Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa...

14
Elena Grstocea o Monica Columban . Horia Corcheg Dorina Kudor o Lenuta Sfirlea Limba ;i literatura romdnd PREGATIRE COMPLETA pentru clasele a.Vll-a gi aVlll-a sl pentru Evaluirea NalionaE

Transcript of Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa...

Page 1: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

Elena Grstocea o Monica Columban . Horia Corcheg

Dorina Kudor o Lenuta Sfirlea

Limba ;i literatura romdnd

PREGATIRE COMPLETApentru clasele a.Vll-a gi aVlll-a

sl

pentru Evaluirea NalionaE

Page 2: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

CUPRINS

PARIEA l. lbxtul literar.Textul nonllterar. Comunicare [51

TEfiUL TTTERAR I5Il. Genul epic [51

A. Specii ale genului epicin prozl [111

Basmul [111

Exercilii de infelegere a unui left (Greuceanu) llTlExemple de compuneri (Prislea celVoinic gi merele de aul l28l

Schila [351

Exercifii de inlelegere a unui lexl (Vizitd..., l.L. Caragiale) [351

Exemple de compuneri (D-l 60e...,1.1. Gragiale) [48]Nuvela [551

Exercifii de inlelegere a unui lexl (PopaTanda, loan Slavici) [561

Exemple de compuneri (Doud lotui,l.L. Caragiale) [681

Romanul [74]Exemple de compuneri avind ca text-suport un roman (Baltagul, Mlhail Sadoveanu) [741

B. Specii ale genului epic in versuri [79]Fabula [791

Exercifii de infelegere a unui text (Ginele ;i cilelul,Crigore Alexandrescu) [801

Exemple de compuneri (Bivolul;i coyofana, G.Topirceanu) [891

Balada popularE [931

Exemple de compuneri (balada populard Toma Alimog) l93lll. Genul liric Ii011A. Textul liric. Particularitili 9i aplicafii [101]B. Pastelul [1181

Exercilii de inlelegere a unui lett (Sfiryit de foamnii,Vasile Aleaandri) [119]Exemple de compuneri (/ama,Vasile Aleaandri) [128]

lll. Genul dnmatic [1341

TD(ru1NoNLITERAR [14i1Articolul de ziarlde revistl [141]Anunlul [145]

ltirea [1461

TBOUT REFIE0V.TDfiUt IMAGINATIV.TEfiUt ARGUMET{TATIV 1147}

Compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal,

social sau cultural [1471Diverce compuneri descriptive [1521

Diverse comPuneri narative [1641Diverse compuneri dialogate [1691Compuneri care presupun exprimarea argumentati a unui punct deuederellT2l

PARTEAA ll-A. Llmba romanS. Elemente de constuclie a comunlclrii [18U

FoNETICA [1831vocABULARUL [1861MoRFoLoGIA [1971SINTAXA PROPOZITIEI. SINTAXA FRAZEI I248I

PARIEAAIII-A. 50 de modele de subiecte pentru proba scrisi la limba gi literatura roman5,

Evaluarea t{allonalS [3011

Page 3: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

PARTEA I

Textu I I iterar. Textul non I iterar. Com un i care

TB(ru1LnERAR lsll. Genulepic [51

A. Specii ale genului epicin prozS [111

Basmul [11]Exercilii de inlelegere a unui text (Greuceanu) lIIlExemple de compuneri (Prdslea celVoinic;i merele de aui 1281

Schila [3slExercilii de intelegere a unui text (Vizitd...,l.L. Gragiale) [35]Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481

Nuvela [551

Exercifii de inlelegere a unui text (PopaTanda, loan Slavici) [561

Exemple de compuneri (Doud loturi,l.L. Caragiale) [68]Romanul {741

Exemple de compuneri avdnd ca text-suport un roman (Baltagul,l[ihailSadoveanu) [741

B. Specii ale genului epicin versuri [791

Fabula [791

Exercilii de inlelegere a unui text (Cdinele;i dfelu[Grigore Alexandrescu) [80]Exemple de compuneri (Bivolul ;i cofofana,Ct.Tofirceanu) [891

Balada popular5 [93]Exemple de compuneri (balada populari Toma Alimo;) l93l

ll. Genul liric [1011

A. Textul liric. Particularitali gi aplicalii [1011B. Pastelul [118]

Exercifii de inlelegere a unui text (Sfdr;it de toamnd,Yasile Aleaandri) [1191Exemple de compuneri (larna,Yasile Aleaandri) [128]

lll. Genul dnmatic [i341

IE(rulNoNLTTERAR t1411Articolul deziar/de revistl [1411Anuntul [1451

ftirea [1461

IE(ru1 REFLDW. TDfi UL tMAGr NATTV. TB(ru L ARGUM EilTATIV { 1 471

Exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau

cultural [1471

Diverse compuneri descriptive [1521Diverse compuneri narative [1641Continuarea unui dialog [169]Exprimarea argumentat5 a unui punct de vedere [172]

Page 4: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

TDfiUL LITERAR

Textul literar reprezintd produsul imaginafiei unui scriitor, av6nd drept scopimpresionarea, sensibilizarea cititorului.

