Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre...

of 12 /12
Anul ХГѴ. Arad, Vineri, 24 Decemvre v. lOlO ( 6 Ianuarie n. 1011) Nr. 279 ABONAMENTUL Pe un an . 28 Cor. Pe un j u m . . 14 c Pe o lună . 2-40 < Nrul de Duminecă : Pe un an . . 5 Cor. Pentra România şt America . . 10 Cor. Nrul de zi pentru Ro- mânia şi străinătate pe an 40 franci. Anul XIV. NUMĂR POPORAL Cine-i membrul partidului? — Notele unui cititor al »Tribunei«. — Tribuna a fost caterisita şi excomu- nicată prin hotărîrea comitetului natio- nal. De unde? din partidul national? în- treb mai întâi : unde există sau există cel puţin până în clipa acelei hotărîri o listă exactă a membrilor partidului şi a gazetelor partidului? La orice partid, ori cât de rudimentar, o astfel de listă există şi conducerea partidu- lui ştia în orice moment cine face parte din partid şi cine nu. La noi ? Aş dori să ştiu când a fost şi unde a fost în scris în lista partidului... însuş preşedintele partidului ? Bine, asta-i o pură chestiune de formă, veti răspunde. Hotărîrea nu e forma, ci fondul lucrului, atitudinea şi principiile politice ale unei per- soane şi a unei gazete. Poate fi ci- neva înscris în partid fără a avea în sufletul său convingeri nationale şi fără aşi pune faptele de acord cu principiile partidului, şi invers, poate fi cineva în afară de partid, dar poate să-i apartie prin convingerile şi mai ales prin faptele şi manifestările sale politice. Dar tocmai aceasta-i unde voiam să ajung şi eu. Faptele şi convinge- rile unui om hotărăsc dacă el face parte dintr'un partid sau nu. Tot ast- fel şi cu cazul „Tribunii". Ea nu co- respunde criteriului formal al apartj- nerii la partid (pentru că până azi ni- meni nu a corespuns acestui criteriu, nici chiar d. preşedinte al partidului), dar nu a dat atâtea dovezi că are ce- tăţenia morală în partid? „Tribuna" nu se poate decât bucura dacă fap- tele sânt admise ca singurul criteriu pentru a judeca atitudinea politică. Este un fruntaş, fie şi cel mai activ, care aibă atâtea fapte, atât de dese şi mari la activul său, ca un ziar care prin faptul apariţiei sale în- suş e o succesiune neîntreruptă de fapte mereu înoite ? Fiecare zi prin însăş fiinţa ei e prilejul unei fapte, apariţia unui număr nou. Fiecare idee nouă, fiecare pagină, aproape fiecare rînd e o nouă faptă, o declaraţie de credinţă pe fată şi fără înconjur. Este vre-un fruntaş care să poată afirma acelaş lucru, că fiecare zi a sa e o nouă faptă? Câte zile trec la el sine Unea ! Şi câţi „fruntaşi" vor fi (onoare ex- cepţiilor), cari ştiu să se ferească pe ascuns din calea prilejurilor de declara- ţie pe fată a credinţelor lor politice, fără a pierde ceva din prestigiul credinţei lor politice. O mică fereală, o boală pre- textată, o afacere grabnică cete chiamă, o scrisoare sau telegramă care s'a pierdut în mod misterios, şi fruntaşul FOIŢA ZIARULUI » T R I B U N A c Coflu Aleea. De I. A. Brătescu-Voineşti *). Conu Alecu, măcar cä e boier eget-beget, e de „prinţipuri liberale". Dă mâna cu ori şi care, — celui mai umilit când vine la dânsul îi zice să-şi puie căciula în cap şi-1 pofteşte pe scaun. Când se duce la moşie cu Iosif ti- nichigiul ori cu Tilică fierarul. îi pune alături cu dansul în trăsură. Odată, când i-s'a îmbolnăvit Dincă, feciorul din casă, şi a intrat în spital, nu era zi să nu meargă să-1 vadă şi să-i ducă ba ţigări, ba câte ceva de ale mâncării. Cum vă spusei, e de „prinţipuri liberale\ Să te ferească însă Dumnezeu să te întinzi mai mult decât soco- teşte dumnealui că ţi-se cuvine, numai decât ţi-o tae, dar ştii, scurt! Şi în asemenea prilejuri chipul lui blajin şi zâmbitor, care îi dă o înfăţişare de bătrîn bun şi glumeţ, aşa se preface, încât nu-1 mai cunoşti. Mustaţa-i albă colilie ca şi părul, i-se lasă in jos, sprâneenile negre ca smoala, i-se ridică în sus, iar de sub ele sclipeşte o privire care te sileşte să faci trei paşi înapoi... *) Ministerul de culte din Romînia a publicat lista subiectelor propuse pentru conferenţele lunare ale in- stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin- tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu- Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele în cari nu e dus la vie ori la mo- şie, se adună cu alţi câţiva bătrîni de seama lui, sub umbra teilor din grădina publică. A- colo stau de vorbă pâna la vremea mesei. Totdeaunn are ceva de istorisit, iar ceilalţi îl ascultă cu drag, că e om umblat şi nimeni nu ştie să istorisească mai frumos şi mai cu haz ca dumnealui. Iată-i. Rîsul stârnit de căderea unui om care trecea grăbit aduce aminte lu Conu Alecu de o întâmplare. •- De ce i-o fi venind omului să rîză. când vede pe altul căzând?... Sânt vr'o câţiva ani d'atunci, mă întorceam cu nevasta delà Kis- singen. Finareta, când o vedea pe cineva că- zând, moare... o apucă un ris de nu se mai poate stăpâni... Eram într'o gară de prin Au- stria. Stam amândoi la fereastră... Un neamţ înalt, mare cât un mal, venia grăbit să se urce în tren. Nu ştiu cum calcă şi odată fleanc ! se întinde cât era de lung drept înaintea ferestrei noastre ; — pe urmă se scoală repede şi intră în vagonul nostru. Pe nevastă-mea o apucase un rîs cu istericale... şi rîzi... şi rîzi... rîdea cu lacrămi. li şoptesc : ,.Stăpâneşte-te, dragă, asta nu se face". Aş! mai rau. Îşi pusese batista peste obraz şi rîdea, mă rog de să clătina vagonul... Cei şase bătrîni cari ascultă pe Conu Alecu. rid şi ei de se topesc. Ei cunosc pe coana Fi- nareta şi ştiu cât de drăgălaşă e când rîde, până şi acum la bătrineţe. In vremea asta se apropie doctorul Clopo- tescu, băiat bun de altminteri, dar cam prea îndrăzneţ, şi adresându-se către cei cari ascul- REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Deák Ferencz-utcza 20. INSERŢIUNILE se primesc la adminis- traţie. Mulţămite publice şi Loc de- schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna- poiază. Telefon pentru oraş si comitat 502. Nr. 52 a ştiut să se dea într'o parte şi lumea îl crede.-e datoare să-1 creadă, că el a fost altădată care, în cutare ocazie, a strigat mai tare şi a fost mai „na- ţionalist". Nu aşa cu un ziar. Iei trebuie să se declare totdeauna şi în orice împre- jurări, căci, apare zilnic şi trebuie să se rostească despre orice împrejurări şi întâmplări politice.! Aici pretextele nu se trec, şi guturaiul nu-1 poate împiedeca să „iasă". Şi fapta lui, arti- colul şi ideia lui, nu rămân izolate, faptele unui singur individ, lele se re- petă şi se multiplică de atâtea ori, în câte exemplare apare ziarul. Sânt tot aţâţi oameni cari citesc ziarul (sau şi mai mulţi), cari primesc ideea. Sânt tot atâtea minţi în cari se provoacă acelaş proces de gândire, se produce şi se întipăreşte aceiaş convingere : sânt tot atâtea inimi în cari încolţeşte acelaş sentiment de dragoste pentru neam, de ură împotriva asupritorilor şi aceiaş pornire spre fapte nationale. Un ziar nu-i numai o singură faptă, ci un număr nesfârşit de gânduri şi fapte nouă ce răsar pe urma Iui. Fapta lui e un tată cu copii şi nepofi cu ge- neraţii întregi de fapte care se prelun- gesc ca un răsunet repetat. „Tribuna" nu are numai tot atâtea titluri de drept de a aparţine partidului, câte numere a scos, câte articole a tau, le zice bătând pe umeri pe Conu Alecu : --- Ce palavre vă mai spune boierul, de rî- deţi cu atâta poftă? Deodată chipul rîzător al lui Conu Alecu se schimbă, dar ştii? la moment: mustaţa albă i-se lasă în jos, sprâncenele negre se urcă în sus, — aruncă mâna de pe umăr şi cu o privire care face pe doctor să se retragă trei paşi : — Mă rog, rudă nu mă ştiu cu dumneata; • - de copilărit împreună, n'am copilărit ; a- tunci se vede că-ţi sânt dator ceva, de baţi pe umeri şi mă faci palavragiu: că numai cui eşti dator, te ia peste picior. Ce-ţi sânt eu dator dumitale ? Şi duce mâna la buzunar să-şi scoată por- tofoliul. Indrăsneţ e doctorul ; dar sub privirea dreaptă a conului Alecu, e greu să nu-ţi pierzi piuitul, mai ales când, pe chipul nici unuia din cei de faţă nu vezi vre-o încurajare. Bâlbăe câte-va cuvinte şi pleacă încurcat. —• Fie. că bine i-o făcuşi, coane Alecule ! — Ei ! comedia cioroilor !... îmi pare rău că i-o făcui, dar te sileşte. Asta e cusurul băieţilor ăstora : buni, deştepţi, or fi ştiind carte multă, dar nu ştiu se oarte. Nu se mai uită că eşti cu părul alb. ac ! pac ! mă bate peste umeri şi mă face palavragiu. Păi aş putea să-i fiu bunic, bată-1 pustia. Asta e ca istoria cu Hristache Cilavă: d'aia-1 întrebai cât îi sunt dator. — Dar ce istorie e aia, Coane Alecule ? în- trebă unul. - Nu v'am spus-o?

Transcript of Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre...

Page 1: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

Anul ХГѴ. Arad, Vineri, 24 Decemvre v. lOlO ( 6 Ianuarie n. 1011) Nr. 279 ABONAMENTUL

Pe un an . 28 Cor. Pe un j u m . . 14 c Pe o lună . 2-40 <

Nrul de Duminecă : Pe un an . . 5 Cor.

Pentra România şt America . . 10 Cor.

Nrul de zi pentru Ro­mânia şi străinătate pe

an 40 franci.

Anul XIV. N U M Ă R P O P O R A L

Cine-i membrul partidului? — Notele unui cititor al »Tribunei«. —

Tribuna a fost caterisita şi excomu­nicată prin hotărîrea comitetului natio­nal. De unde? din partidul national? în­treb mai întâi : unde există sau există cel puţin până în clipa acelei hotărîri o listă exactă a membrilor partidului şi a gazetelor partidului? La orice partid, ori cât de rudimentar, o astfel de listă există şi conducerea partidu­lui ştia în orice moment cine face parte din partid şi cine nu. La noi ? Aş dori să ştiu când a fost şi unde a fost în scris în lista partidului... însuş preşedintele partidului ?

Bine, asta-i o pură chestiune de formă, veti răspunde. Hotărîrea nu e forma, ci fondul lucrului, atitudinea şi principiile politice ale unei per­soane şi a unei gazete. Poate fi ci­neva înscris în partid fără a avea în sufletul său convingeri nationale şi fără aşi pune faptele de acord cu principiile partidului, şi invers, poate fi cineva în afară de partid, dar poate să-i apartie prin convingerile şi mai ales prin faptele şi manifestările sale politice.

Dar tocmai aceasta-i unde voiam să ajung şi eu. Faptele şi convinge­rile unui om hotărăsc dacă el face parte dintr'un partid sau nu. Tot ast­

fel şi cu cazul „Tribunii". Ea nu co­respunde criteriului formal al apartj-nerii la partid (pentru că până azi ni­meni nu a corespuns acestui criteriu, nici chiar d. preşedinte al partidului), dar nu a dat atâtea dovezi că are ce­tăţenia morală în partid? „Tribuna" nu se poate decât bucura dacă fap­tele sânt admise ca singurul criteriu pentru a judeca atitudinea politică. Este un fruntaş, fie şi cel mai activ, care să aibă atâtea fapte, atât de dese şi mari la activul său, ca un ziar care prin faptul apariţiei sale în­suş e o succesiune neîntreruptă de fapte mereu înoite ? Fiecare zi prin însăş fiinţa ei e prilejul unei fapte, apariţia unui număr nou. Fiecare idee nouă, fiecare pagină, aproape fiecare rînd e o nouă faptă, o declaraţie de credinţă pe fată şi fără înconjur. Este vre-un fruntaş care să poată afirma acelaş lucru, că fiecare zi a sa e o nouă faptă? Câte zile trec la el sine Unea !

Şi câţi „fruntaşi" vor fi (onoare ex­cepţiilor), cari ştiu să se ferească pe ascuns din calea prilejurilor de declara­ţie pe fată a credinţelor lor politice, fără a pierde ceva din prestigiul credinţei lor politice. O mică fereală, o boală pre­textată, o afacere grabnică cete chiamă, o scrisoare sau telegramă care s'a pierdut în mod misterios, şi fruntaşul

FOIŢA ZIARULUI » T R I B U N A c

Coflu Aleea. De I. A. Brătescu-Voineşti *).

Conu Alecu, măcar cä e boier eget-beget, e de „prinţipuri liberale". Dă mâna cu ori şi care, — celui mai umilit când vine la dânsul îi zice să-şi puie căciula în cap şi-1 pofteşte pe scaun. Când se duce la moşie cu Iosif ti­nichigiul ori cu Tilică fierarul. îi pune alături cu dansul în trăsură.

Odată, când i-s'a îmbolnăvit Dincă, feciorul din casă, şi a intrat în spital, nu era zi să nu meargă să-1 vadă şi să-i ducă ba ţigări, ba câte ceva de ale mâncării. Cum vă spusei, e de „prinţipuri liberale\ Să te ferească însă Dumnezeu să te întinzi mai mult decât soco­teşte dumnealui că ţi-se cuvine, că numai decât ţi-o tae, dar ştii, scurt! Şi în asemenea prilejuri chipul lui blajin şi zâmbitor, care îi dă o înfăţişare de bătrîn bun şi glumeţ, aşa se preface, încât nu-1 mai cunoşti. Mustaţa-i albă colilie ca şi părul, i-se lasă in jos, sprâneenile negre ca smoala, i-se ridică în sus, iar de sub ele sclipeşte o privire care te sileşte să faci trei paşi înapoi...

*) Ministerul de culte din Romînia a publicat lista subiectelor propuse pentru conferenţele lunare ale in­stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin­tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*.

In zilele în cari nu e dus la vie ori la mo­şie, se adună cu alţi câţiva bătrîni de seama lui, sub umbra teilor din grădina publică. A-colo stau de vorbă pâna la vremea mesei. Totdeaunn are ceva de istorisit, iar ceilalţi îl ascultă cu drag, că e om umblat şi nimeni nu ştie să istorisească mai frumos şi mai cu haz ca dumnealui.

Iată-i. Rîsul stârnit de căderea unui om care trecea grăbit aduce aminte lu Conu Alecu de o întâmplare.

• - De ce i-o fi venind omului să rîză. când vede pe altul căzând?... Sânt vr'o câţiva ani d'atunci, mă întorceam cu nevasta delà Kis­singen. Finareta, când o vedea pe cineva că­zând, moare... o apucă un ris de nu se mai poate stăpâni... Eram într'o gară de prin Au­stria. Stam amândoi la fereastră... Un neamţ înalt, mare cât un mal, venia grăbit să se urce în tren. Nu ştiu cum calcă şi odată fleanc ! se întinde cât era de lung drept înaintea ferestrei noastre ; — pe urmă se scoală repede şi intră în vagonul nostru. Pe nevastă-mea o apucase un rîs cu istericale... şi rîzi... şi rîzi... rîdea cu lacrămi. li şoptesc : ,.Stăpâneşte-te, dragă, asta nu se face". Aş! mai rau. Îşi pusese batista peste obraz şi rîdea, mă rog de să clătina vagonul...

