Din-tele, Lacrima Glasul inimii, Culcuşul, Ofilire, Răfuiala, N evasta, Golanii, Cântec de dragoste (Cântectul iubirii), Proştii, Filibaş (Ocrotitorul).În toamna anului 1910 se afla într-o situaţie materială preca-ră. A avut convingerea că nu stăpâneşte cum se cuvine limba literară românească:„A trebuit să-mi dau seama că, dacă vreau să realizez ceva trebuie să nimicesc în preala-bil, în sufletul meu şi în mintea mea, tot ce mi-au împrumutat atâţia ani de mediu străin, tocmai la vârsta cea mai ac-cesibilă tuturor influenţelor, şi că aceasta nu se poate îm-plini cu adevărat decât acolo unde voi respira o atmosferă românească, absolut pură şi ferită de miasmele de până ieri, adică în Ţară şi mai ales în Bucureşti.Întâiul meu contact cu literaţii români s-a efectuat cu prilejul unui congres al Astrei la Sibiu, unde am fost trimis ca gazetar român. Profitând de această unică ocazie, am şi trecut din-

persoane, şi „trafic”. Asta e! Se pare că prezicerile ling-vistice încep să semene cu cele meteorologice. Oare va fi definitorie atracţia dinspre „ibric, calic, batic” sau din-spre „caspic, baltic, grafic”? Curios… deşi tot din fran-ceză, nu am auzit pe nimeni spunând „grafic”, aşa că po-vestea noastră rămâne în coa-dă de peşte.„taxi” sau „taxi”În chestiunea taximetrelor este clar: toate dicţionarele recomandă pronunţia după franceză, „taxi”, cu accentul pe „i”, dar aproape toată lu-mea spune „taxi”. Nu putem însă să nu vedem o oarecare conciliere între români şi dic-ţionarele lor. Să privim atent recomandarea ortoepică: „taxí s. n., art. taxíul; pl. ta-

coace, la Bucureşti.”La Bucureşti scriitorul a întâm-pinat greutăţi financiare dar şi de adaptare: „Am sosit cu 300 de lei în buzunar... Şi aici... aici... aici începe un capitol în-tunecat al vieţii mele, o epocă grea, de luptă dârză cu mizeria şi pasiunea de scriitor. [...] Am venit în contact cu toţi corifeii literaturii de atunci. Gârleanu mai ales era marele prozator al epocii. În vremea aceea, am încercat acest gen nou de nuve-le, care nu prea era înţeles de gingaşii povestitori din jurul meu. Până atunci, nuvela era un fel de anecdotă, scrisă viu, curgător, cu înflorituri de stil, dar fără nici o preocupare a fondului sau a conflictului psi-hologic.”Anul 1911 şi l-a dedicat teatru-lui. Astfel, împreună cu drama-turgul Mihail Sorbul, scoate re-vista „Scena”, dar apar doar 10 numere. În luna aprilie a acelu-iaşi an a fost numit secretar al Teatrului Naţional din Craiova şi devine un colaborator de bază al lui Emil Gârleanu, la acea dată directorul instituţiei. Până în 1912, va avea îndelet-niciri diverse: de la întocmirea repertoriului la reclama publici-tară; de la traducerea unor pie-se (Hoţii de Schiller şi Ofiţerul de Franz Molnar) la pregătirea revistei bilunare „Teatrul”. O lună mai târziu, la Teatrul din Craiova soşeşte şi Ştefana ( Fanny) Rădulescu, viitoarea soţie a scriitorului, care va de-buta pe 9 octombrie în spec-tacolul cu piesa Rapsozii de Victor Eftimiu. Îşi continuă ac-tivitatea literară scriind şi publi-când nuvele. Astfel, în luna sep-tembrie la Iaşi, în revista „Viaţa

xíuri”. Dacă aud cu preponde-renţă „să iau un taxi”, trebuie să recunosc că se aude, la fel de des: „numai vine taxiul ală nenorocit” sau „nu sunt taxi-uri la ora asta”. Va să zică la singularul articulat şi la plu-ral, unde mai creştem cu o silabă, stăm bine. Singularul nearticulat ne dă de furcă şi să nu ziceţi că romgleza nu şi-a vârât, ca de obicei, coada… Ba eu cred că şi pensula pen-tru că prea sunt toate vopsite în yellow….„prevedere” sau „prevedere”Oricât s-a scris, spus şi atras atenţia, mulţi români dislocă incredibil accentul acestui cuvânt de mai multe decenii. Degeaba spunem: „Gândiţi-vă la vedere, la ochii dum-neavoastră!”. Nimeni nu spu-ne: „mi-a slăbit vederea”, cu

românească”, apare nuvela Filibaş Ocrotitorul; o versiune anterioară (Mâna) fusese ter-minată, la 20 mai, în Bucureşti. Pe data de 11 noiembrie, la Orăştie, revista „Cosânzeana” deschide şirul colaborărilor cu Liviu Rebreanu, publicând pentru început Proştii, la un an după tipărirea în „Convorbiri critice”, urmată de reeditări, în 1912–1913. În 1912 apar: Idi-lă de la ţară, schiţă neglijată la alcătuirea volumelor, iar în 1913 Armeanul, Armeanca şi clubul, pe care o va prelua în volum cu titlul Idilă de la ţară, fără legătură cu nuvela cu ace-laşi titlu.În anul 1912, în „Almanahul Societăţii Scriitorilor Români” apare poemul în proză Mărturisire (amintit de Fanny Rebreanu, în volumul Cu soţul meu, ca discretă cerere în căsă-torie); proza este o prelucrare a unui text maghiar, Strófak (Strofe), aparţinând prietenului său Szini Gyula.Pe data de 20 aprilie publi-că schiţa Strănutarea în re-vista „Flacăra”, condusă de Constantin Banu. În paginile primei serii, vor mai apă-rea: Vrăjmaşii, Baroneasa şi Dumnezeu (1912); în a doua serie a revistei, Rebreanu pu-blică Omul mic şi oamenii mari (1921), La urma urmelor (1922). Majoritatea titlurilor vor fi incluse ulterior în volu-me. Devine colaborator per-manent al revistei „Rampa” în lunile noiembrie şi decembrie, luni de vârf.În 1913 în timp ce desfăşura o susţinută activitate de croni-car teatral, lucrează la romanul „Zestrea ” „înaintând dificil în

acţiune”, după spusele autoru-lui, însă din această versiune nu s-a păstrat nimic. Din luna iulie, după intrarea României în cel de-al doilea război bal-canic (10 iulie), se angajează ca reporter la „Adevărul”, de unde va fi concediat la sfârşitul războiului. Pe 25 august publi-că schiţa Taclalele (retipărirea schiţei Vrăjmaşii), în revista „ Universul literar”. Aici vor fi retipărite, de regulă cu titlul schimbat, vechi schiţe şi nu-vele, originale şi „prelucrate”, în 1913, 1914, 1915. Publică şi câteva inedite: Santinela (1913); Războiul. Însemnările unui sublocotenent; O sce-nă (ambele în 1914); Întâiul gropar (1926). Pe 7 decem-brie schiţează un nou proiect: Răscoala, dramă în patru acte. Pe 29 ianuarie 1914, apare un nume nou printre titlurile de până acum, Ion. Roman. L. Rebreanu (notaţie datată pe verso-ul unei file oarecare; cf. Arh. L.R., II, ms. 1). Pe data de 31 iulie la Bucureşti apare coti-dianul „Ziua”, sub conducerea lui Ioan Slavici. Aici Rebreanu va publica, folosindu-se de pse-udonime, cronici dramatice. 17 septembrie este data la care începe piesa Jidanul, în trei acte, cu tematică semită. Pe 21 şi 28 septembrie publică în „Universul literar” studiul Revoluţia lui Horia, Cloşca şi Crişan, care anticipă romanul Crăişorul. În octombrie-noiem-brie devine redactor la „Scena”. În anul 1915 scrie povestirea is-torică Horia, Cloşca şi Crişan. Pe 26 august termină nuvela Hora morţii.În aprilie 1916, apare la Bucureşti volumul de nuvele şi schiţe Golanii, cu o prefaţă sem-nată de Mihail Dragomirescu, la Editura „H. Steinberg”. Car-tea reia majoritatea pieselor incluse în volumul Frământări (1912), dar şi trei inedite: Proş-

tii, Cerşetorul şi Pozna. În nr. 13 din „Biblioteca Căminului” apare volumul Mărturisire: Din această perioadă datează prima versiune a romanului Pădurea spânzuraţilor.În 27 august 1916 reia lucrul la romanul Zestrea, iar pe data de 5 noiembrie termină nuvela Catastrofa.La data de 27 septembrie, la Bucureşti, apare cotidianul „Scena”, în care Rebreanu va publica articole de teatru. Pe data de 23 ianuarie 1918, în Bucureştiul ocupat de trupele germane, în ziarul „Lumina”, condus de Constantin Stere, publică schiţa Bibi (manuscri-sul este datat 19 august 1915 şi poartă dedicaţia „Pentru Puia, când va fi mare”). Tot aici, în lunile februarie şi martie, vor mai apărea: Norocul, Soacra Sfântului Petru.Din data de 1 august datează primul plan detaliat al romanu-lui Şarpele, pornind de la drama poeţilor Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel, ambii îndră-gostiţi de Natalia Negru. Pro-iectează un volum de nuvele, anticipând, prin atmosferă, pro-blematica romanului Pădurea spânzuraţilor.Pe data de 18 decembrie în-cepe povestirea Calvarul (pe care o va termina în martie 1919). Pe data de 20 februa-rie 1919, începe o primă re-dactare a romanului Pădurea spânzuraţilor. Pe data de 5 aprilie, în magazinul ilustrat lunar „ Lectura pentru toţi” apare nuvela Catastrofa. Pe data de 3 mai, cu schiţa Pozna, Rebreanu începe colaborarea la revista „Sburătorul”, condu-să de Eugen Lovinescu, unde vor mai apărea, în acelaşi an: A murit o femeie, Cântecul lebedei, Divorţul, un fragment din Calvarul, iar în 1920, Iţic Ştrul, dezertor şi Ghinionul.(continuare în numărul următor)

Puşa Roth - Bucureşti

accent pe primul „e”. Totuşi, când este vorba de o formă derivată, „prevedere”, adică:PREVEDÉRE, prevederi, s. f. 1. Faptul de a (se) preve-dea. ♦ (Mai ales la pl.) Indica-ţie, dispoziţie dintr-un tratat, dintr-un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansam-blu de măsuri privitoare la acordarea asistenţei sociale unor persoane care şi-au pier-dut capacitatea de muncă sau minorilor rămaşi fără susţină-tori. 2. Prudenţă, precauţie. – V. prevedea.Auzim, „prevedere” şi „pre-vederi” încă destul de des. Sincer, nu ştiu dacă ne vom lecui, aşa că în privinţa asta prefer să tac şi să fiu prevă-zător.„servici” sau „serviciu”De multă vreme, majoritatea

românilor spun „că se duc la servici”, „că au necazuri la servici”. Mai de curând, o dată cu vertiginoasa circulaţie a cuvântului „job”, a apărut şi o subtilă diferenţiere semantică între „serviciu” şi „job”, care mai înseamnă şi „afacere cu caracter privat sau oficial”.Să ne întoarcem la dilema noastră. Bănuiesc că preferin-ţa românilor pentru forma mai scrută „servici”, deşi incorec-tă, este „cerută” de „arici, pă-călici”, deşi spunem „capriciu, indiciu”. Acest fenomen se datorează într-o mare măsură grabei de a ajunge la „servici” (sic!), dar şi faptului că se face probabil o separare semantică între munca cea de toate zilele şi „serviciu militar”, „serviciu de masă” sau „a avea servi-ciul”, în sport, de pildă, unde forma scurtă nu se aude. În ceea ce mă priveşte, lu-crurile vor rămâne aşa pentru multă vreme, noi mai cultivaţi în ale limbii tot nu vom fi, chiar dacă unii ca mine şi-au asumat în serios serviciul păs-trării pronunţiei corecte.

cunoaşte episoade sensibile din trecutul lui gravitau acum în cercul de apropiaţi sau al celor pe care-i proteja. Pe lîngă echipa de constănţeni, în frunte cu „Shogunul” Călin Marinescu, pe care se baza la minister, a avut grijă şi de un fost activist local, care fără îndoială, prin natura funcţiei, avusese dese „contacte de serviciu” cu „comandantul” Băsescu înainte de 1989. Precum sesiza presa locală, „multă lume a avut baftă de Băsescu [...]. Bunăoară, tovarăşul Buzatu Constantin, pînă mai deunăzi secretar al Comitetului judeţean PCR cu probleme economice”, care a fost numit la post în primele zile ale anului 1992 tocmai în Argentina, la Registrul Naval Român 95. (Citat de Telegraf nr. 85, 18 mai 1992).„Problema cu dosarul meu este că nu e”Într-adevăr, „problema cu dosarul meu este că nu e”, afirma Traian Băsescu la 1 septembrie 2006, în legătură cu lipsa unei dovezi materiale asupra vreunei colaborări (în sensul incriminant, infamant) cu Securitatea, chiar dacă nu-mele îi apărea prin diferire registre care ţineau evidenţa „reţelei informative”. A spus-o într-un discurs ţinut la Costineşti, pe malul mării, în faţa unor tineri care aveau vîrsta lui, din vremea în care era la Institutul de Marină şi cînd unul dintre regis-trele menţionate, cel care s-a găsit în arhivele Minis-terului Apărării Naţionale, îl indica drept unul dintre „colaboratorii” serviciului de contrainformaţii mili-tare (fosta Direcţie a IV-a a Securităţii). Dar, să reven-im la Costineşti, în toamna anului 2006. Atunci a mai spus: „vă mărturisesc ceea ce am spus public de cîteva ori: nu am avut niciodată un angajament către Secu-ritate, nu am scris niciodată un rînd despre nimeni. Am muncit într-un segment care nu te ţinea în afara relaţiei cu Securitatea”. O relaţie întrucîtva obligatorie, spune Traian Băsescu, prin natura serviciului: „fie că am lu-crat la NAVROM, deci un om care pleca afară, serviciul meu era în afara frontierelor, fie că în Institut se pregătea acel aviz de Securitate ca să poţi să pleci în străinătate, fie că am fost reprezentant

al Companiei NAVROM la Anvers, în mod cert am fost un om care a fost la contactul cu aceste structuri, aşa cum au fost oricare dintre colegii mei, aşa cum a fost oricare dintre oamenii care au avut o astfel de meserie. Nu vreau să spun că aşa au fost toţi româ-nii, pentru că nu toţi au avut această meserie”. Practic, în tot acest expozeu Traian Băsescu nu neaga existenţa unui contact cu „ceistul” In-situtului de Marină, dar l-a pus pe seama obţinerii avize-lor necesare ieşirii din apele teritoriale ale României, în primele sale călătorii pe mare. Era firesc să se întîm-ple aşa şi, într-adevăr, se înscria în practica timpului şi a regimului. (1 septem-brie 2006, Traian Băsescu, discurs la cursurile Şcolii de Vară a PD, la Costineşti, după AmosNews.)Securitatea interoga cu atenţie orice persoană care urma să iasă peste graniţă, în cadrul îndatoririlor de serviciu, în legătură cu orice i s-ar fi părut suspect: de la rude în străinătate, pînă la posibile condamnări politice ale unor membri de familie. În ceea ce priveşte familia Băsescu, fireşte că nu era cazul, ceea ce nu exclude existenţa unor asemenea verificări. La fel de adevărat este că prin verificări au trecut şi toţi colegii săi de la Marină. Dar ele nu au atras, ca în cazul lui, consemnarea celor verificaţi drept colab-oratori ai Securităţii, în reg-istrul reţelei informative din cadrul Institutului. Totuşi, nici vorbă de a turna pe cine-va, susţine Traian Băsescu. „De aici pînă la a vorbi de un dosar de informator, de colaborator, de turnător, de orice altceva, este cale lungă şi eu, pentru că nu găsesc acea foaie scrisă de mine, o foaie despre un coleg, prin care am făcut ceva rău, cer oricui găseşte o astfel de foaie s-o facă publică”. So-licitarea este una retorică şi îşi află răspunsul în fraza următoare: „n-a găsit nimeni acea foaie scrisă de mine, pe care să mi-o arate”, continua Traian Băsescu expozeul în faţa tinerilor din Partidul Democrat, care îi sorbeau de-a dreptul cuvintele. Făcînd o mică paranteză, trebuie să precizăm că este, bineînţeles, posibil ca o

asemenea notă informativă să nu existe, ceea ce Traian Băsescu trebuie că ştie; era în practica Securităţii, în ve-derea protejării unei „surse” a sa, mai ales în cercuri în-chise, limitate relaţional, unde scrisul unei persoane îi putea deconspira colabo-rarea, ca aceasta să nu ofere în mod obligatori note scrise, ci numai informaţii ver-bale, consemnate în scris de ofiţerul de securitate. De al-tfel, în discursul lui, Traian Băsescu aruncă posibilitatea producerii „aşa-zise” probe cu privire la colaborarea sa cu Securitatea numai în sarcina foştilor ei ofiţeri, consideraţi aprioric drept inamici (cu toate că, după cum ştim, de-a lungul tim-pului a avut – şi are – pri-eteni printre ei). Iată cum îşi continua discursul de la Costineşti: „apropo de asta, ne mai aflăm în faţa unui pericol, dacă aţi observat. Vin foarte mulţi oameni (şi repet, nu vreau să influenţez ceva, ci doar îmi exprim o părere), vin foarte mulţi pe la televizor, se prezintă cu hîrtii scrise sau susţin că sînt scrise de ofiţeri de Securitate şi, înainte de a vedea dacă există şi vreo hîrtie scrisă de cel pe care îl incriminezi, pur şi simplu îl pui la zid. Eu cred că asta e cea mai mare răzbunare a Securităţii. A devenit mai credibilă decât Biblia [...]. Acest proces nu trebuie scăpat de sub con-trol. Oameni publici, oameni politici, oameni neimplicaţi trebuie să aibă înţelepciunea să vadă exact ce a făcut omul despre care vorbim şi nu neapărat ce a scris un ofiţer de securitate despre el. Eu nu spun că nu s-au scris foarte multe lucruri adevărate, dar în acelaşi timp nu putem să judecăm, după nici o regulă a democraţiei [sic!] pe o persoană X în baza a ce a scris o persoană Y”. O precauţie necesară, în faţa unor posibile viitoare dezvăluiri, atîta vreme cît nu s-a produs nici o dovadă certă, în afară de cea a faptului că a exitat un dosar personal 3990 şi că a fost cîndva distrus. Nici o precauţie nu strică, atîta vreme cît s-ar mai putea găsi urme ale lui în rapoartele ofiţerilor Securităţii, condiţie în care aceştia trebuiesc din timp decredibilizaţi - de parcă, atunci cînd îşi scriau

