Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în...

16
îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B ügétüí|mT^P âiocâtînvăţămîntuiui face.imposibilar4HK> bí fe ) 0sírrt^poílat^^ Occidentíünde^^^^» Tarifele RomTelecom se majorează, de la 1 aprilie, în medie cu 26% Stílus, Fa n a r trebuie să se prezinte la Parchetul de pe lin B u ftea d e U pel B ihor * U niversitarii se leapădă de D an B rudaşcu MIERCURI, 17 MARTIE 1999 16 PAGIIMI 1.200 LEI ANUL IX NR. 2534 ISSN 1220-3203 ( http://www.dntcj.ro/adevand Relaţialai Cataramacu Bancorex este privata! întrebat fiind în legătură cu situaţia datoriilor unora dintre firmele sale către Banca Română-xlc Comerţ Exterior, senatorul Viorel Cataramă a declarat câ aici este vorbâ de o relaţie comercială între mine şi Bancorex şi bineînţeles câ, fiind o relaţie privată, nu priveşte pe nimeni altcineva/’. Problema c că, majoritatea celor care au luat credite dc la banca mai sus amintită (dar nu numai dc la ea) iar, apoi, s-au trezit că nu mai au dc unde să dea banii înapoi, gîndcsc Ia fel! Şi, dacă c vorba dc “o relaţie privată carc nu priveşte pc. nimeni altcineva”, după cum spunea Viorel Cataramă, carc c explicaţia faptului că pierderile băncii sînt acoperite dc la Bugetul dc stat, adică tocmai din banii unor persoane carc n-au nimic dc-a face cu chestiunea în cauză. Probabil câ rămîne privată pînă atunci cînd, tocmai acel “nimeni altcineva” trebuie să acopere, din banii proprii, golurile unei bănci sau a alteia şi asta nu dc bună voie şi nesilit dc nimeni! Alin TUDOR iLIE CĂLIAN Ü ltimele două săptămîni au fost marcate de evenimente politice care de care mai spectaculoase. Viorel Cata- ram ă a ridicat PNR în topul comentariilor, devenind preşedintele partidului făurit de Virgil Măgureanu, şi a obţinut anumite adeziuni din partea unor politicieni. PD şRa “călcat" pe inimă şi a acceptat să rămînă la guvernare, nu fără a continua să critice restul coaliţiei şi să se opună viziunii PNŢCD în problema restituirii terenurilor agricole şi silvice, a caselor şi întreprinderilor. în acelaşi timp, PDSR a făcut o mjşcare abilă, făcînd concesii în această chestiune şi propunînd în primul tind soluţia despăgubirii. în felul acesta, PDSR s-a apropiat de poziţia ţărăniştilor, iar aceştia au salutat demersul PDSR pentru Iniţierea unui dialog eficient între Coaliţie şi Opoziţie pentru depăşirea crizei economice şi sociale. în acest context, ApR şi PSDR se grăbesc să fuzioneze, ajungînd, deocamdată, ia siluaţia în care partidul lui Cunescu şi partidul lui Meleşcanu s-ar afla simultan la Putere şi în Opoziţie. Să mai notăm, în trecere, că preşedintele Constantinescu face curte ba sindicaliştilor, ba pensionarilor. Toate acestea miros a alegeri generale anticipate, pe care, de altfel, PD şi PDSR le-au luat deja în calcul/în fine discuţiile în legătura cu ridicarea pragului electoral şi votul uninominal dovedesc că marile partide dau din coate pentru a-şi face loc în viitorul Parlament. Rămîne de văzut dacă apropierea PDSR de Coaliţie prin iniţierea mesei rotunde - la care Emil Constantinescu doreşte săinvite şi sindicatele şi patronatul - va avea ca efect anularea grevei sindicale programate de cele patru mari centrale sindicale. în caz câ da, aceasta va însemna un răgaz pentru Guvernul Radu Vasile şi posibilitatea adoptării a încă unor legi. în acelaşi timp, ar însemna şi un răgaz pentru partide pentru a-şi întări activitatea îndeosebi în teritoriu - obsesie deopotrivă a PD, care a şi recunoscut-o, şi pentru PUNR, care s-a aliat cu obscurul partid moldovean al lui Mircea Druc, şi pentru PNR, dar, cu siguranţă, şi pentru PSDR şi ApR, ca şi pentru disidentul PAR. De aceea nu e de conceput ca eventualele alegeri generale anticipate să se desfăşoare la toamnă, pentru că a rămas puţin timp pentru consolidarea absorbţiilor deja făcute sau preconizate şi pentru alcătuirea alianţelor pre- şi post-electorale. Oricum, situaţia cea mai critică pare a fi cea a Partidului Democrat: pe de o parte, îşi menţine distanţa faţă de ceilalţi parteneri de coaliţie; pe de.altă parte, înafară de PDSR, are concurenţi abia intraţi în scenă - PNR şi PDSR- ApR. Desigur, vor urma jocurile alianţelor. PDSR ar putea trage, desigur, stînga PS-PSM, dar ar putea miza şi pe PNR, după cum n-ar putea fi exclusă o alianţă chiar cu PNŢCD, după apropierea în chestiunea restituirii proprietăţilor. In urm ătoarele şase luni este exclusă declanşarea unei crize politice • "Dacă mi se va cere, voi candida la funcţia de primar" • - Domnule deputat, în chestiunea pierderilor din mişcarea minerilor. Sâ luăm perioada cînd PD se afla în economie, faptul câ din 1990 cazul celor 400 dc miliardp daţi opoziţie, obişnuiaţi să faceţi încoace am menţinut aceleaşi la Sidex Galaţi şi al celor 100 dese analize ale stării' mecanisme economice carc au dc miliarde daţi uzinei Roman economiei, aproape toate dus la falimentul economici Braşov, bani alocaţi farâ să încheiate cu. concluzia că comuniste. Am luat bani de la situaţia este catastrofală. Cum sectoarele rentabile şi i-am Interviu realizat de aţi defini starea de azi a deplasat la sectoarele Caius CHIOREAN economiei româneşti? nercntabile. Ceea cc reproşez continuare în pagina a 6-a - Să definim mai întîi care ar PDSR-ului este că nu a încercat fi carenţele principale ale să rezolve aceste probleme. -MWg economici româneşti. Problema Guvernul Ciorbea a pierdut şi. GABRIELA este că, la nivel micro, România cl timp. Guvernul .Vasiíc ^ | 'f nu a putut coreleze încearcă să facă cîte ccVa, chiar ; productivitatea muncii cu dacă sc constată că ritmul dur SZABO - : veniturile salariate. Aceasta este din perioada octombrie- » o problemă. A doua este decembrie a fost afectat dc ţf , . - CONIS şi C G á itE 'c r (dealer autörí&tCONNex) organizează: f T - ' :- T O M B O L A ..SFIN T E L O R PA ST Onoare ai municipiului CIuj-Napoca BAfiCA R-CriÂHĂ PS COfTEBŢ EifTEItOR LA. . Calea Victoriei 22-24,70012 Bucureşti ROMAN1A (1359242) Sucursala Cluj pune la dispoziţia persoanelor fizice un serviciu modem - Western Union - care oferă posibilitatea încasării foarte rapide a sumelor trimise din străinătate, fără perceperea de comisioane. BIBLIOTECA x i m iV

Transcript of Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în...

Page 1: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

îh?pâginq|12

Potnvit^ministrÜlüil

peŞti^B üg ét ü í |mT^P âiocâtînvăţămîntuiui face.imposibilar4HK>

Jü bí fe ) 0 s í r r t ^ p o í l a t ^ ^ Occidentíünde^^^^»

T a r i f e l e R o m T e l e c o m s e m a j o r e a z ă , d e la 1 a p r i l i e , î n m e d i e c u 2 6 % • S t í l u s , F a n a r t r e b u i e s ă s e p r e z i n t e l a P a r c h e t u l d e p e l i n g ăB u f t e a d e U p e l B i h o r * U n i v e r s i t a r i i s e l e a p ă d ă d e D a n B r u d a ş c u

MIERCURI,17 MARTIE 19 99

16 PAGIIMI 1 .2 0 0 LEIANUL IX NR. 2 534 ISSN 1220-3203

( h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a n d

Relaţia lai Catarama cu

Bancorex este privata!

întrebat fiind în legătură cu situaţia datoriilor unora dintre firmele sale către Banca Română-xlc Comerţ Exterior, senatorul Viorel Cataramă a declarat câ aici este vorbâ de o relaţie comercială între mine şi Bancorex şi bineînţeles câ, fiind o relaţie privată, nu priveşte pe nimeni altcineva/’. Problema c că, majoritatea celor care au luat credite dc la banca mai sus amintită (dar nu numai dc la ea) iar, apoi, s-au trezit că nu mai au dc unde să dea banii înapoi, gîndcsc Ia fel! Şi, dacă c vorba dc “o relaţie privată carc nu priveşte pc. nimeni altcineva”, după cum spunea Viorel Cataramă, carc c explicaţia faptului că pierderile băncii sînt acoperite dc la Bugetul dc stat, adică tocmai din banii unor persoane carc n-au nimic dc-a face cu chestiunea în cauză. Probabil câ rămîne privată pînă atunci cînd, tocmai acel “nimeni altcineva” trebuie să acopere, din banii proprii, golurile unei bănci sau a alteia şi asta nu dc bună voie şi nesilit dc nimeni!

Alin TUDOR

iLIE CĂLIAN

Ü ltimele două săptămîni au fost marcate de evenimente politice care de care mai spectaculoase. Viorel Cata­ramă a ridicat PNR în topul comentariilor, devenind

preşedintele partidului făurit de Virgil Măgureanu, şi a obţinut anumite adeziuni din partea unor politicieni. PD şRa “călcat" pe inimă şi a acceptat să rămînă la guvernare, nu fără a continua să critice restul coaliţiei şi să se opună viziunii PNŢCD în problema restituirii terenurilor agricole şi silvice, a caselor şi întreprinderilor. în acelaşi timp, PDSR a făcut o mjşcare abilă, făcînd concesii în această chestiune şi propunînd în primul tind soluţia despăgubirii. în felul acesta, PDSR s-a apropiat de poziţia ţărăniştilor, iar aceştia au salutat demersul PDSR pentru Iniţierea unui dialog eficient între Coaliţie şi Opoziţie pentru depăşirea crizei economice şi sociale. în acest context, ApR şi PSDR se grăbesc să fuzioneze, ajungînd, deocamdată, ia siluaţia în care partidul lui Cunescu şi partidul lui Meleşcanu s-ar afla simultan la Putere şi în Opoziţie. Să mai notăm, în trecere, că preşedintele Constantinescu face curte ba sindicaliştilor, ba pensionarilor. Toate acestea miros a alegeri generale anticipate, pe care, de altfel, PD şi PDSR le-au luat deja în calcul/în fine discuţiile în legătura cu ridicarea pragului electoral şi votul uninominal dovedesc că marile partide dau din coate pentru a-şi face loc în viitorul Parlament.

Rămîne de văzut dacă apropierea PDSR de Coaliţie prin iniţierea mesei rotunde - la care Emil Constantinescu doreşte să invite şi sindicatele şi patronatul - va avea ca efect anularea grevei sindicale programate de cele patru mari centrale sindicale. în caz câ da, aceasta va însemna un răgaz pentru Guvernul Radu Vasile şi posibilitatea adoptării a încă unor legi.

în acelaşi timp, ar însemna şi un răgaz pentru partide pentru a-şi întări activitatea îndeosebi în teritoriu - obsesie deopotrivă a PD, care a şi recunoscut-o, şi pentru PUNR, care s-a aliat cu obscurul partid moldovean al lui Mircea Druc, şi pentru PNR, dar, cu siguranţă, şi pentru PSDR şi ApR, ca şi pentru disidentul PAR. De aceea nu e de conceput ca eventualele alegeri generale anticipate să se desfăşoare la toamnă, pentru că a rămas puţin timp pentru consolidarea absorbţiilor deja făcute sau preconizate şi pentru alcătuirea alianţelor pre- şi post-electorale. Oricum, situaţia cea mai critică pare a fi cea a Partidului Democrat: pe de o parte, îşi menţine distanţa faţă de ceilalţi parteneri de coaliţie; pe de.altă parte, înafară de PDSR, are concurenţi abia intraţi în scenă - PNR şi PDSR- ApR. Desigur, vor urma jocurile alianţelor. PDSR ar putea trage, desigur, stînga PS-PSM, dar ar putea miza şi pe PNR, după cum n-ar putea fi exclusă o alianţă chiar cu PNŢCD, după apropierea în chestiunea restituirii proprietăţilor.