Cei şase bătrîni cari ascultă pe Conu Alecu. rid şi ei de se topesc. Ei cunosc pe coana Fi­nareta şi ştiu cât de drăgălaşă e când rîde, până şi acum la bătrineţe.

In vremea asta se apropie doctorul Clopo-tescu, băiat bun de altminteri, dar cam prea îndrăzneţ, şi adresându-se către cei cari ascul-

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Deák Ferencz-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţămite publice şi Loc de-schis costă fiecare şir 20 fii. Manuscripte nu să îna­

poiază. Telefon pentru oraş si

comitat 502.

Nr. 52

a ştiut să se dea într'o parte şi lumea îl crede.-e datoare să-1 creadă, că el a fost altădată care, în cutare ocazie, a strigat mai tare şi a fost mai „na­ţionalist".

Nu aşa cu un ziar. Iei trebuie să se declare totdeauna şi în orice împre­jurări, căci, apare zilnic şi trebuie să se rostească despre orice împrejurări şi întâmplări politice.! Aici pretextele nu se trec, şi guturaiul nu-1 poate împiedeca să „iasă". Şi fapta lui, arti­colul şi ideia lui, nu rămân izolate, faptele unui singur individ, lele se re­petă şi se multiplică de atâtea ori, în câte exemplare apare ziarul. Sânt tot aţâţi oameni cari citesc ziarul (sau şi mai mulţi), cari primesc ideea. Sânt tot atâtea minţi în cari se provoacă acelaş proces de gândire, se produce şi se întipăreşte aceiaş convingere : sânt tot atâtea inimi în cari încolţeşte acelaş sentiment de dragoste pentru neam, de ură împotriva asupritorilor şi aceiaş pornire spre fapte nationale. Un ziar nu-i numai o singură faptă, ci un număr nesfârşit de gânduri şi fapte nouă ce răsar pe urma Iui. Fapta lui e un tată cu copii şi nepofi cu ge­neraţii întregi de fapte care se prelun­gesc ca un răsunet repetat.

„Tribuna" nu are numai tot atâtea titluri de drept de a aparţine partidului, câte numere a scos, câte articole a

tau, le zice bătând pe umeri pe Conu Alecu : --- Ce palavre vă mai spune boierul, de rî-

deţi cu atâta poftă? Deodată chipul rîzător al lui Conu Alecu

se schimbă, dar ştii? la moment: mustaţa albă i-se lasă în jos, sprâncenele negre se urcă în sus, — aruncă mâna de pe umăr şi cu o privire care face pe doctor să se retragă trei paşi :

— Mă rog, rudă nu mă ştiu cu dumneata; • - de copilărit împreună, n'am copilărit ; a-tunci se vede că-ţi sânt dator ceva, de mă baţi pe umeri şi mă faci palavragiu: că numai cui eşti dator, te ia peste picior. Ce-ţi sânt eu dator dumitale ?

Şi duce mâna la buzunar să-şi scoată por­tofoliul.

Indrăsneţ e doctorul ; dar sub privirea dreaptă a conului Alecu, e greu să nu-ţi pierzi piuitul, mai ales când, pe chipul nici unuia din cei de faţă nu vezi vre-o încurajare. Bâlbăe câte-va cuvinte şi pleacă încurcat.

—• Fie. că bine i-o făcuşi, coane Alecule ! — Ei ! comedia cioroilor ! . . .

îmi pare rău că i-o făcui, dar te sileşte. Asta e cusurul băieţilor ăstora : buni, deştepţi,

or fi ştiind carte multă, dar nu ştiu să se oarte. Nu se mai uită că eşti cu părul alb. ac ! pac ! mă bate peste umeri şi mă face

palavragiu. Păi aş putea să-i fiu bunic, bată-1 pustia. Asta e ca istoria cu Hristache Cilavă: d'aia-1 întrebai cât îi sunt dator.

— Dar ce istorie e aia, Coane Alecule ? în­trebă unul.

- Nu v'am spus-o?

Page 2: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

Pag. 2 » T R 1 B U N A « 6 ianuarie n. 1911

scris şi câte idei bune a sămânat In fata opiniei publice ea se prezintă cu un uriaş bagaj de certificate morale: faptele altora pe cari ea nici nu mai e stăpână, pe cari nu le mai poate câr-mui în senz antinational, chiar de ar voi, dar a căror paternitate cu mân­drie o poate reclama pentru sine. Sânt sămintele aruncate de ea, germenii ce au încolţit, au rodit şi urmează îna­inte încă a rodi pentru neamul nostru. Ce este fată cu ele sărăcăcioasa listă de merite nationale a cutărui „fruntaş" din Şunturug? Ce sânt faptele acelea puţine şi mărunte, adesea şi ele pro­dusul propagandei politice — a „Tri­bunii ?"

In conştiinţa acestor merite şi fapte, „Tribuna" poate repudia liniştită cer­tificatul formal al aparţin erii la partid, mai ales că nimeni din fruntaşi nu-1 poate produce şi el nici nu există. Aceasta ca o nouă dovadă pentru fe­lul excelent al organizării partidului şi ca o nouă confirmare a criticelor pe cari le-a formulat „Tribuna" despre această organizare.

Iar când partidul va întiinta lista membrilor săi şi a ziarelor sale, nu mă îndoiesc că între cei dintâi cari se vor înscrie vor fi redactorii „Tri­bunii", iar între ziarele nationale par­tidul va fi silit să înscrie „Tribuna" la locul de frunte.

Defa dl A. C. Popov ic i la Ioan Ale­xandru, in hierarhîa planetară e o mare dis­tanţă d e rang între C a n o p u s , d e pildă, şi Soare ; în hierarhia intelectuală e mare, de pi 'dă, delà acelebrul« Belinbroke până Ia dl Popovici , — nu e însă tot atât de mare, în publicistica noa­stră politică între dl Popovici şi nobilul obscu-roid loan Alexandru. Apăruţi pe orizontul poli­ticei noas t re în timpuri deosebi te , elucubraţiile lor astăzi se aseamănă totuşi atât ca intensitate cât şi ca dimensiuni - şi vedem alături, rotind

în perfectă a rmonie în s is temul astrului pr imor­dial al sferei noas t re publicistice, alături — în razele de atracţ iune s tăpâni toare ale sGazetei«.

Ioan Alexandru, răsărit fără de ves te din gè-nună , va străluci de-aici nainte spre mărirea ga­zetăriei româneşt i , risipind şi cele din u rmă făşii de în tunerec ce mai stăruiau încă p e globul no ­stru păcă tos . Un s n o p d e raze providenţiale a revărsat a supra lumii noas t re de necazuri şi a făcut odată şi pen t ru to tdeauna o lumină de­plină. Vom şti de-acum că dl O o g a nu e între rânduri le «celor mai buni ai nostr i«, că e «un mic poseur« , cu ^-gesturi teatrale«, rob al con-ven{iunilor, că ne trimite «pur şi s implu injurii şi calomnii « şi că şi d-sa (poate în pr imul rând) e cauza «destrăbălării politice« delà noi. Vom mai afla, şi, că «tinerii oţeliţi» sând » jertfa rafi­năriei tiszaiste» şi că cu tot otelul lor, sânt robi ai slăbiciunii. Şi ia răş i vom afla că »Tribuna», d impreună cu «Goga şi soţii au porni t o cam­panie de distrugere şi subminare naţională», a ten tând la demnitatea şi integritatea poporulu i român (a se înţelege : din Ungar ia şi Transil-vania« — N. Cor.), o acţ iune antagonis iă , per­versă şi veninoasă.

Dar n o u a lumină siderală ne vine şi cu sfa­turi. Dl G o g a şi ziarul nos t ru sânt trimişi să în­veţe delà Sasi , u n d e «tinerii» n u sânt pripiţi ci cu atât mai oţeliţi şi nu » deteriorează sau of en-sensează cât de puţ in integritatea demnităţii na ţiunii, sau interesele ei ! !< C a culme apoi, bieţii de noi mai sân tem şi turtiţi, cu următoare le ad­monestăr i , p r inse în două punc te de-o plastici täte sculpturală :

1. Orice interes personal, orice ambiţie personală trebuie subordinată şi jertfită interesului comun. Acea­sta e politica noastră sinceră !

2 , De dragul interesului comur treci peste micile erori şi greşeli, ţii discreţie (!N. R). şi în caz de lipsă jertfeşti chiar adevărul (! N. R.) Aceasta e politică di plomatică matură ( ! ! N. R.)

Noi cei cu «interese şi ambiţii personale« d impreună cu voi iubiţi cititori ai noştri , cari de b u n ă seamă aveţi cu toţii o justă pă t rundere în rostul superior al atitudinii din prezent şi a ce lei din trecut a acestui ziar, să admirăm in pace flăcările bizare ale noului as t ru din d iademu

I «Gazetei«, căci fenomenele optice nu sânt de toate

zilele pe cerul nostru mohorît. —

Un glas din Necunoscut: P e cine să admi răm? — Pe Ioan Alexandru.

Cu ace iaş măsură. Zilele acestea a fost numit preşedinte al tribunalului din Seghedin judele Nagy Aladár. Din prilejul acesta un ziar local scrie următoarele:

„Relaţiile prieteneşti şi colegiale cari leagă зе noul preşedinte de ceilalţi judecători vor îi o garantie pentru recunoaşterea acomodării oportuniste, a farsorilor goi la suflet, a „stre-jerilor" obraznici şi tendinţei sterilor de-a ieşi la suprafaţă şi îefrînarea lor în aceiaş vreme când va recunoaşte şi recompensa după pu­tinţă ambiţia, răbdarea şi munca cinstită dar mai ales adevăratul talent de care sânt aşa de puţin hărăziţi cei ce fac parte din corpul ju­decătoresc".

Cele câteva şire au revoltat însă grozav pe judecători şi cu toţi s'au adunat la sfat în lo­cuinţa vicepreşedintelui de tribunal. După câ­teva schimburi vehemente de vorbe, Nagy Aladár a declarat că el însuş e autorul noti­ţei. Atunci judecătorii au părăsit locuinţa în mod ostentativ şi au anunţat cazul prim pro­curorului din Seghedin, care la rîndul său a transpus cauza preşedintelui delà tablă, pen­tru a cerceta dacă nu trebuie ordonat disci­plinarul împotriva vinovatului.

Se vede că colegii preşedintelui în persi­flarea publicată de ziar se găsesc vizaţi de-a dreptul şi vreau să-şi repare ambiţiile jignite. Se va aduce deci o nouă definiţie asupra li­bertăţii de aş exprima un jude părerea despre colegii săi şi se va da totodată verdictul că un jude nu are voie să se folosească nici de libertatea presei. Cazul e foarte semnificativ şi unic în felul său, căci ştie doar toată lu­mea de câteori e călcată în picioare libertatea cuvântului de judecători, mai ales faţă cu noi naţionalităţile, iar domnului Aladár îi vor a-plica aceiaş constituţie liberală, pe care dum­nealui şi cei de o tagmă n'au pregetat să ne-o aplice de ani îndelungaţi.

*

— Minister de funcţionari în Austria. Din Viena ni-se anunţă: Deo­dată cu isbucnirea crizei guvernamentale, s'au reluat şi tratativele de împăcare între Cehii şi Germanii din Bohemia. Tratativele aceste, însă, au eşuat fiindcă Cehii n'au voit să admită cererile Germanilor.

A mai spus-o, dar ori, c'au uitat-o, ori că le place cum o spune Conu Alecu, răspund toţi într'un glas :

— Nu. Conu Alecu înseninat la faţa, de par'că n'a

fost de când lumea ^supărat, încalecă pe un scaun şi povesteşte :

— Trebue să-1 fi cunoscut dumneavoastră... Bulgarul... ăla, de umbla în mijlocul verii îm­brăcat în haine groase de dimie, legat la gât, şi-'n cap cu o gogiamite bârsană de căciulă fu­murie, Dumneata trebui să-1 ştii, că şedea lângă dumneata, colo peste drum de hanul roşu. Unul mare, mare, cu mustăţile tunse. Când vorbi a, te uitai în urma lui să vezi ce copil a vorbit. Nu-ţi venia să crezi că vocea aia piţigăiată a eşit din trupul lui. Să iei un trombon d'alea marile delà muzică, să-ţi umili bucile, să sufli cu puterea si să sune : piiii ! ca o piculină, — aşa impresie îu făcea când îl auziaui vorbind. . . E ! ăsta era feciorul u-nuia Qlavă, pripăşit pe la moşia lui unchiu-meu. Era cu vr'o câţi-va ani mai mic ca mine. Ţiu minte că-1 trimetea unchi-meu la tata cu donicioarele de zmeură ; venia cu picioarele goale. Delà o vreme nu mai ştiam de el, — îl pierdusem din vedere când, hăt ! peste vre-o două-zeci şi mai bine de ani, m'am pomenit cu el la mme, ca să-i dau un petic de pădure de pe moşia mea. I l-am dat. D'atunci, om muncitor, i-a mers bine. Pământ nu putea să cumpere că era străin, dar îi mergea vestea că are bani. Îmi părea bine că s'a pricopsit, săracul. Altminteri cuviincios, respectuos, tre­buia să-i zic de trei ori; ; :şezi jos", când ve-

via pe la mine, ca să se hotărească să se aşeze pe marginea scaunului . . . într'o zi mă pome­nesc cu văru-meu Vasilache Matraca.

— L'am cunoscut; delà Ploeşti... întrerupe unul.

— Ala, Aman-zaman! să-1 împrumut cu patru mii de lei. Eu bani n'aveam la mine, trebuia să mă duc la Bucureşti să iau delà depunere. Nu şi nu, că lui îi trebuia chiar atunci. Mă gândeam de unde să-i găsesc na-pristan, când, cum eram în pridvorul casei, văd trecând pe uliţă pe Hristache bulgarul. Ii bat în geam şi se urcă sus. Zic: „Domnule Hristache, nu ţi-se întâmplă dumitale patru mii de lei în bani, până Luni, când m'oiu duce la Bucureşti să'ţi aduc?" Zice : „Ba da" ; şi-mi aduce patru mii de lei pe care-i dau Iui vă­rul Vasilache. Iau condeiul şi-i dau o chitanţă, pe cum că am primit delà el 4000 de lei cu soroc peste cinci zile.

Ca naiba! Duminecă îmi vine vierul delà vie cu ştirea că s'a aprins magazia. Luni nu m'am putut duce la Bucureşti, nici Marţi... Marţi seara întâlnesc pe Hristache al meu. Zic: „Iartă-mă că nu m'am putut tine de cu­vânt, c'a trebuit să mă duc la vie". Unde mă scutură de mână şi-mi răspunde: „Nu face ni­mica, frate". Mă uit la el... Mi-s'a părut cam băut; n'am zis nimic.

A doua zi începea curtea cu juri şi preşe­dinte nebunul ăla de Verusi, care te osândia la amendă şi nu vrea să ştie. N'am putut să plec nici Miercuri, nici Joi... Vineri mă întâl­nesc iar cu bulgarul. Zic : „Iaca şi iaca de ce n'am putut pleca la Bucureşti". Ei! ce cre­

deţi dumneavoastră? atunci am înţeles eu te­meiul vorbii tatii dumnezeu să-1 ierte!: cui eşti dator te ia peste picior. Bulgarul, nici una nici alta, mă bate peste umeri, aşa cum mă bătu doctorul : „Nu face nimic, nene Alecule". Auzi dumueata: Nene Alecule, el mie ! ! ! Ptiu!