Dezvăluiri12 AUGUST2012

Umbrele trecutuluiÎn vremea cînd pe la în-ceputul anului 1992 Traian Băsescu avea probleme la minister, din pricina Comisiei economice a Senatului, care socotise drept „nelegală” Hotărîrea de Guvern pen-tru cumpărarea vagoanelor second-hand din Germania din fondul acumulat prin vînzarea locuinţelor de stat către cetăţeni şi ministrul se străduia să obţină aprobarea ca să finanţeze avansul la ontract din vînzarea la ex-port a şinelor de cale ferată, o cu totul altă nelinişte, pînă atunci îngropată în cele mai întunecate unghere ale mem-oriei, ia îndepărtat pentru o vreme atenţia de la ches-tiunile curente. Acum, con-fruntarea era una nouă pen-tru el, nemaiîncercată pînă atunci – nu cu îndărătnici din Parlament, Guvern sau sindi-cate care se opuneau aventuri-lor sale comerciale, numite „reforma în transporturi” (noile „contracte” ale nave-lor din flotă sau „investiţiile în infrastructura SNCFR”), ci cu ceva fără chip şi fără glas, dar mai puternic decît orice om îi stătea acum în cale – Traian Băsescu trebuia să-şi înfrunte propriul trecut. „Sursa” În 18 februarie 1992, ziarul constănţean „Telegraf” începea publicarea în serial a unor nume de informatori ai Securităţii, provenind, după cum s-a lămurit ulterior, dintr-un registru special al evidenţei aprobărilor date de conducerea locală de partid, la solicitarea Inspectoratului Judeţean de Securitate, pen-tru a folosi ca informatori anumiţi membri de partid. Acestea erau uzanţele, după ce Nicolae Ceauşescu a in-terzis la începutul anilor ’70 ca membrii PCR să mai fie racolaţi sau urmăriţi de poliţia secretă comunistă fără avizul conducerii locale de partid, de la nivel judeţean sau al Municipiului Bucureşti, în funcţie de domiciliul respec-tivilor. „Lista cu informatorii Securităţii”, extraşi din acest Registru cu persoanele din rîndul membrilor PCR pen-tru care s-a dat aprobarea să

Marius Oprea: “Băsescu este în momentul de faţă cel mai important moştenitor al Securităţii. Nu are încredere decât în aceste structuri”

„Adevărata faţă asprijine munca de Securitate a fost deschisă de la primul număr al serialului de „Băsescu Traian — Ministru al Transporturilor”. Au ur-mat, în episoadele următoare şi alţii – notabilităţi locale, dar şi personalităţi vizibile, puternic mediatizate atunci, precum senatorul FDSN (viitorul PDSR) Gheorghe Dumitraşcu, fost profesor de istorie înainte de 1989. În de-butul serialului care a tulburat nopţile multor constănţeni de vază, ziarul publica poziţia 19 din registru, unde se afla numele Băsescu Traian, data sa de naştere, menţionarea locului de muncă la vremea în care a fost racolat (IEFM NAVROM Constanţa), cu menţiunea că este „sursă” din data de 5 noiembrie 1977, ceea ce presupunea deci raco-larea sa la mai bine de un an de la terminarea Institutului de Marină, cînd deja era ofiţer navigator. Comen-tariile ziarului erau extrem de dure la adresa lui şi, fără îndoială, au avut darul să-l tulbure, dar nu atît de mult cît episodul din trecut pe care îl evoca. Momentul era unul di-ficil. Sensibilităţile românilor legate de fosta poliţie politicăcomunistă erau încă puter-nice, iar în aceeaşi perioadă senatorul ţărănist Constantin Ticu Dumitrescu începuse bătălia sa publică pentru de-conspirarea Securităţii, cu o largă susţinere publică, afirmînd că atîta vreme cît nu vor fi publicate numele informatorilor „ţara asta nu va ieşi din criza morală în care se află [...]. Ştiţi cît de periculoşi sînt informatorii? Un informator poate ajunge ministru sau mitropolit, dar nu va putea fi niciodată un om cinstit, liber şi demn. Va fi furat de forţe oculte care nu se mai ştie în mîinile cui se găsesc acum”. Ziarul constănţean îşi fundamenta demersul publicării nume-lor de informatori tocmai cu afirmaţia, iar exemplul minis-trului transporturilor era con-siderat drept grăitor din acest punct de vedere: “forţînd o conjunctură să-i devină favorabilă, călcînd în picio-are conştiinţe, distrugînd capacităţi de transport (vezi nava «Biruinţa»), slugărind în gaşca contra-marinarului Anghelescu, permanent obsedat de ideea puterii, turnătorul Băsescu se caţără cu repeziciune în crăcile noii stăpîniri. Deturnează rezul-tatul unei greve a marinarilor şi devine, la scurt timp, min-istru al ransporturilor. Dar aici, în acest punct-cheie, se pot obţine beneficii grave şi imediate fără riscuri. Parte pentru unii, parte pentru alţii. Închirierile de nave şi

vînzările acestora se dove-desc a fi surse de venituri fabuloase”93. Aceasta era percepţia timpului şi a celor din oraşul în care locuise atîţia ani asupra ascensiu-nii lui Traian Băsescu – din Constanţa la Bucureşti, din Aleea Zmeurei în Bulevardul Aviatorilor, de la Inspector-atul Navigaţiei ( Telegraf nr. 23, 18 februarie 1992) Civile la Ministerul Transporturi-lor. Din cauza scandalurilor legate de înstrăinarea flotei, condiţie în care tot mai mulţi marinari îngroşau rîndurile şomerilor, la care se adăuga şi acesta al presupusei sale colaborări cu Securitatea, Băsescu devenea impopu-lar în propriul oraş – ceea ce, probabil, l-a determinat, atunci cînd a fost cazul, să nu-şi aleagă Constanţa drept circumscripţie electorală la depunerea candidaturii pentru un loc de deputat în Parlamentul României, ci tocmai judeţul Vaslui. Fără îndoială, scandalul public izbucnit în februarie 1992 în legătură cu acest aspect neb-ulos din propriul lui trecut nu putea să rămînă fără o replică. În cele din urmă, după mai bine de o lună, Traian Băsescu a confirmat colaborarea cu Securitatea. La solicitarea unui reporter, „ministrul Băsescu a confir-mat că a semnat o serie de note informative, în perio-ada cînd ocupa funcţia de comandant de navă”, arată cotidianul „Telegraf” la 8 aprilie 1992, ca şi motivul invocat pentru această co-laborare, care s-a făcut, după cum afirma Traian Băsescu, „conform prevederilor Legii 23 [privind secretul de stat – n.n.] a regimului ceauşist”. O lună mai tîrziu, răspunzînd la întrebarea „vă temeţi de publicarea dosarelor dvs. de Securitate?” pusă de revista „Expres Magazin”, ministrul Băsescu a afirmat fără echi-voc: „nu am să-mi reproşez nimic [...]. Niciodată vreun comandant din flota română nu şi-a pîrît echipajul. A dat informaţii asupra modului cum i-a mers nava, ce s-a întîmplat cu nava, dar nici un comandant român nu a spus că marinarul cutare a schimbat 100.000 lei sau că a vîndut whiskey nu ştiu unde. Asta au făcut alţii care erau tot în echipajele noastre”94. Între timp, cei care puteau

Dezvăluiri 13AUGUST2012

lui Traian Băsescu”Fragment din cartea: „Adevărata faţă a lui Traian Băsescu”, scrisă de Marius Oprea - istoric, poet şi eseist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

rapoartele, ofiţerii şi-ar fi putut închipui că o să se prăbuşească regimul, sau că unul sau altul dintre informa-torii şi colaboratorii lor vor ajunge, peste ani, importanţi oameni de stat. Traian Băsescu nu s-a referit în mod concret la acest dosar al său de colaborator, despre care spune doar că „nu-i”, ci la faptul că nu a semnat un an-gajament cu Securitatea şi că nu a furnizat note scrise [s.n.] despre colegii săi de la Insti-tutul de Marină. În faţa tin-erilor din Partidul Democrat, cărora le vorbea la Costineşti la cursurile Şcolii de Vară a organizaţiei de tineret a par-tidului, a simţit încă o dată, la final, nevoia să-şi întărească spusele:„deci vă asigur nu există un angajament de securitate semnat de mine şi nu există nici o informare despre vreun om”.Asemenea precizări apăsate erau necesare şi, de fapt, Traian Băsescu răspundea unor atacuri lansate pe 25 august, într-o conferinţă de presă a Partidului România Mare. Vadim Tudor, anunţînd cu satisfacţie că are pro-bele privind colaborarea preşedintelui cu Securitatea, ceea ce reprezintă (tocmai pentru PRM!) un motiv se-rios pentru suspendarea sa, i-a dat cuvîntul unui anume Dobre Boroş, absolvent al Institutului de Marină “ Mircea cel Bătrîn” cu un an înaintea lui Traian Băsescu. Boroş a ajuns după 1989 di-rector adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază, în perio-ada 1993-1996. El a afirmat, susţinînd că este în deplină cunoştinţă de cauză, că şeful statului era unul dintre turnătorii de la Institutul de Marină. (După Amosnews, 1 septembrie 2006). Boroş de-clara că l-a văzut pe Băsescu “cum scria note informa-tive, cînd era în anii doi-trei la institut”. El a precizat că, în general, cei turnaţi la

Securitate de diverse per-soane aveau probleme dintre cele mai grave, mergîndu-se pînă la excluderea lor de la Institut. „Dînsul mizează că au dispărut aceste dosare. Însă sînt urme ale lor. Se pot găsi sinteze pe care Direcţia Constanţa le trimitea către şeful Direcţiei de contras-pionaj la armată”. Traian Băsescu a răspuns indirect la aceste acuzaţii, care de-schideau inclusiv calea unor noi posibile „dezvăluiri” la 1 septembrie 2006, cînd s-a adresat tinerilor din Partidul Democrat.Doar cîteva zile mai tîrziu după întîlnirea sa cu tin-erii la Costineşti, acesta intervenea, prin telefon, pe 5 septembrie, la emisiu-nea „Ştirea zilei”, cu lunga declaraţie din care am citat mai sus. Devenise iminentă o pronunţare a CNSAS-ului în cazul Băsescu. În emisiune, fără să i se vadă chipul, vo-cea sa părea mai nesigură ca deobicei. Iar cuvintele, ame-stecînd furia cu lamentaţia, sunau ca ale unui om care se trezeşte singur, fără ni-meni alături, în vreme ce i se pregăteşte pieirea: „Pe mine mă contestă foarte mulţi, în primul rînd cei deranjaţi de ce se întamplă în momen-tul de faţă. Că sînt din zona politică, că sînt din zona fostei Securităţi, că sînt din zona unor interese eco-nomice... Deci, nu aş spune că am foarte mulţi prieteni, cum nu am nici în presă. Nici nu i-am pupat vreodată pe frunte pe ziarişti, nici nu am făcut gesturi pe care le-au făcut alţii înaintea mea. Pur şi simplu încerc să am o neutralitate faţă de presă. Nu o influenţez, nu încerc, nu mă zbat, cum v-aţi fi aşteptat...”. Temerile sale se puteau întemeia pe o eventuală avertizare, venită din par-tea conducerii Serviciului Român de Informaţii (după cum am văzut, ceruse el însuşi directorilor servici-

ilor de informaţii să i se co-munice dacă în arhivele pe care le deţin ar exista vreun dosar sau documente care îl privesc). Foarte probabil, determinaţi de riscurile la care erau supuşi, mai ales după declaraţia-avertisment făcută la postul de radio BBC în 22 august de Cătălin Harnagea, fostul direc-tor al SIE, cu privire la im-posibilitatea ca la Serviciul Român de Informaţii să nu se găsească, în arhiva fostei Securităţi, măcar un proces-verbal de distrugere al dos-arului de colaboarator al lui Traian Băsescu, instituţia şi-a modificat poziţia iniţială. Fără ca să li se ceară în mod public noi precizări faţă de ceea ce afirmaseră ante-rior, şi anume că la ei nu e nimic care să-l privească pe preşedinte, după ce negaseră deci prin adresele oficiale pe care le-am citat mai sus, tri-mise către CNSAS şi instanţa de judecată (Judecătoria Sectorului 2) că ar avea vreun document referitor la Traian Băsescu, cei de la SRI s-au răzgîndit. Printr-o adresă din 19 septembrie 2006, instituţia revenea deci asupra propriilor afirmaţii şi transmitea către CNSAS următoarele documente: „Registrul inventar - arhivă al fondului reţea păstrat la Constanţa [care cuprinde, îndeobşte, opis-ul informa-torilor racolaţi de Securitate – n.n.], volumul 5, coperta şi fila 118”, în care apare menţionat la poziţia 17592 numele BĂSESCU TRAIAN, cu datele sale de identitate, cu numărul de înregistrare a dosarului personal 3990 şi cu următoarea menţiune: „Dosar personal distrus cu procesul-verbal nr.58212 din 15 august 1979, cu „proce-sul-verbal de distrugere nr. 0058212, încheiat în data de 15 august 1979 de Inspector-atul Judeţean [de Securitate] Constanţa”. Documentele de mai sus au fost transmise

către CNSAS în copii auten-tificate de SRI. Dar, în final, temerile lui Traian Băsescu s-au arătat a fi neîntemei-ate. Cu prudenţă, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii dădea verdictul în „cazul Băsescu” peste numai şapte zile de la primirea noilor informaţii de la SRI. Prin Decizia Colegiu-lui CNSAS cu numărul 310 din 26 septembrie 2006,preşedintele Băsescu era ex-onerat de bănuiala că ar fi colaborat cu Securitatea „ca poliţie politică”, aşa cum spu-nea legea, în baza documen-telor care se aflau în posesia Colegiului CNSAS, pînă la acea dată. Această nouă „vic-torie a la Pyrrus” înregistrată de Traian Băsescu, după cea din care făcuse o „chestiune de onoare”, în cazul scanda-lului de la Anvers cu nava „Zimnicea” şi a anchetei ce i-a urmat, nu a fost sărbătorită cu şampanie. Dînd dovadă de înţelepciune, Traian Băsescu nu a făcut prea mare caz de „certificatul” obţinut de la CNSAS, cum nu a făcut nici în legătură cu victoria obţinută, cu ajutorul justiţiei, împotriva lui Mugur Ciuvică. În fond, l-a salvat „sintagma Turianu”, şi anume împărţirea Securităţii în două, dintre care numai o parte ar fi de condam-nat – Securitatea „ca poliţie politică”. La capătul atîtor dezvăluiri, al apariţiei numelui Traian Băsescu în două regis-tre care cuprind colaboaratori şi „surse” membri de partid folosiţi ca informatori de către Securitate, după publicarea documentelor care probează existenţa unui dosar de cola-boarator al contra informaţiilor militare în vremea în care el învăţa la Institutul de Marină, distrus la un moment dat, la finalul numeroaselor declaraţii asupra cărora fie a revenit cu noi precizări, fie le-a contrazis, pur şi simplu, rămîne o singură certidudine, ca un gust amar: Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Rămîne încă

învăluită în umbrele trecutu-lui numai natura acestei colaborări. Căci dosarul încă „nu e”. Dincolo de ceea ce se declară acum, nu se ştie de fapt ce s-a scris, ce s-a spus, ce s-a întîmplat în acel trecut, între două părţi – instituţie şi om.