GENUL EPIC

l.

$!A.dintr'o fecven!6 a textului.secvenlei de text din care s-a extras ideea

Pentru formuloreo ideii principale, e necesar:

'P sdcitegfiintegraltextul;':tP sd recite$titextut, detimitdnd secvenlele core confin informafii distincte referitoare lo

o singurd acliune realizatd de unul sau de moi multe personaje;

'8 sd exprimi informolia esenlializatd intr-un singur enun! (propozi,tie sau frazd scurtd).

Pentru formuloreo ideii secundare, e necesar:

'it sd recitegti secvenlo de text din care oi extros ideeo principold;.:At

sd identifici informo,tio prin care se completeozd ideea principotd cu detolii semnificative;*5t sd exprimi informolio care detoliazd ideea principaldin uno sau moi multe propozilii.

Planulsimplu deidei estefirul roSu alocgiunii,in ordinea oporilieiintdmpldrilorin text.

Pe bozo plonului simplu de idei Si o unor detalii necesore din plonul dezvoltot de idei

se redacteozd rezumotul textului.

Page 5: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

RezumatulEste un tip de compunere care presupune prezentarea faptelor, eveni-mentelor intr-o formi concisd, clari, elimin6nd detaliile nesemnificativepentru inlelegerea logicii textului.

Redoctorea u n ui rezu mat presu pune:

'* cunoa$tereatextului, prin lecturi succesive;.S formularea ideilor principale sub forma unor enunluri scurte;.Sr tonsformarea ideilor principale in enunluri moi lungi, prin selectarea unor detaliisemnificative 5i necesare, din ideile secundare;

'S precizarea personajelor implicote in acliune;'!$} respectorea succesiuniiintdmpldrilor;S utilizorea timpului prezent sau perfect compus;"qs folosirea ponderotd a verbelor la gerunziu $ la participiu pentru concentrareo

informaliei;

S evitorea repeti.tiilor, a orhaismelor 5i a regionolismelor;W relotarea la persoana o lll-a;.@ tecereo de la vorbirea directd lo vorbirea indirectd, fdrd diatog inserot;W relatorea obiectivd, fdrd comentorii proprii 5ifdrd citate;{* utilizarea cuvintelor de tegdturd care asigura cursivitotea rezumotului (de exemplu:

dup6 aceea, apoi, mai tirziu, in acelagi timp, din aceasti cauzd etc.)$ respectareo normelor de exprimare, de ortografie, de punctua;ie 5i de oSezare a

textylui in pagind.

lndicide timp gide spafiulndicii detimp marcheazi succesiunea gi durata intimplSrilor.Indicii de spaliu fixeazi loculin care se desfi5oari int6mplirile.

Pentru identificarea indicilor de timp cautd in text adverbe de timp, substontive care

denumesc pdrli ale zilei/ale sdptamAnii, precum 5i luni, anotimpuri, ani, numerale care

indicd ora etc.

Pentru identificareo indicilor de spa;iu, identificd in text cuvinte care indicd loculacliunii: adverbe de loc, substantive. Spoliul poote fi:. exterior (notura, pddureo, locul) sou interior (camera, casa);. real (ora$ul, satul) sau imaginar/fantastic (impdrdlio zmeilon tdrdmul de dincolo);. terestru (grddina, stroda) sau cosmic (cerul, luna, stelele).

5 Subiectul operei literare, momentele subiectuluiSubiectul reprezinti totalitatea int6mplSrilor pe care textul literar le surprinde,manifestate in spaliu ti in timp.Subiectul este organizat, de reguld, intr-o succesiune de momente:1. expoziliunea - surprinde situatia iniliale;

6

(

Page 6: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

2. intriga - surprinde momentul care provoaci un conflict, in urma cdruiase va desfigura acliunea;

3. desfigurarea acliunii - surprinde succesiunea de evenimente declan5atede intligd;

4. punctul culminant - este momentul cu cea mai mare incircdturd detensiune;

5. deznod6mintul - surprinde rezolvarea conflictului.Uneori, mai ales in operele literare moderne, momentele propriu-zise ale

subiectului nu pot fi delimitate strict sau nu respecti aceastd ordine.

