NUVELANUVELA

Costache NegruzziCostache Negruzzi“ “ (nuvela “(nuvela “Alexandru

Lapusneanul”) …ar fi devenit o o

scriere celebra ca si Hamlet, daca scriere celebra ca si Hamlet, daca

literatura romana ar fi avut in ajutor literatura romana ar fi avut in ajutor

prestigiul unei limbi universaleprestigiul unei limbi universale.”.”

(George Calinescu).(George Calinescu).

DEFINIREA DEFINIREA SPECIEI LITERARESPECIEI LITERARE

Termenul de nuvelă vine din franţuzescul “nouvelle” şi înseamnă “noutate.” Nuvela este specia genului epic în proză, avand:• un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat;• personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea acţiunii;• nuvela prezintă un singur conflict, ireconciliabil, cu o intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decât pe acţiune.

CLASIFICAREA NUVELEICLASIFICAREA NUVELEI

tematic:tematic: istoriceistorice psihologicepsihologice fantasticefantastice filozoficefilozofice anecdoticeanecdotice

după curentul literar:după curentul literar: renascentisterenascentiste romanticeromantice realisterealiste naturalistenaturaliste

REPREZENTANTI IN REPREZENTANTI IN LITERATURA ROMANALITERATURA ROMANA

Costache Negruzzi Alexandru Lapusneanul

Alexandru Odobescu Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna;

Ioan Slavici Popa Tanda, Scormon, Gura satului, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara

I.L. Caragiale Kir Ianulea, În vreme de război, La hanul lui Mânjoală, O făclie de Paşte

Vasile Voiculescu Iubire magică, În mijlocul lupilor, Lostriţa, Pescarul Amin, Ultimul Berevoi

Mihai Eminescu Sarmanul Dionis

REPREZENTANTI IN REPREZENTANTI IN LITERATURA UNIVERSALALITERATURA UNIVERSALA

Jorge Luis BorgèsJorge Luis Borgès Albert CamusAlbert Camus Anton Pavlovici CehovAnton Pavlovici Cehov William FaulknerWilliam Faulkner Ernest HemingwayErnest Hemingway Guy de MaupassantGuy de Maupassant

TRASATURITRASATURI ALE NUVELEI ALE NUVELEI Subiectul este clar determinat. Actiunea nuvelei are Subiectul este clar determinat. Actiunea nuvelei are

un singur fir narativ. Actiunea are un ritm alert, nu se un singur fir narativ. Actiunea are un ritm alert, nu se insista asupra detaliilor. insista asupra detaliilor. Naratiunea se desfasoara liniarNaratiunea se desfasoara liniar,, cronologic, prin inlantuirea secventelor narativecronologic, prin inlantuirea secventelor narative; ;

In nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea In nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor, decat pe actiune; avem, de obicei, un personajelor, decat pe actiune; avem, de obicei, un singur personaj principal. Personajul de nuvela are singur personaj principal. Personajul de nuvela are trasaturi specifice; el este un caracter deja format si isi trasaturi specifice; el este un caracter deja format si isi dezvaluie personalitatea in situatii conflictuale; dezvaluie personalitatea in situatii conflictuale; personajului de nuvela i se realizeaza un portret personajului de nuvela i se realizeaza un portret complex, fiind bine conturat;complex, fiind bine conturat;

TRASATURI ALE NUVELEITRASATURI ALE NUVELEI Relatia narator-personaj tinde spre Relatia narator-personaj tinde spre

obiectivare si naratorul nu se implica in obiectivare si naratorul nu se implica in relatarea subiectului, detasandu-se de relatarea subiectului, detasandu-se de personaje;personaje;

Timpul si spatiul sunt clar deTimpul si spatiul sunt clar determinate,terminate, conferind verosimilitate textuluiconferind verosimilitate textului;;

In nuvela modul de expunere dominant este In nuvela modul de expunere dominant este naratiunea. Apar, de asemenea, descrierea, naratiunea. Apar, de asemenea, descrierea, dialogul si monologul;dialogul si monologul;

nuvelanuvela“ALEXANDRU LAPUSNEANUL”“ALEXANDRU LAPUSNEANUL”

Publicată în primul număr al Publicată în primul număr al revistei revistei DaciDacia a literarliteraraa, cu titlul , cu titlul originar originar ““Scene istorice din Scene istorice din cronicile Moldavieicronicile Moldaviei.”.”