Vinovaţii fără vinăde Florian Pittiş

Sânt curat la trup, curat la suflet,Vreau să înţeleg şi să iubesc.Nu contează cât de lung am părul,Important e cât de mult gândesc.

Simt în trup pletoşii daci, comati,Firea mea e saltul omenesc.Nu contează cât de lung am părul,Important e cât şi cum gândesc.

Lume, lume, soră lume,De ce eşti rea, rea de gură,de ce ne priveşti cu ură ?Vinovaţii fără vinăCer să se facă lumină.

Vreau să-nalţ castele de gândire,vreau să fiu lăsat să simt cum cresc.Nu contează cât de lung am părul,Mai presus e cât şi cum gândesc.

Nu e loc de noi în lumea voastră,Nu-s din noi acei ce ne muncescŞi ţin cont de cât de lung am părul,Nu de cum şi cât de mult gândesc.

Lume, lume, soră lume,De ce eşti rea, rea de gură,de ce ne priveşti cu ură ?Vinovaţii fără vinăCer să se facă lumină.

Hei, voi, neatenţi la viaţa noastră,Hei, voi, ce ne credeţi pui de drac !Gândurile voastre-s şi-ale noastre,Gusturile însă nu ne plac.

Hei, voi, care-aţi fost odată tineri,Hei, voi, care ştiţi ce-i omenesc !Nu contează cât de lung am părul,Mai presus e cât şi cum gândesc.

Vinovaţii fără vinăCer să se facă lumină.

Jocurile Olimpice14 AUGUST2012

medalia de ARGINT la JUDO la categoria 48 kg

Corina Căprioriu, argint la judo 57 kg, a treia medalie

pentru România

MEDALIE DE BRONZ

de GIMNASTICĂ

Focşăneanul Alin George Moldoveanu a câştigat prima

medalie de aur la Jocurile Olimpice

În ultimul act al categori-ei 48 de kilograme, Alina Dumitru s-a confruntat cu Sarah Menezes (Brazilia), o sportivă cu 8 ani mai tânără şi fără vreo medalie olimpică în panoplie. Tatonarea a fost îndelungată, cu contracarări

Campioana mondială din 2010, Kaori Matsumoto (Japonia), a fost oponenta Corinei în finala olimpică, o adversară şireată şi agresi-vă, încă din primele secun-de. După 3 minute, niciuna dintre sportive nu punctase, iar tensiunea creştea treptat. Iniţiativa i-a aparţinut nipo-nei mai de fiecare dată, dar Corina a ştiut să stopeze. Matsumoto a fost la un pas de un yuko, neacordat, timpul s-a scurs, 25 secunde, 10 şi

Echipa feminină a României a cucerit medalia de bronz în finala pe echipe, a patra pen-tru delegaţia României, la Jocurile Olimpice de la Londra. România nu a intrat prea bine în concurs, la paralele, cea mai mare notă abia trecând de 14.000. Cu un total de 41.465 puncte, tricolorele se clasau pe locul 6, după prima rotaţie, SUA fiind lider, la aproape 7 puncte diferenţă, China, Rusia, Canada şi Italia.La bârnă, situaţia s-a schim-bat radical, Iordache şi Ponor având note mult mai bune de-cât în calificări, dar şi încurajări puternice din partea suporte-rilor şi a altor componenţi din delegaţia olimpică. România

Sportivul Alin Moldoveanu a câştigat prima medalie de aur pentru România la Jocurile Olimpice de la Londra, după ce s-a impus în proba de puşcă aer comprimat 10 m, din cadrul competiţiei de tir. Moldoveanu, care în calificări a egalat recordul olimpic, cu

din ambele părţi şi strigăte ale antrenorilor de pe margine. După un minut şi jumătate, la o fixare făcută de braziliancă, Alina Dumitru s-a resimţit, dar nu a cedat, reluând lupta cu ambiţie şi mai mare, în pofida durerilor. Menezes a continu-

final, urmând Golden Score. Japoneza a continuat cu lup-ta dură, dar după 17 secun-de din prelungiri, Corina a fost penalizată decisiv, fiind acuzată că a călcat în afara covorului, astfel că finala a fost tranşată neaşteptat de ar-bitri. Matsumoto-aur olimpic, Corina Căprioriu-argint.Corina Căprioriu a câştigat grupa D, trecând de chinezoai-ca Hui Wang, Sally Raguib (Djibouti), descalificată, şi unguroaica Hedvig Karakas,

a acumulat 44.699 puncte la bârnă şi, după rotaţia a doua, cu 86.714 puncte, a urcat pe locul 5, după SUA, la 6 puncte dis-tanţă, Rusia, China şi Canada.Solul a readus şi zâmbetul pe feţele gimnastelor noastre, care au reuşit o evoluţie excelenţă, în aplauzele asistenţei. Au mai recuperat două locuri, 131.414, pe 3, după SUA şi Rusia.La ultimul aparat, sărituri, România a reuşit să se menţi-nă, fără ratări, iar cu un total de 176.414 a cucerit medalia de bronz, la fel ca la ediţia din 2008.Notele obţinute de gimnastele antrenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang, în finala olim-pică sunt următoarele: • Paralele – Diana Bulimar 14.066, Diana Chelaru 13.633, Larisa Iordache 13.766• Bârnă – Diana Bulimar 14.533, Larisa Iordache 15.300, Cătălina Ponor 15.416• Sol – Diana Bulimar 14.700, Cătălina Ponor 14.800, Sandra Izbaşa 15.200• Sărituri – Larisa Iordache 14.800, Cătălina Ponor 15.100, Sandra Izbaşa 15.100.Clasamentul finalei olimpice

599 de puncte, a acumulat un punctaj final de 702.1 puncte, reuşind să câştige prima me-dalie de aur pentru România la această ediţie a JO, a doua la total, după argintul ob-ţinut de Alina Dumitru la judo. Românul l-a învins pe campionul mondial, italia-

at să o “obosească” pe Alina, care era încurajată de antreno-rul Bercean: “Du-te tu prima, luptă tu, nu aştepta!”, când mai era doar un minut şi jumătate din luptă. “Acuma-i momen-tul!”, a mai strigat Bercean, dar Menezes a punctat imediat, cu

în sferturi, după Golden Score. În semifinale, Corina a avut o luptă teribilă, fără punct pe ta-belă până mai erau 7 secunde, când a reuşit ippon-ul în faţa lui Marty Malloy (SUA). Me-daliile de bronz ale categoriei au revenit sportivelor Marti Malloy (SUA) şi Pavia Au-tomne (Franţa), după meciuri-le din recalificări.Corina Căprioriu a împlinit 26 de ani în 18 iulie, este ori-ginară din Lugoj şi legitimată la CSM Cluj, unde se pregă-teşte de 13 ani în cadrul lotu-lui olimpic feminin, cu Florin Bercean. Ediţia de la Londra a fost prima sa participare la Jocurile Olimpice, încheiată cu medalie de argint. În ca-riera de la senioare mai are o medalie de bronz mondială, un aur şi un bronz european, plus o pleiadă de medalii la alte competiţii internaţionale (9 de aur, 5 argint, 10 bronz).Căprioriu aduce a treia medalie pentru România, după aurul câştigat de Alin Moldoveanu la tir şi argintul Alinei Dumitru la judo.

pe echipe este următorul: 1. SUA 183.596 puncte, 2. Rusia 178.530, 3. România 176.414, 4. China 174.430, 5. Canada 170.804, 6. Marea Britanie 170.495, 7. Italia 167.930, 8. Japonia 166.646.În calificări, echipa României s-a clasat pe locul 4, cu un punctaj total de 176.264 punc-te, după SUA, Rusia şi China.Gimnastele românce mai sunt calificate în patru finale olim-pice – sol, bârnă, sărituri şi individual-compus, după cum urmează: Individual - com-pus: Larisa Iordache – locul 9 în calificări (57.800 punc-te), Sandra Izbaşa – locul 11 (57.532); Sol – Sandra Izbaşa – locul 2 (15.066), Cătălina Ponor – locul 7 (14.600); Bârnă – Cătălina Ponor – lo-cul 7 (15.033), Diana Bulimar – locul 8 (14.866); Sărituri – Sandra Izbaşa – locul 2 (15.316).Finalele olimpice feminine sunt programate astfel: indivi-dual-compus (2 august, 18.30), sărituri (5 august, 16.00), para-lele (6 august, 16.00), bârnă şi sol (7 august, 16.00).***

nul Niccolo Campriani 701.5 puncte, locul trei revenind indianului Narang Gagan, cu 701.1 puncte. Alin George Moldoveanu s-a născut la 5 martie 1983 la Focşani, iar la Jocurile Olimpice de la Beijing a ocupat locul 4.***

yuko, 0-1. Mai rămăsese o sin-gură carte pentru Alina: atacul. 25 de secunde, 10, Menezes a punctat din nou, din păcate de-cisiv, 0-11, pentru medalia de aur. În prima luptă de la JO, în turul doi, Alina Dumitru a tre-cut de Dayaris Mestre Alvarez (Cuba), prin descalificarea ad-versarei, care a fost penalizată cu cartonaş galben, pentru gest nesportiv. În sferturi, cam-pioana olimpică a categoriei a trecut la mare luptă, după Golden Score, de mongoleza Urantsetseg Munkhbat, câşti-gând grupa B, dar acuzând lo-vituri la cotul drept, care s-au dovedit a fi o întindere, şi la degetele picioarelor. În semi-

finale, “împotriva tuturor pre-dicţiilor”, după cum titra forul internaţional de profil, a în-vins-o pe prima favorită la me-dalia de aur, japoneza Tomoko Fukumi. Medaliile categoriei 48 de kilograme au fost îm-părţite astfel: Alina Dumitru (aur), Sarah Menezes (argint), respectiv Charline Van Snick (Belgia) şi Eva Csernoviczki ( Ungaria), ambele bronz. Din delegaţia României la judo mai fac parte Andreea Chiţu (cat. 52 kg), Corina Căprioriu (57 kg), Dan Fâşie (66 kg), Daniel Brata (100 kg) şi Vlă-duţ Simionescu (plus 100 g). La JO de la Londra, România este reprezentantă de 103

sportivi. În 2008, la ediţia de la Beijing, tricolorii au încheiat cu un bilanţ de 8 medalii (4 de aur, 1 de argint şi 3 de bronz), performanţă cu care s-a clasat pe locul 17 în clasamentul pe medalii.***

Jocurile Olimpice 15AUGUST2012

Roxana Cocoş, MEDALIE DE ARGINT la haltere

Izbaşa - locul 5 şi Iordache - locul 9, la individual compus

Echipajul feminin de dublu rame al României

s-a clasat pe locul 5

Sportiva Roxana Cocoş a câştigat, miercuri, medalia de argint, în finala categoriei 69 de kilograme a concursului de haltere, a şasea pentru de-legaţia României la Jocurile Olimpice de la Londra.Vicecampioana olimpică la ca-tegoria 69 de kilograme a con-cursului de haltere, a declarat, miercuri, că a muncit enorm pentru a obţine medalia de ar-gint la JO de la Londra şi că nu îi vine să creadă că a obţinut acest rezultat.„Sunt foarte fericită, îi mul-ţumesc lui Dumnezeu. Mama plânge, toată familia mea, nu ne vine să credem. Cum am ieşit, am sunat-o, ştiam că are emoţii, mama nu se uită la televizor la un asemenea concurs. Concursul ăsta a fost cel mai important din viaţa mea. Şi mi-am dorit medalia asta, am muncit enorm pen-tru medalia asta şi Dumnezeu m-a răsplătit, mi-a răsplătit şi munca şi îi mulţumesc din toa-tă inima mea. Am văzut-o pe

Gimnastele Sandra Izbaşa şi Larisa Iordache au ratat, joi, podiumul olimpic la individual compus, încheind finala pe lo-curile 5, respectiv 9, la Jocurile Olimpice de la Londra.După prima rotaţie, de la pa-ralele, Iordache se clasa pe locul 12, iar Izbaşa pe 15. A urmat bârna, cu Iordache des-chizând concursul, cu o rata-re, care a costat-o la notă, dar a a încheiat rotaţia pe locul 6 (29.199 puncte). Şi Izbaşa a urcat în clasament, pe 12 (28.300), după evoluţia la bârnă.

Echipajul feminin de du-blu rame al României s-a clasat, miercuri, pe locul 5, la Jocurile Olimpice de la Londra.Echipajul format din Georgeta Andrunache (5 ti-tluri olimpice în palmares) şi Viorica Susanu (4 titluri olimpice) a luat startul în finala de la Eton Dorney pe primul culoar, alături de SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă şi Germania.La primul punct de control intermediar, la 500 de me-tri, echipajul tricolor se afla pe locul 5, la 1000 de metri pe locul 4, la ultimul punct de control, 1500 de metri au coborât din nou pe 5, pentru a încheia cursa, cu timpul de 7:37.67 minute, pe ace-eaşi poziţie.

sportiva din Coreea de Nord pe Internet, înainte să vin la Londra. M-am mai întâlnit cu ea la Campionatele Mondia-le din Antalya. Ştiam că va fi foarte puternică odată ce se duce în altă categorie”, a spus Roxana Cocoş la Dolce Sport. Roxana Cocoş a intrat a doua în concurs la stilul smuls, din Sala ExCeL - North Arena 3, reuşind 108 kilograme din prima încercare. Adversarele au mărit miza la 110 şi 111 kilograme, astfel că sportiva tricoloră a ridicat şi ea la a doua încercare 111 kilograme. La ultima încercare, Roxana a bifat 113 kilograme, încheind concursul la smuls fără ratare, pe locul 4, depăşită de trei ad-versare, cu câte 115 kilograme.La aruncat, sportiva în vârstă de 23 de ani a început excelent cu 138 de kilograme, trecând în acel moment pe primul loc la total. A renunţat apoi la 139 de kilograme, după ce a fost depăşită de trei adversa-re, mărind miza la 143 de ki-

A urmat solul, la care Iordache a ieşit din covor la prima di-agonală şi a încheiat rotaţia pe locul 9 (43.032), în timp ce Izbaşa a evoluat mult mai bine şi a urcat pe 6 (43.500). În rotaţia a treia, la sărituri, britanica Hannah Whelan a fost notată cu zero, după ce a aterizat pe burtă, situţie mai rar întâlnită la acest nivel.Izbaşa şi Iordache au încheiat finala la sărituri, cu note bune, iar competiţia pe locurile 5 (58.833 puncte), respectiv 9 (57.965), ratând podiumul olimpic, ocupat în ordine de

Finala a fost câştigată de-taşat de echipajul Marii Britanii (7:27.13 minute), urmat de podium de cel al Australiei (7:29.86) şi cel al Noii Zeelande (7:30.19).În serii, România a încheiat pe locul 3, intrând în recali-ficări, pe care le-a câştigat, obţinând „biletul” pentru fi-nala de miercuri.România are în palmares trei titluri olimpice ale pro-bei, cucerite la ediţiile din 2000, 2004 şi 2008.

lograme. A reuşit încercarea, urcând pe locul secund, cu 256 la total, în urmărirea lide-

Gabrielle Douglas (SUA, 62.032), Victoria Komova (Rusia, 61.973) şi Alia Mustafina (Rusia, 59.566).• Notele obţinute de gimnas-tele române sunt următoarele:• Larisa Iordache - parale-le 14.233, bârnă 14.966, sol 13.833 şi sărituri 14.933• Sandra Izbaşa - paralele 13.900, bârnă 14.400, sol 15.200 şi sărituri 15.333.La JO din 2008, Sandra Izba-şa s-a clasat pe locul 8 în fina-la similară, în timp ce Larisa Iordache a fost debutantă la Londra.

rului Jong Sim Rim (Coreea de Nord, cu o performanţă de 257 de kilograme). La ultima încercare, deşi avea medalia de argint asigurată, Roxana a forţat bătălia pentru aur, dar a ratat ultima încercare, la 146 de kilograme şi a rămas cu un total de 256 de kilograme. Me-dalia de aur i-a revenit lui Jong Sim Rim (Coreea de Nord, cu 261 de kilograme), iar cea de

bronz Marinei Şkermankova ( Belarus, 256 kilograme, dar mai grea decât Roxana Co-coş). La haltere, România a mai cucerit o medalie de bronz, prin Răzvan Martin (ca-tegoria 69 kilograme), în timp ce Florin Croitoru (56 kg) s-a clasat pe locul 9. Din delega-ţia României în competiţia de haltere mai face parte Gabriel Sîncrăian (categoria 85 kg).