— Ei şi ce-ai zis : întrebă unul. — Nimic. M'am întors repede acasă, cu

gândul să apuc trenul... era prea târziu ! Toată noaptea uite aşa m'am perpelit. Măcar că tre­nul pleca tocmai la 8, m'am sculat şi m'am îmbrăcat delà 5, de grijă să nu-1 scap. Ne-vastă-mea: „Lasă că te-ei duce Luni; te con­damnă Verusi la amendă". Aş ! Să fi ştiut că mă condamnă la închisoare şi tot plecam... De când sânt nu mi-s'a părut că umblă tre­nul mai încet ca la întoarcere. îmi venia să saiu din el, s'o iau la fugă, s'ajung mai re­pede acasă, Cum am sosit, seara la 9, zic vizitiului: „Nu deshăma şi du-te peste drum la Hanul roşu la Hristache bulgarul şi adu-1 în­coace. Să-i spui că am zis eu să aducă şi o chitanţă".

S'a întors trăsura fără el; se culcase. Tri­met pe fecior: „Acu să rni-1 aduci! Să nu vii fără el". In sfârşit, după o jumătate de cias de aşteptare, soseşte - — „Ce e, Coane Ale­cule?" Zic: „Şezi jos şi scoate chitanţa". — „Dar de ce atâta grabă?" — „Şezi", zic. „Uite

Batru mii de lei. Uite şi zece lei dobânda, loispreze la sută fac la 4000 pentru un an

480, — pentru o lună 40 — pentru o săptă­mână 10 ; mai poftim şi zece lei pe deasu­pra". Se uita la mine nedumerit. Zic: „Acum

Page 3: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

Ô Ianuarie n. 1911 T R I B U N A » ?«g. 3

Eşuarea acestor trative va avea influenţă şi asupra alcătuirii noului cabinet, care |va avea mai mult caracterul unui minister (provizoriu) de funcţionari.

Noul guvern va cere delà Reichsrath numai votarea contingentului recruţilor, a prelungirii privilegiului băncii comune şi a budgetului.

Guvernul va continua însă tratativele cu partidele cehe pentru a şi crea o majori­tate parlamentară sigură. Dacă nu va reuşi, — va propune Maj. Sale dizolvarea parla­mentului.

* Adoptarea convenţe i comerc ia le cu Ser­

bia. In şedinţa de azi a camerii s'a adoptat, în general, proiectul convenţiei comerciale cu Serbia. A vorbit democratul Pető luând apă­rare intereselor agricultorilor şi existenţelor mici faţă cu politicianii agrarieni. Justhistul Batthyány a vorbit în interesul marilor pro­prietari, aventurându-se şi în divagaţii de chestiuni externe. A spus că contele Aehren-ttîal a tăcut c'o mână nenorocoasă anexiunea. Ministrul de comerţ, Hieronymi, după înche­ierea discuţiei în general, á răspuns tuturor oratorilor şi în întâiul rând contelui Batthyány. Relaţiile Ungariei cu Serbia — a spus el — chiar dacă ar ii fost îniluinţate desavantajos prin anexiune, răspunderea cade în sarcina coaliţiei, dupăce anexiunea s'a făcut sub egida ei politică.

Şedinţa viitoare va avea loc Luni, când se va începe, şi probabil că se va şi sfârşi dis­cuţia pe articole.

Tot în şedinţa de azi priinul-ministru şi-a revocat proiectul despre prolungirea provi-zorică a privilegiului băncii austro-ungare.

După cât sântem informaţi se va intra apoi în discuţia proiectului de recruţi.

Numărul acesta e cel din urmă număr poporal al « Tribunei». începând cu ziua de 1 Ianuarie românesc (anul nou), abonaţii noştri la numărul poporal vor primi noua 1er foaie

să-ţi spui şi pentru ce atâta grabă. Nu vreau ca mâne când mă-i întâlni să-mi zici pe nume, alaltăieri mi-ai zis „frate", ieri ..nene Alecule" şi mâne, dacă n'apucam să-ţi plătesc acum, îmi ziceai „Alecule" sadea şi nu-mi place, Eu nu zic pe nume decât slugilor mele, încolo la nimeni. Ii vrea de aici încolo să fi politi­cos şi cuviincios? bine, te primesc ca până acum cu dulceaţă şi cu cafea; nu? Sănătate! nu te cunosc, nu mă cunoşti... Te aşteaptă trăsura la capul scării, poftim", D'atunci n'a mai dat pe la mine ; cand îl întâlniam, mă saluta şi trecea pe partea aialaltă...

Aşa şi cu firfisonul ăsta. Inii pare rău că i-am tăiat-o ; dar iar mă gândesc că dacă nu i-o făceam aşa, mâne mă bătea peste pân­tece, poimâne mă trăgea de mustaţă... Buni băieţi ăştia din ziua de azi,., deştepţi... or fi ştiind carte multă, dar nu ştiu sa se poarte. Nu se uită Ia tine că eşti cu părul alb. Pac ! pac ! te bate peste... Maică Precistă, Doamne !...

Városmajor-Sanatorium *i Hydrotherapie 26 odăi aranjate cel mai m o d e r n ; Supraveghiere medicală continuă (constantă). — Telefon 88—99. Birou-central, stabiliment medical Budapesta, B-dul Ferencz-körut 29 . Consultafiuni delà orele 8—9 a. m. 3—5 p . m.

Directer-şef: D r . >V. C o z m u t z a

« > i >

„Tribuna Poporului" scrisă anume pentru popor.

Tot ce priveşte noua foaie poporală să se trimită pe adresa «Tribuna Poporului» Arad, Deák-Ferencz Nr. 20, care va a-vea o redacţie anume.

Tot la acea adresă e a se trimite şi abo­namentul şi anume :

pt 1 aa . < 6 luni .

In România

4 cor. 2

10 « Tribuna» va apărea şi pe viitor în fie­

care zi. Red. şi adm.

„Tribuna Poporului".

.Pace... Intre oameni banăvoire".

D e Constantin Lucaciu.

Steaua neamului românesc a călăuzit pe magii redeşteptării noastre din 1848 până la „Câmpul libertăţii" din Blaj — acest Vifleem al românismului, — dar au fost pe urmă ale-şuiţi şi în urmă răpuşi fără milă şi cu mari cruzimi de Irozii acestui neam.

La ieslea din Vifleem a sunat cereasca cân­tare ..Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace şi între oameni banăvoire" iar la Vifleemul renaşterei româneşti a răsunat imnul pătrunzător până la ceruri : .Deşteap-tă-te române!'

Şi spirit nou şi viaţă nouă s'a sălăşluit în truditele oase şi inimi ale Românilor şi lângă ..lamina cunoştinţei" inimile avântate au lu­crat şi deschis pentru fii poporului desrobit calea progresului, calea ce duce la menirea ce ni-sa hărăzit pe acest petec mândru de pă­mânt ce-1 locuim ca moştenire delà străbunii noştri. Lumini s'au aprins şi ici şi colo în în-tunerecul mare al vieţii noastre naţionale, ceaţa ce ne împânzea vederea s'a împrăştiat ca să putem pătrunde tainele viitorului nostru — şi ni-s'a zorit acest viitor atât de mândru, atât de măreţ şi auriu în cât în noi s'a trezit spiritul celor mai mari şi grele sacrificii.

..Irozii" sau cutremurat de avântul nostru şi temându-şi tronurile şi domniile, în cari să răsfaţă încă cu deşirau, sfătuitu-s'au şi neîn­cetat au oblicit să afle mijloacele cu cari ar putea să pună zăgaz şi stavilă înaintării şi progresului nostru.

Şi le-au găsit şi le folosesc în contra noa­stră cu atâta stăruinţă, şi temeritate, încât au pus lumea în uimire. Armele lor : întunecarea minţii — de o parte şi învrăjbirea fraţilor de alta.

Legi, lanţuri moderne cari de cari mai pă­gubitoare ne făuresc, mărul lui Eris îl aruncă intre fraţi, între noi, ne orbesc, ne prostesc poporul şi produc ceartă şi zizanie între noi.

Şi mulţi „păstori,, şi ,filosofi11 de azi ai nemului acestuia nefericit, având ochi nu văd şi având urechi nu aud şi în loc ca cu sacri­ficiu şi lăpădare de sine s'aducă daruri spiri­tului de renaştere primesc — conştient sau inconştient — darurile danaice (primejdioase) ale Irozilor. Şi deşi le spune, deşi le strigă cu glas pătrunzător îngerul bun al poporului oropsit ca să nu mai stea de vorbă cu ei, ci să apuce altă cale, să nu expună pericolului ieslea Vifleemului mântuirei naţionale, — ei merg orbeşte, fac voia Irozilor şi a sateliţilor lor ca mai mare şi mai jalnic sa fie văetul şi plânsul din „Rama", din jurul ieslei mântuirei celei de atâtea veacuri aşteptată. Şi nu văd prăpădul, n'aud hohotul de bucurie şi nu văd feţele desfigurate de rîsul batjocoritor cu care rînjesc — la spatele lor — în faţa noastră a neamului întreg, făcut nevrednic de chiar fii lui, de Români, de „buni" Români.

„Răsărit-au lumii lumina cunoştinţei" ră­sună azi de pe buzele milioanelor de Români şi ni-se înfioară vederea la priveliştea trisfă şi nedeamnă a luptei dintre „lumină" cu lu­

mină, „cunoştinţă" cu cunoştinţă — lumină şi cunoştinţă românească.

Sântem atât de orbiţi încât nu vedem că „Irozii" noştri seculari cu câtă dibăcie şi înţelegere bine tăinuită ne prostesc şi aruncă zizania între noi şi o alimentează? Să nu fim oare în stare să vedem că în vreme ce la noi atâtea feluri de împărecheri să alimen­tează, ei sânt uniţi deplin şi perfect când e vorba de noi, de slăbirea noastră, — că nu mai este între ei deosebire de lege, credinţă şi confesiuni, de ţînut sau provincie, de ori­gine şi stare, ci cu toţii sânt una, — luminat şi prost, feudal şi muncitor, bogat şi calic, soldat şi gregar, catolic, eretic şi iudeu? Cum să ştiu ei înţelege, cât sânt de solidari, cum ţin laolaltă sub flamura ..ideii" spre apă­rarea situaţiei şi-a pielei lor!

...Noi neîndreptăţiţii şi atacaţii ? !... Şi noi avem idealul nostru sfânt şi adevă­

rat. Avem şi flamură şi am scris pe ea în­tr'un moment de glorioasă elevaţiune spiri­tuală : „ Totul pentru naţiune" ! Chiar şi para­dăm cu aceste sfinte vorbe şi pe urmă ne trezim totuşi cu mărul certelor în sîn, La noi sânt „lucrări de faţadă şi in dos cu trei miioane de desorientaţi, de necărtu-rari, de săraci". „Totul pentru naţiune" şine aflăm cu naţiunea despoiată, neîndreptăţită şi batjocorită ; sântem robiţi de patimi şi de or­goliu; cari de cari mai mari şi mai înţelepţi, „conducători", şi nimenea ostaş de rînd; di-vidaţi în ardeleni, ungureni şi bănăţeni ; îm­părţiţi în mireni şi clerici ; sfâşiaţi în uniţi şi neuniţi ; rupţi în tineri şi bătrâni, în primeniţi şi ramoliţi : clasificaţi în Tribunişti, Gazetişti şi Drapelişti şi numai Dumnezeu bunul şi răii de „Irozi" mai ştiu în ce.

Să ne fie sunat oare clopotul de-apoi ? Nu să poate ! Nu !

Fi-vor aceste urgii deşarte un vifor trecă­tor? Geniul bun al neamului păzi-va poporul său de cădere şi înecare în aceste păcate?

Străluci-va iară cu splendoare steaua mândră a viitorului nostru, luminându-ne la toţi că­rarea ce singură duce la Vifleemul mântuirei noastre naţionale, iar „păstorii" şi „filosofii" noştri cari după închinare la ieslea acestui Vifleem nu să sfiesc şi nu să ruşinează a să mai pocloni şi pe la „Irozi", daţi sânt încă din coapsele străbunilor blăstămului şi dispre­ţului neamului.

Şi azi când în căminele şi inimile noastre în mijlocul şi societatea iubiţilor noştri ne în­dulcim şi ne bucurăm de „răsăritul cel de sus" să sperăm şi să ne şi punem cu zel şl curaj la lucru, cu toţii, mirean şi cleric, frun­taş şi gregar, laolaltă pentru idealul şi viito­rul nostru naţional, care o să vie şi pe care ni-1 va da Cel de sus, de vom lăpăda din inimile noastre spiritul egoismului, al fuduliei oarbe, spiritul trufiei, duhul de ceartă şi zi­zanie şi de vom cultiva în noi, lucrând cu zel fervent şi desinteresat, stima, iubirea şi înţelegerea, făcând toate şi totdeauna lucrurile naţiunei cu mărirea Celui de sus, cu pace şi bunăvoire între noi.

Românismul în Впсэтіпа. O n o u ă gazetă românească . — Rutenlzarea

Români lor .

D e câtva t imp apare la Cernăuţ i o n o u ă ga­zetă românească , numi tă : »Oazeta Mazililor şi Răzeşilor Bucovineni*. In numărul din urmă, în t r 'un articol intitulat »O lamurire«, se justifică publicarea acestei foi s p u n â n d u - s e :

»Noi n u p u t e m năzui Ia formarea unui partid, pen t ru că terenul nos t ru de activitate e mărgini t prin î n suş p rogramul n o s t r u : trezirea conşiinţei naţionale la pătura rezeşească a poporulu i şi lu­minarea acestei pături , împresurată , în cea mai mare par te d e elemente străine. To t aşa de pu­ţin întemeiat ar fi a ne acuza de tendinţe sepa­ratiste de clasă. Noi n u umblăm d u p ă revinde-cări ciocoeşti , n u voim a ne separa şi a ne creia vre-o poziţie excepţională, privilegiată, căci ştie doar oricine, că timpul privilegiilor a trecut şi nu o să mai vie. Insă, ceeace voim noi e, să ne va-

Page 4: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

Pag. 4 » T R I B U N A « 6 Ianuarie ti. 1911

lidităm ca Români , să conlucrăm, p e teritorul re-zeşesc , Ia menţinerea poziţiilor noas t re naţionale, şi să porn im o luptă pentru recâştigarea pozi­ţiilor pierdute. Prin aceasta, năzuinţele noas t re fac par te din chestia generală românească din Bucovina, şi merită deci nu numai a fi r ecunos ­cute ca fiind îndreptăţite, ci ele merită toată atenţia binevoitoare şi tot sprijinul factorilor ce stau în fruntea năzuinţe lor noas t re ale tuturora,

Va crede cineva, că facem o încercare zadar­n i că? Dar, trebuie să se ştie, că orice răzeş de pes te Prut, cât de izolat ar fi el de contactul cu centrul românesc , ştie şi concede, că se t rage din s t rămoşi Români, şi ar fi bucu ros să-şi vadă copii vorbind l 'mba s t rămoşească, numai dacă ar afla în privinţa aceasta sprijinul necesar. Aşa dar premisa principală, dispoziţia cs există la răzeşi, de a primi cu bucur ie o acţ iune de salvare din ghiarele slavismului exis ă. Noi nu t rebuie să convert im, nu trebuie să desţelenim u n teren părăsit, ci t rebue numai să a runcăm să­mânţa şi să îngrijim ca această sămânţă să în­colţească şi să crească scutită de furtuni, căci pământu l e primitor şi va da roade bogate . Până acum nu s'a pornit o acţ iune specială pen t ru recâştigarea rezeşimii ce şi-a uitat limba stră­moşească . Şi to tuş , câţi din fii rezeşilor de pes te Pru t au arătat, în decursul studiilor şi pe u rmă ca pe r soane d e s tare că ştiu de u n d e se t rag şi u n d e le es te locul : ei sunt Români buni , în ciuda nefastei acţiuni a timpului şi a împreju­rărilor ce au creat rezeşilor o stare atât de ne­prielnică. Noi sperăm aşa dar că cu tot pesi­mismul ce ar putea întâmpina chestia noastră , o să facem un pas înainte spre triumful neamului românesc p e moşia străbună.*

Tot în noua gazetă bucovineană găs im un ar ticol intitulat: * 100.000 ruteni pierduţi» în care se polemizează cu z ! arul rutean «Narodnii Holos» .