Tema Tema nuvelei este istorică nuvelei este istorică si si ilustrează evocarea unui moment ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei în zbuciumat din istoria Moldovei în timpul celei de-a doua domnii a lui timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru LăpuşneanuAlexandru Lăpuşneanul:l:

(1564(1564 -1569)-1569)

STRUCTURASTRUCTURA

• nuvela “Alexandru Lapusneanul” are o structura clasica prin evoluţia gradată a subiectului epic, prin dramatizarea scenelor prin dialog, prin armonia si echilibrul celor patru părţi, precedate de câte un moto rezumativ; • nuvela se caracterizează printr-o construcţie riguroasa, care aminteşte de modul în care se construiesc piesele de teatru, unde fiecărui moment al subiectului îi corespunde câte un act. Nuvela are 4 episoade şi fiecare dintre acestea se deschide printr-un motto în care se sintetizează principalele coordonate ale acţiunii din acel episod;

Structura Structura Semnificaţia motourilorSemnificaţia motourilor

I. I. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreuDacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu

- - cuvintele aparţin lui cuvintele aparţin lui LLăpuşneanuăpuşneanull, ,

ca răspuns la îndemnul de a renunţa

ca răspuns la îndemnul de a renunţa

la tronul Moldovei adresat lui de către

la tronul Moldovei adresat lui de către

boierii veniţi să-l întâmpine.boierii veniţi să-l întâmpine.

II. II. Ai să dai samă, Doamnă!…

Ai să dai samă, Doamnă!…

- - este replica văduvei unui boier ucis

este replica văduvei unui boier ucis

de Lăpuşneanude Lăpuşneanull, ameninţare adresată

, ameninţare adresată

ddoamnei Ruxanda, soţia domnitorului,

oamnei Ruxanda, soţia domnitorului,

pentru crimele înfăptuite de el.

pentru crimele înfăptuite de el.

III. III. Capul lui Moţoc vremCapul lui Moţoc vrem…… - - sunt cuvintele mulţimii de ţărani

sunt cuvintele mulţimii de ţărani nemulţumiţi, veniţi la Curte să se plângă de

nemulţumiţi, veniţi la Curte să se plângă de asuprirea boierilor, de sărăcie, de foame, de

asuprirea boierilor, de sărăcie, de foame, de viaţa lor devenită insuportabilă.viaţa lor devenită insuportabilă.

IV. IV. De mă voi scula, pre mulţi am

De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu…să popesc şi eu… - - sunt cuvintele lui Alexandru

sunt cuvintele lui Alexandru Lăpuşneanu, aflat pe patul de suferinţă,

Lăpuşneanu, aflat pe patul de suferinţă,

ca o ameninţare împotriva celor care-l

ca o ameninţare împotriva celor care-l călugăriseră.călugăriseră.

CONFLICTULCONFLICTUL

Natura conflictului este de esenţă psihologică şi socială. Conflictul psihologic vizează cele două aspecte ale personajului:

Conflictul social priveşte relaţia antitetică dintre Lăpuşneanu şi boieri, pe de o parte, pe de altă parte Lăpuşneanu – Doamna Ruxanda. În cadrul conflictului cu boierii se individualizează înfruntările cu: Moţoc, apoi grupul Spancioc-Stroici.

Lăpuşneanu cel care a fost alungat de la domnie şi aspiră la ordine şi dreptate

Lăpuşneanu cel care trăieşte patima răzbunării

CONFLICTULCONFLICTUL

EXTERIOREXTERIOR• cconflictul Lăpuşneanuonflictul Lăpuşneanull – boieri – boieri • conflictul Lăpuşneanuconflictul Lăpuşneanull – Doamna Ruxanda – Doamna Ruxanda • cconflictul Lăpuşneanuonflictul Lăpuşneanull şi tinerii boieri Spancioc şi Stroici şi tinerii boieri Spancioc şi Stroici

INTERIORINTERIORLapusneanul, Doamna RuxandaLapusneanul, Doamna Ruxanda

ANTITEZAANTITEZA

Negruzzi exceleaza in folosirea Negruzzi exceleaza in folosirea antitezei.antitezei. Pe de o parte, sunt plasate în opoziţie Pe de o parte, sunt plasate în opoziţie personajepersonaje, nu , nu

numai cele principale, ci şi personajele episodice: numai cele principale, ci şi personajele episodice: Spancioc şi Stroici se detaşează de Moţoc prin refuzul Spancioc şi Stroici se detaşează de Moţoc prin refuzul lor de a-l sluji pe Lăpuşneanul şi prin rolul lor important lor de a-l sluji pe Lăpuşneanul şi prin rolul lor important în eliminarea din scaunul Moldovei domnului tiran. în eliminarea din scaunul Moldovei domnului tiran.