• După cinci zile ale competiţi-ei olimpice, România are şase medalii, cucerite astfel: aur - Alin Moldoveanu (tir), ar-gint - Alina Dumitru şi Corina Căprioriu (ambele judo), Roxana Cocoş (haltere), bronz - echipa feminină de gimnasti-că şi Răzvan Martin (haltere).

Echipa feminină a României a cucerit medalia de bronz la actuala ediţie a JO, fetele an-trenate de Octavian Bellu şi Mariana Bitang obţinând şi alte alificări individuale, după cum urmează:• Sol - Sandra Izbaşa – locul 2 în calificări (15.066), Cătălina Ponor – locul 7 (14.600)• Bârnă - Cătălina Ponor – lo-cul 7 (15.033), Diana Bulimar – locul 8 (14.866)• Sărituri - Sandra Izbaşa – lo-cul 2 (15.316).Finalele pe aparate sunt pro-gramate astfel: sărituri (5 august, 16.00), paralele (6 august, 16.00), bârnă şi sol (7 august, 16.00).

Opinii16 AUGUST2012

În cel de-al doilea Război Mondial, Irena Sendler, de origine poloneză, a obţinut permisiunea să lucreze într-un ghetou din Varşovia ca instalator. Nu munca în sine era cea care o atrăgea către această activitate. Irena avea un motiv ascuns.Ea lua bebeluşii evrei, îi as-cundea în fundul cutiei sale cu scule, şi le oferea libera-tate şi dreptul la viaţă. Mai avea şi un sac în spatele maşinii ei, pentru copiii mai mari.Pentru ca naziştii să nu audă zgomotele făcute de bebe-luşi, Irena avea în perma-nenţă un câine în maşina sa. Căţelul lătra în momentul în care maşina trecerea de pază, acoperind astfel zgomotele făcute de copii.

Pe măsură ce lupta politică devine tot mai acerbă şi mai pasională, iar criza economi-că devine tot mai evidentă, subiectivismul începe să ia locul judecăţii raţionale, iar declaraţiile se interpun în locul demonstraţiei şi logicii. Prea puţin interesaţi de consecinţe, trusturile media în goană după audienţă îşi continuă cursa de promovare a diferitelor intere-se de grup, în timp ce destinul ţării se derulează mai departe pe o traiectorie mai mult sau mai puţin descendentă.De fapt, niciodată discordia nu a condus la ceva constructiv, iar când părinţii se ceartă, casa începe să se dărâme. De ace-ea, lucrurile evidente ajung să devină ascunse, iar cele presu-puse sunt trecute în prim plan şi amplificate până la estompa-rea contextului din care au fost preluat. Aşa se obţine impactul maxim, însă efectul de durată fiind doar cel de tocire a sen-sibilităţii publicului spectator, incapabil să mai deosebească adevărul de minciună şi reali-tatea de iluzie.Cu toate acestea, eternitatea ne zâmbeşte condescendent atunci când privim chipul me-reu schimbător al naturii din jurul nostru şi când timpul îşi sapă adânc trecerea pe trupu-rile noastre supuse evoluţiei şi degradării până la momentul marii despărţiri. De fapt, trece-rea noastră prin această secţiu-ne a universului nu este atât de lungă pe cât ni se pare, iar cele câteva zeci de ani pe care ma-joritatea le experimentează pe pământ nu sunt suficiente pen-tru a-ţi forma o imagine clară asupra a ceea ce se întâmplă cu tine şi cu această lume.Şi astfel, fiinţa umană prin-să în păienjenişul de impresii felurite şi în jocul iluziei ce îşi schimbă mereu înfăţişarea, ajunge să nu mai înţeleagă cu precizie scopul pentru care există pe pământ. Iar negusto-rii de fantasme te înghesuie să le cedezi resursele tale preţioa-se pentru a-ţi vinde la schimb o mulţime de deşertăciuni ce te vor ajuta să uiţi de durata finită a trecerii, răpindu-ţi în schimb conştiinţa urgenţei de a te pre-găti pentru următorul nivel al existenţei.Dar toată această vrajă înce-tează când priveşti chipul eter-nităţii răsfrânt în oglinda tim-pului, mai precis când observi cum totul este supus schimbă-rii după reguli dintre cele mai simple, iar finalul pândeşte la

UND SEIN WORT ÜBER UNSER ales-bules PRÄSI-DENT! sau, fiind vorba aici şi de amestecul cu o altă limbă europeană decât cea pur-germană, mai corect s-ar scrie astfel:UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES-(-BULES) PRÄSIDENT!Am făcut glume toată via-ţa, dar gluma asta cu 80 de ani nu am făcut-o eu, aşa că trebuie să mă iau în serios. Eu nu mai glumesc; am de-clarat încă de anul trecut, tot în această pagină, că nu mai glumesc atâta vreme cât mai sunt ticăloşii la putere, aşa că aştept cu nerăbdare să mai trecă o săptămână să scap prin referendum de ruşinea naţională. Dacă vreţi să mă felicitaţi, mai bine felicitaţi-mă atunci.Aşa că mă păstrez grav şi mulţumesc tuturor pentru gândurile bune, pentru aten-ţie. Le mulţumesc tuturor, chiar şi Doamnei Merkel

Irena a salvat în acest fel 2.500 de copii evrei. În cele din urmă, ea a fost prinsă de nazişti, care i-au rupt ambele picioare şi ambele mâini.Irena a ţinut un jurnal secret cu numele tuturor copiilor pe care i-a salvat. A pus fo-ile de hârtie care conţineau numele bebeluşilor într-un borcan, pe care l-a îngropat într-un loc numai de ea ştiut. După război, a încercat să-i găsească pe părinţii copiilor, dar cei mai mulţi dintre ei fu-seseră gazaţi. Copiii care au

orice început de drum. În astfel de momente, putem realiza cât de înşelaţi suntem de o lume care a uitat de vulnerabilitatea fiinţei umane în faţa unui uni-vers ce nu cunoaşte sentimen-te, ci numai reguli pe care le respectă implacabil, indiferent de ceea ce dorim sau nu.De aceea, nu putem rămâne in-diferenţi în faţa trecerii timpu-lui, care ne smulge în fiecare clipă încă o fărâmă de vitali-tate, încă o posibilitate pe care am avut-o pentru a rămâne vii pe pământ. Iar dacă tragismul condiţiei în care ne aflăm nu este suficient să ne motiveze să fim obiectivi, atunci să pri-vim la tot ceea ce a trecut din viaţa noastră şi să observăm că în urmă au rămas doar carcase golite de conţinut şi cochilii din care lipsesc realităţile sau persoanele pe care le-am întâl-nit cândva, în trecut.Mă plimb uneori pe străzile şi aleile din oraşul meu natal, Braşov, retrăind emoţii pu-ternice la fiecare pas, având uneori impresia că în urmă cu câteva zile m-am născut, am copilărit şi am traversat anii de şcoală generală. Cu toate acestea, realitatea s-a schimbat dramatic şi nicio persoană cu-noscută nu mai locuieşte aco-lo, deşi amintirile au continuat să rămână vii în mintea mea. Jocul iluziei este atât de pu-ternic, încât uneori am senza-ţia refacerii atmosferei acelor timpuri şi trecerii dincolo de poarta impersonală a prezen-tului ce stă înaintea mea. Acest proces lăsat să se deruleze în voia lui îmi generează o durere teribilă atunci când sunt forţat să revin la realitate şi să con-stat că toate aceste lucruri pe care le port în mine au dispărut de mult timp.Suntem fiinţe create pentru prezent şi viitor, iar trecutul nu ne ajută prea mult atunci când trebuie să experimentăm eve-nimente noi pe drumul deveni-rii. Dar şi în acest sens, riscăm să uităm cât de finiţi suntem, iar planurile pe care ni le fa-cem se pot nărui într-o clipă datorită schimbării ce năvăleş-te din toate părţile şi ne împre-soară în cele mai neaşteptate momente, prin evenimente ce vin de multe ori asupra noas-tră ca nişte oaspeţi nedoriţi şi nepoftiţi.Viitorul autentic poate fi rapid obturat de iluzie, atunci când nu ştim să privim cu atenţie în oglinda timpului, iar planurile deseori ajung să fie nerealiste,

care, interesându-se de Pre-şedintele României, înseam-nă că se interesează de soarta tuturor românilor, deci şi a mea. E ca şi cum aş întreba-o eu pe Dumneaei ce mai face Goebbels, sau dacă, până la urmă, s-au găsit urme din po-luţia lui Hitler pe cearceafu-rile Evei Braun. Ca om care, vreme de mai multe decenii m-am ocupat de studiul filosofiei politice prin care s-a statuat concep-tul de „democraţie creşti-nă”, respectându-I Doamnei Merkel cariera politică ce a adus-o în fruntea Uniunii Creştin Democrate din Germania, eu cred că ea mai are, totuşi, de învăţat câte ceva de sub eticheta creş-tin-democrată pe care şi-au pus-o o gaşcă de aventurieri politici, ca să nu le mai ţină partea. O asigur că n-are pe cine apăra: Luigi Sturzo şi Konrad Adenauer s-ar răsuci în mormânt dacă ar afla cine le poartă insigna întru înşela-rea alegătorului român.Îmi permit să-I spun asta pentru că Dumneaei provi-ne, ca şi mine, dintr-o fa-

fost salvaţi de Irena au fost adoptaţi sau plasati în grija unor asistenţi maternali. În 2007, Irena a fost nominali-zată la Premiul Nobel pentru Pace. Nu a câştigat.A consemnatIrina Georgescu Şova

dacă ele nu urmăresc progre-sul conştiinţei şi perfecţiona-rea morală. Într-un carnaval al deşertăciunii, ofertele de visare cu ochii deschişi sunt dintre cele mai felurite, adap-tate posibilităţilor de cumpăra-re ale pieţei. Fie că este vorba de televizor, calculator sau de „jocuri” reale, iluziile o dată intrate în minte, nu fac altceva decât să ne creeze o dependen-ţă periculoasă ce ne îndepăr-tează de substratul profund al vieţii.Uităm de cei din jur, de ade-văratele valori şi chiar de noi înşine pentru a ne arunca în beţia simţurilor desprinse de bunul simţ, învăluindu-ne cu tentaţii nefireşti, ce ne distrug valoarea noastră de fiinţe uma-ne. În vârtejul „trăirii vieţii” devenim cu totul nepregătiţi pentru experienţa cunoaşterii transformatoare şi pierdem ocazia de a deveni mai buni, mai puternici şi mai plini de sensibilitate.Fugind dintr-o parte în alta a lumii, din ţări sărace în ţări mai bogate, credem că am re-uşit să rezolvăm problemele critice ale existenţei umane, pentru a descoperi ulterior că raiul nu se află pe pământ, iar tensiunile interioare ne-au urmat oriunde am mers. Iar timpul trece, iar eternitatea continuă să se oglindească în jurul nostru, aşa cum cerul îşi răsfrânge nemărginirea albas-tră pe chipul finit al mării.Suntem doar nişte atomi într-un vast univers, fragmente de conştiinţă dispersate în oceanul timpului, desprinse dintr-un tipar original şi desti-nate să evolueze prin cunoaş-tere şi perfecţionare continuă. Dacă acest scop va fi urmat, atunci porţile destinului se vor deschide larg înaintea noastră, însă dacă vom ignora acest lucru, distrugerea va deveni sigură. Fiinţa umană se asea-mănă cu un creuzet în care au fost turnate aceste conştiinţe, unde printr-un misterios feno-men de contopire şi separare prin cunoaştere, esenţa devine mai pură şi mai rafinată, până când strălucirea ei devine de-plină. Abia atunci, chipul eter-nităţii ajunge să se răsfrângă în această nouă oglindă, ce a devenit o parte integrantă din structura primordială a timpu-lui. Şi atunci, fiinţa umană îşi atinge destinul devenind părta-şă nemuririi.***Octavian Lupu/Bucureşti

milie de preoţi. Ea luterană, eu ortodox; deci, nici unul dintre noi nu poate fi mai catolic decât Papa, chiar şi în trista confuzie pe care o face luându-l în serios pe un aventurier demagog şi min-cinos care a dus România de râpă. Şi, care mai are acum neobrăzarea de a vorbi des-pre „realizărili” unor man-date în care s-a bazat exact pe voturile celor care cred că „În România / Merge cu hoţia”… Ei bine, aş fi fericit dacă spi-ritul civic românesc ar de-monstra că nu mai merge cu această hoţie.Numai astfel o femeie, chiar de seriozitatea lipsi-tă de imaginaţie a Doamnei Merkel, n-ar confunda democraţia cu golanii de port pe care i-a cunoscut, poate, pe când se numea Domnişoara Kasner şi venea din RDG la Mamaia, pe pla-ja lagărului socialist unde nu era voie top-less. Vai, Stima-tă Doamnă Merkel, ce măs-cări mă faceţi să gândesc la bătrâneţea mea!...***

Aşa arată bunătatea altruistă

şi omenia. Nu a câştigat Nobelul pentru Pace, dar

l-a meritat mai mult decât oricine

Chipul eternităţii răsfrânt

în oglindă

UND SEIN WORT ÜBER (UNSER) ALES-(-BULES)

PRÄSIDENT!Corneliu Leu- Scriitor, dramaturg şi regizor de film român

Avocatul răspunde 17AUGUST2012

Principiul în baza căruia funcţionează reglemetarea spaniolă în materia dreptului la muncă este simplă: dacă un cetăţean român nu era în activitate cu un contract de muncă valabil în data de 22 iulie 2011 sau înscris că este în căutarea unui loc de muncă la Serviciile Publice de An-gajare (Servicio PAsblico de Empleo) poate obţine drept de muncă în Spania în baza unor condiţii specificate de lege. În luna octombrie 2011, legis-latorul vine şi specifică anu-mite condiţii legate de familia persoanelor care au drept de muncă. Şi menţionează că: • Dacă ruda directă a persoa-nei cu drept de muncă este re-zident în Spania anterior datei de 22 iulie 2011 un i se va aplica această perioadă tran-zitorie şi nu are nevoie de un permis de muncă • Dacă ruda directă nu era re-zident în Spania anterior datei de 22 iulie 2011 aceasta este-obligat să scoată o autorizaţia de muncă. Dar sunt şi aici două situaţii: • Dacă ruda este cetăţean ro-mân • Dacă rudă nu este cetăţean din Uniunea Europeană. Ceea ce este important de menţionat ar fi faptul că acce-

Marius Vili Sârbu - Avocat/ Spania

Dreptul la muncă sul rudei de gradul I al munic-torului român are limite. Ast-fel, intră în aceast categorie soţul/soţia sau copiii minori cu mai puţin de 21 de ani care sunt în întreţinerea sa (indife-rent de naţionalitate), indife-rent de data la carea au intrat în Spania. Atenţie! În cazul în care ruda de gradul I este autonom sau deţine o societate comercială nu semnifică faptul că soţul/soţia sau copilul în întreţinere are drept de muncă. Ne refe-rim doar la materia contrac-telor de muncă/ cuenta ajena. În cazul în care este necesa-ră obţinerea autorizaţiei de muncă, primul lucru pe care un cetăţean român trebuie să-l îndeplinească este obţinerea unei oferte de muncă de la o persoană fizică sau juridică spaniolă. După acest pas tre-buie făcută o programare pe site-ul dedicat acestor proble-me: www.mpt.gob.es . Din practica noastră, la ora la care citiţi aceste rânduri, progra-mările se fac deja pentru sfâr-şitul lunii noiembrie, în con-diţiile în care la 31 decembrie 2012 se va revizui această in-terdicţie de a accede pe piaţa muncii spaniole. Presupunând că trebuie pre-gătită documentaţia pentru a obţine acest drept de muncă, trebuie avut în vedere faptul că se vor prezenta la Oficina de extranjerie, următoarele: • Un contract de muncă sem-nat de către angajator şi anga-jat care să garanteze o activi-tate remunerată de o manieră continuă; • Condiţiile fixate în contrac-tul de muncă să corespundă cu legislaţia în vigoare (de ex. Dacă lucraţi ca şofer în do-meniul transporturilor, con-