«Să avem înaintea ochilor, zice «Narodnii ho­los», că din cauza nepăsării noas t re avem aslăzi 3000 de alegători mai puţin ca anul 1906, iar Românii, în acelaş t imp, au 15 000 de alegători mai mult.,. C e s 'a întâmplat cu alegătorii noştr i — nu e greu de ghicit. In anul 1906 au fost 67 596 de alegători ritten', iar Români numai 51.980. Astăzi însă, în listele alegătorilor pentru dietă sân t 66.569 Români şi numai 64 673 Ruteni ! S'ar crede că noi am pierdut numai 16 000 de alegători în folosul Români lor ! Insă din compa­rarea numeri lor v o m înţelege, că pierderea noas­tră e mult mai mare ! Vă rog să răspândi ţ i : Dacă în 1906 au fost la 51 980 Români, 67 596 Ruteni, atunci în anul 1910, la 66,596 Români, ar trebui să fie 86.661 Ruteni. Şi pentrucă listele alegâto-torilor arată numai 64 673, pierderea noas t ră face 21 988, sau in sumă ro tundă 2 2 0 0 0 în folosul Românilor. Asta înseamnă 34 Ia sută, sau a treia parte a tuturor alegătorilor! Dacă considerăm că, d u p ă conscripţia din 1900, în Bucovina sânt 297.798, sau arondat 300 de mii de ruteni, atunci judecând d u p ă rezultatul cadastrului alegătorilor ne ameninţă la conscripţia ce se aproprie , o straşnică nimicire, adică pierderea unei treime a outerei noas t re şi a n u m e 100.000 de Ruteni în folosul Românilor».

Faţă de aceste insinuaţiuni ale ziarului rutean «Gazeta mazililor şi răzeşilor» îi r ă s p u n d e cu vârf şi îndesat .

» C u m se vede, mare groază a cupr ins pe Ru teni. Dar care e adevă ru l ? S ă i s p u n e m m i : Dacă Ruşii înainte au fost (pe hârtie) mai mulţi, aveau a mulţămi nepăsării Românilor şi spriji­nului guvernul? i. Dacă acuma numărul Români­lor a spori», înseamnă că ci au recâştig?t aceece Ruşii au ţinut atâta v e m e pe nedrep t în stăpâ­nire. Dar în articolul de care vorbim, aflăm şi un lucru care t rebuie însemnat ca fapt şi st ig tnatizat ca obrăzn ic ie : se zice a n u m e ca, dacă l acuesc în apropiere Români şi Ruteni, Romanii se rutenizează mai u ş o r şi a n u m e din cauza su­periorităţii etnice a Rutenilor ! Se ştie însă că Ro­mânii se rutenizează chiar din cauza inferiori-tîţM, va să zică, a prostiei Ruşilor, cari nu sânt în stare să înveţe altă limbă, pe când Românul în-

gădui tor şi ager la minte, dep r inde iute l imba vecinului său Rus şi, îndată ce ştie câteva vorbe, n u se mai gândeş te , că acel vecin, venind d e cu-rlnd, ar trebui să ştie a cinsti ospeţ ia şi a se da d u p ă aceea cari l-au primit în mijlocul lor. Ru-teanul însă p e lângă că e bo lând şi ne t âng e şi obraznic şi îţi r ă s p u n d e veşnic : >ia neznaiu« (eu nu ştiu). Din cauza aceasta »Narodnii bolos« e ridicol de tot, când se vaită că o sută de mii de ruteni se pierd. Să nu aibă grije, buruiana aceasta nu se va stârpi cât îi lumea !

Tot în chestia rufenizărei Bucovinei :

>Profesorul de universitate d. Roschmann , constată pe baza statisticei oficiale, că în Buco­vina e numărul băieţilor (bărbaţilor) mai mare decât al fetelor (femeilor) şi se miră, că feno menul acesta se găseş te şi în părţile rutene ale ţării, deoarece el se află numai la popoare le ro­manice inclusiv Sârbii şi Bu'garii, pe când la toate celelalte popoare , aşa dar şi Ia Rutenii din Oaliţia de os t e număru l fetelor mai mare decât al băieţilor. Faptul aces ta se explică numai prin rutenizarea Românilor bucovinenic .

Cai rem UT de pamâttf. Prăpădul din Asta de mijloc.

Aparatele seismografice delà toate in-I stitutele meteorologice din Europa au sem-? nalat ieri un puternic cutremur de pământ

care se părea că a avut loc Ia o distanţă I de vr'o 5100—5800 chilometri. Părerile ce-I lor pricepători sânt de acord asupra faptu-І lui că catastrofa aceasta întrece cu mult t în dimensiuni nenorocirea delà Messinâ sau

groaznicul cutremur de pământ care acum câţiva ani a năruit oraşul San-Francisco.

I In numărul nostru de ieri am amintit cu 1 dinadinsul ştirile ce am primit asupra ca-I tastrofei, dar până tîrziu în noapte nu se

ştia nimic cu siguranţă în ce parte de pă­mânt s'a descărcat această nouă urgie ve­nită de sus. Cele dintâi combinaţii spuneau că cutremurul a avut loc cu siguranţă pe un contingent străin de al nostru. Câteva telegrame primite din Petersburg şi Moscva spun că nenorocirea ar fi avut loc pe pla­tourile din Caucaz, dar cu toată distruge­rea şi prăpădul oamenilor de aici se pare că aceste părţi de pământ au fost atinse numai de extremele curente de sbatere ale pământului. Prin urmare putem deduce că nenorocirea a avut loc mai adânc spre ţară, probabil după calculul observatorului din Viena, în Taskend sau pe platoul Pamir, ori în Kasmír sau mai probabil în Turche-stanul chinez, căci toate locurile indicate de pomenitul observator abia ating cifra de 4500—7000 chilometri de Viena.

In orice caz însă ne putem aştepta Ia grozăvia nenorocirii, pe care o măreşte în parte şi nesiguranţa, căci până în prezent nu se ştie nimic pozitiv asupra celor în­tâmplate. Probabil că catastrofa a avut loc în regiuni nelocuite de oameni, dar nu e esclus ca vehemenţa cutremurului să fi dis­trus orice mijloace de comunicaţie până şi conductul de telegraf, cu ce s'ar explica şi întârzierea ştirilor. Cazul ar fi cu atât mai întristător căci vor trece zile întregi la mij­loc până se va şti ceva cu siguranţă şi se va veni în ajutorul victemelor.

Cele dintâi ştiri. Târziu a sosit o telegramă din Petersburg

cu următorul conţinut: Cutremurul a avut loc în Turchestan şi asupra catastrofei au sosit din Taskend următoarele ştiri :

Aici s'a observat în zorii zilei o sbatere a pământului care a ţinut mai multe minute. In aceeaş vreme a fost semnalat la Wierny un cutremur care a ţinut cinci minute şi a dis­trus o mulţime de case. Mai mulţi oameni au fost apucaţi supt clădirile năruite, dar nu se ştie nimic asupra numărului lor. Comunicaţia cu localitatea Dénárként a fost întreruptă brusc. La orele 4.23 s'a semnalat un puternic cutre­mur de pământ în Kopal, cărui i-au urmat câteva sbateri mai potoltie. Prin multe părţi s'a deschis pământul până în adâncuri. In aceeaş vreme a avut loc în partea sud-vestică din Aulijeata.

O telegramă ulterioară spune că cutremu­rul a ajuns şi în Taskend. Populaţia câtă nu şi-a pierdut cumpătul a părăsit oraşul şi şi-a căutat refugiu pe câmp. Oraşul fumegă în ruină, zidurile cad cu vuiet prelung şi anima­lele aleargă alături de stăpâni pe uliţele pustii negăsind nici o scăpare. Oraşul e un mor­man de piatră aformă. Pe sub uriaşele ziduri se văd stîrvuri omeneşti strivite complet.

Patruzeci de oameni au murit surprinşi de primejdie.

Serisori din Bucureşti. Protestul contra măcelului delà Oalaţi. — Mij­loace de pedepsire. - Boicotarea fabricanţilor Unguri. — Noul pod peste Dunăre. — Diverse.

bucureşti, 21 Decembre.

O.i cale p îe i l .1 *r p j n e în calea desve l Sr i noas t re freşii acei cart m vor moartea, suntem şi vom ti m a n e i un s 'ngur p o p o r cu vhtţa noastră m ţ i o n î l ş , cu dorurl 'e , cu visurile noast re , cu Ие?!иІ noj t ru . Cuvântul eremitului d ! n Carp î ţ l : Uniţi vă în a i r r ţ r i , a avut u n i d â n ; r ä u m e t până )• rel? mai Ínáepür t i íe hotare гіе r o m a o h m u M . Dacă în multe p ivi r ţe u r ü a t e a noas t ră cu l tu r i ! ! lasă de dorit, d#că împrr jarlr i le ne au împărţ i t fn atâtea {tri s u b oblăduirea atâtor popoa re de multe ori i? ferlosre ' n ce priveşte calitSţile sufleteşti, cari nu se pot compara cu ale unu ! p o p o r de rasă îatlră, - atunci eäad e t e vorba de «Imţire suntem un? , suntem un neam unitar, p e care nu este pulere omenească ce І s r putea desbina. A-c e a s s tr igi t de durere din culare sat al Mace­doniei ce acum începe a se t r rz! fa viaţă, acelrş sânge vărsat de cuţitul ucigaş al b înd i tu lu l grec seu bulgar , vs p roduce »celsş resenz aici ca şl •colo, ia P .u t c i şi la Mur3?.

Strigătul de durere al văduvelor şl al orfarji'or de 'a Galaţi şi Ţălna a p r o d u s aceiaş kg l t imS In-olgnare pe tot cupr insul pământului românesc . Cr ima delà G a ^ ţ i a p r o d u s ac t iaş oroare. Ace­laş adânc dispreţ feţi de hienele pătate de sânge I-i simţit u n neam întreg u n nesm ce şl aşteaptă de mult visata zi de sărbStoare. Şl dacă acolo, unde , ar fi t a b u i t , p-oiesíul a u s'a ridicat tumul­t u o s şi zgudui tor , căci nu s'a puiuţ , sufletul ro­m a n e s : a dat în a te p i iţi expres ie dîtrerei şi in-d g n â r e i st Ie pentru răstignirea mucenicilor delà G*l*ţ'.

Ln Craiova s'« ţinut Dumineca trecută cea dir-faut întrunire de protes tare cum s'a raportet şl în «Tribuna». Vor urma, fără îndoială şi al'e oraşe .

* întruniri şi p ro tes te . Discursuri şl moţiuni >m

mai văzut. Dar care este mijlocul de a f«ce s i se simtă răzbunarea sufletului r o m â n e s c rănit şl j*g-nlt de bru'aUtatea h i ene lo r? Ex i s t ! un mJj lacdî a pedepsi s e uc ' ga ş i ? D*. Ex i ş t i . Şi comitetul fo mat fa Craiova a găsit mijlocul cel mal potri­vit. A luat ho t l i i rea de a stărui verbal şl In scris pe largă toţi Românii convin*! de sfinţenia uni­tate! noas t re sufleteşti de a nu msi cumpăra n i j

D D D Á S S Á N D O R cojocar în

K o l o z s v á r , strada U n i o Nr. 12.

Pregăteşte tot felul de articoli aparţinători acestei brange, în preţ favorabl ргегда Bituşe de călătorie, tocuri pîntru picioare, lânării, cojoace pentru bătbaţi şi femei, după modele franceze şi engleze, colilere, manoşane, etc. Mare depozit de covoare — — — — — — — dc lână. Cumpăr tot soiul de blănării de vânat. " • • —" ••

Page 5: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

tin fel de marfă, ca maşini agricole şi articole de Industrie provenite delà fabricanţii unguri. Spre acest scop s'a lansat un apel citri societăţile fe­meilor romane, cerlndu Ie concursul.

E răzbunarea cei mai legitimi, cea mai eficace pe care Inimoşii membrii ai comitetului cralovein au pus'o la cale. Şi, având In vedere seriozitatea şl stirulnţa acestor demni b i 'b ţ i , credem ci vor reuşi s i determine m întreagă ţara romanească acest curent. S i nu se mal cumpere nimica delà fabricanţii Unguri, delà fraţii acelora, cari ucid mişeleşte pe fraţii noştri. Dupăcum deviza iese oilor era In timpul lui Creangă Niel an ac dtla Jidani, astfel In viitor deviza oricărui Român d>n regat să fie: Nici un ac delà fraţii ucigaşilor! O cere aceasta demnitatea noastri naţională jigniţi. O cere singele nevinovat, care a început s? In roşească valurile O tulul ardelean, ducând dira de singe, care işi cere pedepsirea ucigaşilor, pârii departe, la fraţii, cari ii înţeleg glatul. O cere şi se va face.

Un nou pod este pe cale a se construi peste Dunăre, având a lega România cu statele din sud, unde s'ar putea forma admirabile debuşeuri pen tru comerciul românesc. Ziarele cerca acest pod s i ee facă In timpul cel mal scurt, căci orice În­târziere ar fi Ia p»gub< Rotiânlei, care are tot in­teresul de a se afirma fn Bilcanl, ca (ari comer­cială S'a observat c i In felul acesta România ar a duce servicii unor state cari de mult tind a şl 11 ţi infuenta spre răsărit. Observarea nu poate fl îndreptăţită. Popoarele balcanice s'au deşteptat la viaţi naţionali şl orice încercări de cucerire ar fl zadarnice.

Ca nivel cultural România stă In fruntea state­lor din răsărit. La universităţile româneşti şi au făcut studiile cei mal de seamă dintre conducă­torii popoarelor învecinate. România a exercitat asupra lor o influenţă culturali destui de mare. Acest rol trebuie s i şi 1 mer ţie, ciutându se In aceiaş timp a şi strânge relaţiile cu aceste po­poare prin tratativele comercia.e, prin înlesnirea comunicaţiei cu ele.

* De câteva zile ministrul de externe al Serbie1,

Milovanovlci se află In Bucureşti. In acest timp el a vizitat pe d nul prim ministru I. I. C. B i tlanu şl pe d-nul ministru de externe Djjvara. Astăzi d oul M'lnvanovlci a fost primit in au­dienţi de M. S. R gele. Ministrul de externe al Serbiei va rămânea In capitala României încă vreo câteva z»e. Aici are rudenii dupi soţ a sa, care e din familia Ohermani, unele ziare dau а cestel vizite oarecare importantă politică. Adevi­ral este c i vizita are un caracter particular.

• Zilele aceste s'a constituit Ia Bucureşti o so­

cietate, sub numirea cSindicatul român» care are menire* de a controla administraţia şi contabili tatea moşiilor cultivate In regie de propietarli lor, cari domiciliază Ia strelnitate. Pentru a eştia ar fl ceva mai hun de făcut. Coresp.

Cultura fărancei române. Ziarul nostru în repeţite rînduri a con­

sacrat articole călduroase unei chestiuni căreia până acum nu i-s'a dat la noi aproape nici o importată. E vorba de » Cultura ţă­rancei române « şi de »Cea mai naţională tovărăşie «. Ne bucurăm că Reuniunea fe­meilor române din comitatul Hunedoara s'a hotărît să ia iniţiativa unei propagande mai largi pe acest teren. (Publicăm la acest Ioc apelul ce l-a adresat instituţiunilor noa­stre financiare, convinşi că acest apel va afla răsunet la cei cărora se adresează).

In numele ţărancei române, apelam iară? Ia inimile generoase, cerînd sprijin şi ajutor, pentru

a menţinea şi desvolta arta noastră populară, a cărei reprezentant tipic este femeia noastră din popor.

La toate naţiunile, individualităţile Iui etnice sânt păstrate ca comoară nestimată, formând un tesaur preţios al manifestării sale naţionale.

Aşa fiind Ia alte popoare, cu doară mai puţine însuşiri tradiţionale, noi Românii, pe cari prove dinţa ne-a înzestrat cu un popor cu multe ca­lităţi superioare, datori sântem a le cultiva cu scumpătate.

Un grup de femei însufeţite de tradiţionala frurauseţă a industrie noastre poporale alcătuiesc «Reuniunea femeilor române din comitatul Hu­nedoara*.