I n u r m ă t o a r e l e ş a s e l u n i e s t e e x c l u s ă d e c l a n ş a r e a u n e i c r i z e p o l i t i c e

• "D a c ă m i s e v a ce re , v o i c a n d id a la fu n c ţia d e p r im a r" •- Domnule deputat, în chestiunea pierderilor din mişcarea minerilor. Sâ luăm

perioada cînd PD se afla în economie, faptul câ din 1990 cazul celor 400 dc miliardp daţiopoziţie, obişnuiaţi să faceţi încoace am menţinut aceleaşi la Sidex Galaţi şi al celor 100dese analize ale stării' mecanisme economice carc au dc miliarde daţi uzinei Romaneconomiei, aproape toate dus la falimentul economici Braşov, bani alocaţi farâ săîncheiate cu. concluzia că comuniste. Am luat bani de lasituaţia este catastrofală. Cum sectoarele rentabile şi i-am Interviu realizat deaţi defini starea de azi a deplasat la sectoarele Caius CHIOREANeconomiei româneşti? nercntabile. Ceea cc reproşez continuare în pagina a 6-a

- Să definim mai întîi care ar PDSR-ului este că nu a încercatfi carenţele principale ale să rezolve aceste probleme. -MWgeconomici româneşti. Problema Guvernul Ciorbea a pierdut şi. GABRIELAeste că, la nivel micro, România cl timp. Guvernul .Vasiíc ^ | ' fnu a putut să coreleze încearcă să facă cîte ccVa, chiar ;productivitatea muncii cu dacă sc constată că ritmul dur SZABO - :veniturile salariate. Aceasta este din perioada octombrie- » ■o problemă. A doua este decembrie a fost afectat dc ţ f , . -

CONIS şi C G á itE 'c r (dealer autörí&tCONNex) organizează:

f T - ' :-

T O M B O L A . . S F I N T E L O R P A S T

Onoare ai

municipiului

CIuj-Napoca

BAfiCA R-CriÂHĂ PS COfTEBŢ EifTEItOR LA. . Calea Victoriei 22-24,70012 Bucureşti ROMAN1A (1359242)

Sucursala Cluj pune la dispoziţia persoanelor fizice un serviciu modem - Western Union - care oferă

posibilitatea încasării foarte rapide a sumelor trimise din străinătate, fără perceperea de comisioane.

BIBLIOTECA x i m iV

Page 2: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

1941 - A încetat din viaţă, ta Canne:ta Cannpţ(Franţa), Nicolae Titulescu

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Alexie, Omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin Calendarul greco-catolic: S. Alexie, Omul lui Dumnezeu(sV)

• PREfECTURAjCONSILlULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:9S5 si 43-27-27

POLTHA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76

• POLITIADEJ: 21-21-21 ■• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ■• POLITIA GHERLA: 24-14-14 • . •POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982• G.ARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, in t 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTEC11EI SOCIALE: 979

• SALVAREA-961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 9 9 b

INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921

ORA EXACTĂ 958R.A. TERMOFICARE: 19-8748

• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R A . APĂ CANAL: 19-63-02• S.C. " S A L P R E S rS Ă : 19-55-22• SC PRIVAL: 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928; 433424

AEROPORT: 956• GARA CIuj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09;

- intcm - 43-20-01;Turda'- 31-17-62; Dej - 21-20-22

CURSE IN TERN A ŢIO N A LE din A utogara II:

• Guj-Napoca - Budapesta, cuplccarcdin CIuj-Napoca în zilele dc luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00şi înapoierea din Budapesta in zilele dc marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.

CIuj-Napoca - Bremen (Germania), cu plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 şi vineri ora 10.

• CIuj-Napoca-Budapesta, cu plecare în zile le dc jo i ora 22 ,00 şi înapo iere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II: A u to g a ra !: 14-24-26

A utogara II : 43-52-78

FARMACIIFarm acii cu serv ic iu p e r m a n e n t:

Fannacia ”CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit.: Fannacia "INTERPHARM”, str. Prim ăverii nr. 5, telefon 42-71-95 o rar 8-22, F arm acia CLEMATISFARM” , P-ţa U nirii nr. 10,

telefon 19-13-63, orar 8-22.Garda' de n o a p te : F arm acia nr„6,

"SPERANŢA”, P-ta A. Iancu nr.5, telefon 19-94-56, orar 20-8.

TAROM: 25.10.1998- 27.03.1999luni

"6,3012,0020,00

8,40 10,40 14,10 18,30 21,00 -

1—IUI11,4019,30

. m a rii10,00 18,35 •

11,00 8,30 19,35 17,05

9,3018,05

m iercuri, jo iîo.oo 20,00 ■

11.00 8,3021.00 18.30

9.3019.30

vineri8,20 .

15,0010,30 7,00 16,00 12,20

19.40

8,0014,4021,50

sîm bătăMO 840 Î5ŢK) 16)00"16.30 17.30 -

dum inică19,40 , 21,50

P r e ţ b i l e t ; 6 0 0 .0 0 0 le i m a rii: Q u j B udapesta. 12,10-12,20

i u i ; B udapesta -> Q u j 11,10 - 13,25 P r e ţ b i l e t : 1 1 9S d u s - în to r s

- TELEFON: 13 -01-16 .

POLICLINICA FÁRÁ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

' 15-19 martie Medicină generală. Dr. M.Suciu -

18 (12-14), dr.S. Loga -.19 (14-16); dr.I.Boilâ -15; 16,18, 19(10-12), dr.L.Rasa -19(14-16), dr.R. Cotârlă - 17(10-12), dr. L. Ciobanu -17 (12-14); Homeopatie. Dr.L.Barbăalbă - 17, 19 (10-12); Interne.

Dr.F.Gherman-15,17 (10-12), dr.D. Pîrv-15(15-16), dr.Cs.Szakacs -17 (13-15), dr.N.Pop-18(14-16); Reumatologie. Dr.l.Alb-16 (12-14), dr.C.Zotta-19(14-16); Ginecologie. Dr.C.Fodor - 1 6 , 18 (10-12); Chirurgie. Dr.C.Cosma-16,18(10- 12); Pediatrie. Dr.R.Mitea-16 (13-15), dr.L.Toma - 18 (10-12); Dermatologie. Dr.H.Radu - 18 (12- 14); Ortopedie. Dr. Z. Popa -15 (11- 12) Psihiatrie. Dr.L. Glodan -17 (14,30-16); Ecografie. Dr.L. Negru - 18 (15-17), dr.E.Czuczi-18(13-15); Neurologie. Dr.C. Trandafircscu -16 (13-15), dr.M. Divin.-18(13-15); O.R.L. Dr.C-tin Rădulescu-15(12- 14); Psihologie. Pşih.L.Boilâ -16 (15,30-17); Chirurgie estetică,şi reparatorie. Dr.T.Mugea -15(13- 17); Urologie. Dr.R.Vidican -15(13- 17), 16,17,18,19 (8-13).

Pentru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor sc face numai pc bază dc bilet dc trimitere.

Programarea boln avilor-de lu n i p in i vineri, în tre o re le 12-14, la te le fon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuţi nr. 1/12.

12 - 18 MARTIE

Republica - Shakespeare in love, SUA - premieră ( 10; 12,30; 15; 17,30; 20) * Arta -

. întîlnire cu Joe „Black", SUA (10; 13,30; 17; I 20,30) * Victoria .- Ţipi.:, sau fugi, SUA -

premieră ( 11; 13; 15; 17; 19) * Favorit - Dansează cu mine, SUA ( 11; 13,30; 16; 18,30) .* Mărăşti - Armageddon - Slîrşitul lumii?, SUA (13; 15,30; 18)-Vineri, sîmbătă, duminică, luni la cinema Republica, spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23.TURDA -Fox - Oraşul nebun, SUA -Sabia magică -.în căutarea ţinutului Camelot, SUADEJ Arta - Inamicul statului, SUAGHERLA - Pacea -12-15.03 - Cop Land, SUA 16-17.03 - G.I.Jane, SUA

Miercuri, 17 martie Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00, 13:00, 15:00, 16:00, 19:00.

' Ştiri BBC: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.* 6:30-9:00 Transilvania Matinal. 9:00-15:00 Patrula de serviciu.

15:00-20:00 Prob Noblem. 20:00-21:00 Top şi-aşa - ClaudiaPalfi. 21:30-23:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-01:00

Post Factum. 01:00-06:00 Music Non-Slop.

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar; zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30.

* Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, ... Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marti,-vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURÁ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, mierfcuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9- .19,45; vineri;-9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR; luni-joi; 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; marţi, joi; 13-19,45; vineri: 8-13.

* Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca Germ ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14;- marti, miercuri, joi - .12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -joi; 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca B ritanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, jói, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “H eltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -1 3 .

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

H Biblioteca Centrului Cultural German "H erm áiraO berth” (str. Memorandumului 18). Orar; luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20..

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar:.luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9- 12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

Miercuri, 17 martie6.00 România; ora 6 - Cafeaua de dimineaţă;

9.00 TVR CIuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR laşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR info;12.05 D-na King, agent secret (r); 13,00 Universul cunoaşterii (r); 14,00 TVR Infp; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Repere vitale;15.30 Pro Patria; 16,25 Alladin- 16,50 Fotbal Divizia A; 19,00 Jumătatea ta; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Ediţie specială;21.00 Lumea bărbaţilor; 21,30 Fotbal; 23,40 Jurnalul de, noapte; 23,55 File din „Catalogul corăbiilor”. Amintirea poetului Gheorghe Tomozei; 0,15 Fotbal.* ____ 7,00 ŢVMf w S f a g , } T elem atinal; I W I 8 oo ■ Patru

surori (r);, 8,50 Ştiri bancare şi bursiere; 9,00 Teleencidopedia (r); 9,50 Avancronica sferturilor de finală ale Ligii Campionilor UEFA (r); 10,20 Opinia publică (r); 11,20 Mapamond (r); 11,50 Sănătate, că-i mai'bună decît toate! (r); 12,20 Ecdesiast ’99 (r); 12,50 Un cîntec 13,00 TVR Info; 13,05 Rebelul; 14,00 Emisiune în limba maghiară;15.00 Primăvara irlandeză; 15,10 Limbi străine. Germană; 15,35 Patru surori; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara;17.30 Tradiţii; 18,00 Care pe care!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 20,10 Contemp-Art (mag);.20,10 D-na King, agent secret; 21,00 Petru dvs., doamnă!; 22,00 Film: Frenchie (coproducţie europeană 1996, p.I); 23,30 Meridianele dansului; 0,00 Ghici cine vine la mine?; 0,30 TVM. Mesager.

u 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al tău!;10.00 Tînăr şi

neliniştit (r); 10,45 Aventura (r);11.30 NYPD Blue (r); 12,35 Susan (r); 13,00 Ştirile Pro TV;13.05 Hercule; 13,45 Xena, prinţesa războinică; 14,30 Spirit de echipă; 15,00 Galactica;16.00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Cărările iubirii; 17,30 Ştirile Pro TV; 18,00 Dreptul la iubire; 18,45 Ştirile Pro TV; 18,50 Roata norocului; 19,20

îl!

Miercuri, 17 martie_ - 6,00 Video-

, 21,000 fereastră deschisi «pro lume! D Q d i C 3 ţ.i i

muzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea

programului.

P O R T A LEXPORT • IMPORT •.X L .

Miercuri, 17 martie ,17,00 Rock Out The Earth -

emisiune muzicală; 17,30 Cartuna Show - desene animate; 18,00 Neon Rider - serial; 19,30 Secretele Bibliei..; 20,00 Jack Speed film; 21,35 O altă viaţă - serial; 22,00 Radical Power - documentar; 22,30 Tovarăşi

la moarte -film; 0,00 Electric Blue - program erotic; 1,00 Vidotext.

T E L E EU R O P A N O V A Cluj

Miercuri, 1 7 martie.15,00 Preludiu muzical; 15,10

Serial: Kung Fu II (r);-15,55 Videoclipuri; 16,00 Serial: Misiune imposibilă; 16,50 Videoclipuri; 17,00 Serial: Strarsky &;Hutch; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Serial: O singură viaţă; 19,50 Videoclipuri; 20,15 Cerc deschis;_ 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului. , —

Chestiunea zilei; 19,30 Ştirile Pro tV; 20,30 Film: Donatorul (SUA 1990); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,30 Chestiunea zilei;22.30 Nebun după tine; 23,00 Ştirile Pro TV/Profit; 23,30 Pro şi contra; 0,45 Chestiunea zilei; 0,55 Profit/ O propoziţie pe zi;1.00 Război în viitor; 1,45 Dragul de Raymond; 2,15 Vărul din străinătate; 2,45 Cheers; 3,15 Pro şi contra (r); 4,30 Spirit de echipă (r).

6,40 Agenţia de Ş* presă (r); 6,45

D i m i n e a ţ a devreme; 10,00 Ştiri; 10,15 Agenţia de presă (r); 10,20 Cafea cu parfum de femeie; 11,20 Odiseea americană; 11,45 Roata de rezervă (r); 12,00 Dallas; 13,00 Preţul succesului;'14.00 Ştirile amiezii; 14,30 Foişorul de foc; 15,30 Ape liniştite; 16,30 Ştiri; 17,00 Trei destine; 17,50 Zodiac; 18,00 Uraganul; 19,00 Observator;19.30 Marius Tucă Show; 21,00 Film: Ameninţare nucleară (SUA 1997); 23,00 Observator; 23,30. Agenţia de presă; 23,35 Prezentul simplu; 0,35 „Vedete în papuci”.; 1,05 Agenţia de presă (r); 1,10 Navarro.

7,00 Ultimai f ü ediîie (r): 9'00•r* i i i I s g j Pfima o fă;

12 00 Christine Cromwell; 13,00 Focus 13;13.10 Atingerea îngerilor; 14,05 Celebri şi bogaţi; 15,00 Maria Mercedes; 16,00 Focus 16;16.10 Tia şi Tamera; 16,35 Malcolm şi Eddie; 17,00 Jerry Springer Show; 18,00 Focus, Meteo, Sport; 18,50 Real TV;19.00 Detectivi de elită; 20,00 Camera ascunsă; 20,30 Comisarul Rex; 21,30 Gardă de corp; 22,30 Focus+; 23,00 Ultima ediţie; 1,00 'Colpo Grosso; 1,30 Focus+.