Mihaela I. Zaragoza Am lucrat cu contract de muncă în perioada: februa-rie 2007 - ianuarie 2009. Am plecat din firmă la demisie. De atunci nu am mai avut contract de muncă. Nu am beneficiat niciodată de ni-mic: şomaj, ajutor, etc. Am acum drept de muncă? Răspuns: Din păcate, răspunsul este NU. Şi asta din cauza faptului că în data de 22 iulie 2011 nu aveaţi un contract de muncă şi îmi imaginez că nici înscrisă cum că sunteţi „în căutarea activă a unui loc de munca” la INEM. În acest caz trebuie să faceţi toţi paşii procedurii pe care i-am explicat în articolul nostru din acest număr. Adrian Pricop - Valencia Vreau să devin autonom. Am discutat cu cineva de la o ase-sorie şi mi s-a spus că trebuie

tractul să fie în concordanţă cu Acordul privind munca în transporturi) • Angajatorul să fie înscris în sistemul de Seguridad Social şi să fie la zi cu plata obligaţi-ilor către stat • Angajatorul trebuie să pre-zinte garanţii că dispune de medii economice, materiale şi personale pentru a putea plăti salarial noului angajat • Angajatul să fie calificat pro-fesional (dacă e cazul) pentru a exercita profesia respectivă În materia documentelor care vor fi aportate menţionam că se vor prezenta: • Modelul oficial EX 12 com-pletat şi semnat de către anga-jator • Copia paşaportului sau CI; (dacă sunt expirate, se pre-zintă copia acestuia şi dovada solicitării renovării documen-tului) • Copia documentelor care dovedesc capacitatea şi califi-carea profesională (dacă este cazul) Angajatorul va prezenta: • NIF sau NIE dacă este o per-soană fizică• Copie NIF şi autorizaţie din partea societăţii comerciale că poate semna în numele aces-teia ca reprezentant legal (în cazul societăţilor comerciale) • Contractul de muncă semnat • Copie declaraţie IRPF sau IVA • Memorie descriptivă a acti-vităţii care se va desfăşura Prezenţa este obligatorie atât pentru angajator (reprezen-tant al societăţii) cât şi pentru angajat. Lista documentelor este în conformitate cu pre-vederile legii, însă la Oficina de Extranjerie pot fi solicitate orice alte documente care se consideră pertinente. Odată terminată această pro-

să cer dreptul de muncă ca să pot deveni autonom. Din câte am citit, ca să devi autonom nu e obligatoriu să ai dreptul de muncă. Ce spune legea? Răspuns: În cazul în care un cetăţean ro-mân doreşte să devină autonon este suficient să fie rezident în Spania, adică să se afle în po-sesia certificatului verde şi să deţină un număr NIE. Nu tre-buie solicitat drept de muncă. Acesta se solicită, aşa cum am spus în articolele noastre, de către cetăţenii care vor un con-tract de muncă/cuenta ajena. Dana G. - Toledo Aş dori să aflu noutăţi des-pre noua lege privind modi-ficarea dreptului de muncă pentru români. Am înţeles că trebuie să fiu autonom pentru ca soţul să nu piardă dreptul de muncă. Mai exact, soţul nu mai primeşte nici

cedură, solicitantul va pri-mi prin poştă, la domiciliul declarat, adresa cu rezoluţia adoptată a se acepta solicita-rea sau nu. Dacă solicitarea este accepta-tă, ANGAJATORUL va plăti: • 380,27 euro pentru un sala-riu superior salariului minim interprofesional; • 190,12 euro pentru un sala-riu mai mic decât dublul sala-riului minim interprofesional. Din fericire am fost părtaşi la destule autorizaţii de muncă în ultima perioadă şi asta ne bucură. În acelaşi timp men-ţinem idea noastră că aceasta este o măsură nedreaptă pen-tru cetăţenii români care prin onorabilitate, seriozitate şi ca-pacitate şi-au câştigat dreptul şi locul pe piaţa muncii spani-ole. Rămâne însă să discutăm dacă în 31 decembrie 2012 va fi ridicată această interdicţie în ceea ce priveşte accesul la un contract de muncă a con-cetăţenilor noştrii.

Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madrid, este un cabinet profesional românesc fondat în anul 2009 de Marius Vili Sârbu, avocat titular al cabinetului, colegiat în Ilustre Colegio de Abogados de Madrid cu nr. 90513.Membru al Council of Bars and Law Societies of Europe, Cabinetul de avocatură în baza autorizaţiei Consiliului General de Avocatură Spaniol, are dreptul de a reprezen-ta cetăţeni ai Uniunii Europene pe întreg teritoriul statelor membre UE, inclusiv România, prin asociaţii cabinetului sau birourile de avocatură asociate.Site-ul Cabinetul de avocatură exclusiv cetăţenilor români este: www.e-avocat.esDate de contact: Cabinetul de avocatură Sârbu Abogados Madridwww.sarbu-abogados.euCalle de Los Hermanos Machado nr. 3 Bis - 28017 MadridTelefon: 642 344 000, 697 355 235Telefon/fax: 913 775 246E-mail: sarbu-abogados@icam.es

Notă: Materialele publicate la pagina Avocatul răspunde, sunt rezultatul studiului de speciali-tate efectuat în exclusivitate pentru Occidentul

Românesc şi nu pot fi reproduse.

ajutor de şomaj nici alt aju-tor şi de câteva luni este fără muncă şi am fost informată că dacă în interval de câteva luni (nu ştiu câte) nu lucrea-ză i se suspendă dreptul de muncă în Spania. Răspuns: Modificarea anunţată cu mare pompă în toate medii-le nu aduce nimic nou. Dacă dumneavoastră sunteţi au-tonom nu înseamnă că soţul dumneavoastră are drept de muncă automat. Au drept de muncă doar rudele de gradul I ale angajaţilor cu carte de muncă, nu ai posesorilor de societăţi comerciale sau au-tonomi. Persoanele care nu mai lucrează şi sunt înscrise la INEM în căutarea unui loc de muncă şi la 22 iulie 2011 erau posesori ai unui contract de muncă nu îşi pierd dreptul de muncă.

Rădăcinile l-au legat întotdeau-na pe Brâncuşi de pământul străbun. Se pare că totul a fost predestinat. Începând cu nume-le său, Brâncuşi, fiind conside-rat de specialişti a fi un cuvânt de origine traco-dacă, provenit de la “brânc”, păstrat şi în grea-ca veche, care însemna “dârz”. O spune şi Alecu Russo în lu-

crarea sa “Limba traco-geţilor”.Încă din planurile lui Brâncuşi din 1936 trebuia să apară ope-ra, care să povestească întreaga istorie a neamului, cu toate fră-mântările străbunilor, cu ocu-paţiile lor. Brâncuşi şi-a ancorat arta în acele semne străvechi şi simple, de veacuri înrădăcinate în sufletele noastre, de la Sanc-tuarele Sarmizegetusei, “unde ar fi vrut să înalţe nesfârşitului un stâlp aurit aşezat drept în mijlocul marilor sanctuare as-tronomice ale străbunilor. Stâl-pul ar fi vrut să-l înconjoare de pietre care să măsoare în cerc mersul stelelor. Pietre ca ale dacilor, spunea, un calendar ceresc, de unde vine lumina cea adevărată.” (Tretie Paleolog – De vorbă cu Brâncuşi).Comentând despre munţii pe care i-a colindat, Brâncuşi amin-teşte de “Dinţii Suliţelor, care , spunea, păstreză amintirile daci-lor, care se jertfeau de bunăvoie, ca să-i aducă lui Zamolxe cere-rile celor de pe pământ. În dru-murile bătute de Brâncuşi spre Mânăstirea Tismana, sculptorul de mai târziu, nu uită, că pe vremea dacilor trecea pe acolo o cale sacră. Poteci mile-nare duc în Câmpul lui Neag. Urcând către izvoarele Jiului ajungeam la vechea Hobiţă a dacilor transilvăneni, o aşeza-re la nord de Munţii Retezat. Iar dincolo de Jii urcă Munţii Orăştiei, unde peste cascade şi repezişuri se înalţă Cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, Cetatea Sanctuarelor Solare. Acolo, în mijlocul sanctuare-lor, legănat de tainicul murmur al pietrelor cu tâlc aşezate în ocol de zodii de către preoţii

“Semne se află peste tot. Numai să ştii să le vezi... Peste cascade şi repezişuri se înalţă cetatea Sarmizegetusei cea adevărată, ceta-tea Sanctuarelor Solare. Dăltuirile mele îşi au rădăcinile în chiar comoara aceea, ba chiar mai adânc.” - Constantin Brâncuşi

daci, Brâncuşi, nu degeaba şi-a ales piatra şi locul pentru a dăl-tui simboluri dacice.SEMNE DACICE ÎN SCULPTURA BRÂNCUŞI-ANĂDintr-o mărturie orală a lui Vasile G. Paleolog, prietenul lui Brâncuşi, apărută în pu-blicaţia Săptămâna din 1976,

într-un dialog al său purtat cu Brâncuşi, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în dru-mul reconstituirii potecilor co-pilăriei, care l-au dus la Hobiţa dacilor transilvăneni, la nord de Munţii Retezatului: pe un tăp-şan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în speri-eţi. La trei paşi de obrazul meu. Mi s-a întipărit în minte frumo-sul desen în linii frânte, care o străbăteau. Cine ştie cum de îl voi fi regăsit, când am cioplit apoi primele mele coloane? O clipă, cât veşnicia de lungă, ne-am privit, ochi în ochi. Noroc de piatra ce-o ţineam în mână. Am nimerit-o drept în şira spi-nării. Oare ce-o fi vrut să-mi vestescă cu preţul vieţii? A fost, fără îndoială un semn. Semne se află peste tot, numai să ştii să le vezi. În Cetatea Sanctu-oarelor Solare, n-ai visat şi tu - nu-i mult de atunci – că ţi-a luat foc casa din pricina Stâlpului meu? N-a fost oare un semn? Te-am zărit culcat cu braţele în lături legănat de tainicul murmur al pietrelor, cu tâlc aşezate în ocol de zodii de către preoţii daci. Ţi-ai închi-puit că am dat foc casei tale, cu focul Stălpului meu Nesfârşit. Mărturiseşte! şi ăsta tot un semn a fost. Dăltuirile mele îşi au rădăcinile în chiar comoa-ra aceea (de la Sanctuarele dacice – n.a.), ba chiar mai adânc. De asta mi-am împlân-tat Stâlpul la răspântia marilor drumuri. N-ar fi fost rău să-l înconjor şi pe el de pietre care să măsoare în cerc mersul ste-lelor. Pietre ca ale dacilor, un calendar ceresc – de unde vine lumina cea adevărată. Câte nu

Frumuseţile României18 AUGUST2012

SEMNE ŞI INSCRIPŢII DACICE ÎN SCULPTURA LUI

CONSTANTIN BRÂNCUŞIs-au povestit despre Stâlpul meu Infinit. E un act, un fapt de recunoştinţă infinită. Spre maturitate, elementele sale le-am găsit în semnul stâlpului, identic cu semnul fulgerului, strălucind de focul sufletesc, înşiruit în nesfârşit. Acum în-ţelegi puterea semnelor ce le aflăm pretutindeni? Cam aşa se întâmplă cu Stâlpul meu. Un semn care să reprezinte elanul omului. Respiraţia care îl însu-fleţeşte, o adevărată scară spre cer. Nu uita: rădăcinile care te leagă de un pământ anume, inevitabil te leagă şi de un anu-me meridian ceresc. Să te mai duci prietene, seara, aproape de Stâlp, urmărind stelele şi constelaţiile care se rotesc lent în jurul lui şi în jurul tău. Îm-brăţişează-l cu mâinile deschi-se. Multe curg din acest izvor. Du-te singur într-o noapte la Stâlpul Nesfârşitului. Vorbind despre Zăvoiul de la Hobiţa, cu fiul lui V.G. Paleolog, Tretie Paleolog, (autorul volumului de o inestimabilă valoare , “De vorbă cu Brancuşi”) îi măr-turiseşte că în zăvoi a crestat primul său lemn cu prima mea

cichie, termen oltenesc pen-tru un briceag arhaic, cu lama curbată. Poate acolo – de mi-ar fi fost dat s-o fac – aş fi înălţat acel templu al Dragostei - Dar formele şi semnele, meştere? - l-a întrebat Tretie Paleolog. Din Templu Dragostei cel vi-sat, n-am ştiut să desăvârşesc decât Poarta Sărutului. La în-ceput au fost doi îndrăgostiţi strâns îmbrăţişaţi într-un singur bloc, înălţat în chip de coloană - Pietrele au devenit simboluri ale omenirii şi ale dragostei. S-au cristalizat împlinindu-se sub forma acelei Porţi pe care tinerii o numesc astăzi Poarta Sărutului.Referindu-se la reîntoarcerea spre izvoare, la rădăcinile stră-moşeşti, arhetipuri ale unor idei sălăşluind în lucruri – cum spunea Platon, Brâncuşi a mers mai departe: Urmăream

să dau chip sărutului veşnic – acel sărut care la noi e cu-noscut de când lumea şi e săr-bătorit în fiecare primăvară, de Dragobete. Unii au văzut în porta mea întruchiparea bucuriei unei nunţi de la noi. Oare, nu-i explicasem lui Ion, pietrarul, că scrijeliturile de pe arhitravă înfăţişau veselia co-piilor şi a îndrăgostiţilor? Iată de ce mi-a venit să iau doi ti-neri de mână şi să-i trec de trei ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveţi noroc în dragoste, le-am spus eu în glumă. Ca să le aprind curiozitatea şi să-i în-demn să vadă mail limpede şi să gândească mai departe. CĂUTAREA PRIMITI-VULUI ÎN ARTĂ ÎNGE-MĂNATĂ CU GENIUL BRÂNCUŞIANÎn sculptura lui Constantin Brâncuşi simplitatea, primiti-vul în artă le găsim în rădăci-nile strămoşeşti, fiindcă tot din trecut eşti nevoit să porneşti, de la sămânţă, cum spunea, du-cându-ne în trecutul milenilor. Iar la Masa Tăcerii a simţit acea stare de reculegere, în amin-tirea celeilalte, pe care mama

frângea pâinea pentru noi şi ne împărţea colivă la zile de po-menire. Această operă a sa, cea din urmă, îi aducea aminte de atelierul din Impasse Ronsin, pe care o numise Masa flămân-zilor, unde împreună cu ceilalţi tineri schimba idei, se regăseau şi luau hotărâri. O masă grea din calcar. Era masa pe care în-făţişase oaspeţilor primele sale Măiastre. Dar întors din India ştia ce semnificaţie îi va da acelei mese, din trilogia de la Târgu Jiu. Mai întâi a vrut sa-i dea sensul meselor străbune, dindărătul altarelor. S-a gândit la o piatră de moară, străveche, ce semăna cu câte o pâine din grâul crescut sub razele soare-lui. Cele douăsprezece scaune au avut în cele din urmă, chip de clepsidre: Să fie masa ta numai o masă a pomenirilor? - Chiar aşa, dragă nepoate. E o

operă pentru generaţiile viitoa-re. Iată pentru ce masa mea e o masă de taină.Cina la care ea a fost folosită va mai avea loc iar şi iar, cât timp vor mai trăi oameni pe pământ. Mi-am aşe-zat Masa la început de drum, la începutul Căii sufletelor eroilor. Oricine va porni de la ea, să-şi amintească de pâinea ce-a primit-o de la părinţi şi de pâinea pe care şi el e dator s-o frământe (Tretie Paleolog “De vorbă cu Brâncuşi”). INSTITUŢIONALIZAREA LUI BRÂNCUŞITrilogia este opera, cu sculpturi pe care Constantin Brâncuşi dorea ca oamenii să le atingă cu mâinile, ca să să le treacă prin inimă ca osia luminii. Au fost şi oameni care, de-a lungul ani-lor, au gândit să le distrugă. Dar Trilogia sa a fost mai puternică şi a avut darul de a-l vindeca pe acela care o priveşte. Semnele, deşi deosebite între ele precum trei glasuri într-un cant au un înţeles unic - preamărirea vie-ţii în forme creatoare, spunea Brâncuşi. Ca şi Brâncuşi, operele sale ar trebui să se întoarcă, să rămână măcar temporar, prin rotirea lor în lume, într-un lăcaş dedicat operei, genialităţii sale şi să se adune astfel manuscrisele, fo-tografiile şi toate valorile care s-au risipit prin lume. De aceea trebuie instituţionalizat Brân-cuşi, printr-un Institut care să vorbească despre istoricitatea fenomenului Brâncuşi în bino-mul Om – Operă. Ca să nu se uite în viitor şi aceste grăitoare

şi puternice semne străvechi. De veacuri înrădăcinate în su-fletele noastre, îmbrăcate în semne şi simboluri dacice, in-vocând străbunii, operele sale nu pot dispărea niciodată. Dorul de a trăi prin şi în fiin-ţa acestui neam arde şi lumi-nează calea lungă a speranţei. Creaţia brâncuşiană este dorul ancestral, încărcat de bucurie amestecată cu tristeţe dar me-reu acel dor încărcat de lumini şi mistere. Şi aşa cum profetic spunea Brâncuşi : “Dacă într-o zi omenirea, cu toate înfăp-tuirile ei, va ajunge la capătul drumului - ei bine - omenirea noastră se va avânta dincolo, trecându-şi viaţa şi lumina asupra altor omeniri. Acesta este mesajul Stâlpului meu, străjuit de Masă şi de Poartă. Să arzi ca o flacără..să te pre-faci în fulger legând cerul cu pământul. Viaţa monumente-lo mele, înconjurate de fraţii mei arborii, va fi şi ea lungă. Nu uita: sunt trei opera des-chise larg către viitor. Stâlpul Nesfârşitului este negarea Labirintului. Este speranţa că-tre deplina armonie spre care omul tinde în univers”.Un material realizat de Elisabeta Iosif – Preşedinta Sucursalei Bucureşti a Ligii Scriitorilor

*Material prezentat la a XI-II-a Ediţie a Congresului de Dacologie 2012, cu tema: Pietrele dacilor vorbesc – Brâncuşi 2012

Costa Blanca 19AUGUST2012

La vârsta majoratului am re-simţit contactul cu Bucureştiul ca pe o puternică lovitură în plexul solar, după care nu m-am recuperat nici până as-tăzi. Cred că în primul an de studenţie nu concepeam să stau acolo nici o secundă mai mult decât timpul strict nece-sar pentru încheierea studiilor.