Pentru identificarea momentelor subiectului fii atent lo urmdtoarele aspecte:

-!P expoziliunea surprinde adeseori indicii generali de timp gi de spafiu; de asemenea,

sunt introduse in scend personajele; este un moment lipsit de tensiune, adesea

cu pri nd e elem e nte descri ptive ;jP intriga declan5eazd conflictul, este un moment tensionat, de scurtd duratd; persona-

jele devin mai activb, se pun in mi5care;.s desfdgurarea ac,tiunii este momentul cel mai amplu, surprinde o succesiune de eveni-

mente mai mult sau mai pulin tensionote, rasturndri de situalii;'s punctul culminant este momentul in care criza personajelor este moximo gi pare cd

nu mai are nicio rezolvare; este un moment de scurtd intindere;-W deznoddmdntulsurprinde o stare de echilibru, instauratd prin rezolvareo conflictului;

in unele opere literare, deznoddm0ntul poate lipsi, ldsdnd cititorul sd-qi imagineze

cum se ve rezolva conflictul.

S Persona,lele (ctasificare, modalitili de caracterizare, relaliiintre perso-naje)Personaiul are o identitate ficlionali 5i nu se confundi cu o persoand reald,

chiar daci are un model din realitate.Personajele pot fi:. principale, secundare, episodice;. individuale, colective;. exponen!iale/reprezentative.Caracterizarea personajului se realizeazi prin modalit6li:a. directe:

. vocea naratorului;. vocea altor personaje;. autocaracterizare.b. indirecte:

. fapte;. atitudini;. limbaj;. relalia cu alte personaje;

. mediul in care treie$te;. vestimentatie.

Pentru a caracterizo un personai din text:

{* recite$te cu atenlie textul;S precizeozd stotutul personajuluiin func;ie de:

. gradul de porticipare la acliune (principal, secundar, episodic);

. gradul de individualizare (individual, colectiv);

. gradul in care ilustreazd un comportament umon (exponen,tiale/reprezentative).

"* sekcteazd citate semnificativle pentru a ilusto trdsdturile fizice 5i morale, precum Si

mod o I itdgi I e d e ca racteri za re;

Page 7: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

exem pl ifi cd mijloocele/procedeele de caracterizare identifi cate;nume$te trdsdturile personajului pentru care ai optot;ilustreaza trdsdturile, prin citate comentate sau prin referire la intdmpldri/la situa;iisemnificative;prezintd rela;ia dintre personajul ales gi alte personaje ale operei;men,tioneazd modurile de expunere 5i mijloacele de expresivitote artisticd prin core serea I izeazd port retu I pe rsonaj u I u i ;organizeazo textul in paragrofe 5i alineate;recite$te textul pentru a corecta eventualele greSeli de ortogrofie 5i de punctualie;exprimd-te clar, urmdrind legdtura intre idei;fol oseSte g h i I i m e le I e p e nt r u f rog m e ntel e ci tate ;utilizeaza doar cuvinte al cdror sensil cunoSti.

F NaratorulNaratorul (povestitorul) este o voce din text gi nu se confund6 cu autorul.Naratorul relateazA fapte 5i int6mplSri 5i poate fi:- subiectiv (implicat afectiv, marca definitorie a implic6rii fiind relatarea la

persoana I singular, ceea ce presupune perspectiva/viziunea proprie asupraevenimentelor relatate);

. obi ectiv (detagaVneimpl icat afectiv);

. omniscient (este singurul care 5tie cum gindesc 5i aclioneazi personajele,in spatele cirora se afli gi pe care le prezintd in diferite ipostaze/infdliSdri Si

situalii);. n a rato r- pe rsonaj, personaj in propria na ratiu ne;. o,,voce" care relateazi 5i care nu poate fi identificatd cu cineva anume.

Pentru a identifica statutul naratorului, urmdreSte:;s persoana verbului 5i a pronumelui:

. doca relatarea se face la persoona l, atunci noratorul este ti personaj;

. daca relatarea se face la persoana a lll-a, atunci naratorul nu este personaj, fiind ovoce impersonald.

"P cuvinte/sintagme care indica implicarea afectivd:. dacd exista comentarii subiective, interjecyii, construcliiin vocativ verbe la imperativ,punctua,tie expresivd, atunci naratorul este subiectiv;

. daca relatarea este neutrd, fdrd morci ale subiectivitdlii, atunci narotorul este obiectiv.