7,00. Miste­rioasa doamnă (r); • 7,45

Guadaiupe (r); 8,30 Desene animate (r); 9,15 Dragostea nu moare (r); 10,00 Celeste' se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 11,45 Dragoste şi putere (r);12.30 Film: Fiorii iubirii (r); 14,15 Surorile; 15,00 Marimar; 16,00 Guadaiupe; 17,00 Viaţa noastră;18.00 Dragoste şi putere; 18,45 Dragostea nu moare; Căsuţa poveştilor; 20,15 Celeste se întoarce; 21,00 Misterioasa doamnă; 21,45 Surorile; 22,30 Film: Cel mai mare amant din lume (SUA 1977); 0,15 Războiul conjugal. ,Redacţia nu îşi asumă responsabili­

tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Opera Maghiarăprezintă mîine, 18 martie, ora 18,30Valsuri romantice

■foiKf'

Miercuri, 17 martie Ştiri: 6,40, 7, 7,40,8,8,40,9,10,13,14,15,16, 17,18.6,00-10,00 “Primul salut”. 6,20 Agenda

v zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 7,20 Revista presei locale. 7,27 "Plus", pamflet (Adrian Suciu), 8,20

‘J2 -0 'rfA ’CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai c r e d ec r e d e lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 "CD Player”. 10,20 Revista presei centrale. 10,40 "Divertis Radio Blitz”. 10,50 “Plus”, pamflet. Adrian Suciu, r.H ,20,13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,50 "Pe gînduri" (Ştefan Coroian). 12,40 “Interviul zilei”.14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 'Ziua în cîteva vorbe", declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 15,40 "Pe gînduri” (Ştefan Coroian), r. 17,40 'Divertis Radio Blitz", r. 18,10"CD Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare” (Mircea Bucin).19,00 ‘Muzica Magica”, Ştefan Coroian. 21, 24, 2, 4 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,05 "Eseu Jazz”, Virgil Mihaiu. 21,30 ”Cu capsa pusă”, Tudor Runcanu şi

I t a d i o S o n i c Hora!iu Nicoarâ-

ciulite (comentariul zilei), basca cu bretele, moridosport, gura lumii, surplus, ştiri externă, concursuri. 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic” (noutăţi muzicale, con-curs. 15-17 "McSonic" (dedicaţii muzi-cale cu premii McDonald's). 17-18 'Iubeşte cu grijă” (emisiune dé planing familial; 18-19 Caleidoscop (realizator Ela Mihai). 19-21 "Greatest Hits" (muzică oldies). 21-23 "TheSoutOf Sonic” (realizator DJ T2’s). 1-6 Welcome to the club (realizator D J Sebastian 1.394). . , ,

Miercuri, 17 martieUNIPLUS Redlou%% %$£ ------ informativ BBC: 6,00-

FM 6H,9 MHz Miercuri, 17 martie Ştiri: 8,10,12,14,17,

19, 20.6-10 "Cafeaua de serviciu” (maxima zilei programul zilei la Radio Sonic, informaţii utile, meteo, horoscop, recomandări din programul TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 “Ziua în amiaza mare”: Urechile

6,30; 14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00 “Răsărit pe FM". 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20,8,20 Sport; 7,45 Vox Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor. 10,00-11,00 “Anti-Stress”, program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 'Ordinea de zi". Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 16,05-17,00 ”Pe balustradă" - Caius Chiorean. 19,00-21,00 "Uniplus la raport". Interviuri, Informaţii utile, Sport, "Punct ochit”. 21,30-22,30 Top Uniplus Sun - Rona. 23,00-

1,00 Gospel la Uniplus - Rona. 1,00-6,00 "Non-Slop Music".

.rodii— Miercuri, 17 martiem m 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00 -11:00

Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08

revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11D0-19:00 Contact FM. 19:00 -22:00 Seara la Cluj. 22:00-24:00 Fair-Play, Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi sotio-politice, telefoane în direct şi întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delfinariu, A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact.- î - Miercuri, 17 martie

mmmmm*. fi nri Bună dimineaţa, R A D IO C LU J jfinformaţii utile, ştiri, muzică.

— DoinaBorgovan.8.00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară. Prezintă Ella Dîmbean. 11,00 Tranzit. Agenda culturală, puncte de védere, revista presei, ancheta emisiunii. Prezintă Oana Cristea Grigorescu & Ioan Vanea, 12,00 Radiojurnal transilvan.13.00 Radiojurnal România actualităţi 13,15 Paralele muzicale. Prezintă Marius Merca, 13,50 Ştiri. 16,00-18,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax. Informaţii la zi, reportaje, corespondenţe din judeţele transilvane. Prezintă Anca Băltan.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Rotonda literară. Emisiune culturală redactată şi prezentată de Dora'Pavel. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveştile Mihaalei. 20,10 Mai stai un pic nu te culca - Divertisment .prezentat de Comei Udrea. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

CABINE MEDICAL ONCOLOGIC. CLUJ-NAPOCA,

str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J: 16*-18*Dr. VALENTIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) Ma, J: -1430-16; V: 15-17

S: 9 -11Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma,J:18*-20

V: 16-20PROGRAMARE:

tel/fax (064) 18.76.04în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

r POLICLINICA A IftITERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorghwi STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦„NEUTO- LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOCRt- FIE ♦ ALERGOÍ.OCIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ PRTOPEDIF ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ Cl» COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRI!

♦ UROLOGIE ♦'ACUPUNCTURARADIOLOGIE • ECOGRAFIE ENDOSCOFiE DIGESTIVĂ ' GASTROENTEROLOGIE T Examinări Doppler-

. Histerosaipingografii pentru ' ' sterilitate feminină

LABORATOR (Biochimic - Bacteriologic Imcnologi; Parazitologic Determinare Kb - Tcnt 4 sarcină - Antigén HBS - Elisa Tel Examinări citologice pentru depistam cancerului de col uterin - Investigat» pentrt sterilitatea feminină si masculini) .ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele' 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2I -7 Rezervare, consultaţii

Ia tel. 41.41.63.

jra

«as

■i

îs

tti

s.c. D e n f a i ROVA-s o e o L o v

'. Calea Moţilor 106, ap.5 T ratam ente stom atologic)

c o m p le x e :O terapieO protetică (ceram ici)Ö chirurgie (r e z e c ţ ii, implaide)

Programări lă tel.: 430028' Zilnip orar 9-19

sîmbăta 10-13

NT

:Coiîn"FLlor

S i

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALMĂMDr. ANGÉLA CĂLUGÂM

‘ S tr . P ra h o v e i nr. 11.'* • ..’ . (lingă biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE

L , M i, V - 17-20 S ' - 8-12.

Tei.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICID [ X l

L I F E L I N E ÜLJ

CirSulletui nostrulaaispo/»' 1 dumneavoastră. Telcfow î de noapte, telefonul vieţii. 3

1 9 1 6 47e n o a p te , o re le 20-08JG a r d á d

ÎSIa

1Misteiiticibei

itţ

Linia telefonică de intervenţie incl® şi prevenţie a suicidului iniţiată 4LABORATORUL BE SĂVATATEMLOTAli CLUJ stă la dispoziţia dvs de luni pînâ vineri, între orele 8 ■

Vă aşteptăm apelurile I* numărul 186864._______ -

T e a tru l M aghiafprezintă azi. 17 martie, ora

C r im a rliti s inu l» L o u rc in c

VbliniejVo,

Ho

Page 3: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

ami nostru foloseşte ştin Mizate de agenţiile JgMPRES Şi MEDIAFAX.

1995 - Preşedintele ion Iliescu a primit o delegaţie . condusă de asistentul pentru planificare şi pontica de apărare al secretarului general al NATO, care a sosit în România pentru a discuta stadiul colaborăm dintre ţara noastră şi Alianţa Nord-Atlanlică.

íáiÍ& lí5Kfe(tó íá88íS&í&ájií; íí*<^íJ^«*tví^f^«« íis -.'vw

lEGLARATIA MAE DIN FEDERAŢIA ftUSÂ PRIVIND ADERAREA POLONIEI (BGARIEI SI CEHIEI LA NATOAtitudinea Rusiei faţă de extinderea

ytTO nu s-a modificat şi se menţine gátivá. Extinderéa Alianţei Nord- jiljitice nu va contribui la întărirea jtrederii şi stabilităţii în relaţiile piaţionale, ci dimpotrivă, poate induce la apariţia unor noi linii de jisarcaţie. Noi nu dorim o asemenea joluţie, ea nu este în interesul •jjitinentului nostm.

ceea ce o priveşte, Rusia propune, alternativă constructivă, activizarea liturilor pentru, crearea une; asemenea jÜtecturi a securităţii europene, care •sigure interesele tuturor statelor fară jtepţie, atît a celor care participă, cît ji celor care nu participă la orice Jinţe politico-militare. Sîntem învinşi că crearea unui sistem sigur isecuritate şi stabilitate europeană este 1 'â numai- pe baza unor principii 1-europene, cu respectarea strictă

a dreptului internaţional, cu utilizarea potenţialului OSCE in calitate de organizaţie cea mai reprezentativă şi universală, care se poate ocupa de toate provocările secolului al X XI-lea - , politice, economice, militare, umanitare. Facem apel către toate stai-Ie interesate pentru elaborarea şi adop'area cît mai rapidă la summitul OSCE din noiembrie a.c. a Cartei securităţii europene, document important, care ar dezvolta şi concretiza viziunea unul spaţiu unic de democraţie şi securitate, ar conţine acorduri practice privind principiile arhitecturii europene, relaţiile şi colaborarea dintre structurile europene şi euroatlantice.

O importanţă deosebită capătă astăzi, după extinderea NATO, problema adoptării Tratatului pentru armamente convenţionale în Europa. Partea rusă porneşte de la faptul că obligaţia

asumată de statele participante la tratat - ca pînă la sfîrşitul lunii martie această activitate să fie terminată în aspectele cheie ale adaptării la noile condiţii - va fi realizată şi acest instrument de cea mai mare importanţă pentm stabilitate îşi va menţine eficienţa.

Partea rusă ca continua, de asemenea, activitatea pentra utilizarea potenţialului actului fundamental şi pentru consultarea permanentă Rusia-NATO, în scopul creării unor relaţii reale de paiteneriat între Rusia şi Alianţa Nord- Atlantică, pentru evitarea prejudicierii sarcinii de fonnare a unui spaţiu unic euroatlantic de stabilitate, democraţie şi colaborare, fără linii de demarcaţie. Ne punem speranţe în înţelegerea şi colaborarea cu partenerii noştri. Numai acest proces - şi nu recidiva logicii “războiului rece” - poate asigura pacea şi bunăstarea.

COMPANIA PETROLIERĂ AMOCO, ACUZATĂ CĂ AR ACOPERI CIA

G C L A R A T 1 A M A E D I N F E D E R A Ţ I A R U S A I B I V I N D T R A T A T U L P E N T R U A R M A M E N T E I N V E N Ţ I O N A L E Î N E U R O P Aîi cursul consultărilor pe scară largă atau avut loc in Bruxelles între Rusia iNATO s-a ajuns la o înţelegere jind reglementarea problemelor cheie

adaptării Tratatului pentru «mente convenţionale în Europa nu uitîiziu de sfiTşitul acestei luni. Pe

ta bază reprezentanţii NATO şi :i la convorbirile de la Viena au

lit publicităţii pe 9 martie a.c.' ■unicate oficiale, care atestă că, şreună cu celelalte state participante, i sînt pregătite sa elaboreze si să atifice în termenul indicat mai sus un >t care să stabilească parametrii.. niproc convenabili ai adaptării. în [articular, acesta trebuie să reflecte ilordarea de comun acord a'

problemelor referitoare la limitările pe flancuri si întărirea stabilităţii în Europa Centrală. Aceste probleme prezintă o importanţă principală pentru securitatea în Europa în condiţiile extinderii în viitor a NATO. -

Partea rusă salută schimbările pozitive în poziţia membrilor Alianţei, care atestă tendinţa acestora de a asigura condiţiile încheierii cu succes a procesului de adaptare a acestui document înainte de summitul de la Istambul al OSCE. Ea speră în susţinerea acestei linii de către statele participante, în înţelegerea importanţei pentra Federaţia Rusă a factorului timp. Însistînd asupra reglementărilor la timp a problemelor adaptării Tratatului

pentru armamente convenţionale in Europa, avînd în vedere termenele de extindere ale NATO, noi ne bazăm pe abordarea unică de către puterea legislativă şi executivă a relaţiilor dintre Alianţă si societatea noastră.

Tratatul pentru armamenfe convenţionale în Europa reprezintă fundamentul securităţii europene. Menţinerea si întărirea lui este o problemă de primă importanţă, pentru a cărei îndeplinire este necesară, drept cerinţă minimă, evitarea ca acest tratat unic să intre în coliziune inevitabilă cu noua situaţie politico-militară de pe continent , in cazul amînării în continuare a convorbirilor.

("COURRIERINTERNATIONAL")

Turcia depune eforturi pentru a-1 reconcilia pe preşedintele Azerbaidjanului, Gaidar Aliev, cu compania petrolieră americană Amoco, pe care acesta a acuzat-o-că ar fi implicată în întreţinerea conflictului armeano-azer, în tentative de lovituri de stat, şi chiar că ar acoperi acţiuni ale CIA în ţara sa.