Abia după absolvire am reali-zat că oraşul mi se strecurase în sânge, devenind singurul loc în care simţeam că trăiesc, fără să mă plictisesc (prea tare).Ştiam, fireşte că nu se compara idila urbei noastre transilvane cu forfota metropolei balcani-ce. Chiar îmi dorisem schim-barea; aveam nevoie de o des-chidere mai mare, de o ieşire din cercul în care începusem să mă sufoc. Cu toate acestea, cu puţina mea experienţă de liceană la început de drum nu puteam să-mi închipui cât de şocantă avea să fie realitatea.Nu mărimea oraşului era pro-blema, ci mişcarea haotică,

viteza cu care se derula totul. Locuitorii capitalei erau veseli şi săritori, dar ardelencei din mine îi păreau uşor superfi-ciali. Priveau regulile mai cu indulgenţă, le considerau fă-cute pentru a fi încălcate, nu ca pe un ideal de atins, cum le priveam noi, sibienii. Erau ingenioşi, impulsivi, inovatori. „Sportul” unanim practicat la Bucureşti în anii optzeci era de fapt un slalom permanent, o luptă continuă pentru supra-vieţuire, un lanţ de delicte mai mult sau mai puţin cavalereşti. Obişnuită fiind cu ordinea

nemţească din burgul natal, îmi venea greu să mă adaptez traiului pe muchie de cuţit.Noi, ardelenii, suntem uneori cam căpoşi. Iau ca exemplu situaţia clasică de a întreba în autobuz unde trebuie să cobori pentru o anumită adresă. Mi s-a întâmplat la Bucureşti să fiu îndrumată de trei persoane deodată. Ba unii chiar au co-borât cu mine şi m-au condus la destinaţie, povestindu-mi cu lux de amănunte detalii priva-te. La Sibiu, în schimb aceeaşi situaţie m-a adus odată aproa-pe de exasperare: mergând din om în om în troleibuz, abia la al cincelea am reuşit să aflu informaţia pe care o căutam.

Întrebat fiind de ce nu mi-a răspuns de la început, omul mi-a replicat mirat „dar nu pe mine m-aţi întrebat!”. În fine, la Bucureşti, locuitorii plini de elan au contribuit rapid la risipirea timidităţii mele, de provincial precaut. Sunt conştientă că s-au scris destule despre farmecul Bucureştiului de ieri şi de azi. Nu mă voi expune pericolului de a repeta ce au spus alţii. Re-nunţ din start să iau la rând car-tierele şi locurile dragi, pentru că numai cei care le cunosc le-ar gusta la fel ca mine. E însă important de ştiut că, odată ce ai depăşit clipele de nesiguran-ţă generate de starea de alertă continuă, te molipseşti de la elanul generalizat şi începi să te simţi acasă, ca-ntr-o familie hiperbolic multiplicată. Zic, deci, că ar fi mare păcat să nu cunoască şi cei care n-au fost pe acolo senzaţia pe care ţi-o dă acea dizolvare în traiul flu-id, metropolitan. Intenţionat renunţ la enumerarea searbădă a unor repere spaţiale concrete şi mă axez pe momentele de revelaţie cotidiană incidentală, primele care dispar din memo-rie, pe nedrept, nefiind legate de o dată calendaristică anume sau de vreo adresă de pe harta oraşului.Ţin minte că odată, după ce începusem să mă simt mai în largul meu, am luat un trolei-buz din Piaţa Romană, care m-a dus de la un cap la altul al oraşului. Cred că era linia 79, până în Drumul Taberei, cu în-toarcere hăt, spre Dristor. Spre stupoarea mea am descoperit colţuri pe care nu le ştiam, car-tiere prin care viaţa părea să se scurgă într-un ritm mult mai uman, aproape ca-n patria mea transilvană. Drumul Taberei, de pildă, era populat de inşi nonconfor-

mişti, cu vederi pro-vestice, care parcă te lăsau să crezi că ai nimerit într-un alt oraş, mai modern. Era suficient să formezi un număr de telefon cu un prefix de centrală de cartier, şi, cu puţin noroc, gă-seai la celălalt capăt al firului un personaj dispus să con-verseze pe tema unei cărţi la modă („ Shogun”?) sau a unui film recent („Pas în doi”?). În schimb, pe Bulevardul Dacia sau pe lângă Piaţa Rossetti, abundau casele boiereşti, cu ziduri groase şi cu intrări somptuoase de marmură, lo-curi prin care simţeai mereu un fel de răceală. Cotroceniul, tot cu case, era mai aerisit, mai familiar şi mai cald, abor-dând un aer cumva intelectual; Balta Albă se scălda într-un veselie rustică, oarecum rura-lă, în timp Bercenii şi Vitanul aduceau mai degrabă a oraş industrial, modern. De atunci m-am obişnuit să nu judec pripit localităţile prin care trec, realizând că toate au mai multe feţe, care uneori chiar se pot contrazice între ele. Totuşi, un lucru îl au în comun toţi locuitorii de capi-tale: sunt toleranţi şi deschişi, probabil din cauză că sunt obişnuiţi să convieţuiască în bună pace pe un spaţiu relativ restrâns. De pildă, în mijloace-le de transport în comun nu se sfiesc să se înghesuie, reuşind însă, în acelaşi timp să păstre-ze o mină demnă, de nezdrun-cinat. Ştiu că acum, privită din afa-ră, viaţa noastră din anii opt-zeci se compunea ca un ta-blou sumbru, sufocant. Nu-mi propun să redau starea aceea de luptă continuă în care ne agitam în tinereţe, ca nişte oiţe condamnate la un statut subuman. Eram „vinovaţi” din start, pentru simplul fapt că ne născusem în „epoca de aur”. Pe atunci nu percepeam dra-matismul aşa de acut. Umoa-rea apăsătoare nu avea o densi-tate constantă; printre picături trăiam momente de bucurie, exaltări spirituale, desprinderi din cotidian. Aveam ca refugiu filmele de colecţie din arhivă, la care eram abonaţi; sau „The Wall”, al lui Pink Floyd, pe ecranul Palatului Pionierilor, într-o noapte organizată pe fu-riş de Florian Pitiş. Mai erau şi petrecerile, care ne ţineau o noapte întreagă cu chitara în mână; pe ici, pe colo câte un profesor de filozofie mai dis-trat, sau altul, de sport, entuzi-ast, încurajându-ne să privim peste gard sau să ne canalizăm agresiunile răzbunându-ne pe minge. Trăiam debusolaţi,

într-un iureş nebun, „fojgă-ind”, cum ziceam noi ardele-nii, printre nuanţe de gri.Dar oraşul era doar decorul, nu şi responsabilul acţiunii. Este acum o mare uşurare să constat că imaginea Bucureştiului nu se suprapune în memorie peste acea stare de angoasă. Teme-rea mea cu privire la revederea

cu capitala fantasmagoricei Republici Socialiste Române – acel halucinant „stat în curs de dezvoltare” - nu s-a adeve-rit. Revederea străzilor şi clă-dirilor, multe din ele renovate, mirosurile familiare de prin pieţele de cartier sau de prin li-brării, unghiul neschimbat sub care cade lumina solară de-a lungul Bulevardului Magheru, gustul prăjiturilor de la labo-ratorul de patiserie, la fel ca şi reţeta mititeilor de la „Carul cu Bere” au rămas aceleaşi. Nimic nu egalează comfortul unei simple plimbări printre studenţii de azi, ale căror fizio-nomii seamănă leit cu cele din generaţia noastră. Adevărata baie în supa antropică de oa-meni cu cod genetic înrudit cu al nostru, plimbarea pe străzile Bucureştiului confirmă şi azi ceea ce ştiam dintotdeauna: nu există distanţe. Nu sunt şi nu au existat.Consistenţa treptelor de mar-mură şi travertin ale faculăţii, tocite şi rotunjite, se simte la fel de bine şi prin pantofii noş-tri „Made Not in Romania”. Talpa noastră pare să soarbă febrilă energiile cu care se

În vizită acasă: Bucureşti

încarcă static ex-staticul ne-statornic din noi, care a plecat puţin în lume, să mai vadă ce şi cum. E momentul în care nu mai putem spune că ne aflăm la Bucureşti. Corectă ar fi mai degrabă formularea: Bucureştiul e în noi. Eu una l-am luat cu mine; călcâiele îmi vibrează imperceptibil la

gândul viitoarelor incursiuni în oraşul care mă aşteaptă, fără pretenţii şi fără ranchiună. Aţi mai pomenit călcâie zâmbind?

Gabriela Căluţiu SonnenbergBenissa - Costa Blanca

Tradiţii româneşti20 AUGUST2012

Denumirea „Gustar” vine de la faptul că în această perioa-dă se coc şi se gustă cele mai multe fructe. Luna august este a şasea în calendarul roman cu început de an la 1 martie şi luna a opta în calendarele iuli-an şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Din anul 8 Î. H., când luna a şasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poartă numele împăratului ro-man Augustus. În graiul românesc luna au-gust se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna seceri-şului) şi altele. Fiind o perioadă a anului în-cărcată cu numeroase şi im-portante activităţi economice ce se cereau a fi împlinite la timp şi cu mare rapiditate (secerişul, întreţinerea cultu-rilor, coasa a doua a fânului), luna august are un număr re-lativ mic de sărbători (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Sântămărie Mare, Sântion de Toamnă). Până la 14 august, credincio-şii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. În afara celor patru posturi de peste an (Crăciun, Paşti, Sânpetru şi Sântămărie), se ţineau posturi şi mai seve-re, aşa-numitele posturi negre, pentru căsătoria fetelor, vinde-

carea unor boli grele. Un post negru, cu suprimarea totală a alimentaţiei timp de şapte zile, câte o zi în şapte săptămâni la rând, se ţinea pentru dovedirea şi pedepsirea răufăcătorilor: hoţi, tâlhari. Persoana care ţine postul negru, de obicei o fe-meie iertată, se autoizola într-o cameră întunecoasă şi petrecea timpul în deplină curăţenie tru-pească şi sufletească (Moldova de Nord, Bucovina). Post ne-gru se ţinea, uneori, şi în zilele de vineri şi miercuri pentru să-nătatea şi prosperitatea famili-ei (Muntenia, Oltenia). • 1 August – Scoaterea Sfintei Cruci, Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului; Macaveii (Macabeii)Importanţa calendaristică a Sântămăriei Mari este sublini-ată de prefaţarea sărbătorii cu postul de două săptămâni (1-14 august), perioadă în care se organizează pelerinaje la mă-năstirile care au hramul Sfintei Fecioare. Această zi este nu-mită şi Macaveiul stupilor,

Luna August - “Gustar “

pentru că este ultima zi în care se mai poate aduna mierea, care, culeasă azi, capătă virtuţi miraculoase de vindecare. O altă denumire a zilei este Macaveiul ursului, acum înce-pând perioada de împerechere a urşilor. În această zi se ţine post pentru ca vitele să fie feri-te de urşi, dar şi de boli.• 6 August - Schimbarea la faţă; Probejenia Sărbătoarea ortodoxă Schim-barea la Faţă a Mântuitorului, pe Muntele Taborului, a fost suprapusă pe o sărbătoare, deja existentă în calendarul popular românesc, Probejenia.La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, de-acum iarba încetează să mai crească şi pleacă păsările migratoare. În unele zone se crede că berzele pleacă spre ţările calde, ducând rândune-lele pe spate, iar oamenii ţin sărbătoarea pentru ca păsările să ajungă cu bine.Nu e bine să pleci acum în că-lătorie, pentru ca s-ar putea să te rătăceşti, spune tradiţia. Din această zi oamenii nu se mai scaldă în apele râurilor, acestea începând să se răcească. În această zi se recoltează plante şi fructe de leac cu pu-teri vindecătoa: leuştean, avră-measă, usturoi, flori de muşe-tel, alune.

Tot în această zi se fac obser-vaţii meteorologice privitoare la toamna ce urmează. Se spune că cine se roagă azi să scape de o patimă (ex. be-ţie), va fi vindecat.De-acum se schimbă fructe-le, care până la această vreme fuseseră „veninoase”, apare „prima” dulceaţă a lor. Acum se gustă poama nouă din rodul viilor, spunându-se: “boabă nouă în gură veche”.La Probejenie este dezlegare la peşte şi struguri.• 15 August - Sfânta Maria MareÎn Panteonul românesc, Fecioara Maria este identi-ficată în mai multe ipostaze: Sântămăria Mare (15 august), Sântămăria Mică (8 septem-brie) cu sinonimele Maicii Precesta Mare şi Precesta Mică. Maica Precesta este numele popular al Fecioarei Maria, care are trăsăturile Ze-iţei neolitice şi este invocată în momentele de cumpănă. Sântămăria Mare deschide o

perioadă importantă a nunţi-lor (16 august -14 noiembrie), a târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă, a praznicelor de pomenire a morţilor, dar şi a pomenilor date pentru cei vii. Sântămăria Mare este cea mai îndrăgită divinitate feminină a Panteonului românesc, pe care fetele o invocă pentru grăbirea căsătoriei, femeile pentru uşu-rarea naşterii, păgubiţii pentru prinderea hoţilor, descântătoa-rele pentru vindecarea bolilor.În satele noastre, acum se an-gajează pândarii pentru vii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. Pe 15 august este celebrată o importantă sărbătoare orto-doxă, cea a Adormirii Maicii Domnului, sărbătoare cunos-cută în tradiţia populară şi ca Sfântă Măria (Sântămăria) sau Sfântă Mărie Mare. În centrul marii sărbători se află Fecioară Măria, cea mai îndrăgită figură feminină din calendarul religi-os, cunoscută în tradiţia popu-lară românească şi ca mijloci-toare pentru oameni în faţă lui Dumnezeu. În ziua Judecăţii de apoi, Maica Domnului va fi cea care va da cu năvodul prin iad, iar sufletele celor care vor reuşi să se agaţe de plăsele năvodului vor fi iertate de păcate. Sărbătoarea Sfintei Mării Mari este o sărbătoare pe care nu trebuie să o ignori dacă doreşti să aduci în casa ta prosperitatea şi bunăstarea şi să ai parte de sănătate şi linişte sufletească, dacă doreşti să te căsătoreşti sau să ai o naştere uşoară, dacă doreşti ca Maica Domnului să te ajute să izbân-deşti asupra răuvoitorilor şi a hoţilor. Nici postul care pre-cede această sărbătoare (1-14 august) nu trebuie trecut cu ve-derea. Este considerat la fel de important ca şi Postul Paştelui şi ar fi bine să fie ţinut în gând şi fapte bune, dar şi abţinere de la mâncărurile considerate de dulce. Cele mai frumoase tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de