Pe de altă parte, putem vorbi şi despre Pe de altă parte, putem vorbi şi despre scenescene antitetice: absenta din cronica lui Ureche, scena antitetice: absenta din cronica lui Ureche, scena discursului lui Lăpuşneanul de la biserică este o ficţiune discursului lui Lăpuşneanul de la biserică este o ficţiune a lui Negruzzi cu scopul de a sublinia cruzimea a lui Negruzzi cu scopul de a sublinia cruzimea măcelului de la ospăţ din scena imediat următoare. măcelului de la ospăţ din scena imediat următoare.

RealitateRealitate

-tema operei e una istorică, bazata pe evenimente veridice;-tema operei e una istorică, bazata pe evenimente veridice; -timpul petrecerii evenimentelor e cel istoric, veridic, obiectiv 1564-1569;-timpul petrecerii evenimentelor e cel istoric, veridic, obiectiv 1564-1569; -coordonatele spatiale, obiective ale textului sunt respectate: intampinarea la -coordonatele spatiale, obiective ale textului sunt respectate: intampinarea la

Braila, crutarea cetatii Hotinului si incendierea celorlalte cetati;Braila, crutarea cetatii Hotinului si incendierea celorlalte cetati; -amintirea numelui real al domnitorului, schimbat la urcarea pe tron de catre -amintirea numelui real al domnitorului, schimbat la urcarea pe tron de catre

boierii pribegi din Petrea Stolnicul in Alexandru Lapusneanul;boierii pribegi din Petrea Stolnicul in Alexandru Lapusneanul; -anumite fapte ale personajului sunt atestate istoric: inlaturarea lui Tomsa, -anumite fapte ale personajului sunt atestate istoric: inlaturarea lui Tomsa,

casatoria cu d-na Ruxanda, arderea cetatilor, uciderea celor 47 de boieri, casatoria cu d-na Ruxanda, arderea cetatilor, uciderea celor 47 de boieri, cererea de a fi calugarit inainte de moarte, uciderea prin otravire;cererea de a fi calugarit inainte de moarte, uciderea prin otravire;

-anumite replici sunt preluate din letopiset, ca de ex primul moto;-anumite replici sunt preluate din letopiset, ca de ex primul moto; -existenta unor personaje confirmate istoric: Ruxanda Doamna, Motoc -existenta unor personaje confirmate istoric: Ruxanda Doamna, Motoc

Vornicul, postelnicul Veverita, Spancioc Spatarul, mitropolitul Teofan;Vornicul, postelnicul Veverita, Spancioc Spatarul, mitropolitul Teofan;

FictiuneFictiune

-moartea vornicului Motoc, ce se pare ca fusese ucis la -moartea vornicului Motoc, ce se pare ca fusese ucis la Liov, in Polonia, impreuna cu boierii Spancioc si Veverita;Liov, in Polonia, impreuna cu boierii Spancioc si Veverita;

-contextul uciderii celor 47 de boieri la acel pspat nu e -contextul uciderii celor 47 de boieri la acel pspat nu e autentificat;autentificat;

numirea urmasului la tron, a fiului Bogdan e inlocuita printr-numirea urmasului la tron, a fiului Bogdan e inlocuita printr-o prigonire a acestuia pe patul mortii;o prigonire a acestuia pe patul mortii;

-numele sub care e calugarit e Paisie si nu Pahomie, cum -numele sub care e calugarit e Paisie si nu Pahomie, cum precizeaza Letopisetul;precizeaza Letopisetul;

-prezenta boierilor tradatori Spancioc si Stroici la moartea -prezenta boierilor tradatori Spancioc si Stroici la moartea domnitorului nu e certificata istoric; acestia murisera in domnitorului nu e certificata istoric; acestia murisera in urma cu cativa ani in Polonia, impreuna cu Voda Tomsa;urma cu cativa ani in Polonia, impreuna cu Voda Tomsa;

-boierul Stroici e o inventie;-boierul Stroici e o inventie;