& fUoauri de expunere (naratiune, descriere, dialog, monotog)Naraliunea este un mod de expunere prin care se prezinti o succesiune deintdmpldri petrecute intr-o ordine temporald.Descrierea este un mod de expunere care consti in prezentarea sugestivia unor obiecte, fenomene, situalii, personaje etc. Are rolul de a intreruperitmul epic.Dialogul este modul de expunere care consti intr-o succesiune de replici, princare se reproduce o disculie intre doud sau mai multe personaje. Are rolul dea dinamiza acfiunea, de a caracteriza personajele, de a crea impresia de auten-ticitate.

-/€

"i}

Page 8: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

Monologul este un mod de expunere care constd in exprimarea unoridei/sentimente de citre personaj, fdrd a presupune un rispuns din partea

celorlalte personaje.

Nora,tiunea se identificd prin:

{P oc;iuneo derulotdin timp ti spaliu;*S prezentapersonajelor;*gr frecven;averbelor.

Descriereo se identificd prin:

s frecvenla substantivelor5i a adiectivelor;@ numdrulredus alverbelor,care suntfolosite maialesla modulindicativ,timpulimperfect.

Dialogul se identifica prin:iSP prezenla liniei de diolog;S folosirea construcliilor in cazul vocativ;"qP prezenla unor verbe ca: a spune, a zice, a afirma, a ruga, a intreba etc., prin core

n a ratoru I face exp I i cite repl i ci I e per so n aiel o r.

Monologul se identifica prin:

-{3 vorbirea neintreruptd a unui personaj;:) absen.tareplicilor.

I Exprimarea argumentati a unui punct de vedereEste modalitatea de a prezenta gi susline o opinie prin argumente convin-

gitoare.

Expri m a rea op i n ie i presu p u n e:

j$* formularea opiniei;

S identificarea q cel pulin 1-2 orgumente extrase din text core sd exemplifice 5i sd sus-

;ind opinia formulatd;"{p folosirea citatelor care sd ilustreze propriile afirmafii;

'* uillizarea unor mijloace lingvistice adecvate: verbe de opinie - a crede, a considera,

a presupune etc.; adverbe/locu.tiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai

subiectivitdlii - probabil, desigur, fird indoiali. cu siguran!5 etc.; coniunc;ii/loculi'

uni conjunclionale cu rol argumentotiv - deoarece, din cauzd ci, inc6t, ca si, a5adar

etc.; conectori argumentativi -in primul r6nd, de fapt, prin urmare etc.,'

8 respectarealogiciiargumentdrii;

f0 Rtgr-"ntarea apartenenlei la genul epicUn text se incddreazd in genul epic daci:. existi ac.tiune plasati in timp gi spaliu;. acliunea este realizati de citre personaje;. int6r:nplSrile sunt relatate de citre un narator, prin imbinarea modurilor de

expunere;

Page 9: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

ihflodindirect.

Rdoctareo unei compuneri in core sd orgumentezi lncadroreo unui textin genul epicpresupune existenlo celor trei pdrli: introducere, cuprins gi incheiere.

lntroducere

+ precizeozd autorul 5i titlul operei olese;

? stobileStetemote*ului;{* incadreozd opera in genul literar indicot (formuleazd ipotezo).

Cuprins

prezintd ca racte ristici le ge nu I ui epi c:

' opore voceo noratorului, core reloteozd fapte gi intdmpldri ta persoona o lll-o sou lapersoona l;

. principalul mod de expunere este noraliuneo;'prin descriere se fixeozd codrul intdmpldrilor, se redd otmosfera ocfiunii, se inceti-

nette ritmul ocesteia Si se carocterizeozd in mod direct personajele;

. .dialogul dinamizeazd acliunea, fiind gi o modalitote de o puneln lumind relaliiledintre personoje;

' faptete 5i lntdmpldrile sunt plasote intr-un codru sposio-temporal gi sunt sdvdrgitede cdtre personoje.

? exemplificd aceste carocteristici pe bazo operei studiate de tine;z prezintd,in rezumot, ocliuneotextului;

? eviden;iozd elementele'de spoliu ti de timp;

= prezintd succint personajele textului;

z carocterizeozd sumor personojul principol;z exprimd-;i opinia cu privire lo mesajul textului: utilizeozd, pentru oceosto, verbe

precum -acrede, a consideraetc.; odverbedemod- posibil, probabil, desigur efc.;cuvinte cu rol orgumentotiv - pentru ci, inc6t, agadar etc.

lncheiereii, incheie compunerea printr-o concluzie, in core sd sintetizezi trdsdturile genului epic

5i sd precizezi cd ocesteo se regdsescin opera literord studiatd de tine.Nu uita!*7 orgonizeozd textul in poragrofe gi alineote;

= recitette textul pentru a corecta eventuolele greSelide ortogrofie 5i de punctuofie;

7 exprimd-te clar, urmdrind legdtura intre idei;

? folose5te ghilimelele pentru frogmente citote;? uillizeazd door cuvinte al cdror sens il cunogi;jP

scrie ordonat, ingrijit, fdrd gtersdturi.