Sfântă MăriaÎn anumite zone rurale ale ţă-rii, în preajma acestei zile, viile sunt date spre protecţia pânda-rilor. Totodată, descântătoarele leagă ciocul păsărilor astfel încât acestea să nu mai poată prada viile şi să strice strugu-rii. În acelaşi timp, gospodine-le dau de pomană din strugurii care s-au copt timpuriu, iar în regiunea Munteniei, împart fa-guri de miere şi prune că să fie de sufletul celor adormiţi. Tot în această zi de 15 august se cinstesc cei adormiţi iar cei care poartă numele Sfintei Marii sunt pomeniţi în cadrul slujbelor religioase. Nici ziua de dinaintea marii sărbători nu este lipsă de importanţă în folclorul religios românesc. 14 august este considerată a fi Ziua Cercurilor Sfintei Mării, zi ce este ţinută de către toa-te femeile însărcinate. Ele nu trebuie să muncească sau să trebăluiască în această zi dacă îşi doresc să aibă parte de o naştere uşoară, iar pruncul lor să fie sănătos şi binecuvântat de Dumnezeu. Se crede că fe-meile însărcinate care nu ţin această zi se vor chinui la naş-tere şi vor naşte în dureri mari. De asemenea, în anumite zone ale ţării, este interzis să găteşti mâncare la foc cu două zile în aceste zile. Alfel rişti să atragi asupra ta necazuri în sănătate sau chiar năpasta focului.Florile care sunt culese de sfântă Mărie Mare sunt puse la icoane, considerându-se ca

având puteri sfinte şi tămă-duitoare şi alinând durerile în caz de nevoie, dar şi protejând împotriva fulgerelor. Există totodată o anumită plantă cu-noscută în popor sub numele de palma Maicii Domnului. Culeasă în ziua sfântă a sărbă-torii, această plantă se adaugă în apa de scăldătoare. Se cre-de că această plantă plăcută Maicii Domnului are rolul de a menţine trupul frumos şi să-nătos, ferindu-l de boli. Mai mult, fetele care doresc să se mărite trebuie să spele cu apa de busuioc icoana Maicii Domnului pentru că Fecioara să le ajute să-şi întâlnească alesul. De asemenea, ziua de 15 august este ultima zi a verii când florile pot fi culese şi să fie bune de leac.În anumite zone ale ţării, s-a păstrat obiceiul ca fetele tinere, de măritat, să culeagă năvalni-cul în această zi, o plantă ce creşte în zonele cele mai taini-ce ale pădurilor. Nu oricine are acces la ea şi o poate găsi, însă cea care o culege va avea par-te de o căsătorie cu un bărbat cumsecade şi plăcut lui Dum-nezeu. Pentru ca peţitorii să poposească în gospodăria fetei respective, planta trebuie pur-tată în sân pe tot timpul zilei. Conform unei alte datini din bătrâni, în această zi, uşa tre-buie ţinută deschisă pentru a o primi cum se cuvine pe Maica Domnului. În casa în care va intra, Maica Domnului va adu-ce binecuvântare şi alinare. Conform unei alte supersti-ţii populare, este interzis ca în această zi să îţi tunzi părul şi să îl arunci, la fel cum este interzis şi să mergi înapoi. De ce? Pentru că dacă nu respecţi întocmai aceste datini, dracul va râde, iar Maica Domnului se va întrista şi va plânge. Ziua de Sfântă Mărie Mărie este o sărbătoare de tranzit ce face legătura între vară şi toamnă. Odată trecută această sărbătoare, se crede că toamna îşi poate intra în drepturi ori-când. Totodată, după această

sărbătoare, se pot oficia din nou căsătoriile în biserică şi începe sezonul iarmaroace-lor şi al târgurilor de toamnă. În acelaşi timp, vremea poate fi şi ea prognozată în funcţie de anumite semne. Înflorirea trandafirilor chiar de Sfântă Marie Mare trădează sosirea unei toamne blânde şi îndelun-gate. Nu puţini sunt cei care îşi ser-bează numele în această zi. Nu puţini sunt însă nici cei care consideră această zi ca fiind potrivită pentru pomenirea morţilor, iar nu pentru celebra-rea viilor. Serbarea numelui Sfânta Maria ar trebui să aibă loc pe 8 septembrie, când se celebrează Naşterea Maicii Domnului şi nu pe 15 august, când este celebrată adormirea Maicii Domnului, obştescul sau sfârşit şi trecerea în rândul sfinţilor. Totodată, perioada dintre Sfânta Măria Mare (14 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) este considera-tă perioadă ideală pentru efec-tuarea lucrărilor de toamnă şi pentru semănături. Se crede că rugăciunile care sunt spuse din inimă către Maica Domnului în această zi sunt mai ascultate că nicioda-tă. Sfânta Maria este cunoscu-tă şi că patroană a marinarilor şi de aceea pe 15 august este sărbătorită şi Ziua Marinei. • 29 August - Tăierea capului Sf. IoanÎn această zi nu se mănâncă struguri şi nu se bea vin (fiind asociate cu sângele), pentru că amintesc de tăierea capului Sfântului Ioan. De asemenea, nu se mănâncă usturoi, ceapă, mere, pere, în general fructe şi legume rotun-de, care seamănă cu un cap. Nu se mănâncă nici varză, pentru că, pe varză i-a fost tă-iat capul sfântului (sărbătoarea numindu-se şi “Ioan taie capul pe varză”). În această zi, din acelaşi mo-tiv, nu se foloseşte nici cuţitul, alimentele fiind rupte cu mâna. Se ţine post, se mănâncă nu-mai struguri sau se ajunează. Se spune despre copilul născut în această lună că: • va fi frumos, cu ochii mari, iubit de mai-marii lui, puţini la număr ca dânsul, aplecat la bună rânduială, la adevăr şi dreptate, cu bună înţelegere în viaţa sa • părinţii nu-l vor iubi, de alţii va fi căutat şi îngrijit, iar fapte-le lui nu vor aduce mulţumire unora • va avea mare mânie, va fi om vrednic şi va face lucrurile sale spornice, va avea mari norociri şi vrednicii • va fi bun povăţuitor pentru alţii şi lucrător de multe lucruri bune, deştept, fără de nici un rău • îi va plăcea mult dreptatea, cinstea şi mândria şi va fi om voinic. Un material realizat de Timeea Opreanu – Cluj Napoca

Pepenele galben este vedeta sezonului. Cu pepene galben se pot face o grămadă de pre-parate, dar dintre toate noi am făcut o pasiune pentru supa de pepene. Şi pentru ca plăcerea să fie maximă avem două reţete. Prima supă de pepene este perfect potrivită pentru zilele de vară. Este gustoasă, sănă-toasă şi tonică. Pentru patru porţii mari ai nevoie de:• un pepene galben potrivit şi bine copt • cinci-şase linguri de smântână• un iaurt mic, o lingură de miere Tot ceea ce trebuie să faci este să tai pepenele în două şi să scoţi miezul. Pune mie-zul tăiat în bucăţi în blender, adaugă iaurtul, smântâna şi mierea. Combină totul bine, în câteva impulsuri. Poţi pune piper, nucşoară sau puţină scorţişoară. Dacă vrei poţi adauga miere sau iaurt până

ajunge la gustul şi consietenţa care este pe placul tău. Lasă supa la frigider până când se răceşte bine. Serveşte supa cu fructe de pădure congelate puse direct în supă (afine sau zmeură) şi adaugă frunze de mentă tocate foarte mărunt. Este delicioasă!A doua supă de pepene este un preparat inedit, care îşi poate găsi un binemeritat loc la o cină specială. Pentru pa-tru porţii mari ai nevoie de:• un pepene galben potrivit,

Iaurtul este un ingredient ideal. Este ieftin, se găseşte oricând, este sănătos şi face mâncărurile gustoase. Mer-ge la fel de bine în sosuri, în ciorbe şi supe, şi este detaliul care face prăjiturile de casă, savuroase. O dovadă, puiul cu iaurt. Puiul devine un savuros pre-parat în acest fel. Este uşor de făcut şi inedit. Ingredientele necesare pentru patru-cinci porţii sunt:• trei borcane de iaurt simplu de 125 (sau 150) de grame• patru pulpe de pui (sau cio-cănele, ori aripioare) • un ardei iute verde, mic • trei-patru căţei de usturoi • o bucăţică de ghimbir • sucul de la jumătate de lă-mâie, plus câteva felii de lă-mâie • o legătură de pătrunjel, sare, piper şi puţin ulei. Răstoarnă borcanele de iaurt într-un vas şi bate-le cu o fur-culiţă până se omogenizează şi se lichefiază. Adaugă în iaurt ardeiul iute şi usturoiul tocate mărunt, ghimbirul dat prin răzătoarea fină, sucul de la jumătate de lămâie şi un praf de sare. Amestecă. Curăţă carnea de piele (dacă vrei), şi pune-o în marinata de iaurt. Lasă carnea să stea în iaurt patru-cinci ore. Ameste-că măcar o dată. Încinge ulei într-o tigaie şi

Am rămas cu nişte vişine în congelator şi cum trebuia să fac loc pentru fructele proas-pete ce vor veni, am făcut o prăjitură delicioasă. E adevă-rat că bundt cake cu vişine nu e cea mai dietetică prăjitură din lume, dar consumată cu

Bucătăria de acasă 21AUGUST2012

Calendarul ortodox - august 2012

Meniu pentru o zi caniculară

Pui cu iaurt

Bundt cake cu vişine

S u p ă d e p e p e n e

Indiferent dacă suntem în vacanţă sau acasă, vara dorim să ne răcorim, să ne relaxăm şi ne displace gândul de a sta în bucătărie, „păzind” oalele aburinde. Cu toate acestea, dorim să ne bucurăm de mâncăruri delicioase, care se prepară rapid, deşi afară temperaturile sunt în continuă creştere. Având în vedere varietatea de fructe şi legume proaspete pe care ni le pune la dispoziţie acest sezon, iată că este posibil să te hrăneşti sănătos şi gustos, fără a pierde timp inutil în bucătărie. Vrei să pregăteşti ceva delicios celor dragi, în timp record, cu minimum de efort? Nimic mai simplu! Găseşti, mai jos, câteva sugestii savuroase, gata în câteva minute. Poftă bună! Ana Cristina Maimer - Sinaia

dar foarte bine copt şi proaspăt • 200 de mililitri de vin alb sec• o lingură de fistic zdrobit bine• un ardei verde pentru ornat şi câteva felii de jambon sau salam foarte uscat şi de foarte bună calitate. Pune într-un blender miezul pepenelui împreună cu vinul şi mixează. Adaugă fisticul mă-cinat şi dă la rece. Serveşte un bol de supă în care ai pus câte-va bucăţi de jambon sau feliile de salam uscat şi decorează cu ardei verde tocat mărunt.

răstoarnă şi puiul şi marinata, dintr-o dată. Ţine totul la foc iute cinci minute, apoi la foc moale alte 10 minute, până se pătrunde carnea. Este gata când sosul se leagă şi sca-de bine. Potriveşte de sare şi

piper. Adaugă trei-patru felii de lămâie tăiate în patru şi o mână de pătrunjel tocat fîn. Lasă încă două-trei minute pe foc şi serveşte fierbinte cu pâine proaspătă sau mămăligă moale.

măsură, nu îngrăşă pe nimeni. Ca să faci bundt cake cu vişi-ne ai nevoie de: • patru ouă• două căni cu zahăr• o cană cu lapte• o cană de ulei• patru căni cu făină

• un plic de praf de copt şi jumătate de linguriţă de bicar-bonat de sodiu alimentar• o cană de vişine fără sâm-buri, proaspete sau congelate, pe care le poţi înlocui cu alte fructe, de exemplu căpşuni. Am amestecat toate ingredi-entele solide. Le-am adăugat pe cele lichide şi am mixat bine. Am uns tava cu ulei şi am tapetat-o cu făină. Alua-tul ajunge pentru două tăviţe dreptunghiulare de chec, dar eu am folosit o tavă rotundă cu gaură în mijloc. Am tur-nat compoziţia în tavă şi am presărat desupra vişinele date prin făină. Am dat la cuptorul preîncăl-zit, la foc mic, pentru apro-ximativ 30 de minute. Nu va uitaţi la ceas, ci faceţi testul scobitorii! Fiecare cuptor coa-ce diferit aşa că timpul nu e relevant. Am scos checul din cuptor şi l-am răsturnat pe o farfurie apoi l-am pudrat cu zahăr. 100 de g de bundt cake cu vi-şine conţine: 341 calorii, 8,1 g proteine, 12.1 g lipide, 60 g carbohidraţi. Poftă bună!

Afinele, acele mărgeluţe de culoare albastru închis, sunt fructele munţilor, fructe care captează toată energia solară de pe platourile în-alte şi se transformă într-o hrană bogată în vitamine, gata să îi ofere organismu-lui puterea de a se revigora. Au un gust dulce acrişor iar efectele lor terapeutice sunt atât de miraculoase în-cât pot înlocui cu succes medicamentele. Afinele sunt originare din America de Nord, de unde, anual, vin aproximativ ju-mătate din cantitatea consu-mată la nivel global. Colo-niştii europeni au descoperit afinele odată ce au intrat în contact cu americanii nativi şi le-au adus şi pe bătrânul continent. Doar abia în se-colele XX şi XXI afinele au devenit cunoscute iar afec-tele lor terapeutice au fost descoperite. Afinele conţin vitamină A, E, F, PP, complexul de vi-tamină B, C, K, mangan, antioxidanţi, fibre şi multe alte substanţe care ţin la distanţă pericolul. Dar hai să descoperim ce rol au toate acestea în sănătatea organismului nostru. 9 beneficii ale consumului de afine Afinele previn cancerul şi sunt un adjuvant în comba-terea lui. Afinele conţin un antioxi-dant puternic, numit acid elagaic, care previne apari-ţia mutaţiilor şi maligniza-rea celulelor din organism. Se recomandă cure de cel puţin trei săptămâni cu afi-

22 AUGUST2012 Terapia verde

ne sau alte fructe de pădure (mure, zmeură, fragi, coacă-ze) care să conţină această substanţă pentru a preveni apariţia cancerului. De asemenea, există studii care demonstrează că o cură cu afine poate inhiba proli-ferarea cancerului la colon şi chiar poate induce moar-tea celulelor canceroase. Un alt studiu a fost realizat între 1984 şi 2002 pe un eşantion de 66.940 de femei şi s-a descoperit că acelea dintre ele care consumau alimente bogate în chempfe-rol (o flavonoida conţinută în cantităţi considerabile în afine) au avut un risc cu 40% mai mic de dezvoltare a cancerului la sân sau can-cer ovarian. Afinele îmbunătăţesc func-ţiile creierului şi previn apariţia bolii Alzheimer Un studiu realizat la o uni-versitate din SUA a scos la lumina faptul că un consum regulat de afine poate aju-ta la prevenirea îmbătrânirii sistemului nervos, a apariţiei bolilor precum Alzheimer şi păstrează funcţiile cognitive şi motorii. De asemenea, afinele ajută la îmbunătăţi-rea funcţiilor creierului, a capacităţii de memorare şi învăţare. Toate acestea se datorează antioxidanţilor din afine care împiedică proce-sul de îmbătrânire celulară la nivelul sistemului nervos. Beneficiile laptelui de capră Oare cine nu a auzit că Regină Cleopatra îşi men-ţinea frumuseţea cu care a cucerit împăraţii români cu ajutorul laptelui de ca-pră? Da, este adevărat. În Egiptul Antic, laptele de ca-pră era sacru şi era folosit drept ofrandă pentru zei, iar aristocratele îl foloseau pen-tru a-şi menţine frumuseţea şi elasticitatea pielii. Grecii i-au descoperit calităţile ex-traordinare şi îl consumau ca pe un medicament în tratarea bolilor pulmonare şi a altor afecţiuni. Chiar Hipocrate numea spumosul lapte „lichid miraculos”. Şi strămoşii noştri foloseau lap-tele de capră pentru a înde-părta deochiul, pentru a trata infertilitatea masculină şi fe-

minină şi bolile de stomac. În prezent, în majoritatea civilizaţiilor dezvoltate, se consumă laptele de vacă. Consumul de lapte de vacă este recomandat pentru că se crede că este un obicei sănătos dar, de fapt, aces-ta poate fi cauza alergiilor, cariilor, colicilor la copii, bolilor de inimă, artritei şi chiar a cancerului. În locul laptelui de vacă puteţi con-suma lapte de capră pentru că, deşi este mai dificil de procurat şi este puţin mai scump, este foarte bun pen-tru santatate. Ce trebuie să ştim despre laptele de capră? În primul rând, laptele de capră nu provoacă alergii. El este mai uşor de digerat de organism decât laptele de vacă pentru că este de calitate superioară. În gene-ral, laptele de capră este alb deschis la culoare iar gră-simea din el este dispersată uniform în masa sa şi nu se adună la suprafaţă ca cea a laptelui de vacă. Laptele de capră conţine vitamine, minerale, electroliţi, enzime, proteine şi acizi graşi care sunt cu uşurinţă absorbiţi de organism. Ştiaţi că, pentru a digera lapte de capră, orga-nismului nostru îi ia 20 de minute în timp ce pentru laptele de vacă îi trebuie până la 24 de ore?