Derularea unui film al evenimentelor este necesară. La 17 ianuarie, două avioane turceşti, trimise de preşedintele Suleyman Demirel, îl aduceau de urgenţă înTurcia pe şeful statului azer, unde urma să fie tratat de o “gripă puternică”. Deşi iniţial se anunţase că dl Aliev va sta în Turcia trei-patru zile, şederea lui în sanatoriul spitalului militar Gata s-a prelungit două săptămîni. La 24 ianuarie, principalul său consilier, Vefa Guluzade, solicita aimatei turce să intervină în provincia Karahakhul Superior şi propunea transferul'în Azerbaidjan a bazei americane de la Incirlik (Turcia). în timp ce Rusia a reacţionat imediat cu severitate, Turcia nu a luat în serios propunerile lui Guluzade, deşi acesta le-a "repetat în declaraţii făcute televiziunii şi AFP. .-

Preşedintele Aliev a dezminţit atunci propunerile consilierului său, precizînd că “nu problema bazelor este la ordinea zilei în Azerbaidjan”. în schimb, el le-a reamintit ruşilor de livrările lor masive de arme în Armenia şi a cerut aimenilor să nu autorizeze instalarea unor baze ruseşti pe teritoriul lor.

De fapt, evenimentele s-au declanşat printr-un diferendum între compania petrolieră americană Amoco şi şeful statului azer. Compania a răspuns criticilor preşedintelui cu avertismentul că-i va sprijini pe susţinătorii rivalului său, ex-preşedintele Aboulfăz Eltchibey.

Frontul. popular, creat de dl Eltchibey, a început să se agite, încurajat de Amoco, afirmă un înalt funcţionar,

martor al evenimentelor. La 27 ianuarie urma să înceapă procesul lui Eltchibey, acuzat că l-ar fi insultat pe preşedintele Aliev.

Potrivit scenariului descoperit ulterior, un conflict trebuia să izbucnească în timpul procesului, soldîndu-se cu un atentat împotriva consilierului prezidenţial Guluzade, cunoscut la Baku pentru orientarea sa pro-turcă. Scenariul prevedea implicarea şefului statului în acest asasinat. Unii militanţi ai Partidului Mişcării Naţionaliste (MHP, de extremă dreaptă), ce operau deja în Azerbaidjan împreună cu membri ai CIA în perioada în care dna Tansu Ciller era prim-ministru în Turcia, erau şi ei implicaţi în aceste proiecte. Sub acoperirea unor activităţi comerciale, susţinătorilor Iui Eltchibey le-au fost trimise întăriri de Ia Istanbul, în oameni şi armament. în acest moment a intervenit preşedintele Demirel determinînd venirea omologului său azer în Turcia. Tot el a încercat să-l reconcilieze pe Gaidar Aliev cu compania petrolieră americană: cumnatul său, Aii Sener, are legături cu Amoco şi deci'interesele familiei Demirel se aflau în joc.

De fapt, compania americană este implicată în numeroase evenimente din Caucaz: a fost acuzată că ar întreţine conflictul armeano-azer, de organizarea unor provocări în Cecenia şi chiar de implicare în tentative de lovituri de stat. Agenţi ai CIA, sosiţi în Azerbaidjan sub acoperirea de “experţi” în cadrul Amoco, au fost- amestecaţi în escaladarea ostilităţilor între Băku şi Erevan. Uneori, compania se comportă ca un departament oticial al SUA în regiune. Ea este implicată în aproximativ toate domeniile vieţii publice din Azerbaidjan, de la organizarea instituţiilor guvernamentale pînă la echiparea Poliţiei. Iar susţinătorii şi-i formează trimiţînd în fiecare an în SUA cîte 150 de studenţi cu burse de studii.

(Convorbire cu istoricul . .Varta)

FLUX") • Partea I •Ion Varta este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii de

N din Republica Moldova, doctorand la Institutul de Balcanistică (Slavistică din Moscova, şeful catedrei Istorie Universală şi Relaţii imaţionale la ULIM (Universitatea Liberă Internaţională din biblica Moldova).întrebare: După destrămarea Imperiului sovietic, mulţi

ostemporani dc-ai noştri, demonstrindu-şi cu ates de zel patriotismul, se eschivau să recunoască • i'ice relaţie de colaborare cu Moscova. Ce a

pentru dumneavoastră, istoric, român | activitatea desfăşurată pe parcursul

'«multor ani la Moscova?Răspuns: Eu consider că am avut noroc. Exact în

'îiioada dezgheţului gorbaciovist mă aflam la •iscova. Atunci am profitat de deschiderea arhivelor: '■'•'tat, unde am găsit materiale foarte valoroase din 9®a Basarabiei şi a Principatelor Române. Volumul Revoluţia de la 1848 în Ţările Române” a apărut doar graţie *'cstigaţiilor făcute în arhivele de la Moscova. în curînd, urmează |*fflai editez un volum alcătuit tot din documente inedite. Acesta * la urmă reflectă o perioadă mai timpurie decît Revoluţia din

Documentele demonstrează atitudinea Rusiei, ■"portamentul autorităţilor ţariste în raport cu revoluţia !1®®ească.btrebare: Atunci cînd aţi intrat pentru prima dată în

ruseşti, ce aţi încercat să găsiţi mai întîi? ,Am trăit o avalanşă de emoţii. Am înţeles cît de

se sînt aceste arhive pentru cei preocupaţi de istoria naţională românilor. Pînă la “dezgheţ”, pentru că pro veneam dintr-o periferie fostului imperiu, eram suspectat de angajaţii arhivelor moscovite. 3isem să cunosc lucrările conducătorului meu ştiinţific, Vladien

“gradov, lucrări consacrate istoriei românilor. în ele am găsit BHeri la foarte multe surse, din diferite fonduri. Intenţiile mele

V Pătrunde la documentele de arhivă erau respinse cu insistenţă. 1 s210* esPre Per*oada pregorbaciovistă. atrebare: Aţi descoperit atunci în arhivele ruseşti “mîna” J^ii kaghebiste?. •.

ipons. Anumite file sau documente din dosar care, în viziunea L JenZon.p u te a interpretat în detrimentul Poliţiei externe a

. uneon erau sustrase. Doar inventarul fondului era complet.

Titlurile incluse în inventar mi-au permis prin deducţie să ajung la unele concluzii. Am lucrat în mai multe arhive: germane, franceze, româneşti. Cele ruseşti însă sînt unice în felul lor. Informaţia este mult mai amplă, mai complexă. Spre exemplu, un diplomat francez la Petersburg, pe cînd se discuta problema unirii principatelor - iar Franţa, pînă la o anumită etapă, a susţinut idealurile românilor, - scria scrisori foarte lapidare şi concrete. Diplomaţii ruşi, din contră, prezentau raporturi foarte detaliate şi, deci, valoroase pentru noi, astăzi. Arhiva de politică externă a Imperiului rus conţine zeci de mii de documente din istoria noastră, a românilor, total necunoscute nouă. Odată valorificate, aceste

ARHIVELE RUSESTI PASTREAZA DOCUMENTE INEDITE DIN ISTORIA

ROMÂNILORdocumente ar permite, poate, o altă interpretare a multor evenimente istorice. Multe teorii ar putea fi răsturnate. Documentele inserate în volum conţin multe argumente privind atitudinea ruşilor faţă de revoluţia română. Sînt date despre planurile ruşilor de a înăbuşi această revoluţie. Pavel Kisseleffi care era pe atunci consilierul împăratului Rusiei în problema românească, a sugerat mai multe soluţii de atenuare a evenimentelor româneşti. Documentele sînt extrem de valoroase, fiindcă includ nişte informaţii care pînă nu demult au fost inaccesibile pentru cercetătorii români. Din păcate, o anumită perioadă, istoricii români nu au avut acces la arhive.Acum lucrurile s-au schimbat oarecum, dar au apărut alte restricţii, de ordin financiar. Toate serviciile costă enorm de mult. Sînt nişte preţuri exorbitante. Altceva mai e că pînă în prezent, fară asentimentul şefului Arhivei nu ai dreptul să publici nici un stînga Prutului, informaţia respectivă ajungea cu greu. Rusia n-adocument. în repetate rînduri, am încercat să obţin acest acord, dar, răspuns prea furtunos la evenimentele care s-au declanşat îndin păcate, nu m-a. reuşit. februarie-martie 1848 la Paris, Berlin, Budapesta, Viena. Deşi

întrebare: în arhive, pînă în 1989, aţi întîlnit cercetători Rusia a fost inertă, ea a sesizat destul de bine pericolul pierderii din România? ~ Basarabiei. Unul din primele documente incluse în carte

Răspuns: Spre exemplu, despre Gheorghe V. Madan, cel despre demonstrează exact acest lucru. Cancelarul Nesseirode a fost celcare mulţi spun că. e un Creangă al Basarabiei. De ceea ce este care şi-a dat bine seama că revoluţia română poate să traversezeînvinuit Gh. V. Madan nu este un simplu colaboraţionism. în hotarul imperiului şi atrage în viitoarea sa popoarele neruse de lacalitate de cenzor al publicaţiilor româneşti, el a căutat să adoarmă periferii. In Manifestul împăratului Nicolai I, lansat în martievigilenţa autorităţilor ţariste. Astfel, toate coletele, cărţile care 1949, se spune clar că dacă revoluţia va fi exportată în Rusia,veneau din. România, ajungeau la destinatari. Evitînd ziarul aceasta îşi asuma responsabilitatea de a da riposta cuvenită.

“Moldovanul”, el a făcut cea mai veritabilă propagandă românească chiar sub coastele autorităţilor ţariste.

întrebare: Relaţiile diplomatice moldo-ruse nu au fost în vreun fel afectate de faptul că aţi vărsat lumină asupra unor evenimente istorice mai puţin cunoscute în perioada sovietică?

Răspuns: Aş vrea să cred că este imposibil ca un interes ştiinţific să afecteze relaţiile interstatale. Uneori, posibil că apar nişte suspiciuni. Mai ştiu însă că lumea se declară păşind pe făgaşul democraţiei...

întrebare: Ce documente aţi reuşit să inseraţi în volumul apărut recent?” 1 Răspuns: 350 de documente inedite: •

corespondenţă diplomatică, articole din presa II timpului.| întrebare: Este adevărat că Unirea din 1859 şi j cca de la 1918 au fost dirijate de masoneria • internaţională?

Răspuns: Există o asemenea supoziţie şi unii istorici români chiar aduc argumente şi demonstrează acest lucru. Unii lideri ai revoluţiei paşoptiste au fost membri ai lojelor masonice. în documentele

ruseşti asemenea argumente nu am găsit, dar istoricii din România aduc mai multe dovezi. Dan Berindei este foarte convingător în acest sens. Este cunoscut şi altceva. în acea conjunctură politică şi geostrategică, fară susţinere internaţională, românii aveau şansa să-şi atingă scopuf.

întrebare: Ce ecouri a avut Revoluţia dc Ia 1848 în Rusia? Răspuns: Revoluţionarii moldoveni au fost cei care au declanşat

revoluţia română. Am căutat să insérez cîteva documente care demonstrează cum autorităţile ruse căutau să fortifice hotarul de la Prut. Atunci au fost interceptate şi confiscate mai multe loturi de literatură revoluţionară. S-au intentat dosare. Au fost căutate persoanele implicate. Din aceste motive, Basarabia a rămas indiferentă faţă de evenimentele revoluţionare ce se declanşau. în

Page 4: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

p!»'

$ * 1^'irJí'sk

în decembrie 1998, în timpul Galei Teatrelor Naţionale desfăşurate sub cupola octogenară, Clujul | a sărbătorit-o pe Marea Doamnă a scenei; actriţa îj Silvia GHELAN, la împlinirea a 50 de ani de activitate j f neîntreruptă în teatrul care a consacrat-o. Luni seară, o ţară şi o lume — avînd în vedere că în Sala Mare fi a Teatrului Naţional Bucureşti s-au aflat şi '$4 reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate la I I Bucureşti — au aşternut lauri la picioarele marii actriţe, împodobind-o cu emblema gloriei nepieritoare, pentru întreaga activitate pusă cu har în slujba Thaliei.“Am trăit atîtea vieţi cîte roluri am jucat. Premiul ||| acesta îl dedic publicului clujean"— Silvia GHELAN.

Prem iul de E xcelenţă pen tru unul din m arii regizori, ai tuturor tim purilor, din România, cum îl nu m ea m inistrul C aram itru: “Acum patru ani

iarn avu t curajul s ă revin in ţa ră aco lo unde ip u te a m c o n tin u a , n e s tin g h e rit, o a c tiv ita te s tră lu c ită ş i în că rca tă d e su c c e s ... De cînd am venit', m-aţi încon jurat cu d rag o ste ; cred că am a le s bine şi sînt, d e ace ea , b u c u ro s că m -am în to rs ... Vreau s â ie sp u n criticilo r că (...) îi s o c o te s c prietenii m ei... M ulţum ind tu tu ro r, m u lţum esc unui om fără de ca re nu făceam carieră in s tră in ă ta te , c a re a s ta t moral şi cu sufle tu l alături de m ine • d a r d in da r s e face Rai - şi dăruiesc prem iul d in a c e a s tă sea ră soţiei m ele, M agda” • Vlad MUGUR.