* Notdlvei respecta structuro de lo argumentoreo apartenenfeilo genul epic, door cdvei scrie tAsdturile speciei pe care ai oles-o!

10

Page 10: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

2EXEMPLE DE COMPUNERI

Text-suport: Prdslea cel Voinic Si merele de aur

a. Rezumat

Merele de aur din gr5dina unui impdrat sunt furate mereu qi nimeni nu poate prinde hoful.Fiul cel mare qi cel mijlociu nu reu$esc nici ei s[ il prind5.

Prdslea, fiul cel mic, pentru a nu adormi, iqi pregdtegte doui lepuqe care s5-l inlepe. ilrdneqte pe ho!, care scapd, dar salveazd merele.

Prdslea porne$te pe urmele hofului, impreun[ cu fralii s5i. Ajunqi la o pr5pastie, dintrecei trei fra{i doar Pr6slea coboard pe o funie pdndla capit. Fra{ii rdmagi afard, hotirlsc sd ila$tepte gi sd il omoare.

Pr6slea ajunge la palatele de aramd ale zmeului celui mic, apoi la palatele de argint ale

zneului mijlociu gi la palatele de aur ale zmeului celui mare. ii omoari pe cei trei zmei, salveazd

trei fete de impirat linute captive qi transformi palatele in trei mere, de aram6, de argint gi de aur.

Fralii lui Prdslea ridicl fetele din pripastie. Prdslea pune in locul siu o piatr6, iar kallisdi dau drumul frdnghiei, pentru a-l ucide.

Cei doi frali mai mari duc fetele la impdrat, il declard pe Prislea mort gi se cunund cucele dou[ surori mai mari.

Prdslea salveazd nigte pui de zgripfuroaic[ din ghearele unui balaur. Zgip[uroaicail scoate

din prlpastie. Prdslea afl5 despre faptele fralilor s5i qi cd fata cea micd nu wea si se cununedec6t in schimbul unei furci cu caier qi fus de aur, care sd toarcd singur[.

Angajat ca ucenic la argintar, Prdslea face singur furca, iar apoi o clogcd cu puii de aur.

Fata solicitd mdrul de aur al zmeului gi si il cunoascd pe cel care a f6cut furca gi cloqca.Recunoscdndu-L, fata m[rturisegte cd Prdslea le-a salvat de zmei.

Fralii cei mari mor uciqi de propriile sigeli, Prdslea se clsitoregte cu fata cea mic[, iardup[ moartea impiratului se urcd pe scaunul impIriliei.

b. Momentele subiectului

in expozifiune este prezentat timpul nedeterminat, prin formula specifici basmului, Ifost odatd ca niciodatd. Spa{iul este gi el vag conturat, o impdrS{ie in a cdrei grddina se afl5un mir cu mere de aur. Singurul personaj prezettat este impdratul.

Intriga o constituie furtul periodic al merelor de aur, atunci cdnd sunt coapte. incerciriletuturor voiniciior de a prinde holul egueazd, dupd cum equeazd qi incercdrile celor doi fii maimari ai impdratului. Aceqtia adom noaptea, iar holul furd merele in timpul somnului acestora.Ca atare, impdratul decide sd taie m5ru1.

Fiul cel mic al impdratului, Prdslea, decide sd incerce gi el, fapt care constituie debutuldesfiguririi acfiunii. Pr6slea nu se angajeazd sdprindd holul, dar spune ci o incercare devoiface qi eu nu poate sd-1i aducd niciun rdu. El rimdne treaz cu ajutorul unor lepuqe care il

28

Page 11: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

:npiedici s[ adoarmd, rinegte hoful, care scapi, dar salveazd merele. inso]it de fralii sii,i:aslea porne$te in c[utarea ho]ului, urmlrind dira de sdnge l[satd de acesta. Ajunqi la oTip351le, frafii rdmdn la suprafafd, unde se inleleg si il ucidd pe PrAslea c6nd se va intoarce.hslea descoperd o impirdfie neobiqnuitd, unde toate lucrurile erau schimbate: pdmdntul,i":ile, copacii, lighioni altfel Jdpturi erau p-acolo. Giseqte palatele celor trei zmei, pe care