CURENTE LITERARECURENTE LITERAREromanticromantic

teme şi motiveteme şi motive: inspiraţia din : inspiraţia din istoriaistoria naţională; naţională; existenţa existenţa personajului excepţionalpersonajului excepţional pus în împrejurări pus în împrejurări

excepţionale;excepţionale; prezenţa prezenţa personajului colectivpersonajului colectiv;; culoarea localăculoarea locală-existenţa unei -existenţa unei descrieridescrieri de natură referitoare la de natură referitoare la

cetatea Hotinului văzută în lumina crepusculară;cetatea Hotinului văzută în lumina crepusculară; mută şi pustie mută şi pustie ca un mormânt de urieşca un mormânt de urieş, cu valurile Nistrului , cu valurile Nistrului ce se izbeau regulat ce se izbeau regulat de stâncoasele ei coaste, sure şi goale, în lumina crepusculu;de stâncoasele ei coaste, sure şi goale, în lumina crepusculu; limbaj inspirat din limbaj inspirat din cronicăcronică: foloseşte : foloseşte arhaismearhaisme,,

existenţa unor existenţa unor scenescene ţinând de recuzita romantică precum ţinând de recuzita romantică precum otrăvirile, priveliştea sângeroasă a piramidei de capete, etc.;otrăvirile, priveliştea sângeroasă a piramidei de capete, etc.;

romanticromantic existenţa existenţa antitezelorantitezelor (între tiranul Lăpuşneanul şi doamna Ruxanda, (între tiranul Lăpuşneanul şi doamna Ruxanda,

boierul Moţoc - trădător, Spancioc şi Stroici - patrioţi). personajul boierul Moţoc - trădător, Spancioc şi Stroici - patrioţi). personajul romantic este impatimit, romantic este impatimit, revolutionar, indragostit, meditativ, revolutionar, indragostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal in bolnav, selenar, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal in comportare, extremist, dilematiccomportare, extremist, dilematic etc. etc.

amestecul genurilor literareamestecul genurilor literare: tensiunea dramatica a povestirii; de : tensiunea dramatica a povestirii; de pilda, finalul nuvelei este extrem de tensionat prin aglomerarea pilda, finalul nuvelei este extrem de tensionat prin aglomerarea faptelor: Lapusneanu refuza cu violenta rasa calugareasca, ameninta faptelor: Lapusneanu refuza cu violenta rasa calugareasca, ameninta sa-si ucida fiul, Ruxanda este sfatuita de boieri sa-si otraveasca sa-si ucida fiul, Ruxanda este sfatuita de boieri sa-si otraveasca sotul si, in fine, isi fac aparitia cei doi boieri fugari, dusmanii sotul si, in fine, isi fac aparitia cei doi boieri fugari, dusmanii inversunati ai voievodului. La dramatismul nuvelei contribuie si inversunati ai voievodului. La dramatismul nuvelei contribuie si replicile memorabile; nu numai ca Lapusneanu are o moarte replicile memorabile; nu numai ca Lapusneanu are o moarte cumplita, dar ea este insotita de cuvintele justitiare ale ucigasilor: cumplita, dar ea este insotita de cuvintele justitiare ale ucigasilor: invata sa mori...!invata sa mori...! Lapusneanu se construieste, in primul rand, Lapusneanu se construieste, in primul rand, prin prin replici si actiunereplici si actiune, adica prin metode preluate din arta dramatica;, adica prin metode preluate din arta dramatica;

CURENTE LITERARECURENTE LITERARErealistrealist

atenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare la atenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare la decoruri; are rolul de a anticipa evenimentele, semnificativa decoruri; are rolul de a anticipa evenimentele, semnificativa este secventa din biserica unde, departe de a fi smerit este secventa din biserica unde, departe de a fi smerit Lapusneanul vine îmbracat cu multa pompa, având zalele Lapusneanul vine îmbracat cu multa pompa, având zalele care sugereaza macelul ce va urma. care sugereaza macelul ce va urma.

obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doar de obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doar de puţine ori pe parcursul evenimentelor cu opinii personale;puţine ori pe parcursul evenimentelor cu opinii personale;

preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru sondaj psihologic.sondaj psihologic.

CURENTE LITERARECURENTE LITERAREclasicclasic

simetria şi echilibrul compoziţiei; sobră, echilibrată, simetria şi echilibrul compoziţiei; sobră, echilibrată, într-o arhitectonică organizată în patru capitole, într-o arhitectonică organizată în patru capitole, fiecare purtând un motto care exprimă ideea fiecare purtând un motto care exprimă ideea substanţei epice. Cele patru capitole urmează un substanţei epice. Cele patru capitole urmează un echilibru clasic, căci alternează conflictele şi echilibru clasic, căci alternează conflictele şi procedeele de expunereprocedeele de expunere

concizia şi rigoarea unor exprimări care capătă concizia şi rigoarea unor exprimări care capătă uneori caracter de sentinţă de tipul: uneori caracter de sentinţă de tipul: proşti, dar proşti, dar mulţi;mulţi;