Pagină realizată de Michaela BOCU Fotografiile: I. PETCU

Livada de vişini de A. P. Cehov. Un spectacol de aur, montat de un colectiv al V Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, într-o distribuţie de aur şi cu o regie de aur. |

|V semnată: Vlad Mugur. Cea mai b u n ă piesă a stagiunii trecute, în care ou jucat. Stief •:«;' M agda (Ranievskaia. Liubov Andreevna). Kali A ndrea (Ania). Lázár Gabriella (Varia),

Í ! Csiky A ndrás (Gaev, Leonida Andreevici), B ogdán Z solt (Lopahin, lermolai Alexeevici). ■ VD im én y A ro n (Trofimov. Petre i

TT .aTgy ca Sergheevici), Biró József (Simionov. « | - Ptşcic. Boriş Borisovici). Borbâth ;

- - $ s • .3 Jú lia (Charlotte Ivanovna), Orbán Ţ

•. §* (Duniaşa), S enkálszky Endre, artist' M '« II* emerit (Firs), Hathazi A ndrás (laşa), ,

z J t& y MîîSîâi'wa y | ţ § î | S alat Lehel (Şeful gării); un trecător. ' j"T- * ţi 'ăjT&Jrt W I jí f f : S i l i oaspeţi, servitori; precum şi: Szilágyi:3 0 : v í í f * * P. C saba , stud. Szilágyi Szabolcs, ţ3 ('■ 1 ^ . / ^ jJ V 1 ' R Alexe C âm p an (violoncel), Gergely y,jg? y. i | a I i Bálint A kos (vioară). Deák Róbert i

' - f i (clarinet); scenografia: Helm uth .*■P f 1 1 S tü rm e r ; costume: Lia Manţoc;1 I I I " 1 mtJZ,ca; Io s if H erţea; regia: Vlad

y P rem iu l p e n tru cei m ai bun m an ag er,£ acordat. în premieră, de Consiliul Britanic <; din România, lui D o re l V işan : poetul § cuvintelor versus • poetul scenei. Actorul, | veşnic acrobat şi simbol al echilibrului critic, W nonconformist şi imprevizibil pînă la

tandreţe. “Teatrul Naţional din Cluj-Napoca a fost la înălţimea Galei UNITER. cu trei

:,j oameni activi ai săi premiaţi: actnţa Silvia G h e ia n , regizorui M ihai M ăn iu ţiu şi subsemnatul; chiar şi Marcel Iureş se poate socoti clujean, pentru că de aici a plecaL cu ani în urmă. Tot Ardealul e fruntea şi. ne place sau nu. Naţionalul clujean a fost cel mai onorat teatrul' - Dorel VIŞAN.

m a t m a m n m x m m

GALA UNITERClujenii în top î

Gala UNITER cea mai mare sărbătoare a teatrului românesc, prezentată si în acest an de .financiare obţinute de un teatru, i-a fost înmînat lui Dorel Vişan, directorul Teatrului Naţional £n ministrul Culturii, Ion Caramitru, care deţine funcţia de preşedinte de onoare al Uniunii Teatrale Cluj. *din Románia (UNITER) s-a desfăşurat luni seara (15 martie a.c.), în Sala Mare a Teatrului Gala UNITER pe 1998 a mai recompensat cel mai valoros debutant, Claudiu Goga, pentru rene Naţional. Bucureşti, în prezenţa a nu mai puţin de o mie de oameni de teatru, personalităţi ale spectacolului "Conu Leonida faţă cu reacţiunea”, de I.L. Caragiale, montai la Teatrul “Sici scenei şi culturii, politicieni, gazetari. Regia mega-spectacolului a fost semnată de Cornel Todea Alexandrescu” din Braşov. Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic i-a fost InminatA - vicepreşedinte executiv al UNITER, iar scenografia i-a aparţinut Teodorei Dinulescu. JuriulUniter a fost alcătuit la această ediţie din: Cristina Dumitrescu, Florica Ichim şi Constantin Paraschivescu, toţi trei membri ai secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (se impune menţiunea că cele mai importante premii ale lumii teatrale de la noi au fost acordate acum pentru stagiunea 1997-1998), ale căror opţiuni s-au oprit asupra următorilor:

Spectacolul "Richard al II-lea", de William Shakespeare, o coproducţie a Teatrului Naţional Bucureşti (TNB) cu Select Management ART, a înregistrat cel mai mare succes luni seara, la ceremonia de decernare a Premiilor UNITER, unde Marcel Iureş a fost desemnat cel mai bun actor al anului, Mihai Măniuţiu. - cel mai bun regizor, iar Doina Levintza - cel mai bun scenograf.

Premiul pentru cea mai bună piesă a fost obţinut, în cadrul Gălei desfăşurate la Sala Mare a TNB, de Livada, de vişini", de A. P. Cehov, o montare realizată la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca de Vlad Mugur, iar cel pentru cea mai bună interpretare feminină a fost decernat Olgăi Tudorache. Tot lui Vlad Mugur i-a fost atribuit, in acest an, şi Premiul de Excelenţă, decernat de Senatul UNITER. .. ' '

Premiul pentru management, instituit anul trecut de British Councilşi stabilit pe baza rezultatelor

către cintăreaţa Margareta Pîslarti lui Dan Puican, care a realizat "Caviar, vodcă şi bye-bye’ TrofeuLpentru cel mai bun critic de teatru a fost primit în acest an de Dumitru Chirilă, éú Oradea, Premiul Interferenţe, decernăt de Fundaţia Culturală Română I-a revenit lui Mani Iureş, iar cea mai bună piesă a anului a fost declarat textul dramatic "Noé care né străbaţi memoria e o femeie”, de Ion Mircea.

în cadrul Galei, Senatul UNITER a acordat şi cîteva Premii pentru întreaga activitate, actorii». Silvia Gheian şi Ştefan Iordache, regizoarei Sorana Coroamâ Stanca, scenografului Mihai Mădese. şi criticului de teatru Ileana Berlogea.

Premiul secţiei române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru a fost acordat care a realizat spectacolul “Toujours l'amour": Dan Puric, Carmen Ungureanu, Maiou losij :|02 I.iliana Cenean. \ ' . f .... . '

Amfitrionul spectacolului, ministrul Culturii, Ion Caramitru, a decernat şi un trofeu in nrn personal, omului de teatru Gabî Mihăilescu, în vîrstă de 89 de ani, care a evocat cu acest prii personalitatea tragedienei române Marioara Voiculescu.

Toţi laureaţii UNITER pe 1998 au primit cîte un trofeu din bronz, realizat de sculptorul k Bitzan.

R6 D IO CUIJ Cu Radio Cluj ' ^

ÎN LUMEA CEA LARGATentaţia evadării există în fiecare dintre noi. Şi

cred că nicăieri nu poţi împlini mai bine această patimă omenească decît la Mare...

... Era în 1982. Vară. Practică studenţească. Colegul şi prietenul Lucian Cristea (azi corespondentul ziarului “România Liberă” la Constanţa) dă semnalul. Direcţia: Litoral!

Companie: un reportofon greu ca dorul de imensităţi. Am uitat, însă, de toate cînd am cunoscut oamenii locului. Aceştia asigură Mării lor o temperatură afectivă constantă şi un flux de viaţă favorabil optimismului. Constanţa sau Mamaia mi s-au înfăţişat atunci ca o sumă de

aspecte care converg spre o idee edilitară temeinică şi spectaculoasă. Iar Marea, o expresie vitală a existenţei Lor. Nu a turiştilor, fireşte, ci a locuitorilor Mării. Un loc care a oferit rezolvări. A generat bunăstare. A cerut jertfe si a creat învingători, cum spunea cineva, i ■

Am luat... Salvamarul.Amîndoi încercam să depăşim realitatea

superficial-romantică. Cu microfonul în mînă, treceam Styxul. O ceaţă groasă s-a pus între noi şi ţărm şi ne-am trezit departe... La nici 2 kilometri de plajă eram izolaţi. 0 barcă în voia valurilor, patru existenţe atîmate de imensitatea din jur.

“Parcă am fi în Australia a spus care'- Apoi, din ceaţă a apărut Oraşul în «re aeia mării trece pe străzi, umed, răcoros şi cvo<a!o1 de distanţe. Am venit Ia Cluj, am montat, a® ilustrat muzical, sugerind atingerea vapoare»1 întoarse din agitatele lor călătorii. A ies11® emisiune de o oră, fără impuneri, fară minei®1 o oră de viaţă adevărată.

Peste ani, o scrisoare poposi pe njai‘ secretarului de redacţie. Venea din Australia > glăsuia că un român din Sydnei a reception undele hertziene ale studioului de Radio Cluj;

Şi tot peste ani cînd mi-am înfiorat degete răcoarea albastră a Mării, mi-am zîmbit din M1" şi din nemărginire şi am simţit cum urcă cea. groasă şi mă teleportează.

. , 1» A„,Mlia. ^ ^

Elevii din învăţămîntul primar şi gimnazial pot st,* disciplina 'Tehnologia informaţiei'' în cadrul orelorT

planul de învăţămînt (curriculum) ales de conducerea şcolii şi dacă în unitatea respectivă exi«

hA7A mAfprialá c.nrpQniinTitneir __

Hjv. — ------------------------a r -' ív. ^ " v ,«MW'

Page 5: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

Universităţile pot organiza cursuri de vară de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru tinerii care provin din fami u.

expatriate, conform unei decizii a ministrului Educaţiei Naţionale, luată ca urmare a numeroaselor soliatan primite din

partea mai multor grupuri de emigranţi romani.

0 d e a n i d e la î n t e m e i e r e a s t a t u l u i M o l d o v a

Conlribuîia Maramureşului la întemeierea Moldovei independente'Jocietatea Culturală Pro Maramureş‘Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca va organiza, fu vara acestui an, cea de a V-a ediţie a Simpozionului Naţional MARAMUREŞ, il’COVINA şi MOLDOVA - vetre de istorie ii cultură milenară, ocazie cu care Societatea ■fjnlilă doreşte să cinstească 'împlinirea a 640

Canide la întemeierea Moldovei. Referitor la 0 iificaţia momentului şi încadrarea istorică i acestuia a ţinut sâ facă cîteva precizări dl (isile Iu ga, preşedinte executiv al Societăţii téturale Pro Maramureş "Dragoş Vodă

înainte de întemeierea acestui stat feudal sjiinesc pâmîntul dintre Carpaţi şi Nistru, dintre jtmiş şi Marea Neagră a fost locuit de români, ăpîni aici din vremuri străvechi. Documentele din jjve conţin date ce.demonstrează că acest tînăr i era localizat de-a lungul apei Moldovei, de jfe-ivine şi numele, întinzîndu-se de fapt pînă la Sstmşi Mare. “Şi s-au plinit toate locurile într- [Mstă ţară de oameni, den munte până la Nistru jiijios pân-unde dă Dunărea în Yidov şi pân- j Cetatea Aibă şi Chilia şi Renii şi Nistrul în Işţină mai sus de Cernăuţi, unde se împreună gyárul Ţării leşeşti şi pre Ceremuş” (Grigore

jj teche, Letopiseţul Ţării Moldovei cu Postfaţa şi •jSografîe de Mircea Scarlat, Bucureşti, 1978, :16). Peste această străveche populaţie românească jileau însă, adesea tătarii, care, ajunşi în Carpaţi jnndeau prin păsurile muntoase în Transilvania arití de Ungaria, prădînd şi pîrjolind tot ce »uîn cale.

1343-1345, cînd tătarii intraseră în conflict negustorii italieni de la Marea Neagră, angajaţi

iiâzboi cu Polonia, regele Ungariei, Ludovic de Itjou organizează sub comanda lui Andrei Lackfy ■tele secuilor), sprijinit de oastea vitejilor •aevozi ai dinastiei Dragoşeştilor din Maramureş i probabil, şi de oşti din Ţara Românească, o se expediţie împotriva tătarilor. Greul luptelor lira tătarilor revenea forţelor române din tamureş şi Moldova. Pe măsură ce teritoriul idovei era eliberat de sub ocupaţia acestora,

Ungariei căuta să-şi extindă stâpînirea la de Carpaţi.

în anul 1352, în fruntea unor noi victorii contra ailor, obţinute cu ajutorul populaţiei locale în lalea căreia se afla voievodul maramureşean

^P9W Bs?lIi m m

Transilvania ocupată de maghiari. în această

le-a donat lui Drag, Bale şi fiilor acestora Ciula şi Ladislau pentru fidelitatea manifestată în conflictul cu Bogdan (Ion Mihályi, Diplome maramureşene din sec. XIV-XV, Sighet, 1900, D.19/1360, p. 40).

Urmaşul lui Bogdan la tron a fost fiul său Laţcu Vodă, care a trecut la catolicism cu o mare parte din boieri şi ţărani, reuşind astfel să asigure independenţa Ţării Moldovei atît faţă de Polonia, cît şi faţă de Ungâria, ţări vecine catolice. .. '

Margareta Muşata, sora lui Laţcu Vodă, după moartea fratelui ei, în 1374, s-a căsătorit cu boierul Costea, care a ocupat puţină vreme tronul Moldovei (1373-1375). Acestuia i-a urmat la tron fiul lor, Petru (1375-1391). Acest Petru al Muşatei şi al lui Costea a purtat numele Muşatin şi cu el începe dinastia Bogdan-Muşatinilor din care a iacut parte şi Ştefan cel Mare.