.: ;cide pe r6nd, ajutat gi de un corb care ii aduce api in timpul luptei cu zmeul cel mare,r'.::ereazi fetele de impdrat linute captive qi transformd palatele zmeilor in trei mere, de aramd,.r arsint qi de aur. Le trece pe cele trei fete pe tdrdmul de aici, dar el se fereqte de planulu;:rag al fralilor s5i qi rlmine in pripastie. Salveazd puii de zgripluroaicd din ghearele unui:i-aur gi, drept risplat5, aceasta il scoate din prlpastie. Se angajeazi ucenic la un argintar qi

;:ce probele solicitate de fata cea micd de implrat pentru a se cdsltori, sco!6nd din mdrul de

u; nuca de aur care toarce singurl gi cloqca cu puii de aur.

Chemat lapalat, PrAslea este recunoscut de fatd drept salvatorul ei qi, de asemenea, este

:uunoscut de impirat, moment care constituie punctul culminant al acliunii.Deznodlmintul surprinde pedeapsa primiti de cei doi frali mai mari, ucigi de propriile

rigeti. nunta lui Prdslea cu fata cea micd de impdrat gi urcarea sa pe tron dupd moartea imp5ratului.

c. Caracterizarca personaiului principal

r.rmtul personajului'pcrsonaj principal' personaj reprezentativ

Ttma. rictoria bineluirsupra riului

'detalierea temei

\{odalititi de caracteri-are a personajului

' caracterizarea directi- de catre narator

- Je cdtre tatel siu

+ Prdslea este personajul principal al basmului popular Prdsleacel voinic qi merele de aur

El poate fi considerat un personaj reprezettativ pentru ilustrarea

binelui, incadrindu-se astfel in categoria personajelor pozitive.

+ Tema basmului este lupta dintre bine qi rdu, fiind prezentate

incerc[rile la care este supus eroul pe drumul siu de cunoaqtere gi

de aplrare a binelui.Prdslea reu$e$te sd evite furtul merelor de aur, ii gdseqte qi ii

pedepseqte pe ho{i, restabilind echilibrul bazat pe bine, adevlr,frumusele gi dreptate.

E) Pr6slea este caracteizal dkect, de cdtre autor, de celelalte personaje,

fralii sii, tatil siu, zmeii sau fetele de impirat, gi indirect, prin acliunile

sale, prin comportament.Portretul lui Prdslea este lipsit de o dimensiune frzicd. Totugi,

putem intui tinerelea lui, prin faptul cd era fiul cel mic al implratului,precum gi frumuselea masculin6, prin sentimentele pe care le trezegte

in sufletul fetei de impdrat.

Portretul moral al personajului se contureazi prin mijloacespecifice derealizare, atAt directe, cdt gi indirecte.

Titlul numeqte direct trisdtura dominanti de caracter, voinicia,

surprinzdnd de asemenea qi tinerefea sa, sugeratd de rume, prdslea,

ca substantiv comun desemndnd mezinul unei familii.Afirmdndu-gi disponibilitatea de a incerca sd prindd holul,

tdnirul este caracterizat direct de citre tatdl s6u. Acesta este reticent,considerdndu-l nepregltit, nevrednic, lipsit de experienli, ba chiarlipsit de judecatd: - Fugi d-aci, nesocotitule [...] Fralii tdi cei mai

29

Page 12: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

. car acter izar ea indirecti- fapte* limbaj

- relalia cu alte personaje

ConcluzieSinteza trislturilor

mar| afili Si afili oameni voinici Ei deprinEi cu nevoile n-au putut

face nimic, $i tocmai tu, un mucos ca tine, o sd izbuteascd?

+ lnduplecdndu-$i tat51, eroului i se contureazd din acest moment unporhet in evolulie. O calitate esenlial5 o constituie respectul, ascultarea,

ilustratS indirect de faptul ci ii cere voie tatilui sd pdzeasci m5ru1.

Modestia sa reiese indirect din cuvintele sale, prin care iqi convinge

tatil. Astfel, frrd a fi orgolios, eroul solicitd doar ingdduinla de aincerca: - Eu nu md incumet, zise Prdslea, a prinde pe holi, ci zic cd

o incercare de voiface Si eu, nu poate sd-1i aducd nici un rdu.

Indirect, din faptele sale, reies o serie de alte calitili.Ambilios qi iste!, dar gi calculat, PrAslea igi face un plan pentru

prinderea hofului, luAndu-gi misuri de precaulie pentru a nu adormiasemenea fraflor sdi. Perseverent, nu se mu[ume$te cu reuqita pa4iald,

ci doreqte sd il gdseascd pe ho!, chiar dacd aqteptlrile tatilui fuseserldeja satisfrcute.