Naînte cu patru ani această Reuniune a înfiin­ţat şi susţine de atunci ^Atelierul de ţeseturi şi cusături româneşti la Orâştie*, dând existenţă cinstită la 1 0 - 1 5 ţărance anual, cari prin munca lor produc adevărate lucruri de artă, ţinute toate în cel mai curat stil românesc.

Numărul ţărancelor harnice, cari reclamă apli­care Ia Atelier, este însă mult mai mare. Şi am putea aplica încă multe mâni sîrguincioase, dar în lipsa unui local potrivit, trebuie să ne re-strîngem la un număr limitat de lucrătoare.

Atelierul din Orăştie, departe de-a fi o institu-ţiune locală, a devenit, prin străduinţele sale, Imbrăţoşat de dragostea şi interesarea întreg pu­blicului românesc.

Pentiu a putea lărgi cadrele acestui Atelier, care propagă portul nostru pitoresc, trezind ast­fel sentimente amorţite, în cele mai expuse părţi ale românismului, Introduce in casele şi biseri­cile noastre podoabe neîntrecut de trainice şi frumoase, apelăm la sprijinul tuturor oamenilor de bine.

Deva, la 10 Decemvre n. 1910. Cu deosebită s'imă

Dionlsiu Ardelean, Elena Pop Husszu-Longin, secretar. prezidentă.

Mişcarea noastri teatrală. — O n o u ă filială a Societăţi i teatrale. —

Lăpuşul unguresc, 1 Ianuare 1911.

Inteligenţa română din Lăpusul unguresc şi jur a organizat In 14 Decemvre 1910 st. n., In urma sllrunţel calde a diui director artistic ai fondului de teatru român, Aurel P. Bănuţiu — care ne a onorat şl pe noi cu plăcute I prezentă — O fl Hală a fondului de teatru român.

Comitetul filial s'a constituit In modul ur­mător :

Preşedinte ; Dr. Ioan P. OHeanu adv., secretar : Dr. Ioan Petruţlu, etnd. de adv., casier: Nfcolae German , comptabii la >Lapuşana<.

Membri în comitet s'au ales dnli s Dr. Oavril Buzura adv, Dr. Vaier Muşte, medic cercual, Va-slle Duma şi Vaslle Muşte, protopop — Lăpu­şul unguresc.

S'au Înscris următorii: Membri fundatori : Or. Oivril Buzura adv., Dr.

Ioan P. Oiteanu adv., Dr. Vaier Muşte, medic, — Lăpuş.

Membri pe viaţă: Augustin Pop, adv., Vaille Muşte, Protopop gr.-cat., Vasile Duma, protopop gr. or., D . Aurel P O P . când de adv, Dr. Ioan Petrutiu. cand. adv., Nlcolae German, comptabii, Teofil Origorescu, Inv., Lăpusul unguresc, Ioan Oltf anu, preot, S«clu-de sus, Oregoriu Popescu, preot, Saciu-de jos, Oavril Muşte, preot, Coruen», Augusiln Cupş», preot, Cupşenl, Cornel Cozma,

înv., Rogoz, Oavril Cristei, Inv., Burent, Con st. Manu, înv., Boerenl, Oivril Nechita, Inv, R teri tea.

Meritul, c i fn cercul nostru Instituţlunea acea­sta a câştigat atilfa aderenţi şi sprijinitori sinceri, revine simpaticului director, diu! Aurel P Bănu­ţiu, care a ştiut însufleţi pe cărturarii noştri !

Si dea Dumnezeu ca şi la noi, însufleţirea şi dragostea pentru fondul de teatru s i pătrundă cât mai In grăbi şi In pături cât mai largi.

Coresp.

Din străinătate. Agitaţii revoluţionare în Baden. In

martie ducat Baden s'a produs 6 mare fier­bere în urma unei foi volante ce s'a îm­părţit în toate casărmile ducatului. E pro­vocată întreagă armata să ia parte la revo­luţie şi să refuze ascultarea superiorilor în ziua aniversării naşterii împăratului, care va fi în 27 1. c.

Foaia volantă se termină cu următoarele cuvinte: »Rasbunare pentru 1848—49 şi 1866. Poporul e pe partea noastră*.

Cu răspândirea acestei foi volante e bă­nuit partidul so-ІЛ democrat, care însă de­clară, eă e o mistificare l-a m jloc, căci par­tidul n'a lucrat nimic în direcţia aceasta

• Situaţia în Portugalia. Toate ştirile

despre revoluţia din Portugalia se reduc la simple minciuni. Desminţirile categorice şi lămuririle date de cei competenţi pre­cum şi de trimişii speciali ai marelor ziare au adus lumină asupra situaţiei. Tot svonul a fost mai mult o răsbunare a prietenilor bărbaţilor regimului trecut ajunşi în situaţii compromiţătoare şi critice.

S'a descoperit anume mari delapidări să­vârşite de ei. Judele de instrucţie a ordo­nat numai decât arestarea membrilor direc­ţiunii creditului urban precum şi a mem­brilor comitetului de supraveghere. Co­misia însărcinată cu luarea inventarului averii publice a dat de abuzuri nemai po­menite, săvârşite în detrimentul statului. E aproape de necrezut, cum s'au ridicat la mi­lioane micile delapidări. Aşa se aminteşte de un mandat de 20.000 franci, pentru a-chitarea unei pretinse datorii la bursă a Casei domnitoare. Un alt mandat de 4.000 franci escomptât pentru nenorociţii potopului, însemnat ca un dar personal al Regelui.

INFORMATIUNI. A R A O, 5 Ianuarie n. 1911.

— Pomul de crăciun al copiilor săraci. Azi, la orele 11, a avut loc în şcoala românească centrală din loc împăr­ţirea de haine la elevii şi elevele sărace de Ia şcoalele româneşti din Arad.

Serbarea a c e a s t a a avut un caracter, am putea zice, familiar. Au asistat la ea cei ce şi de altădată poartă grijă şi de ei; învăţă­torii lor, apoi membri comitetului paro­hial, 3 reprezintante ale Reuniunii femeilor române şi câţiva oaspeţi — o intimă ser­bare «a dragostei şi iubirii», cum a spus

Se expedează pentru pretori solide aranjamente complecte pentru biserici, odăjdii, pra­pori, stihare, potire, policandre şi candelabre, cădelniţe, iconostase şi icoane sfinte etc. Lucrează i c o n o s t a s e , a l t a r e , j e r t o v n i c e , a m v o a n e , i c o a n e p o r t a t i v e eti

B U D A P E S T ) I V . V á c z l . u t o x a S 9 . Б» і -еф«і*«-ежа*, p r e l i m i n a r , a n u d e e e m n u H a s e t r i m i t l a d o i - i r t ţ A ,

RETAY és BENEDEK, — stabiliment de articole bisericeşti = —

I

Page 6: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

rag. o W » R I O U i ' Я Ь *

preşedintele comitetului parohial, dl Nicolae Oncu, mulţumind celor cari au contribuit la acoperirea cheltuielilor şi mulţumind şi Reuniunii femeilor române din Arad, care de ani de zile desfăşură o activitate tot mai stăruitoare şi roditoare pe toate te-renele.

La eleve şi elevi s ' a u împărţit costumuri complecte, rochiţe, surtuce, ghete şi tutu­ror bomboane şi turte. N'a rămas nimeni fără u n d a r . împărţirea darurilor s'a f ă c u t de către doamnele Letiţia Oncu şi Mari-lina Bocu şi d şoara Florica Bonciu.

Elevii s'au produs cu două declamări şi mai multe cântece şi colinde, cântate sub conducerea harnicilor învăţători Dumitru Popoviciu şi Gheorghe Popoviciu.

In numele elevilor a mulţumit, în cuvinte calde, dl Iosif Moldovan, directorul şcolii.

— D e c o r a t Confratele nostru, dl T. V. Păcăţian, directorul ziarului » Telegraful Roman« din S biiu, a fost decorat din par­tea M. Sala Regelui Carol al României cu Medalia Bene Merenti clasa I, pentru me­ritele sale literare, şi îndeosebi pentru valo­rosul op » Cartea de Aur*, icoana fidelă a luptelor noastre politice naţionale din trecut.

Sincere felicitări ! — A l e g e r e d e n o t a r . N i s e s c r i e : In 28

Decemvre n. a avut foc alegerea de no ta r în fruntaşa c o m u n ă de 4000 suflete pu r românească Ti rnova (comitatul Caraş-Se*/erin) S 'au prezintat 4 candidaţi , 3 Ungur i şi u n Român. Ales a fost bravul notar r omân dl Nicolae Pocrean, care în răst impul abia de 7 luni de când subs t i tue acest notariat prin tactica şi simţul său de drepta te şi a câştigat iubire şi stimă atât la superiorii săi, cât şi la poporu l ce l a ales.

Trăiască* !

— A d u n ă r i d e p r o t e s t a r e c o n t r a s e n a t u l u i au&triac. Respingt-re* d in pane» senatului s u s triac a proiectului de lege despre oprirea fţmefior delà Sacru de noapte , a p r o d u s o vie con t t e rna -t-'e la toate pături le s o d e t a ţ i aust r iece . Văd în acest fapt manifestarea intereselor de cla^ă, că i partea cea mai mare a secatori lor o іаттыіг marii indust r iaş i , cari prin int roducerea a c e l e i I gî *ï pierde pu t e r ea de m u n c ă din serviciul de noapte , ce 11 dau lucrătoarele.

In rele d o u ă săptămâni , cari urmează se vor ţinea în toste centreie imperiului mari adunăr i de p n te - t s re contra Renalului şi se vor aranja mai mul te demonstraţ i i de stradă.

— R e p r e z e n t a ţ i e d e t e a t r u cu şcolarii d i n P â r n e a v a . In ziua pr imă de Crăc iun la orele 3 d. d. G h e o r g h e Popovi J învăţătorul d in Pâr­neava (Arad) va da o reprezentaţie de teatru cu şcolarii, în sala cea r m r e a «Casei naţionale*. Se va j ca piesa popora lă «Naşterea Iui Ch- i s tos . Publicul ăridan e Invitat că lduros să participe Ia această r ep rezen ta re , invitări speciale n u s 'au făcut.

— »Agi tator« t r a s Ia r ă s p u n d e r e In z i u a d e C r ă c i u n . D m O h a b a m u t n i c ni-se sc r i e : Toată lumea aş teaptă cu buci idé sărbătorile >Naşterii D o " nului* ; numäi S o l o m o n D o m i n e a n t u , pen Irucă Iţi iubeş te neamul şi iimba, trebuie tocmai în ziua de C r i c l u n să se prezinte înaintea vesti-tuli>i pretore Zeller d in Sacul, care n'are — păr In cap , câte p e d e p s e a dictat, delà alegeri încoace celor cari nu au votat cu candidatul guvernamental .

T o t p ica tu l ce 1-a comis , D o m ă n e i n { u ar fi că înainte de alegerile municipale, So lomon Dorna-m a n ţ u , cercetându-şi rudeniile din Valeaboutui şi Rugi, acolo a venit vorba şi de alegerile muni­cipale, cu care ocaz iune dînsul a spus că r omân fiind el îşi va face datotir.ta şi va vota cu par­tidul român . Atât a fost destul domni lor delà pu­tere, şi de loc s 'a dut telefonice ordin să-1 scoată cu jandarmii din sat iar a cum li t rage Ia răspun­dere şi pretura«...

Iată citsţla aceasi?, document cum se respectă In tara n e s sită sâ rb l lo rue noas t re cele mal mari, pro tegia te şi de îege :

—fok 1910 Temesi járásfőszolgabirajától. I d é z ő .

Domanyanciu Solomon Oh-mutniki lakost főlhivom, hogy ügyben mint vádlott a járási főszolgabíró hiva­talos helyiségében 1911. évi január hó 7-én d. e. 8 órakor a törvényes következmények terhe alatt meg­jelenjen.

Szákul, 1910. évi XII hó 25-én. Dr. Zeller Károly, tb. főszolgabíró.

— D e l à > Л з о с Щ і ч п е . < C a şi In alţi гпі, aşa şi cu ocazia anului n o u 1911, comitetul cen­tral ai Asociaţiuni! a fă:ut apel la publicul ro rnânesc să contr ibue cu răscumpărare» felicitaţilor de Anul nou Ia înzestrarea Muzeului na ţ ' on î l . Primele contr ibuld ia apelul făcut le publ icăm aici şi rugăm de nou obj f ra românească s i con­tribue pent ru act st scop .

Mul ţumind gene roş i lo r dSru to.l 'ăcăm să tir meze consemnarea aceasta :

Iosif S e r e » Ş -Iuţi», consilier de H b . i. p. Si­b i u 20 cor., Parteniu Cosma dir. inst. »A*b !ns« 20 eon, Dr. Z o o m Ch<rtop advocat Câmpeni 20 cor., Dr. Ilarion Puşcuriu Aih-mandnt Sibiiu 10 cor., M»tei Voüeanu asesor cons ls . Sitsllu 10 cor., Dr. Octavian R>JSU advocat Sibbu 10 cor., Dr. E u g e n P i so »dvo-rst S b ' i u 10 cor., Dr. Luclau B o r d a advocat Sibiiu 10 cor. Dr. Eueebhi Roşea dir. seminarial S b iu 10 c o r , Dr. Aurel Novae advocat Візегіса*1ьа 10 c o r , Dr. Iile Bsu medic S biiu 5 cor. Em<l Verzt r iu funcţionar Ia >Tian-stlvania« Sibiiu 5 cor., Ion Mtha'u proprietar Si biiu 5 cor., Sever de Ba 'bu secretar d e bancă Reghin 5 cor., Atanasie B. Bologa preot Lupcni 5 c o . , Dumit ru Vulcu casier consis t . Sibiiu 4 cor., Dr. Vasüe Bol* g s d !r. seoiar S b i i u 4 cor.. Ni :o!au T o g s n p r o t o p o p Sibiiu 3 cor., Siefen S roia prOtortotar c o m i a t e n s Sibiiu 3 cor., O orge Borzea preot C o v ă ş 3 cor., Dr. Dlonlsic Scoica dir. de Ьяпе* M a r g t t a 2 co r , G e o r g e Iltu preot Vale 2 cor. Total 176 cor.

Sibiiu, 4 Ianuarie n. 1911. Biroul Asociaţluali : Iosif Sterca Şuluţlu.

f A n l c u ţ a P o p , fiica dlui părinte Romul P o p din Qârbova , a r e p t u z s t îa 29 Noemvre v., Io vârsta fragedă de 7 ani. I amormâti tarea ei a avut ioc la 1 Decemvre y. In clmlterui din Qâr­bova .

Odihnească In p a c e !

— U n s g â r c i t . In satul Ga renne din Franţa a murit zlieic t recute u n bătrîn cu numele Dm-t revsux, care a locuit mai mult de jumătate de

! viaţ i îosr 'o colibă îndepărtată de sat, ap roape ascunsă în t r ' o movtSU de pământ . N e mai teşind din colibă vre-o câ 'eva zile sătenii au intrat în ea şi 1 au găsi t mort . N ' svea ap roape nimic pe dânsu l , nici h»ine, nici rufe, d o s r o bucată de zdreanţă, prinsă pes t e întreg corpul . Medicul a constatat , că b i t r tmd a murit de foame, ducând lipsă îndelungată . Nu pest-s mult , desc.hizându-»e testamentul , s 'a consta ta t că bătrinul a lăsat o t v t r e d e şaptezeci de mii de franci.

•%— D a r l a b i s e r i c ă . E c o n o m u l Va eile Arde­lean, soţia sa S a ' t t » şi familia au dona t sfintei biserici romj g .-ort. d in c o m u n a Cinteiu u n rînd de hs ine preoţeşti Irt valoare d e 60 cor. D u m n e ­zeu să le ds.se însuti t şl înmiit ceiace au dat. Dumnezeu să Ie răsplătească fapta lor nobi lă . Ioan Popovici, înv. gr.-or.