Din numeroasa boierime maramureşeană sosită în Moldova cu Bogdan, înrudită apoi cu boierimea locală, s-a format boierimea românească a Moldovei, baza politică, economică şi militară a statului feudal moldovean (G. Ivânescu, Istoria

perioadă, voievodul Dragoş întăreşte legături de limbii române, Iaşi, 1980, p. 487, 502). Aceastăprietenie cu boierii moldoveni si cu locuitorii zonei, boierime împreună cu ţărănimea au pus bazeleridicînd biserica din Volovăţ (jud. Suceava), pe limbii literare româneşti cristalizată pînă la 1550 şicare Ştefan cel Mare a mutat-o la Putna prin circulaţia textelor rotacizante ajunse dinnumindu-1 pe ctitorul acesteia “strămoşul meu”. Maramureş şi în Moldovă, unde, de fapt, au fost

Lui Dragoş i-a urmat la conducerea mărcii fiul descoperite copiile lor.său Sas, care a condus timp de 4 ani, iar dupămoartea lui, Bale, fiul sau. Se remarcă.astfel crearea, în cadrul acestei mărci, a unei dinastii a Dragoşeştilor. -

Voievodul Bogdan al Maramureşului cu reşedinţa la Cuhea se împotrivi politicii maghiare, de ocupaţie, fu declarat “infidel notoriu” şi înlocuit din funcţia sa de voievod. în această situaţie,'în anul 1359, Bogdan însoţit de un mare număr de viteji şi locuitori ai Maramureşului, trecu în Moldova, alungă prin lupte pe Bale, fiul lui Sas şi puse bazele statului Moldovei independente.

In acelaşi timp, Regele Ludovic, angajat în războiul cu Veneţia nu putu împiedica acţiunea lui Bogdan, care, sprijinindu-se şi pe populaţia românească moldoveana se proclamă independent. In anii următori a încercat să-l supună în repetate rînduri prin război pe Bogdan, dar n-a reuşit să-l aducă la ascultare.

Reşedinţa Moldovei în timpul voievodului Bogdan a fost RĂDĂUŢI, localitate unde acesta a

1VCOŞ, sprijinit, din interes de aparare, de regele zidit biserica “Sf. Nicolae”. Bogdan moare în anulWovic de Anjou, primul înfiinţează o marcă 1365 şi este ínmormíntat în această biserică ctitorităitară (regiune de margine întărită cu centrul la de el.fc“Civitas Moldáviáé ). Aceasta avea misiunea Regele Ludovic a recunoscut pînă la urmă i a apăra graniţa statului feudal maghiar şi independenţa Moldovei, dar a confiscat toate«piedica pătrunderea hoardelor tătare în moşiile avute de Bogdan în Maramureş pe care

Reamintindu-ne aceste fapte şi evenimente istorice, să nu uităm că Maramureşul, prin voievodul Bogdan, a fondat Moldova independentă, prin fiica sa, Muşata, cu Costea- voievod, ne-a dat dinastia Bogdan-Muşatinilor, prin “vitejii” maramureşeni sosiţi aici cu Bogdan s-a format, împreună cu nobilimea localnică, boierimea moldoveană, vitează în luptele pentru apărarea ţării şi creştinătăţii şi purtătoare a limbii şi culturii româneşti de-a lungul veacurilor.

Să nu uităm aceste adevăruri istorice şi să cinstim prin fapte pe aceşti vrednici înaintaşi ai Maramureşului, Moldovei, ai României!

Aşadar, cea de a V-a ediţie a simpozionului va avea loc, după cum ne-a spus dl Vasile Iuga, în perioada 1-3 iulie a.c., în localităţile: leud - Cuhea - Rădăuţi şi Putna, toate cu puternică rezonantă istorică. Simpozionul va poposi in 2 iulie la Putna, cînd se împlinesc 495 de ani de Ia moartea marelui

■wievod Ştefan cel Mare şi Sfiit, cd care de atitea veacuri odihneşte. în pace şi veghează la destinele Moldovei. Toţi cei interesaţi să participe cu comunicări ştibiţifice la lucrările acestui simpozion pot obţine informaţii sunînd la sediul din Cluj-Napoca al Societăţii "Dragoş Vodă", tel/fax: 064-19-75-10.

M.BOCU

Concert vocal-simfonic

j S ta b a t M a te rPrezentarea în concert a lucrării 'xal-simfonice "S tabat Mater" de

Rossini (1792-1868) de către tal şi Orchestra Academiei de kică "Gh. Dima”, dirijate de Mentül H o rv á th József (în Bmen de licenţă) a constituit un “eniment muzical-universitar de ta.Compusă în anul 1832, piesa

Wsimfonică de Rossini, pe un de G. Todolini, "S tabat M ater” parte din şirul de mai multe

ţţrâri rossiniene cu caracter religios, wt mai puţin cunoscute la noi firile "Moise in Egitto” (1818), taoriul “Saul” “Petite Messe Wonneia" (1863) etc. Textul literar ftorului şi cvartetului din partea întîi •wárii ‘Maica stătea în d u re ra tă / , '"'lăcrămată lîngă c ru ce / Cînd

Ei atîrna pe lemn - dă nota Mnificativă a întregii lucrări

De-a lungul celor 10 părţiPiesei, muzica lui Rossini -

tepozitorul de succes ăl multor *8 buffe - degajează o sobrietate - tomată printr-o cantabilitate ai

2 9.ermen' sînt cu siguranţa staţiile asupra ideii “O sfîn tă J f l doresc ca rănile lui Isus/ să

Oprime în inima mea - text din ^aVI-a a cvartetului de solişti. "Selegînd în profunzime textul şi.

sJ«erül muzicii Iul Rossini, (da* dirijor H orváth J ó z s e f

a prof. unjv F|orentjn Mihăescu fc acaudemic ?' Pelre Sbârcea - la ® orchestră) a imprimat întregii(teta, ° stare expresivă di un f unei emot'i Profunde, te., frumos echilibru sonor. Este? ™;;fredeT noi că íace parte mijloacele moderne ale

de G. Rossiniinterpretării muzicii religioase renascentiste, clasice şi chiar romantice. Prin ceea ce a relevat prin gestică şi simţire, se poate aprecia că H o rv á th J ó z s e f este, deocamdată, un dirijor constructor. Argumentele acestei afirmaţii stau în- gestica corectă, sobră, precisă, fără a subiectiviza prea mult obiectivele textului. Dirijorul a demonstrat capacităţi tensionale în partea finală a piesei, la corul părţii a X-a “Amin, în vecii vecilor”. Demn de remarcat, în mod special, este pregătirea corului, a cărui sonoritate, chiar cu voci nu speciale pentru cîntul coral, reflectă orientarea bună a şcolii clujene de canto-corale.

Soliştii T atian a L isnic (soprană), Marinela D. M arc (mezzosoprană), Ş te fa n H a th áz i (tenor), György Levente (bas) cu mici excepţii de tehnică vocală imperfectă, au constituit uri" cvartet vocal adecvat. Dacă vocea cu calităţi frumoase ale sopranei T a tia n a L is n ic a fost cunoscută şi din spectacolele de operă, vocea mezzosopranei Marinela D. M arc a fost de-a dreptul o revelaţie (mai ales pentru acutele cu ■ o frumoasă încărcătură dramatică) şi-realmente merită o mai mare atenţie. Salutăm inteligenta iniţiativă de a prezenta în programul de sală a textului literar al piesei în limba latină şi în traducere în limba română. Concertul vocal simfonic al Corului şi Orchestrei Academiei de Muzică "Gh. Dima” dirijat în examen de licenţă de către H orváth Jó z se f a fost o reuşită.

Emiliu DRAGEA

Viaara în lumea diabetului

Inaugurarea PRIMULUI CABINET DE ANDROLOGIE DIN ROMÂNIA, PENTRU

BĂRBAŢII CU DIABET• interviu fulger cu d-nul prof. univ. dr. Nicolae HÂNCU, şeful Centrului de. Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Cluj-Napoca •

N.H.: Da.• Alte m eto d e nu p o t fi ap lica te

în cazu rile am intite m ai s u s ?N.H.: Din vremuri imemoriale,

medicina a fost foarte interesată de

• D om nule p ro feso r, în a junul Zilei Clinicii d e D iabet s o s e s c d in n o u ş t i r i c a ld e d e la d u m n e a v o a s t r ă (convorbirea noastră a avut loc ieri, 16 martie - n.n.). - * .

N. H âncu: Intr-adevăr, 17 martie este ziua Centrului nostru, lată, deja au trecut 7 ani de la reînfiinţarea acestuia. Potrivit obiceiului, o sărbătorim prin ceva deosebit: în acest pn este vorba despre înfiinţarea, la Cluj-Napoca, a primului C a b in e t d e A n d ro lo g ie d in Rom ânia, pentru bărbaţii cu diabet zaharat.

• De ce a c e s t c ab in e t?N.H.: Lansarea Viagrei a fost

însoţită de numeroase studii asupra tulburărilor sexuale. în special disfuncţia erectilă. S-a dovedit că, acestea sînt foarte frecvente, mai ales la bărbaţii suferind de diabet, dar şi la cei fără diabet Cum Viagra este un remediu excelent, atunci cînd este prescrisă corect.- adică la cine trebuie inspirat de o experienţă din Anglia, am hotărît să înfiinţăm un cabinet în care bărbaţii interesaţi să găsească înţelegerea şi priceperea necesare pentru ca suferinţa lor să devină amintire. Am găsit sprijin la cunoscuta Companie americană Pfizer, care a pregătit în condiţii excelente acest cabinet.

• C o m p a n ia P f iz e r e s t e p ro d ucăto ru l V iagrei? ■

îmbunătăţirea activităţii sexuale masculine, care, de ce să nu recunoaştem, este considerată nu doar un simbol al tinereţii şi vigorii, dar şi o componentă esenţială a calităţii vieţii, pentru a nu mai aminti de latura sa hedonică. Căutările au fost numeroase. Soluţiile nu au fost întotdeauna cele mai fericite. Se spune că Viagra este tableta pe care omenirea o aşteaptă de 4.000 de ani. Lansarea ei se bucură de apreciere şi de multe speranţe.

• C e-ar m ai fi de s p u s ? S ă ne b u c u ră m d e b u c u riile v iito r ilo r p a c ie n ţ i d e la C a b in e tu l d e A ndro log ie ş i s ă dorim s u c c e s , p e n tr u p e r io a d a im e d ia t u rm ătoare , Centrului de D iabet în p re g ă tire a ce lu i d e al XXV-lea C o n g re s N a ţio n a l, c a r e s e v a d e s f ă ş u r a lâ C lu j-N a p o c a în perioada 18-22 mai 1999.

N.H.: Vă mulţumesc şi sînt convins că. aşa ca întotdeauna, veţi fi şi atunci alături de emoţiile noastre.

Cabinetul va fi inaugurat astăz i, 17 m artie a .c ., o ra 13, la Centrul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 2-4., v . A consemnat M. BOCU

EDITURA!

\A03AlD A C IA

D octo r H o n o r i s C a u s aDuminică, 21

maftie a.c., la ora 12, va avea loc în Studioul de concerte . al Academiei de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca f e s t i v i t a t e a decernării titlului de Doctor Honoris Causa ál instituţiei baritonului David OhanesiâU, a cărui carieră artistică desfăşurată pe parcursul a 50 de ani pe scene din ţară şi din întreaga lume a început aici, la Cluj. A realizat la Cluj şi apoi Ia Bucureşti zeci şi zeci de roluri, care l-au condus în final la Oedip. Despre artist, Oedip-ul enesciah în interpretarea lui David Ohanesian, despre visurile, strădania şi arta unui mare, inegalabil prieten al artiştilor clujeni - într-o intervenţie viitoare.

jCansări de carteEditura DACIA din Cluj-Napoca invită

publicul la lansarea cărţii .semnate de Victor BODO şi intitulate Prevenirea cancerului pe înţelesul tuturor.Manifestarea este programată pentru mîine, 18 martie a.c., de la ora 15, la Librăria “Gaudeamus” (str. Iuliu Maniu nr. 6).

Vineri, 19 martie a.c., va avea ioc la Centrul Militar Cluj-Napoca, cu începere de la ora 10, lansarea volumului intitulat Veteranii.pe drumul onoarei şi jertfei, 1941-1945, apărut recent sub egida Asociaţiei Naţionale a Veteranilor dc Război.

^ ta g îu n e te a t ra lă tu rd e a n ăTeatrul de Stat din Turda prezintă în săptămîna

15-21 martie a.c., la sediu, următoarele spectacole: trei reprezentaţii cu Dânilâ Prepeleac de Eugen Apostol, astăzi, 17 martie, ora 10; mîine, joi, 18 martie, ora 10; sîmbătă, 20 martie, orele 9 şi 11. Regia artistică este semnată de Mircea Cosma, iar scenografia aparţine lui Călin Anton; muzica originală îl care ca autor pe Ioan Gherman. în distribuţie; Ginuc Crişan, Marian Miron, Gábriel Chirca, Mihaela Deceanu, Ileana Portásé, Antoanctă Pop- Cheţa, Mircea Cosma. Dramatizarea cunoscutei povestiri a lui Ion Creangă oferă întregului colectiv de actori ai teatrului şi celorlalţi realizaţori ocazia susţinerii unui spectacol încărcat de savoare, ce se adresează deopotrivă copiilor şi adulţilor.