Ajuns laprapastie, se dovedegte a fi cel mai curajos, fiind singurulcare coboard pdni in addncul pripastiei.

Dimensiunea suprauman[ a personajului se eviden]iazd pe tdrdmulzmeilor. Inilial este caracteizat diect de cdtre naratoq care ii ilus*eazddimensiunea uman[, naturald: deocamdatd ii fu cam fricd. Se

incurajeazd insd singur qi, ajuns la palatele zmeilor, face dovadacalitililor sale deosebite. Curajos qi putemic, ii invinge pe cei trei znei?n luptn dreaptd. Capacitatea de a-i putea vorbi corbului, caracteristic[a dimensiunii sale supraumane, scoate in eviden![, sub formacaracterizdrli indirecte prin limbaj, qi abilitatea sa de a convinge cuargumente hotdrdtoare, in defavoarea argumentelor zmeului: -Corbule, corbule, [...] dacd vei pune peste mine seu, eu itri voi da treistdruuri.

intors la pripastie, Prdslea se dovedeqte a fi intuitiv qi inteligent:simte cd fralii sdi ar putea fi invidiogi qi se salveazd astfel de la moarte.

Milostenia eroului se evidenliazdpiafapte, el salvdnd de la moartepuii de zgiplor,lipsi1i de apdrare. Ca urmare a acestui fapt, primegte gi

rdsplata, fiind ajutat s[ iasd din prdpastie chiar de cltre mama puilor. Peparcursul zborului reies din nou calitilile supraumane a1e lui Prdslea,

care igi taie o bucatd de came, pentru a hrini zgnpfxoarca.in relaliile cu alte personaje, Prdslea este neplrtinitor, onest qi

iertdtor. Credincios, iqi dovedeqte superioritatea moralSprin faptul cinu este de acord cu uciderea fralilor mai mari de citre impdrat, ciconsiderd cd dreptatea trebuie sd o facd Dumnezeu: - Tatd, eu ti iertqi pedeapsa sd o ia de la Dumnezeu.

Rdspldtit pe misura faptelor sale, Pr6slea se c[sdtoreqte cu fatacea mici de impdrat qi, c6nd vine momentul, urcd pe tron in locultatdlui sdu, c[ci gi-a dovedit calitalile umane, precum gi capacitatea dea conduce cu dreptate.

4 Basmul urmdreqte evolufla personajului principal, confruntat cuincercdri diverse gi dificile. Ilustrdnd o sumi de calitSli umane, Pr6slea

reprezintd binele, un model ideal de comportament uman, at6t in planfamilial, cdt gi in plan social.

30

Page 13: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

Precizareacaracteristicilorgenului literarin carese incadreazitextul

Eremplificareacrracteristicilorpe baza textului

d. Aryumentarea apartenenlel la gen

+ Aparlin genului epic operele literare in care apare vocea nara-torului, care relateazd fapte qi intdmpldri la persoana a III-a sau lapersoana I (in aceastl ultimd situalie, existd un narator-personaj),principalul mod de expunere fiind naratiunea. Celelalte moduri de

expunere (descrierea qi dialogul) dobAndesc diferite funclii. Astfel,prin descriere se fixeazd cadrul intdmplSrilor, se redd atmosferaacliunii, se incetinegte ritmul acesteia qi se caracterizeazd in moddirect personajele. Dialogul d;namizeazi acliunea, conferd caracter

de autenticitate gi pune in lumind relaliile dintre personaje.

Faptele qi intAmplirile (form6nd subiectul unei opere epice)

sunt plasate intr-un cadru spatio-temporal gi sunt sdv6rgite de cd-

tre personaje.+ Basmul Prdslea cel voinic Si merele de aur este o operi epic5,

deoarece in text pot fi identificate trdsiturile acesteia: prezerQa

naratorului este demonstratd de verbele la persoana alll-a (avea,

nu putea, lefura etc.), iar modul predominant de expunere este nara-

{iunea, imbinati cu descrierea qi cu dialogul.inci de la inceput, se fixeazi cadrul spafio-temporal al intim-

plirilor, dovedindu-se gi prin aceasta caracterul epic al fragmen-tului. Astfel, respectdndu-se tiparul specific basmului, formulainilial5 indic[ intrarea in timpul imaginar in care este plasatlacliunea, un timp nedeterminat: a fost odatd ca niciodatd. Spaliuleste qi el marcat de nedeterminare, o impdrSlie Si o grddind

frumoasd, bogatd deflori $i me$tesugitd nevoie mqre. Grddiua este

prezentatd printr-o descriere sumarS, fiind pusl sub semnulexceplionalului: aqa grddind nu se mai vdzuse pdnd atunci, pe-acolo.