— S e r a t ă p e n t r u c â n i . In America s 'a în­tâmplat şi m nunea aceasta. Milionarul Saurtders Harry a organizat o serată Ia care au fost Invi taţi pe s t e 200 de câni de rasă n o b i l i ai bogăta­nilor americani. » O s p M ' i « *u fost însoţiţi la se­rată de servitori arapi. Mai întâi au fost Intro­duş i în t r 'o sală mare u n d e se făcea cunoşt in ţa , ceiace a dat multă grijă bieţilor servitori, cad numai cu greu puteau să împiedice ca oaspeţi i patrupezi să r u facă prea mare c u n o ş t i n ţ ă înainte de cină, muzicanţi In haine d e sărbătoare distrau publicul dis t ins . D i r lucrul naibii, muzicanţii n e mai pu tând suferi »concertul« cânilor s u luat tălpăşiţa.

Punctu l cel mal fulminant al sr ratei a fost cina. Cânii au cupr ins Ioc Ia mese aş te rnu te şi au mâneai menuu l din farfurii de argint, servlndu-li-se ficat de gâscă, friptură d e rinichi şl de ga'<iţe. D u p ă friptură fiecărui câne i-s'a servit câte u n pahar de şampanie şi cu aceasta s 'a sfârşit în­tâia serată de felul acesta.

— A l e g e r i c o m u n a l e . In 30 Decemvre a avut Ioc In c o m u n a Ticvanul mic alegerea re­prezentanţei comunale . Partidul naţionalist avea de conducă to r p e părintele Aurel Popovici, preot gr.-cat , iar cel burdis t pe marele aderent al i!u-stritâţii sale învăţătorul gr. or . Ion Drinca, pe vremea fieiertatului Brediceanu, naţionalist la toartă. D e atunci însă s'au schimbat vremurile şi D d n c a s'a dat pes te cap şi s'a pomeni t dea-dreptul în tabăra burdişt i lor .

To t românul de cinste aş tepta cu mare nerăb­dare ziua de luptă când avea să-şi dea votul pen­tru câştigarea drepturi lor sale şi văzând marea însufleţire a alegătorilor burdişt i au hotărît să nu facă bilele de votare, prevăzându ş ruş inoasa că­dere. In ziua alegerii tot poporu l s'a adunat în curtea primăriei şi aş tepta să vină preşedintele alegerii, care în puţ ină vreme a şi sosit în per­soana fibirăului Reichel din Oraviţa montană. D u p ă sosirea preşedintelui poporu l ş a ales patru membri i de încredere în persoana lui Ion Luc», Ion Milovan, G h e o r g h e Iepure şi G h e o r g h e loa-novici şi pe loc s 'a şi început votarea La sfîr$it s'a constatat că s 'au dat 206 voturi , dintre cari 205 le a întrunit preotul Aurel Popovici , Ion Au­gus t in Luca, Ion Milovan şi Alexe Buna ca mem­brii pe şase ani , iar ca suplenţi au fost aleşi pe câte trei ani lancu Iepure Stana şi Dumitru Ie­pure .

Deastădată burdişti i nu s'au înfruptat din caş­caval, căci poporu l a ajuns să i cunoască cam ce pestriţi sânt la maţe. Şi s 'a întâmplat câ burdiştii Tanase Iepure, G h e o r g h e Cătană 144, Dímian Cio rman şi Pavel Iepure 148 au primit un sin­gu r vot. Vânătorii de slujbe şi duşmani i popo­rului au fost trataţi d u p ă vrednicia faptelor lor.

Dsr ca să S £ răii m publicului Ia toată golldu-în-a lor sufletească Tanase Iepure şi Oheorghe Câtană au fost m a m b iî In с о т > Ы и ! pa oh al, dar sătenii le-au făcut vânt, cici r.u I au геа*ез când le s expirat mandatul. T e r a s e Iepure cu multă aîrâială a fost ales în 1908 primar, dar pooorul І-* protestat Rlegerea şl a trebuit să se retragă, G h e o r g h e Cabină a candidat de «juior de primar şi vâzându-şt căderea s 'ar fi mulţâmii ca sl* jba de jurat, dar nici d e asta nu s'a învrednicit. Tot aşa n'a fost ales de casar comunal nici Demlsn O o r m s n şi cu asta s 'a cern întunecat s î r i ludrea

i burdişti lor. Infríngírea d d a alegerile de reprezen tanţă înseamnă î;»sS u n ioeeput de primenire pentru Bsnatul nos t ru , u n trtceput tăgădui tor :ă ne am smuls âln iosnoolenta de pan i a d în care n e a aruncat scârboasa pisată dintre fr*ţi sădită da ura c lovnu lu i din Caransebeş . Pent ru bur-diţt i Ins i înseamnă siîfşitui sigur, c i d dëa < à-derea mamonu ta i Burdea desnăd- jde . i a Intrat in­tre ei şi tot mai mult ia des t ramă riridurile.

Mişcarea aceasta însă nu se vu m â r g W п о т з і 1« acest început, căci vrednicii săteni au hotărlt sä dea afară din slujbe pe toţi cei molipsiţi de molima burdîs tă .

Fire-ar ca ftceste s e m n e înveselitoare să însemne regenerarea întregului nos t ru Bsnat şl întoarcerea lai spre bine, d u p i s tagnare* anilor d n urmă.

— A c a d e m i a f r a n c e z ă ş i m a d a m e C a r i e . Institute de France fn ultima şeamţa а luat ho- i tărhea, ca ţir-âoau-se trsdiţia să n u se aSeigâ *j «ici d e data asta femei ia a-.ademie. Aci st voi | este îndreptat în contra soţiei des ioper i to ra lu i ra- 1 diului, flsic'anul Curie , insaş mare fisicianl şi j profesoară "ia universitatea din Paris, căci îa u rma erudiţiei ss?e se gfisiă mulţi savanţi, pentru a l i e r e a el la Academie. M o t v a r e i ho 'ăr îrei re zu ma !я ţinerea tradiţiei, care n ' a dat Intrare fe-meu or In academie.

— Un p r o t e c t o r a l a n i m a l e l o r p u n g ă ş i i . S'a întîmplat pe o stradă din Budapesta. Un cal slăbă­nog, alunecînd, a căzut.

Birjarul, neputîndu-1 ridica a început cu bătăile, şi dedea-dedea în sărmanul cal istovit de puteri, că tre­cătorilor li s'a făcut milă de bietul dobitoc. S'a aflat unul, bine îmbrăcat, care a mers să ajute calului, — ocărind pe bîrjar în toate chipurile pentru brutali­tatea sa.

— Sînt membru al societăţii pentru protecţia anima­lelor şi nu sufer ca să chinueşti în aşa mod anima­lul. Haide, am să-ţi arăt eu cum trebuie ridicat. Oa­meni, daţi ajutor.

A luat apoi de pe capră un ţol. La aşternut sub picioarele calului şi cu ajutorul dat de cei cari se adunaseră a ridicat calul. Dar îndată a început să rîcnească :

— Gardist, gardist ! Nu-i nici un gardist рг Л aici ? ! I

Page 7: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

oameni şi auzind nişte strigăte a alergat repede s i «dă ce este. Protectorul i-a zis, mîniat:

— Dracul să dea în protecţia animalelor, n'am să Ы mai amestec mai mult în treburi d'astea. In timp ce iam ajutat măgarului de birjar să ridice calul ci­neva mi-a furat ceasul, ceasul meu de aur!

Poliţia caută acum pe pungaş !

— Un răspuns «Drapelului». Dl Dr.Aurel Muntean, advocitt în O â s t l e , se roagă sä pub i dm scrisoarea da mei jos , pentru care i ă s i m toată rlspunderea — autorului t i .

Orăştte, la 4 Un. 1910. Dlui V. B r a n i ş c e , dir. « Drapelului ».

Citesc în «Tribuna» de eri următorul citat din zia­rul d-tale : «acţiunea dlui Vlad, este o justificare a de­zertorilor Şerban de Voila şi Muntean din Orăştie».

Dacă-i drept că d-ta ai scris aceste, apoi Te rog să iai la cunoştinţă, că : fratele Şerban pe timpul acela era în tabăra guvernului deja de mai mulţi ani, eu insă eram şi atunci ca ei totdeauna aderentul progra­mului naţional şi fireşte membrul partidului naţional.

Deci dacă mai identificat cu Şerban, ai afirmat un neadevăr.

Adevărul e, că : eu singur am spart solidaritatea în I nelucrare, păşind faţă de puterea deja tradiţională a i pasivităţii cu toată tăria convingerii mele.

Ştiam eu că m'ai exista «activişti» — aşa pe sub spuză ; dar de terorizmul «pasivişti!or> sprijiniţi de toate ziarele romîne, n'a cutezat nici unul să-mi deie

! ajutor la introducerea luptei grele pentru activitatea politică.

Işi temeau oamenii şi popularitatea— ; alţii credeau ci-'s prea groase zidurile fortului pasivităţii — ; destul că singur am început lupta, singur am continuat-o scoţind foaia «Activitatea» cu jertfe considerabile pînă mi-a succes a-i mal îmblînzi pe teribilii domni cari trimbiţau in larga lume, că naţionalizmul e monopo­lul pasiviştilor.

Mi-a urmat apoi Drul Vlad şi soţii, şi mi-a urmat apoi — naţiunea întreagă.

Orice să va scrie despre iniţiarea luptei pentru ac­tivitatea politică : adevăr ori mistificări linguşitoare ? azi nime nu va putea nega că eu am tot dreptul să fiu mîndru de »dezertoria/ mea: penirucă azi cu toţii sîutem »dezertori» pînă şi d-ta şi — Şerban.

Se vede că obştea romînă a aşteptat cu dor să se ivească un »dezertor« ca sa deserteze cu toţii după el.

Şi acuma fiind noi cu toţii într'un partid, bine ar fi să dispară din capetele oamenilor închipuirea mo­nopolului de naţionalism şi fâcîndu-ne fiecine datoria, — nu ca cei mai mulţi dintre foştii şi actualii depu­taţi diftali, — să recunoaştem cu toţii nu numai în­dreptăţirea ba şi lipsa criticei celei mai severe, — nu-m»i reală şi imparţiala să fie. — Bănuielile nebazate nu sînt critică, ci calumnii cari n'au drept de exis­tenţă între oameni cinstiţi.

Sper Die Branişce că în viitor vom fi de aceiaş părere. Cu stimă: ss. D r . A u r e l M u n t e a n u .

— C o n f i s c a r e a z i a r u l u i ş e r b ( M a i l j o u r ­nal». O te e g r r t î â din B u g r a d a n u n ţ i , ca pul ţiâ de scoto a confiscat număru l do fri al ziarului «Ma'! Journa l» ' ş! s o r d o n a t tot odată ca of idile poşt^ie sâ re t int cxempiare le expediate . O uza ке>Ы confiscări * fo^t o ioforrrtstie dată de ziar, care sptm*» c5 mnşteniiOi'Ui A e x ^ n d r u a *vut o întâlnire, înainte de a p k c a în străinătate, cu prinţ;? Ohio.gh**, гц care ocazie c c J doi fraţi l'au Impă at Ccr.f iciul d in t re ei a fost p^is Ia ale de reg* şl curte, dar a c u m moşteni toru l v i -zânei, c i buna îuţeîsgere cu prinţul G h i o g h e o pretindă îs î ier tseîul d.nssiici , s 'a împăcat.

— A v i a t o r i a r e s t a ţ i . O tdegnsmă dia Beriin inunţa, ca po l i ţ a d e a graniţa i m e a rea a crestat patru aviatori germani , cari au plecat is Alt?nburg şi ră ;acind su isjuns în Ru-.ia. Avs to r i i au fost eliberaţi abia ia ü t c n / c n i r e * marelui duce C o n s ­tanta, nevas ta arhiducelui fiind p i i r d p e s a de Al krburg.

— î n t r ' o l u n ă o s u t ă d o u ă z e c i d e e x e ­cutări Anul trecut în luna Decemvra în Polonia rusea-:ca su fo i i ex>cuieţl 120 d e inşi, c d mai mulţi pentru d e l k t e politice, Iar d e p o n s ţ i au fost şeast-zeci de inşi. Intre cei executaţ i a fost şi ofiţt-rt! T ó d o r S e r n é l , fratele eroului deia Port-Anhur, care, se spune , a conspirat contra vieţii farului.

— L o z u r i l e Loterie i R e u n i u n e ! Fe­meilor R o m â n e d in Arad. «Reuniunea Femeilor Române din A r a d » aranjază p e n ­tru sporirea fondului de zidire a şcolii de fete o loterie de obiecte, a cărei tragere va li in primăvară !

Lozuri se află de vânzare şi la Librăria «Tribunei» şi Ia tipografia »Carmen« în Cluj. Preţul 1 cor. plus 10 fii. porto. Reco­mandat 35 fii.

X C e l e mal potrivite cadour i d e Crăc iun şl A n u l - n o u în asortiment bogat din cauza lipsei de spaţiu se vînd cu preţuri foarte ieftine. Mare şi bogat asortiment de sticlării moderne şi frumoase, porţelan obiecte de lux şi cadre. F i scher Mór, Andrássv i tér 2 0 . Palatul Fischer. Telefon pentru comitat ş-oraş Nr. 568.

X A t r a g e m şi pe calea aceasta atenţiunea on. pă­rinţi, ca cumpărările de Crăciun să le efeptuiască la K o v á c s B é l a magazin de modă pentru copii, Cluj-Ko lozsvár Király tér nr. 1. In întreg Ardealul a-cesta este unicuj magazin de articlii pentru îmbrăcă­mintea copiilor. Firma garantează pentru calitatea bună a mărfurilor ei şi pentru serviciu prompt. In provintă trimete mustre din orice articlii în branşa aceasta.!

Magazinul poate fi cercetat fără obligamentul de-a cumpăra.

Dr. B. BAS IOTA m e d i c spec ia l i s t în morburi femeieşt i .

Cíuj-Kolozsvár, Str. Ferenc József No 6. Consultaţiuni între orele 8 - 10 a. m. 3—5 p. m.

n

0 întâmpinare, Onorată Redacţiune l

In număru l 275 al »Tribunei« s 'a publicat o intimpinare a părintelui Ioan Popovici , la care aţi binevoit a intercala — în paranteză — o între­bare : » Raportorul din Budapes ta nu era acolo ?<

întrebarea e chiar Ia b u n Ioc p u s ă şi să po­triveşte perfect d!ui Popovic i ; însă nu cred, că d ui va da r e spuns la ea ! Mai este apoi şi niţică maliţie în această întrebare la adresa mea. Deci vă rog să-mi daţi voe să dau răspunsul scur t şi răspicat în u rmă toa re l e :

Da, »raportorul din Budapes ta« era aici ; b a a fost luat şi în combinaţ ie la aceea alegere de u n g r u p de români , încă fiind dat »pactul« părinte­lui Popovici — desp re care până a c u m nu s'a ştiut nimic — raportorul şi soţii lui, toţi mem­brii ai partidului naţional, au trebuit să rămână neactivi, şi să lase teren liber părintelui P o p o ­vici !

C u »fnviatiunea d in centru« care dânsu l să p!â ge, c i n u a primit o st*m ssa , că nainîea alegerilor co^gregaţ ionale , d in periodul trecut, foşni membrii congregaţ ionaî i români , a m or­ganizat eiubul comitaten?, şl s 'au luat dlsposiţ i l , ca poporu l r omân să se manifesteze in toate cer­curile fă ă considerare Ia număru l alegători lor 1 P*iru ziie nainte de alegere am mers la părin­tele Popovici şi i a m făcut p opune rea sä pu­nem candidaţi şi la cercul nos t u şl s i ne a n ­gajăm lor acţ iune solidară, fiind şi dânsu l a les membru în comitetul cercus.!.

Dânsu l a fost Insă foarte neplăcut surpr ins de p r o p u n e r e a me», — cu toate că chiar pe d lui 1 am numit şi de candidat — şi a refuzat, pre-tecs t lnd , că e prea târz iu! Faptul a fost Insă, c i d js a fost «pacta!» cu domni i , căci la alegere fmesărţia prin crâsnicui paraclisierui său Intre ale­gatorii români ţlduil de votare pent ru d o m n u i Hidffy.