Teatrul turdean prezintă, de această dată, in deplasare la Cîmpia Turzii: Dănilă Prepeleac de Eugen Apostol, vineri, 19 martie, orele 10 şi 11,30; Pygmalion cu termen redus de Comei

,Udrea, vineri, 19 martie, ia ora 16,30. Regia artistică: Radu Ţicudean; scenografia: Călin Anton; muzica este interpretată de corul studenţesc “Intermezzo” al Casei de Cultură Studenţeşti din Cluj-Napoca, dirijat de Gelu Furdui. în distribuţie: Marian Miron, Narcisa Pintea, Radu Botar, Melania Aştilean-Rus, Cornel Miron, Gábriel Chirea. Publicului îi va fi oferit un spectacol încărcat de comic de limbaj şi de situaţie, cu virulente accente satirice, cu personaje fascinante, cărora actorii le dau viaţă cu multă bucurie. -

Spectacol de d iv e rtis m e n t la GherlaOdată cu sosirea primăverii, Ia Gherla se

diversifică şi spectacolele. După o îndelungată ■ pauză, revin pe afişe şi .spectacolele de divertisment, atît de mult gustate de publicul . local. Astfel, mîine, 18 martie, Ia ora 18 spectatorii gherleni vor avea ocazia să asiste la un adevărat show muzical, sugestiv intitulat “Mărţişoare, .m ărţişoare”. în cadrul spectacolului vot evolua cele mai bune formaţii artistice ale Casei de Cultură. Nu vor lipsi muzica uşoară, dansul modem, umorul şi parada modei. Cunoscuţi solişti de muzică uşoară şi folk vor delecta publicul cu noutăţile acestui gen. Prezentatorul spectacolului va fi colaboratorul studiorilor TV si Radio Cluj, Sergiu Vitalian Vaida. SZ.Cs.

. Rubrică realizată de M. BOCI}

Page 6: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

1997 - Grupurile parlamentare ale PDSRs-au retras din Pariam şi au anunţat că nu vor participa la lucrările celor douâCam

pînă cînd nu va avea loc p întîlnire cu preşedintei6n f i n o c n i a u î n H r n c r o n H ^ l n l ®Constantinescu, avînd ca temă scandalul ridicării

parlamentare lui Comeliu Vădim Tudorimunităţii'

Stînjenit de algoritmul politic

Andrei Marga cere sprijinul premierului pentru desemnarea secretarilor de stat

Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a trimis premierului Radu Vasile o scrisoare prin care îi solicită sprijinul pentru nominalizarea, în cel mai scurt timp, a celor doi secretari de stat responsabili cu învăţămîntul preuniversitar, respectiv învăţămîntul superior, lipsa lor blocînd continuarea reformei în acest minister, a declarat Mircea Mureşan, director în MEN.

Cele două funcţii au fost negociate de PNŢCD şi PD, primului partid urmînd să-i revină postul de Ia preuniversitar, iar celui de-al doilea şefia învăţămîntului superior. PNŢCD I-a desemnat, în urmă cu două săptămîni, pe prof. Mircea Fronescu, director al Casei Corpului Didactic şi fost inspector de fizică în cadrul ' Inspectoratului Şcolar al municipiului Bucureşti (ISMB). PD nu a tăcut însă, pînă în prezent, nici o nominalizare pesntru postul de secretar de stat MEN care îi revine,

în decembrie 1998, odată cu

restructurarea Guvernului, primul ministru a decis eliberarea din funcţie a prof. univ. Mihai Korka, neangajat politic; secretar de stat responsabil cu învăţămîntul superior. în aceeaşi hotărîre a: fost numit ca secretar de stat, fară a fi precizat domeniul, Nicolae Nicolae, membru PD, profesor la Colegiul Naţional Sf. Sava şi fost şef al ISMB. Floare Comşea (PNŢCD) şi Ioszef Koto (UDMR) au fost menţinuţi în funcţiile de secretari de stat pentru preuniversitar, respectiv învăţămîntul în limba minorităţilor.

Profesorii universitari au trimis Executivului o scrisoare în care îşi exprimau dezacordul pentru numirea lui Nicolae, profesor de liceu, ca secretar de stat pentm învăţămîntul superior şi solicitau menţinerea Iui Korka pe acest post. Guvernul nu a revenit însă asupra deciziei, iar Korka a demisionat.

De trei luni, învăţămîntul superior nu are un secretar de stat desemnat în mod expres

pentru acest sector. Nicolae nu s-a prezentat la post, declarînd că va accepta să fie secretar de stat pentru preuniversitar, nu pentru învăţămîntul.superior. Pe de altă parte, Floare Cpmşea a rămas în MEN, deşi PNŢCD a cerut schimbarea ei, nominalizîndu-1 pe succesor în persoana lui Fronescu.

în aceste condiţii, MEN are doi secretari de stat la preuniversitar, dintre care unul (PD) nu vine la serviciu pentru că postul pe care l-ar vrea este ocupat de PNŢCD, iar la învăţămîntul superior nu există' nici un secretar de stat, spune Mircea Mureşan. Din acest motiv, Andrei Marga s-a adresat şi preşedinţilor celor două Camere, solicitîndu-le să sprijine,, cît mai rapid, clarificarea acestei situaţii.

PNR se opune asumării răspunderii Guvernului pentru noua Lege a privatizării

Preşedintele PNR Viorel Cataramă a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, câ parlamentarii partidului vor iniţia sau vor semna o moţiune de cenzură propusă de alte partide în cazul în care Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pentru un pachet de legi sau pentru o nouă Lege a privatizării. Cataramă a afirmat câ partidul pe care îl conduce se opune asumării răspunderii Guvernului pentru un pachet de legi, deoarece contravine

prevederilor Constituţiei.Liderul PNR a afirmat că aT

putea sprijini o eventuală asumare a răspunderii guvernamentale pentru o singură lege, cu condiţia ca aceasta sâ nu fie Legea privatizării. Cataramă a apreciat câ asumarea răspunderii guvernamentale nu este indicată în acest moment, deoarece Guvernul ar putea fi pus în faţa unei situaţii neprevăzute în Parlament, care ar afecta negocierile cu organismele monetare internaţionale.

Săptămîna Internaţională de Luptă împotriva Rasismuíui

- 1 5 -1 9 m a r t ie 1 9 9 9 C lu jCu ocazia Săptămînii Internaţionale de Luptă împotriva

Rasismului (15-21 martie), organizaţiile civice Romano Suno - Organizaţia Studenţilor Romi, Amare Phrala, Fundaţia WASSDAS organizează un marş civic de comemorare a victimelor Holocaustului. Marşul se va desfăşura vineri, 19 martie, începînd cu ora 12 din Piaţa Unirii, prin Bd. Eroilor cu oprire în Piaţa Avram Iancu.

Marşul va fi urmat de un seminar organizat împreună cu Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale cu tema “Rasismul - realitate prezentă?”. Seminarul se va desfăşura în Sala mare de conferinţe a Prefecturii începînd cu ora 13 şi vor fi invitaţi profesori şi studenţi de la Universitatea “Babeş-Bolyai", reprezentanţi ai autorităţilor şi ai presei locale.

P r o c e s u l d e c a l o m n i e i n t e n t a ip r e ş e d i n t e l u i F P S v a c o n t i n u a• Instanţa a respins ieri cererea de suspendare'a

procesului înaintată de Andreea Sârbu •Ieri a avut loc a patra înfăţişare

în procesul de calomnie intentat de primarul Gheorghe Funar preşedintelui FPS Radu Sârbu. Funar cere 200 milioane lei - daune morale pentru ceea ce numeşte dînsul denunţul calomnios făcut de Sârbu cu privire la circumstanţele în care firma Investicon, care are strinse legături cu Sabin Funar, a cîştigat la licitaţie dreptul de a utila Sala de Sticlă a Primăriei cu un aparat de aer condiţionat, în.denunţul înaintat de Sârbu la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, Funar a fost acuzat.de

gestiune frauduloasă, fals şi uz de fals.

Andreea Sârbu, ca avocat al soţului ei, a cerut suspendarea procesului de calomnie, pînă la finalizarea cercetării penale a dosarului depus de preşedintele FPS. Funar a susţinut ideea conform căreia dosarul este doar în cercetarea la Poliţie, ci nu s-a început urmărirea penală. Cererea dînsei a fost respinsă şi de reprezentanta Ministerului Public şi de judecătoare. Astfel, de Ia data de 20 aprilie, se va intra în dezbaterea pe fond a acuzaţiej de calomnie aduse de

-*

r

T * ■___9

Funar. Andreea Sârbu a ţinut să precizeze că acuzaţia de calomnie este lipsită de fond.

Andreea MARCU

PUNR protestează virulent împotriva£ acţiunilor UDMR din 15 martie

Partidul* Unităţii Naţionale Române comentează în termeni extrem de duri manifestările care au avut loc, cu ocazia zilei dc 15 martie (Ziua Ungariei) la Miercurea Ciuc, Odorhciul Secuiesc, Tîrgul Secuiesc, Sfîntu Gheorghe, Tîrgu-Mureş, Arad şi în alte localităţi ardelenc.”încurajaţi de mesajul premierului Radu Vasile şi de declaraţiile premierului ungar, Viktor Orbán, referitoare la Voievodina”, se arată intr-un comunicat primit la redacţie, “radicalii din UDMR au sărbătorit <Ziua libertăţii maghiare>, (...) iar extremiştii, adepţi ai separatismului etnic, au cerut, din nou, enclavizarea României, după modelul Kosovo”. în comunicat, PUNR protestează “împotriva afirmaţiilor iresponsabile ale unor udemerişti radicali, ale unor parlamentari, primari şi prefecţi, care, în viziunile lor apocaliptice compară România cu o închisoare”, precum şi împotriva modului de desfăşurare a manifestărilor, considerate de Valeriu Tabără drept o “iniţiere de transformare a Zilei naţionale a Ungariei într-un parastas pentru românii ardeleni”.

Titus CRĂCIUN

în următoarele sase luni este exclusă declanşarea unei crize politiceurmare din pagina 1

existe certitudinea că vor schimba activitatea economică a aedstor unităţi.

- Spuneţi câ Guvernul Vasile încearcă să mişte lucrurile. Cum vă explicaţi atunci că ultimele evaluări arată că puterea de cumpărare a crescut anul trecut în condiţiile diminuării activităţii industriale şi a productivităţii muncii?

- Acest lucru arată că reforma încă nu este făcută corect. Creşterea puterii de cumpărare, fie şi numai cu

. 2 sau 3 procente, în condiţiile declinului economic şi al productivităţii muncii, arată că lucrurile nu sînt corect corelate.

- PD exprimă destule critici la adresa manierei de guvernare. Sînt voci care spun că partidul dumneavoastră are în pian să declanşeze o nouă criză politică cu scopul provocării alegerilor anticipate

- în acest moment, posibilitatea alegerilor anticipate şe reduce. Procedura constituţională este îndelungată, în următoarele şase luni este exclusă declanşarea unei crize politice. Cred că nici sindicatele nu vor cere demisia guvernului, deoarece aceasta ar conduce la nesemnarea acordului cu FMI, intrarea României în incapacitate de plată, hiperinflaţie, prăbuşirea monedei naţionale cu consecinţe imprevizibile. Din aceste considerente este exclusă orice ieşire a noastră de la guvernare, indiferent care sînt costurile electorale pentru PD. De la 1 septembrie încolo vor trebui organizate alegerile locale, iar apoi mai procedura constituţională face imposibilă declanşarea alegerilor anticipate. Cine va guverna după alegeri, aceasta va

decide votul.- După momentele de colaborare cu PDSR din

primăvara anului trecut, partidul dumneavoastră a întrerupt comunicarea cu partidul condus de Ion Iliescu. Credeţi că programul anticriză elaborat de PDSR, apreciat a fi unul cu accente realist-Iiberale, va înlesni reluarea relaţiilor cu acest partid?

- îmi pare că acest program al PDSR este o sumă de declaraţii de intenţii şi cuprinde multe ambiguităţi. Cred că un asemenea program, mai mult o sumă de principii, nu dă răspuns asupra capacităţii pe care o are PDSR-ul de a asigura o guvernare care să scoată ţara din această tranziţie prelungită.

- în absenţa unei colaborări cu PDSR, partidul dumneavostră va fi izolat Ia alegeri. Nu vă este teamă că noile formaţiuni care se Întăresc pe mijlocul eşichierului politic, ApR şi PNR, vor crea probleme partidului dumneavostră?

- în primul rînd, cred că Ia aceste alegeri nu vor exista prieteni. Cele trei formaţiuni principale, PDSR, CDR şi PD vor merge pe picioarele proprii şi vor încerca să ia un avans electoral. Despre posibila fuziune dintre ApR şi PSDR nu pot să spun decît că ar crea avantaje mari PD-ului, deoarece ApR nu este agreat în Internaţionala Socialistă. Nu este agreat pentru că se presupun anumite legături cu fosta Securitate ale unor membri din conducerea ApR. Nu poate fi trecut cu vederea nici faptul că Meleşcanu a fost un pion important în campania prezidenţială a Iui Iliescu şi i se poate imputa acel discurs ultranaţionalist din ultima parte a campaniei.

Cît despre PNR, să spun doar că un partid care este

condus de Viorel Cataramă, implicat în scandalul SAFI,. are destule puncte de vulnerabilitate. De asemenea,

prezenţa în conducere a lui Virgil Măgureanu nu îmi pare a fi de natură să aducă foloase electorale PNR- ului. Sînt convins că Legea Ticu Dumitrescu va fi votată pînă la alegeri şi îi va afecta pe mulţi dintre membriipnr . , ' '■ ;

- Cu ce credeţi că îi veţi convinge pe alegătorii clujeni să vă încredinţeze un al doilea mandat de deputat? Vi se reproşează o activitate parlamentară, cel puţin la nivel de tribună, redusă.

- N-aş fi de acord. Acestea sînt afirmaţii venite din partea lui Gavra. Trebuie înţeles că un parlamentar al- puterii are o marjă declarativă mult mai mică decît unul din opoziţie. El are datoria să susţină guvernul, în timp ce politicienii opoziţiei pot spune ce vor. Eu cred că sînt apreciat pentru activitatea mea din grupul parlamentar. Pe de altă parte, mă pot mîndri cu un volum nu neglijabil de probleme rezolvate la nivelul judeţului Cluj.