Din punct de vedere spalial, se disting cele doui tdrdmuri spe-

cifice basmulu| impirdlia cu grddina aparlindnd tlrdmului de aici,iar palatele zraeilor fiind plasate in tdrdmul de dincolo. intre acestea,

ca o granilS greu de trecut, se afl5 o prdpastie.

O altdcaracteristici a genului epic o reprezintdprezenla acliunii.Aceasta este organizatd conform succesiunii momentelor subiectului.

in expozifiune este prezentat timpul nedeterminat qi spaliul vag

conturat. Intriga o constituie furtul periodic al merelor de aur,

precum qi incercirile eguate ale tuturor voinicilor qi ale celor doi fiimai mari ai impdratului de a prinde holul. Desflgurarea ac{iuniicuprinde aventurile lui Prdslea in cdutarea merelor de aur, iarpunctul culminant al acliunii este recunoa$terea succesului luiPrdslea de c[tre impdrat. Deznodimintul surprinde pedeapsa

primitd de cei doi frali mai mari, ucigi de propriile sdgeli, nunta luiPrdslea cu fata cea mici de impdrat gi urcarea sa pe tron dup[moartea impdratului.

::i:ir:li:

::lali,::llrllii:li

:lt:::::a,

tt::i.1t:*ir:

it*Xiall*r'ET

:,::r:4,

ixtill31

Page 14: Limba romana. Pregatire completa - Clasa 7-8 - Evaluarea ... romana. Pregatire completa Clasa 7-8...Exemple de compuneri (D-l Goe...,l.L. Caragiale) [481 Nuvela [551 ... Pentru formuloreo

Prezentarea personajelor 4gi a statutului acestora

Concluzia

Existen{a personajelor reprezintd, de asemenea, un alt argument

pentru incadrarea basmului intr-o operi epicd.

Personajul principal al basmului este Prdslea, numele

indic6nd faptul cd este fiul cel mai mic al impdratului. Inilial este

caracterizat de cdtre tati in termeni negativi, care dovedesc

neincredere in capacitatea sa'. - Fugi d-aci, nesocotitule 1...f Fraliitdi cei mai mar| qfili $i afili oameni voinici Ei deprinEi cu nevoile

n-au putut face nimic, qi tocmai tu, un mucos ca tine, o sd

izbuteascd?Prin cuvintele sale Pr6slea iqi aratd modestia, iar prin modul in

care actioneazl se dovedeqte infelept, precaut 9i calculat. Curajul sdu

este ilustrat in episoadele care se petrec pe tir6mul zmeiloq el hindsingurul careirdrdzne$te sd coboare pr[pastia care separA cele doud

lumi. inzestrat cu puteri supranaturale, Prdslea reuqepte sd se

metamorfozezeinflacdrd qi inlelege glasul unui corb, care il va ajuta

in 1upt5.

in relaliile cu alte personaje, Prdslea este nepirtinitor, onest gi

iertitor. Credincios, igi dovedegte superioritatea morald prin faptul cd

nu este de acord cu uciderea fra{ilor mai mari de cdtre impdrat, ci

considerd cd dreptatea trebuie si o faci Dumnezev: - Tatd, eu ii iertqi pedeapsa sd o ia de la Dumnezeu.

Drumul inilierii pe care il parcurge personajul principal are,

agadar, rolul de a scoate in evidenld calitilile acestuia: in{elepciunea,

curajul, altruismul, increderea in sine, perspicacitatea, cumpdtarea

qi bundtatea. Tr[sdturile se desprind atdt prin caractetizarea directdpe care o face autorul sau alte personaje, cdt si din fapte, atifudini,relalia cu celelalte personaje, deci prin procedeul caracterizdriiindirecte.

Al5turi de personajul pincipaT,la acliune participd qi personaje

secundare, fralii lui Pr6slea,zmeii, fetele de implrat qi zgripturoaica,unele reprezentdnd binele, iar altele fiind de partea riului. Deasemenea, sunt prezente gi personaje episodice, impdratul qi

argintarul.

in concluzie, basmul Prdslea cel voinic Ei ruerele de aur este o

operi epici, deoarece existd un narator care relateazd, la persoana a

III-a, intdmpldri, plasate in timp qi spaliu gi sdvdrqite de personaje, iarmodul de expunere predominant este nara{iunea.

32