Infertilitatea masculină şi feminină, tratată cu lapte de capră Laptele de capră a fost fo-losit încă din vremea stră-moşilor noştri în tratarea in-fertilităţii. Explicaţia ar fi că laptele de capră stimulează sistemul endocrin, îmbună-tăţind activitatea gonadală şi secreţia de hormoni mascu-lini. În plus, aminoacizii din laptele de capră îmbunătă-ţesc calitatea spermei. Pen-tru a trata infertilitatea, se recomandă consumul unei jumătăţi de litru de lapte de capră zilnic, amestecat cu suc de năpraznic sau iar-bă de năpraznic pisată (câte 2-3 linguri de zi).Laptele de capră, bun pentru slăbit Laptele de capră este bo-gat în calciu iar organismul nostru îl asimilează foarte bine. Un studiu recent pu-blicat în American Journal

of Clinical Nutrition spune nu numai că avem nevo-ie de calciu pentru că este foarte bun în dietele pentru slăbit, dar explică şi de ce. Studiul a fost făcut pe fe-mei cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani, au fost îm-părţite în două grupe: unele au consumat mai puţin cal-ciu, iar altele mai mult timp de un an de zile. La sfâr-şitul studiului, s-a constatat că femeile care aveau doză

de calciu mai mare aveau o rată de ardere a grăsimilor de 20 de ori mai mare de-cât a celor care consumau mai puţin calciu. În plus, primele erau mai sănătoase pentru că, atunci când orga-nismului nu i se oferă doză necesară de calciu, începe să îşi ia resursa din oase pentru a funcţiona normal. Ştiaţi că un pahar de lapte de capră asigură 32% din necesarul de calciu zilnic în timp ce un pahar de lap-te de vacă acoperă numai 23%? Un studiu medical a scos la iveală faptul că fe-tele care consumau regulat lapte de capră în adolescen-tă au avut un risc mai mic de a dezvolta osteoporoză pentru că au avut o densita-te osoasă bună. Calciul din laptele de capră este uşor de asimilat şi este necesar sistemului osos dar asigură şi buna funcţionare a între-

gului organism. Calciul din laptele de ca-pră ne protejează de can-cer Spuneam mai devreme că un pahar de lapte de capră asigură 32% din necesarul zilnic de calciu şi că acesta este foarte bun pentru oase. Dar ştiaţi că organismul nos-tru are nevoie de calciu nu numai pentru oase ci pur şi simplu pentru a funcţiona? Da, şi că să susţinem aceas-tă afirmaţie, studii recente spun că un aport necesar de calciu ajută la protejarea colonului de subtanţele care determină formarea celulelor canceroase, reduce cu până la 55% riscul de cancer la sân, întăreşte sistemul osos slăbit de fluctuaţiile hormo-nale cauzate de menopauză, previne migrenele, reduce efectele sindromului pre-menstrual, hrăneşte muşchii, reglează activitatea enzime-lor etc. Laptele de capră este bun pentru copiii subdezvoltaţi Laptele de capră este o sur-să preţioasă de minerale şi vitamine şi este recomanda-bil copiilor care au tulburări de creştere pentru că îi aju-tă să recupereze întârzierea dezvoltării sistemului nervos şi a abilităţilor cognitive. Condimentele şi sarea - Beneficii sănătoase Sarea de bucătărie (clorura de sodiu, NaCl) este un ali-ment indispensabil organis-mului, contribuind la men-ţinerea volumului lichidelor extracelulare. Doza optimă este de 5g/zi, considerând

inclusiv sarea ascunsă în di-feritele alimente, pentru că există sare până şi în fructe. Sarea este bogată în oligo-elemente şi săruri minerale: calciu, magneziu, potasiu, iod şi fluor. Este recoman-dat să se consume sare îmbogăţită cu iod pentru a preveni tulburările de func-ţionare a glandei tiroide. Sarea de mare este săracă în iod, pentru că acesta se evaporă în cursul procesului de cristalizare. 1 g de sare de bucătărie conţine 400 mg de sodiu. Sarea este prezentă în mod natural în majoritatea ali-mentelor (lapte, carne) şi în toate produsele industriale, deoarece îmbunătăţeşte gus-tul şi ajută la conservarea îndelungată. Datorită acestei răspândiri nu trebuie să ne facem probleme în legătură cu aportul de sare, organis-mul va primi suficient sodiu şi fără să punem cu mâna noastră sare în bucate. Ierburile şi condimentele re-prezintă un capitol special al alimentaţiei, pentru că se folosesc în cantităţi mici, au valoare calorică scăzută şi pot îmbunătăţi sau chiar schimba gustul unui produs, făcându-l delicios. A avea o alimentaţie echilibrată pre-supune să consumăm mân-care gustoasă, care să ne facă plăcere din toate punc-tele de vedere, iar condi-mentele şi ierburile aromate pot înlocui cu succes sarea şi uleiul din bucătărie. În plus unele dintre ele au şi proprietăţi medicinale.

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

Sănătate din vârful munţilor

Mica publicitate 23AUGUST2012

OFERTE - COLABORARE

< Duo muzical Puiu şi Doina Costea, oferă în orice zonă a Spaniei, o atmosferă specială la nunţi, botezuri şi orice alt fel de petrecere prin muzică populară ardelenească, etno şi muzică uşoară de cea mai bună calitate. Echipa de specialişti realizează efecte luminoase specifice fiecărui eveniment. Preţurile sunt negociabile. Mai multe informaţii la telefon: 626 568 729, 649 031 754.< Solişti de muzică populară românească (duet), căutăm instrumentişti (orgă, vioară, fluier...) din zona Alcalá de Henares sau oraşe apropi-ate în vederea alcătuirii unei formaţii pentru spectacole, nunţi, evenimente. Persoana de contact: Iancu Aurica, telefon: 677 101 964, sau e-mail: hajbobby@yahoo.es< Licenţiată în psihopeda-gogie şi cu diplomă de engleză-Şcoala Oficială de Limbi-Coslada, dau clase de ajutor şcolar în limba spaniolă, matematică, cunoştiinţe de mediu şi engleză pentru copiii români din Coslada. Mai multe informaţii la telefon: 911 281 622

OFERTE ŞI CERERIDE MUNCĂ

< Bărbat serios şi muncitor, caut de muncă în construcţii sau ca şofer repartitor în co-munitatea Madrid. Telefon: 672 934 980.< Doamnă serioasă şi respon-sabilă caut de muncă (internă sau externă) în comunitatea Madrid. Am experienţă în menaj, curăţenie, să îngrijesc persoane în vârstă. Am dis-ponibilitate pentru a înlocui o persoană pe perioada vacanţei (ca internă/externă, curăţenie, etc.). Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723.< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, caut de muncă în comunitatea Madrid ca in-ternă, sau cu ora. De aseme-nea, pot înlocui pe perioada vacanţei de vară, o persoană

care lucrează ca internă. Mai multe informaţii la telefon: 642 729 723.< Doamnă, în vârstă de 52 de ani, serioasă, caut de mun-că ca şi internă în comunita-tea Madrid sau Valladolid. Am experienţă în serviciul domestic, bune referinşe şi un curs pentru îngrijirea persoa-nelor în vârstă. Telefon: 642 961 380.< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, 40 de ani, de pro-fesie asistent medical, caută de muncă ca şi internă în orice regiune. Are o experienţă de peste 10 ani în serviciul do-mestic în Spania. Mai multe in-formaţii la telefon: 665223757< Tânăr serios, caut de lucru pe o platformă petrolieră ma-ritimă sau gaz, în orice zonă a lumii. În acest sens, aş vrea să susţin probă de lucru sau să depun CV-ul. Cine are in-formaţii despre aşa ceva, vă rog să mă contactaţi la tele-fon: 679 904 511 sau e-mail: gserban14@yahoo.com. Nu răspund la beep! Mulţumesc.< Tânăr, 38 de ani, caut de lucru în orice domeniu ca şo-fer-categoria B, sau ca stivui-torist, peon în construcţii. Mai multe informaţii la telefon: 617 884 980.< Caut croitoreasă cu ex-perienţă pentru un atelier în Guadalajara. Mai multe infor-maţii la telefon: 642 767 332.< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, 47 de ani, caut de muncă în curăţenie, ca exter-nă în Comunitatea Madrid. Am drepturi legale de muncă, experienţă şi bune recoman-dări. Telefon: 692 331 305.< Doamnă serioasă, munci-toare, 42 ani, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Am experienţă de peste 5 ani în curăţenie, călcat, îngrijit copii şi bătrâni. Am referinţe foarte bune. Mai multe informaţii la telefon: 617 933 417.< Tânără 30 ani, caut de muncă în orice zonă a Spaniei în următoarele domenii: cu-răţenie la domiciliu/firme, în fermă de animale, îngrijit per-soane în vârstă, curăţenie în restaurante, domenii în care am experienţă. Mai multe in-

formaţii la: 642 982 951< Fizioterapeut, caut de muncă în domeniu în zona Madrid. Dacă aveţi dureri sau aveţi nevoie de recuperare, sunaţi la telefon: 664 060 124< Inginer mecanic, caut de muncă în domeniu sau ca şo-fer, categoria B. Posed permis de conducere (din 1990) spa-niol. Am drept de muncă. Mai multe informaţii la telefon: 617 080 531< Doamnă serioasă, munci-toare, 4o de ani, caut de mun-că în Comunitatea Madrid. Am experienţă în curăţenie, călcat, îngrijit copii sau bă-trâni. Mai multe informaţii la telefon: 697 330 751< Doresc angajare/cola-borare (Alcorcón, Madrid, provincia Madrid) ca elec-trician modernizare, auto-matizare şi reparaţii capitale utilaje industriale (strunguri, freze, maşini de rectificat...) domenii în care am 21 de ani de experienţă, şi, ca tehnici-an IT (reparaţii calculatoare desktop /laptop, hardware/software) am o experienţă de 6 ani. Mai multe informaţii la telefon: 632 631 903 sau e-mail: artene_iulian@yahoo.com< Tânără, 28 de ani, caut de muncă în Madrid ca internă sau externă. Telefon: 632 608 564< Asistent medical stomato-logie, vârsta 27 ani, din zona Madrid, caut un loc de muncă în domeniu. Experienţă în sto-matologie 3 ani. Mai multe in-formaţii la telefon 626 835 872< Tânără, 27 de ani, singură şi fără obligaţii, din Mérida, caut de muncă în orice zonă a Spaniei. Ca bucătărească sau ospătară. Am experienţă în bucătăria spaniolă, româneas-că şi italiană. De asemenea, am experienţă în îngrijirea copiilor. Mai multe informaţii la telefon: 695 740 277< Electrician în construcţii ci-vile, caut de muncă în domeniu dar şi în reforme. Ofer recom-pensă! Telefon: 642 756 225< Familie serioasă din Madrid, căutăm de muncă ca matrimoniu. Soţul posedă car-net de conducere, categoria: B, C şi tractor. Mai multe infor-

maţii la telefon: 697726258<Caut de muncă. Ca măcelar, am o experienţă de 13 ani. Şofer B, C, D, E, experienţă - 2 ani, sau motostivuitorist – experienţă 1 an. Telefon: 617 613 160

ÎNCHIRIERI

< Închiriez o cameră pen-tru o persoană, în Madrid. La 5 minute de staţia de metro Usera. Bucătărie mare, gaz natural, internet. Preţ 150 euro, plus cheltuieli. Mai multe informaţii la telefon: 672 586 559.< Închiriez cameră în Madrid, la 5 minute de staţia de metro Batan (linia 10), pentru o doamnă/domnişoară, începând cu data de 1 iulie. Preţ, 200 euro + cheltuieli. În aparta-ment locuiesc doar două per-soane. Mai multe informaţii la telefon: 687609782.< Închiriez o cameră pen-tru un cuplu în Moratalaz, foarte aproape de mijloacele de transport şi supermarket-uri, cu orice dată. Mai multe informaţii la telefon: 642 832 651 sau 634 653 237.< Închiriez cameră în Atocha Renfe pentru o persoană sau pentru o doamnă internă, în-cepând cu 01 aprilie 2012. Telefon: 698 495 159.< Închiriez cameră pen-tru o persoană, doamnă (domnişoară) în zona Las Veredillas. Persoane puţine (2) apartament 3 camere, condiţii foarte bune, cu orice dată a lunii. Pret 180€. Pentru mai multe informaţii sunaţi la: 642 861 179.< Închiriem avantajos cameră pentru o doamnă in-terna, în Madrid-Entrevias. Pret 100 euro, cu cheltueli incluse. Telefon de contact: 697 774 620.< Se închiriază o cameră pentru o persoană, într-un apartament liniştit în Leganés. Preţ informativ, 190 euro. Mai multe informaţii la telefon: 666 737 014.< Închiriez cameră de matri-moniu în Torrejón de Ardóz, începând cu orice dată a lunii în curs. Condiţii foarte bune:

Anunţurile de mică publicitate sunt GRATUITE!Contactează-ne!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon: 642 823 497 (luni-vineri,

11:00–19:00) Occidentul Românesc

nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

internet, piscină, puţine per-soane în apartament, staţie de autobuz în faţa blocului. Preţul camerei este de 210 euro pen-tru o familie sau 170 pentru o persoană. Mai multe informaţii la rtelefon: 642 853 948.< Închiriez o cameră pen-tru o familie sau o persoană singură în Moratalaz/Madrid, într-un apartament aproape de mijloacele de transport. Preţ informativ, 230 euro. Mai multe informaţii la telefon: 655 641 665.< Închiriez cameră în Madrid la 5 minute de metro, staţia Batan (L 10) pentro o persoană, de preferinţă femeie, cu orice dată a lunii decem-brie. În apartament mai locui-esc doar două persoane. Preţ informativ, 200 euro plus chel-tuieli. Mai multe informaţii la telefon: 687 609 782

VÂNZĂRI

< Vând casă din cărămidă în Ocna Mureş, judeţul Alba, compusă din 2 camere şi bucătărie, 2 dependenţe şi bucătărie de vară. Ieşire la strada principală este de 60 m liniari. Suprafaţa totală de teren (casă, curte şi grădină) este de 1500 mp. Mai multe informaţii puteţi obţine la tel-efon: 685 200 755.< Se vinde urgent casă în Câmpia Turzii, judeţul Cluj, situată aproape de combinat şi gară, la un preţ foarte atrac-tiv şi cu acte în regulă. În mo-mentul de faţă, casa nu este locuită. Mai multe informaţii la telefon: 0034/916 194 027, 0034/686 569 718, sau e-mail: acacovean@yahoo.es.< Vând casă dotată cu toate utilităţile, în Cugir, judeţul Alba, situată în zona centrală. Casa este compusă din 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 650 mp. Există şi posibilitate de pri-vatizare. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. < Vând 5000 mp în livada Paleu/Oradea. Mai multe informaţii la telefon: 642 761 1951< Vând teren în suprafaţă de 5.000 mp la preţul de 40.000 euro sau în parcele de 250 mp la preţul de 2.500 euro. Terenul este în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, situat între Corbu şi Marea Neagră şi are o deschidere de 20/250 la două străzi. Pentru mai multe informaţii, sunaţi la telefon: 600 284 594, 911 166 360.

CUMPĂRĂRI

< Doresc să cumpăr un apartament în Madrid, eventual schimb cu apar-tament în România plus diferenţa, sau preiau con-tract pentru acei care nu mai au posibilitatea să îşi achite ratele. Rog seriozitate. Mai

multe informaţii la telefon: 649 488 865

DIVERSE

< Vând UC Power Mac G5, impecabil. Preţ 300 euro. Mai multe date tehnice la telefon: 642 730 430 (comunitatea Madrid).

MATRIMONIALE

< Tânăr, 38 ani, din co-munitatea Madrid, situaţie economică stabilă, singur, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară, fără obligaţii, sinceră şi devotată, vârstă apropiată, pentru o relaţie serioasă de prietenie. Telefon: 602 615 709.< Ardelean , 44 ani, din co-munitatea Madrid, 1,74m, singur, necăsătorit, fără obligaţii, nefumător, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară între 30 - 40 ani fără obligaţii, nefumătoare, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Rog multă seriozitate. Telefon: 697 306 208.< Bărbat văduv, 44 de ani, stabilit în Madrid de peste 11 ani, fără obligaţii, caut o doamnă serioasă pentru o relaţie de prietenie/căsătorie. Mai multe amanunte la tel-efon: 675 382 009.< Tânăr din Alcorcón, caută o fată serioasă cu vârsta între 25 – 30 de ani, pentru priet-enie. Mai multe informaţii la telefon: 685 280 540.< Tânăr, 29 de ani, 170 cm/75 kg, doresc să cunosc o doamnă/domnişoară de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Rog, fără beep-uri! Telefon: 642 890 306.< Tânăr serios, din comuni-tatea Madrid, doresc să cunosc o fată pentru o relaţie serioasă de prietenie/căsătorie. Mai multe informaţii la telefon: 672 526 772.

Pentru mama mea, doamna profesoară Marinescu Florica, căreia îi port, pe lângă dragostea de fiică, un respect şi o admiraţie profundă pentru tot ceea ce a

realizat de-a lungul celor 72 de primăveri: o carieră de 49 de ani de vechime în câmpul muncii, casă, familie…

Un exemplu de om luptător, răbdător, curajos, optimist…, de la care mereu ai ce învăţa. La mulţi ani, mama

mea dragă! Să fii sănătoasă, liniştită şi împlinită în continuare! Cu drag, Ani.

Cu ocazia sărbătoririi zilei de naştere, redacţia Occiden-tul Românesc îi doreşte doamnei Silvia Cozmîncă, preşedinta Asociaţiei ART – Meşteşugurile Prutului

din Iaşi, multă sănătate şi putere de muncă, precum şi inspiraţie pentru a realiza numeroase şi autentice lucrări

de artizanat românesc. De asemenea, cât mai multe resurse necesare pentru punerea în aplicare a tuturor

proiectelor pe care preconizează să le pună în practică.Mult succes şi un călduros „La mulţi ani!