Faptice deci p i r in le le Ioan Popovici n u m i i era membru al part idului n a ţ i o n a l ; ce a d o v r d t şi la ultimele alegeri de deputaţ i dietail, când cu mul te săptămâni înainte de alegere a primit a fi m e m b r u In comitetul electoral al parti­dului muncei ; a umbla t oferind candidatura a c u m drja alesului depu ta t din acel partid, 1-a bine-veotat tn numele a legi tor i lor români , to t t impul , ce i s ta la dispoziţ ie pe U n g i agendele oficioase, ii petrecea In «cancelaria» acelui comi te t ; era cel rrni agil şl activ «corieş» Intre alegatorii români ; iar ia vosizare cu încă u n prieten al s i u mergea In fruntea alegatorilor r o m â n i !

Ca să revin la alegerile congregaţ ionale , datinii ѵог s i obse rv , că da, a re drept , că Românii cu

ШШЁЯЙЁШЁШШ II —aj »min ~№ • ІиаииааиМІМИМИИІ Hi тгмаггтігпгпипіііа Ш m tm *í

Cronica socială şi artistici. C o m e r ţ ş< teatru în Vlngard. Co ru l vo­

cal al bl-eri ii rom. gr. ori . d in Vmgard Inviţi ia concertul împreunat cu p roduc t e teatra ă ce va avea loc la 14 Ianuarie n. (anul nou) In ş oaia română din Vmgard . Se va juca «Sara pe u t ' ţ i » , comedie de E. Suciu. D u p * producţ ie — dan ţ . începutul la orele 7 şi jumătate seara.

P e t r e c e r e î n T i m i ş o a r a . >Reuniun?a de lec­tură română* din Timişoara invită la producţ ia teatrală ce va avea loc la 1/14 Ianuarie în sala berăriei «Fabrikshof». Se va juca »Paracüsierui« de V. Alecsandri şi «Ţiganul cätana« de E Suciu. D u p ă producţ ie danţ . începutul la orele 8 seara.

*

C o n c e r t ş i t e a t r u î n B o z o v i c l u . Coru l vo ­cal bisericesc gr . ort . român din Bczoviciu invită la producţ ia teatrală ce va avea i o : la 8 Isnuare ti. in sala mare a hotelului »Almajana*. Sa va juca » Doctorul f i r i vose« de Mo^iè'e. După p ro ­ducţ ie danţ . începutul Ia orele 8 seara.

*

T e a t r u î n S ă l l ş t e . Duminecă , 26 Decemvre 1910 (8 Ianuarie 1911) a d o u a zi de Crăciun se predă în sala festivă a şcoaiei Să l i ş te ; I. «O şe­zătoare ia ţară» teatru pentru copii, d e I. C. Lun-can şi C. D. Mugur . II. Tablou după poezia »Aoostolul«, de O ' G o g a , III. Vacanţii, comedie Ifitr'un act, de M. Baiuîescu. începutul la oreie 7'/2 Sears. Dtipă p r o d u c ţ i u n e joc.

Un cuvânt — înainte. D e Vas i l e C O s v a d ă .

Neam cu tradiţii împărăteşti şi mai cu seamă trăitori alături de un popor cu prea puţine preocupări de muncă reală — nune asumăm responsabilităţi pentru desăvârşita lipsă de interes faţă de chestiunile econo­mice.

La noi nime nu roşeşte, când ceteşte la rubrica » Economie«, pripăşită prin gazetele noastre ca o cenuşotcă, » despre păstrarea ouălor, despre muşchiul verde«:, şi aite ches­tiuni de ^économie, industrie, meserii şi ne goţ«. Se înţelege că ne măgulim cu cre­dinţa că » agricultura*, e economie, în care nu intră şi industria, şi comerţul şi alte ra­muri ale noţiunii generale ^economice*.

Pentru noi statistica unei femei bătrâne, care are 17 copii, 56 nepoţi, şi 150 stră­nepoţi — pare că prezintă mai mult inte-

voturile lor nu pot face maiorltate; pot Insi să reuşească candidaţi naţionali, independenţi şi fără voinţă » domnilor», ficându-se înţelegere cu Strbli şl Germanii , cari toţi sânt sătul de g o « o o -daria domnesse i ! Dovada s'a d i t înainte cu 9 ani, când la alegerea de pr mar a fost ales cu o majo­ritate Impozantă — cum Incă nu a fost până atunci — Traian Stolcaneecu, pentru care au vo­tat şi Sârbii şl Germanii, cari mal mare parte din ei nici n u l cunoşteau personal.

Domnul Ioan Popovici încă a fost ales ca can­didat oficios al dlui Hadf'y, pe care dânsul na­inte de trei ani l a sprijinit cu atâta abnegaţiune! A primit răsplată! Deci nu ca naţionalist, căci a ş i zice un domn delà administraţie: »Popovlcs ur a mi legjobb emberünk, >ö'e mindent meg-tudurk, amit tudni íkarur k« ! A d e r i : Domnul P o j o v l c i e s t e omul nostru cel ma! b u i , de>a el tocite ştim, ce voim să ş t im! Intre altfel de îm­prejurări nici »raportorul delà Budapests«, nici ai ţi prieteni de al Iul nimic nu pot face!

In caz de lipsă mai pot servi cu date! Sânmiclăuşul-mare, 2 Isnuare 1910.

Cu stimă:

Dr. Nestor Oprean.

Page 8: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

Pag. 8 » T R I B U N A « 6 Ianuarie в. 191 í

res decât ori care dată din statisticele eco­nomice, fără care nu poţi avea vre o în­drumare pe cărările vieţii economice. Scurt: pe terenul economic — fie vorba de prac­tică ori de teorie — ne lipseşte intuiţia tre­buincioasă şi ne lipseşte orice organizare.

întreaga noastră muncă şi organizaţie eco­nomică rînduită începe şi se sfârşeşte cu cele vre-o 200 bănci româneşti — cu toate că băncile sânt numai mijloace şi nu ţinte în viaţa economică a unui neam, care vrea să aibă o viaţă economică naţională.

O altă îndrumare în acest ram de acti­vitate, reclamat de toate interesele noastre — ni-se impune cu forţă elementară.

Ici-colea se şi observă o sănătoasă por­nire în direcţia asta.

Aceasă pornire dorim să o sprijinim şi noi, cât ne îngăduie modestele puteri şi de aceia nesocotim greutăţile începutului şi ori ce jertfe ni-s'ar cere şi promitem să dăm în ziarul acesta poate zilnic informaţii economice, ce credem că se impun în ca­drele preocupărilor economice ale neamului nostru.

întreaga noastră muncă modestă o clă­dim pe următoarele credinţe şi principii:

1. Munca şi organizaţia noastră econo-nomică, până când vor dăinui stările poli­tice de azi nu — poate fi aşezată decât pe temelia naţională. Principiul naţional şi cel mai intransigent şovinism trebuie să călăuzească între gă acţiunea noastră eco­nomică — căci altcum Ia ce ne am mai ţinea de vorbă: >niciunac—delà străin*.

2. Interesele materiale nu e permis să fie ocrotite nici un moment în paguba in­tereselor de ordin moral. Căci bunăstarea materială noi o dorim numai ca mijloc pentru întruparea şi desvoltarea noastră cultura'ă, socială şi politică, vrând să scoa­tem biruitoare şi aici năzuinţa *prin noi înşine*.

3) Ca mijloace pentru prestarea şi orga­nizarea acestei munci, pe largă năzuinţa ca fiecare fiu al neamului nostru să i e pă­truns de faptul că el e un factor în viaţa economica a neamului său şi prin el al ţării şi al omenimei — noi credem că cele mai puternice ai me pentru organizarea şi desvoltarea vieţei noastre economice ni-le oferă cooperaţia şi anume cu rânduirea de jos în sus, delà sate la oraşe.

4. Ca să ne putem cu toţii înşirui sub steagul luptei economice — găsim că e bine ca înainte de toate sa fim cu toţii îm-prietiniţi cu chestiunile ce să agită în viaţa economică, fie ateste de principii, fie de cea mai mică activitate, fie că reprezintă cel mai neînsemnat moment ori fapt eco­nomic.

Ca să ajungem aceste ne luăm şi noi partea de muncă şi voi întreţine rubrica de faţă cu tot felul de ştiri şi informaţii din viaţa economică. Din vreme în vreme vom comenta dintre ştiri ori vom scrie câte un articolaş informativ ori cu material pentru discuţie în domeniul economic.

Ori cum ar reuşi încercarea noastră, o declarăm dintru 'nceput că o facem cu cea

mai curată intenţie şi cu gândul cel mai bun — numai şi numai ca o modestă con­tribuţie la desvoltarea economică a popo rului nostru.

Bursa de mărfuri şi efecte din Budapesta. Budapes ta , 4 Ianuarie 1911.

Preţurile cerealelor după 100 klg. a fost următorul: Grîu

De Tisa — — — — — 23 K. 05 Din comitatul Albei — — 22 « 30 De Pesta — — — — — 22 « 80 Bănăţenesc — — — — 21 « 85 Dunărean— — — — — 22 « — De Zimoni — — — — 20 « 70 Cucuruz — — — — — 10 « 6 0 Secară — — — — — 1 5 « — O v ă s — — — — — — 16 « 68

înche ierea la ore l e 1 şi j u m .

Preţurile sínt a se socoti după 50 klg. 1911 grîu pe aprilie — — — 11 K. 09 1911 grîu pe Maiu — — — 11 « 01 1911 grîu pe Octomvre — — 10 « 62 1911 secară pe April — — — 7 « 78 1911 ovăs pe April — — — 8 « 41 1911 cucuruz pe Maiu — — 5 « 57

BIBLIOGRAFII. Cărţi poştale ilustrate pentru gra­

tulări de anul nou : OoplI gratulând à 14 fi'eri. C h p u r i hezhl à 8 - 1 0 fil. D a m e f rumoase cu copii à 14 — 16 fii.

La Librăria Tr ibunei s e po t căpăta următoare le

Cărţi de rugăciuni. Ciaslov (Orologion) leg. roşie 2 4 0

« « leg. piele roşie, aurită . . 4"— « « leg. roşie 2 1 0 « sau Orologiu « « 1-90

Manual de cîntăn bisericeşti sau Octoihul mic leg. piele roşie 3 2 0

Manual de cîntări bis. sau Octoihul mic leg. . 1-60 Octoihul cel mic 2"— Cele opt glasuri sau octoihul cel mic . . . . 1-50 Acaftistul preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi

alte rugăciuni legat în piele roşie . . 3 20 « leg. în piele neagră, aurită . . . . 4 '— « « « « brună, neagră şi lila cu

negru 5 2 0 « leg. pînză neagră, aurită 1.75 « leg. pînză roşie 1-70 « leg. de os alb foarte frumoasă . . . 10 -— « de piele brună 10 — < im de os, albă 2*75 « prea sfintei Născătoare de Dumnezeu

şi alte acaftiste şi rugăciuni foarte evla­vioase şi de folos 1-20

Patima moartea Domnului şi Mîntuitorului nos-sru Isus Christos. Legătură neagră aurită . . 2*— Icoana sufletului. Carte de Rugăciuni şi cîntări

bisericeşti leg. 1-— « « leg. pînză albastră. . . . . 2 6 0 « « « în piele 3 2 0 « « « catifea bordo cu copcii

foarte frumoase . . . . 5 6 0 Rugăciunele şcolarilor şi cîntări bis. pentru

şcoalele poporale romîne. Alese şi întocmite de N. Ştefu, înv —-50

Mărgăritarul sufletului. Carte de rugăciuni şi cîntări întocmite pentru toate trebuinţele vieţii leg. roşie şi vînătă Г—

Mărgăritarul sufletului leg. 1-— « « « pînză 2 6 0 « « « piele 3-20 « « « în catifea . . . . 5*60

Mîntuirea sufletului. Carte de rugăciuni cătră preasfînta Născătoare de Dumnezeu şi domnul

nostru Isus Christos -Carte de rugăciuni în folosul tinerimei de un

prieten al copiilor, ed. II a complectată . . . — Cărticică de rugăciuni cătră Preasfînta Născă­

toare de Dumnezeu prea felositoare pentru tot creştinul — #

Taina celor doăsprezece Vineri mari şi rugă­ciune pentru vremuri grele —#

Visul Preacuratei şi preasfintei Născătoare de Dumn. urmat de cele mai frumoase rugăciuni —2>

Visul Născătoarei de Dumnezeu ce 1-a văzut mai 'nainte de răstignire —Ц

Epistolie a d-lui nostru Isus Christos ce a tri­mis-o Dumnezeu din ceriu — Ц

Cartea Sf. Antonie de Padua —-jj Sfîntul Antonie de Padua, pînea Sf. Antonie . — Isvorul îndurărilor sau onoratul paraclis . . .

Poşta taiacfiei. Vaslova. Invitarea la p roduc ţ iunea dv. teatralii

n ' o pu tem publica, fiind tipărită în tipografie străină.

Mehadla. Acelaş r ă spuns . V. I. C Sânt prea multe greşeli d e îndreptat,

Nuvela denotă însă talent. Poa te de altădată. Ab. 1513. C a m d e 40 de ani. Trăieşte în Bu­

cureşti . E numai scriitor. >Fantaziw, 1 coroani 50 filer, (plus 20 fil. porto,) Se găseş te şi la li-bră ia noast ră .

Cornel. A. lulia. Iţi mul ţumim pentru rîndurfe frăţeşti şi că lduroase .

Poşta Administraţiei. Trifon Ruian Székesut . Am primit 4 50 cor. pe

anul 1910 Daniel Dumbrava Marosoroszfalu. Am primit

4 5 0 cor. a b o n a m e n t p e anul 1910.

Redactor r e sponsab i l i lul ia Giurgiu. »Tribuns* insti tut tipografic, Nlchln ş i е о и і

2 C u l e g ă t o r i t i p o g r a f i se primesc imediat în tipografia Tribuna.

Leafă după tarif.

.a 8 & n_ Or. Stefan Tămăşdan,

medic univ. specialist m denture , Arad, vis à-vls ca casa comitatului.

Palatul Fischer Eîiz. Poar ta II. Conanltatil delà orele 8—12 я. t a . ŞI 3—6 d. a.

Credit pe ipotecă, pe cambia | şi pentru oficiant!

mijloceşte

Herzog A R A R

str. Weitzer János 15.

felelőn or. S7t.

Spectacolul Timi sorii e magszinul de haine gata pentru băr­baţi şi copii al lui ===============^^

Henrich Schul & Comp. din Timişoara, centru, stadra LKossuth Lajos 21.

In noul magazin de haine deschis în palatul B in cei de econo» mii Timişoara-Josefstadt se află haine şi paltoane gata delà cele mai ieftene până la cele mai fine şi Ia ultima modă pe lângă preţuri fixe moderate. - — Magaz'nul poate fi privit oricând, fără nici un o b l i » = = = g a m e n t de a c u m p ă r a , —=— i

Page 9: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

S C

A S

i

»-CT

> e

u

5 « «i c

hia

ră c mt

O "5 Z

alat

C A c «

C A *—•

S "« c ' S

ІІА TO ' cé­ ra ІІА

FS

rnán

ă c S

'Si ЯВ »r

abil

e.

ТГ£

co

me

o u> lx > Kt

j a

"W Kt

j a TE •4-» C 3

O

s de

• V c/V CB a O XI .3 C U 4 3

V • —* C/> C « O o O . O

O

е >

«s

U —<

G 3

-a a O U

c

o c

-S

fi з 3 O «3 u CE

O

S o c o Ь> MO

.5 CO сЗ

e

533 С З Э W s ä O D o 3

O O hj

u r s - a я n. 3 - 4j > "S 7 ">û.= u h £ ы

* * S

o S S «

xcj g

2 o ÖS "~! C . 5 o S

E 2 -30. J J

£ z g > 1

«— S » . " S v

2 0 =

• S u s ^ п « = r U- з a •=

S ' a H CD Ul

«s

СВ "tt

" • 2 « _ — Я I- ._

- в | | « а TEI 2 4 s -

g S - g g o - o g - ^

'»>aus E 5 ED- U B

ÖS

Ï 3 D •

K eo -

« 15 c -n >> c S O

Atelier propria de ornamentaţie artistici.

33 (»•

g S CO

Ê V O. Б « Ë «* A

O "fi й

O Z

O D U

• • ч ( Il « « - g

P Ö N 4 4 O*. es S S '** u

• - •S * ~ T

5 -o a S<2

тз ta öS <v ce O a o

a

fi o t-. S J

u ' IR O

s-s (m eu

c

x4 aj"

« « 4

I-, C'A

U a

a

o a.'

O n Ы

t- .s P X)

ä S o

CD 3 "ai

13 <cl

« S I

a c j x i S «

—' c •

TE CI • « *

o t ^ E

'-! S c

o c

•—va « 2 S i—1 o *-< -

0* C ^ « j ï »

m es

3 -G . 2 2 '

S Ä 3 u

( J J : . S ! 3 r

oj CE I- e «Ja £ « » 3 U

u s: o

o c o

a v C

ta o ~

5 S

« 6 G «

•Я c» ф CD ÛCtï l- W «S»

,S S - o . 2 S S - e S i s

<u

— «J g

f -S-2

OC g o

_ et s

-S o-

c

1 «A C I

T3

C e a mai ieftină sursă :- de cumpărat . •: e

• TT>-»« AP M F T » N | N J I A » D J A V зр Э)|ѵік>ѵи

I :- * Ï B J G D U I N O ep G S A N S G U | U D | І Е Ш вээ

• 0

* Si c Ъ

_3 s I_n L_ " S <B pH 03 > 1 CJl

tó­ a i­ra Й

s e K_ s e O m «o re >* O ф

C E

ГЕ C •rai « -a

- - «

e -s h O

- — S O <L5 « X

> O

» c F * J E

x 4 co

- a

Й «

o * .5

" 5 '•§, £T g

Я h

5 !й V

ES "5>

> —

N 5 3 O . i

a !£2

g s-, ^ = CD O

O

ő ta T cd i~ rt C

— o o-S « W Ü "

42 *á s.

ces

4- "S S u

JEÏi

£ Q m

" P E « •»

•* O " C Я S . | « c - S e e B *; w ce 0 ~ 6 T Í « • CD

a « " o • П Л - ^ с З CD S ^ i « В ~ Я 2 S .

£ c S S S N s s g. &

~ u g l- _ ~ . S | Ï - C « •

e « 3 CD 3 E u

*S Y . Y .

Page 10: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

P g g . 1 1 T K I B U N 1 ïir. t ïÔ — 1911

Avis! L s >FĂOETANA< institut de credit şi de economii ca societate

pe acţiuni în Făget (Facset), conlra unei rate săptămânală de 1 coroană şt a unei taxă de asigurare minimală {nişte fileri) îşi poate asigura tot natul (bărbaţi şl femei), care e în etate între 20—60 ani şi întră ca membru Ы secţiunea » Depuneri încopclate cu asigurare de viaţă* întro dusă la susnumttul institut —, suma de

1000 coroane adecă nnamiie coroane. Primirea atârnă însă, dcla rezultatul vizitării medicale. Depunerea minimală e săptămânal i coroană, contra căreia se

asigură i o o o coroane şi depunerea maximală e săptămânal 5c coroane contra căreia se asigură 5 0 . 0 0 0 coroane pentru ajungerea termicului de 15 ani, sau pentru cazul de moarte înainte de împlinirea acestui termin.

Deci contra unei depuneri săptămânală minimală, la tot natul ise dă prilejul de-o parte la acela, ca să şl agonisească o sumă considerabilă, eu care îşi poate asigura traiul liniştit în viitor, iar de altă parte acetacă la cazul de moarte, familia sa, să aibă capitalul de lipsă pentru traiul vieţii

P e baza acestor depuneri institutul „Fajeţana" acoardă şi îm­prumuturi. — F e m e i şi bărbaţi, "tot o formă de taxă de asigurare plătesc. — Membrii din provincie prim-sc cecuri cu cari pot plăti gratuit taxele. — Infcrmaţiuni mai detailate, la cerere se dau gratuit.

Plutirile se solvesc săptămânal sau pe mai multe săptămâni în­ainte, şi din partea intitutului se manipulează ca depuneri şi sc íruc-tifieă cu 4 e / 0 interese.

Acestea depuneri oriş !câ?id se pot abzice şi în acest caz — cu censiderarc la regulamentul referitor la acest ram de operaţiune, suma depusă, se estradă deponentului cu interese cu tot.

La cazul că deponentul în decurs de 15 ani îşi plăteşte ratele regulat la finea a nu! ui al 15-lea — după flecare rată săptămânală de 1 coroană, primeşte câte 1000 coroane delà susnumttul institut.

Iar la cazul, că Intervalul de 15 ani orlşicând ar înceta din viaţă, chiar să fi plătit şl numai o singură rată, — după fiecare rată săptă­mânală de 1 coroană, primesc următorii lui legitimi, sau persoana în favorul căreia s'a asigurat, câte 1000 de coroane, la 30 zile după docu­mentarea încetării din viaţă a deponentului.

Suma scedentă cu încetarea din viaţă a deponentului e aslgu ată de cea mai mare societate de asigurare Olaneză *Algemeene Maatschapij van Lebensverzekerlngen Ltjfrente* din Amsterdan (reprezentanţia pentru Ungaria în Budapesta) şi se plăteşte prin >Fâgeţana* institut de credit fi etonomii în Facset.

„Făgetana" institut de credit şi economii în Facset.

Zaharie Bârsan:

Impresii i de Teatru dinArdeal

à 2 c o i * I

(10 fileri porto)

: Se poate că­păta la Librăria Tribunei Arad.

Nou ! In Arad n'a mal ex is tat I a c i ! Nou !

în strada Forray (Palatul cont?lui Nádasdy) s'a deschis deja o între-— prinsă americană electrică de —

Tălpuire repede Preţurile :

Tălpuire şi călcâie bărbăteşti numai C. 2 4 0 „ „ „ femeieşti „ „ 2 —

„ „ pentru copii „ „ v6o Roagă binevoitorul spr'jin

S z a b o l c s i F a r k a s .

Telefon 66—82.

FISCHER TESTVEREK a lustruitori de s t i c lă ş i fabricanţi de oglinzi ; • • pictură spec ia la pentru geamuri de biserica . •

BUDAPESTA, Yin., Mária-utca Ho. u. Pregăt im ireproşabil oglinzi, plăci, dula­

puri şi apärätoare pentru uşi. P r i m i m exe­cuţia conştiinţioaeă a oricăror lucrări din acest г з т , apoi culorarea în sticla ori mozaic a geamurilor de bisîrici , dormitoare, sufragerii, saloane, portale şi porticuri.

= Mare depozit de stielă în plăci. = Comandele atât din loc cât şi din provincie

se fac eu multă conştiinţiozitate.

Telefon 6 6 - 8 2 . ( L ^ ^ ^ -

Voieşti a écono­misa bani ?

Voieşti şi D-ta să cumperi marfă bonă ieftin? cercetează deci magazinul de|hete, pălării şi modă pentru bărbaţi a lai Korányi, pentruca numai aci se poate cumpăra mai ieftin, marfă bană şi frumoasă. — I n interesul propiu să vă convingeţi şi

să fiţi atenţi la firmă !

Korányi Jenő Arad, Szabadság-tér 3.

(X^omtÄ loca l i ta te a l vii internîtz) Preturi scăzute!

Ghste tari pentru muncitori manufactură delà fl. 260

Box-Bsrgsteiger delà 3*75 Box american sau Chevro

delà fl. 6 50 in sus.

Ghete cu şirete pentru dame delà fl. 2-70 In sus.

Ghete box cu şirete p . dame delà fl. 3-50 în sus.

Ghete p. copii, băieţi şi fete deja delà 80 cruceri în sus.

Foarte mare asortiment de ghete p. baluri. Ghete pentru bărbaţi, femei copii, fete şi

băieţi de totfelul şi de tot preţul. Mare depozit permanent de cele mai noui pălării, cravate

şi totfelul de albituri.

1

HOFFMANN SÁND0B, Arad, ыш ым*.и

Mare asortiment de:

1 Conf ecţinn e p. dame S t o f e , c a t i f e l e ş i m a t e r i i p e n t r u v e s t m i n t e d e c a s a »

Barcheturi, Tenise, Pânze şi Albituri. Cumpărare oeazională de câteva bucăţi de

C O F O â l B P E 1 Z I A N E . S e p r i m e s c ş i d o i î n v & ţ & o e i b u n i .

Page 11: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

» 9 ^—";i9i© T R I B U N A fag. 11

w | I , A n h e u e r , T i m i ş o a r a . ) •

de cea mai nouă construcţie sigur e contra focuiui şi spargerii.

Casae ca pantere de oţel, tresoare şi antrepozite

paoterate cu deplină siguranţă contra spargerii.

C a s s e pen t ru cărţi din asbest Panţerarea l o e a t e l o r pentru casae.

Uşi şi ferestri panţerate pentru institute de bani, cea mai nona construcţie.

Pre ţ -cnren t i insirat se Ir im'le gratis ei franco acasă

frima fabrica de casse şi maşini din ungaria

I I • I I I

m o t o a r e C e l e b r e l e

o r i g i n a l ®

O T T O c u teoiazinüj g'ÄSBj s a u о і е і і л forwt.

Până acum sunt In ftmcţ'uae mai mult ca 95.0( U In toate părţile lumei. m i — ш д

Pre ţur i i e í t l n e I Condiţ i i avantaj ioase de plată.

Mare expediţie în ţară şi străină ti te

311 D=3 « S « c i

C O ÍJ

Й a

• ч і ё - а S i

^ « S t * L-Оші S.2 * g.jj s .2

Depozitul filial a fabrioei de motoare:

Langen & Wolf Timişoara — Josefstadt, Воппаи. Hr. 12.

L'ste de preţuri şi prospecte la dorinţa se trimit gratuit şi porto franco.

Aris. Aduc la cunoştinţa on. public, că pră­

vălia mea ce sustă de 40 de ani o disolv şi

mărfurile din magazin le vând cu preţuri

surprinzător de ieftine.

€ u deosebită stimă s

h if fin Gyuia, Arad, Szabadság-tér 18.

Page 12: Cine-i membrul partidului?stitutorilor. Acolo figurează şi cîteva »lecturi«; iar prin tre subieetelele de lecturi se afiă nuvela dlui Brătescu-Voineşti, »Conu Alecu*. In zilele

Pag, iá. T R I B U N A Mr. 279 mo Repiantaţiva vi i le cu altoi de là firma română 1

A l t o i d e v i e ! ! Oütate distinsă pe lângă preţurile cele irai modera'?, soiuri de vin şi de masă, viţă americană cu şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, viţă europeană cu rădăcină. - • - •- - ? - » T ; a.fl& d e V Â N Z A R E L A = - ~ . - = = ^ ^

„ M U G U R U L " însoţire economică-comercială E l i s a b e t o p o î e (Erzsébetváros, Kiskükülő v m . ) matériái disponibil în altoi peste două (2) lűiliOdBe şcoalele de altoi n'au fost atacate de peronosporă, altoi desvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare condiţiuni pătirea pe 1 0 ani cu interese de 7°/o. L a cerere p r e ţ - c u r e n t şl I n s t r u c ţ i u n i g r a t i s şl f r a n c o . ^st . I r * s o ţ i î - e a , p r * i m e i s t e g - j - í i t i e e e l e v i p.. pentru învăţarea a l t o i t u l u i şi a manipulare! şcoa'.el de altoi.

Prima corsd ' ţ ie de renşi tă este de a folosi m - t e r s l po'ifi !

î n g r i j i r e a f r u m u s e ţ i i . Crema Gladys (No II) pent ru folosirea de ziuă înălbeşte

faţa ca zăpada, o face moale catifelată şi lucioasă Ea înlo­cuieşte de minune chiar şi pudra . Preţul 2 coroane .

Efectul Cremei Qladys (No I) pen t rn folosirea de noapte n u se araiă imediat, însă d u p ă o folosinţă d u p ă câteva săp­tămâni ea are un efect plăcut şi natural asupra feţii, îndepăr­tând ori-ce pata şi necureţenie din faţă. Crema Oladis N o II. pen t ru folosirea de ziuă d u p ă o folosinţă scurtă între în pri­vinţa efectului orice mijloc cosmet ic similar. Efectul deosebit al acestui cosmet ic excelent cons tă în aceea, că despoa ie pe neobserva te suprafaţa urîtă a feţii şi îndepărtează petele şi alte necuraţii din faţă, îi dă feţei o suprafaţă nouă .

Crema Gladys es te cel mai mare d u ş m a n al petelor şi ne-curăţiilor de piele cauzate de soare şi de agitaţia aerului.

Preţul 2 cor. Preparator : V i g B é l a , farmacie la » împăratul roman«, Budapesta , II., Fő-utca 54.

'й ~ * { $ ( ^ 9 ^ 6 j» ey Z'i'u Si?) 8*0 öVü <№3 в£> ÖJ* 34« c*o

Cele mai b u n e

cele mai solide şt cele mai după modă —

j t i v a e r i o m 1 atât pe bani gata, cât şi Ь rate pe lângă che­zăşie de 10 ani ş : preţuri ieftine, Ufereazâ cea mas bună prăvălie în aceasta privinţă în

întreagă U n g a r i a

BRAUSWETTER JAVOS orologier în SZEGJED.

C A T A L O G cu 2 0 0 0 chipuri s e trimite G R A T U I T . Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu cá a cetit anunjul în Trib.) Corespondenţele se fac în limba maghiară, germană ţ i franceză.

N i c o l a s H e n c i l ă > M Ă S A R D E Z I D I R I Ş I M O B I L E

Déva, Str. Vasút N o 18. (Casa proprie),

i m ă r o m â n e a s e a I

A d i c e eu s t ; m ă la cunoşt inţă on. public diü loc şi provin ti o, că şi-a provăzut şi mărit ate­lierul de măsar i t cu puter i de muncă corespuns zà toare cer inţe lor de azi.

Pr imeşte totfelul de l ac ră r i pent ru zidiri ţi mobile , precum ş' r epa ră r i ca preţuri conrenabili şi r e l ăngă servie u p rompt şi conjti nţios.

Mere magazin de tot fe'ul de mobile pregltill din materialul cei mai excelent uscat delà cell mai simple p"nă la cele raai luxoase.

F i r m ă r o m â n e a s c ă !

I n a t e l i e r e l e d e m a ş i n i a l e I n i E u g e n N i c o l a B l a j ( B a l á s z f a t a s e p r e g ă t e s c t o t - f e l u l d e m a ş i n i e c o n o m i c e ş i p l u g u r i

Maşinile sunt gata deja şi după comandă se pot expeda momentan. în depozit se află gata tot-deaana, pe lângă celelalte maşini economice şi cele mai bune maşini de îmblătit cu loco-mobile de benzin delà 3 până la 16 cai putere. Garnituri de îmblătit cu locomobile de vapor. Motoare de benzin deîa 2 până la 100 cai putere. Motoare de gaz sugativ din cărbuni de lemn, cocs sau treit. delà 10 până la 100 cai putere, instalează mori pentru măcinat cu petrii sau valuri sau mori pentru făină cla­sificată. Instalează fabrici pentru făcut cărămidă şi ţiglă.

-> 1 . í f : ^ ; 1

Oferte pentru orice maşină precum şi informaţiuni dă grata Catalog românesc e u profan la cerere se trimltj gratis şi franco.

Roagă onoratul public român, sä binevoiaseä a-i onora comande, asigurîrtdu-1 de serviciu prompt, lucru bun, şi preţul moderate. Cine va cerceta şi cumpăra din atelierul de mafii al lui EUGEN NICOLA se va convinge că nu e silit a cump delà străini şi de mulîeon lăsa1: să fie înşelat de agenţi

Adrcseţi-Vă cu încredere la coaierciantul român

, atelier de maşini economii) Blaj (Balázsfalva).

І П 1 n