- Credeţi că CDR mai are capacitatea de a cîştiga alegerile, în plan local şi naţional? '

- Se pare că CDR a pierdut mai mult pe plan j udeţean decît pe plan naţional. în Cluj, CDR a pierdut cam 14 procente; se situează la 16-18 la sută. PD are 10 Ia sută în trei sondaje succesive. Practic am transformat un vîrf electoral într-un palier. Cu toate acestea nu ştiu dacă se va pune pentm mine problema unui nou mandat. Este probabil să particip la alegerile municipale. Nu s-a decis încă, dar, dacă mi se va cere, voi candida la funcţia de primar. Avantajul meu ar fi tocmai implicarea în rezolvarea multor probleme pe plan local.

Şantajul - arma politicăfu n d a m e n ta lă a

s e c o lu lu i (II)

Fostul rege Eduard - spion

nazist!Imediat după război,

americanii au pus mîna pé dosarele serviciilor secrete naziste. Meticuloşi, naziştii au notat tot, susţinînd cu probe cele afirmate. Astfel, americanii au avut certitudinea că ceea ce bănuiau e purul adevăr: fostul rege al Marii Britanii, Eduard VIII, care a abdicat în favoarea fratelui său George al Vl-lea, a fost spion nazist. Ce făcuse el? Fiind în bune relaţii, fostul regel-a încurajat pe Hitler în politica sa! l-a sugerat şi l-a convins sâ_ atace Cehoslovacia, sâ Alsacia şi, mai ales, s& persecute pe evrei. Ceea ce Hitler a făcut cu brio; din nefericire toţi ştim cum şi ce şi care a fost preţui plătit de omenire. în timpul procesului de la , Niirnberg, Joachim Ribbentrop a dezvăluit şi el, într- o anchetă secretă, faptul câ Eduard a fost, cum se spune, trup şi suflet alături de nazişti Directorul FBI-ului, Hoover, a cerut chiar ca fostul rege să fie arestat. Americanii care şi ei îi susţinuseră pe nazişti, nu au avut curajul să meargă pînă la capăt. Coroana regală britanică a făcut imense eforturi pentru a cnuşamaliza întreaga afacere. Operaţiunea a căzut ca un blestem pe capul unui ofiţer ilustru, de carieră, celebrul Menzies, de la Biroul MI6! E trebuia să şteargă urmele. Numai că faptele erau bine cunoscute de mulţi agenţi ai ti MI6, între care grupul lui Kim. Philby şi alţii. Regina mamă, pe atunci consoartă, şi cea de azi, au cerut acoperirea ruşinii, oferind sume mari şi demnitâf şi mai mari celor ce trebuiau si tacă! S-a găsit chiar un biei spion al naziştilor, de mică speţă John Amery, căruia i s-a cenf. sâ ia asupra' lui păcatele mar ale iui Eduard! I se oferise tot\Xîn schimbul sacrificiului. AmeriŢ a recunoscut acte de trădare peţ acare nu le-a sâvirşit. A fosl judecat şi nu eliberat, cum i s-a promis, ci condamnat la moarte şi executat. O săptămînâ mai tîrziu, regele George al Vl-lea şi regina Elisabeta i-au primii pe membrii familiei Amery şi au deplîns pierderea fiului drag! Cil cinism regal!

Bietul Menzies era acum la mîna spionilor lui şi a altora. S puteau oricînd vorbi şi de asia se temea cel mai mult regina Elisabeta. Iar Menzies “juca’ după cum îi 'cereau spionii. Dezastrul a fost imens pentru serviciul secret britanic. Menziesl-a protejat pe -şeful serviciului secret german, Walter Schellemberg, pe Kim Philby Şi tot grupul său. Acest grup celebru lucra de fapt pentru KGB şi GRU (Serviciul secret al Armatei sovietice!) în linişte, căfl Menzies nu-i putea face nimic în ani ’60. cînd americanii tau depistat pe Philby şi aveau prot* indubitabile asupra lui, au vrut să-l aresteze. Dar, avertizat de englezi, de serviciul MI6, PhiHjl a fugit, după alţi tovarăşi. ® sovietici! Acolo a t cut tocmai pentru a-i ajuta pe cei din KGB şi GRU să spioneze mai departe CIA, MI6, Casa Albă Şi Buckingam. Datorită capcanei pe care şi-au întins-o singun ş» - şantajului la care i-a expus regina, englezii au ajuns Izolaţi, ţinuţi deoparte şi de ruşi şi de americani. în Orient dispuneau doar americanii şi ruşii.

Page 7: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

1998 - Federaţia înfrăţirea a adresat o scrisoare preşedintelui Emil Constantinescu

şi preşedinţilor celor două Camere ale ■ Parlamentului prin care solicită schimbarea

premierului Victor Ciorbea şi a Guvernului.

’*** ~ . f > t ,

in loc de burse, scutire de taxe la D im itrie Cantem ir , ::

S l u t M i i c u m e d i a p e s t é 9 n u p l ă t e s cI

De cîteva zile, la Facultatea de Drept:,,Dimitrie Cantemir”, taxele de jcolarizaxe s-au mărit. înainte, studenţii de la zi trebuiau să plătească3,5 milioane de Iei pe an, plătibili în două rate, iar cei de la faiă-frecvenţă, 2,8 milioane de lei., . ~Taxele de şcolarizare au crescut cu

1.250.000 de lei pentru cei de la zi şi cu încă un milion pentru cei de la fara-frecvenţă. Decanul facultăţii, prof. Gheorghe Boboş, a precizat că această majorare se datorează devalorizării leului. Pentru acest an universitar nu se mai preconizează nici o altă majorare a taxei de şcolarizare.

într-o primă fază, toţi studenţii au fost incluşi pentru mărirea taxei. Ulterior, după o serie de discuţii cu studenţii.din anii terminali (adică anul IV la zi şi anul V la fără- frecvenţâ), s-a ajuns Ia concluzia că ei nu vor mai plăti taxe majorate. Motivul îl constituie cheltuielile pe care aceştia le au pentru terminarea facultăţii: un milion de lei taxa dé licenţă şi 400,000 de lei, taxa pentru susţinerea lucrării de licenţă.

Taxele şe pot plăti integral, pînă la I octogibrie la.începutul anului universitar, sau în două rate: prima pînă ia 1 octombrie, şi a doua pînă la 31 decembrie, La această facultate,

a declarat directorul economic, Liviu Cozma, mai sînt.încă mulţi studenţi care nu şi-au plătit încă a doua tranşă. Doar 26 de studenţi din cei 2.300 şi-au plătit integral taxa Ia începutul anului. Aceştia sînt scutiţi de plata diferenţelor. Restul, chiar dacă au plătit sau nu taxa pînă în 31 decembrie, trebuie să plătească şi majorările. Scutiţi de plata taxelor de şcolarizare sînt şi studenţii care au media mai mare de 9. ;în medie, numărul acestora esté de 4 într-un an. Decanul facultăţii a precizat că nu crede că se vor retrage studenţi din cauza acestei majorări. Motivul ar fi că la această facultate sînt cele

mai mici taxe dintre toate facultăţile particulare, dar şi că majorarea taxelor reprezintă doar jumătate din creşterea înregistrată de leu.

Studenţii spun că sînt destul de nemulţumiţi de creşterea taxelor, dar că nu au ce să facă. în formularul de înscriere pe care l-au semnat la începutul anului universitar, există o clauză prin care se specifică creşterea- taxelor în funcţie de dolar. '.

Directorul economic a declarat că, de anul viitor, se vă introduce nivelul taxei exprimat în dolari. în acest mod se va înlătura creşterea taxelor pe parcursul anului. Studentul care va veni să achite banii, va plăti suma în lei corespunzătoare cursului dolarului din acea zi. Menţionăm că în această taxă sînt incluse costurile examenelor din sesiuni. Restanţele costă 200.000 de lei, iar costul.se va stabili la toamnă. Se preconizează că suma se va ridica la 800.000 de Iei.

Dana TIUCA

a BULETIN INFORMATIV RAT

- 17 martie 1999 -

1. Programul de furnizare■ a apei calde - între orele 5 00- 23,00• a î n c ă l z i r i i - între orele 0,00 - 10,00 19,00 - 24,00 ’ Programul de furnizare a apei calde poate suferi modificări în funcţie de presiunea gazului metan.

2. Temperaturi prognozate:17 martie 1999-temp. ziua (max., min.) +6/+4- temp. noaptea (max., min.)■51-7Pentru obţinerea de informaţii legate de eventualele întreruperi accidentale în furnizarea agentului termic vă rúgám să vă adresaţi dispeceratului Regiei Autonome de Termoficare CIuj-Napoca la telefoanele 19.87.48 sau 19.20.59. " T ' /

FsmsS&Şia peratra o Herâtate Deschisă ■ ’ I? v r susţine reforma

Fundaţia pentru o Societate Deschisă'(FSD)’a iniţiat programül „Educaţia 2000+”, prin care se preconizează susţinerea reformei în domeniul învăţămîntului. El va fi. realizat în colaborare cu MEN şi cu diferite instituţii locale. .

Programul, care se va desfăşura timp de trei ani, prevede pentru 1999 două faze: prima (martie-iitlie) presupune analizarea resurselor umane din fiecare judeţ, verificarea dacă există instituţii în acel judeţ care să corespundă cerinţelor programului şi selectarea a patru judeţe în care se va desfăşura programul propriu-zis. în etapa a doua (ăugust-decembrie) se vor organiza cursuri de management şcolar, vizite de documentare în străinătate pentru a se studia modele străine ş.a.

în dată de 18 martie, fiecare judeţ • va depune un dosar, cuprinzînd toate

detaliile necesare, dar şi lista unităţilor şcolare care vor fi centre-pilot pentru

'acest program. Pe baza acestui dosar, vor fi selectate cele patru judeţe în care se va desfăşura programul. în fiecare judeţ ales, circa 10 unităţi şcolare vor deveni centre-pilot şi se va constitui un grup de lucru (7-9 persoane), alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor - cheie (inspectorate şcolare, şcoli, Casa Corpului Didactic, licee pedagogice, etc.). FSD va contribui în aceste puncte prin formarea specialiştilor, dezvoltarea bazei materiale şi a resurselor umane în şcoli. Programul urmăreşte în special şase direcţii: dezvoltarea şcolară (adică asumarea unor mai mari -responsabilităţi de către şcoli),

întărirea legăturii dintre şcoală şi comunitate, îmbunătăţirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, dezvoltarea cooperării între şcoli şi instituţiile de învăţămînt la nivel local, îmbunătăţirea participării rromilor la actul educativ şi informarea publicului asupra reformei în învăţămînt.

La Cluj, actualmente.se lucrează pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la 18 martie. Directoarea Casei Corpului Didactic, Eugenia Popescu, a susţinut că derularea acestui program şi în Cluj ar fi foarte avantajoasă pentru învăţâmîntul local. Şansele judeţului Cluj sînt destul de mari, pentru că aici există toate instituţiile care ar trebui incluse în program.

Dana TIUCA

C e n tu r i de s i g u r a n ţ ă n e n tr u p i e t o n i !

A intrat în vigoare noul Cod rutier. itsÎŢa tot ce iese din mina bietului om,

■'aici C.D. nu e perfect, dimpotrivă, pe alocuri, e ridicol, împotriva logicii şi ordinii! Dar noi trebuie să respectăm legea (că de aia'venim pe lume!), care e făcută tot de oameni, după chipul şi asemănarea~for! Cum oamenii sînt cam pociţi în acest final de mileniu şi legea e... la fel!

Dacă în oraş trebuie să purtăm centura de siguranţă, de ce să nu poarte im ham, o centură şi pietonii şi pietoanele?! Un ham de care poliţistul să-l prindă cînd a ajuns sub roţile unei maşini, ori cînd trece strada pe loc nemarcat!! Şi femeile de .ce să cu poarte centură de castitate, că ştim bine cité cele se petrec în maşinile ţuici şi în tiruri?! Va trebui să avem in fiecare autoturism, cu noi, un poliţist: el ne. va supraveghea dacă cn am mîncat prea mult, dacă băşica udului nu e prea plină, dacă fumăm sau dormim la volan; să nu fie voie sâ duci în maşina ta nici uri alt ccţâţean, rudă sau chiar fiu, ca să nu fi deranjat; dar să ai un mecanic care sâ facă din km în km revizia maşinii;' Şi un doctor să-ţi ia tensiunea... Ce să faci la volan pînă un autobuz sau tamvai pleacă din staţie? îţi iei o carte wcitit Mă întreb: de volan poti să te atingi?

Eu unul nu voi uita nici pe lumea cealaltă definiţia lui Voltaire: “Legea Ne paloşul cu care ccl mai puternic « laie în bucăţi pc cel slab”. La ce av?m nevoie de legi, dacă un ins care . 5 oameni deodată e achitat dejustiţie? De ce oameni buni?!!!!!'

Viorel CACOVÉÁNU

ireptasile şi datoriile pacienţilor (V)In articolul anterior am prezentat primele două drepturi

şi datoriile aferente ale pacienţilor. 1. Dreptul la viaţă şi la sănătate şi 2. Accesibilitatea la îngrijirile medicale în toate laturile medicinei: preventivă, terapeutică şi recuperatorie. în cele ce urmează abordăm celelalte drepturi şi datorii ale pacienţilor.

•3. Libera alegere a medicului, aceasta fiind unul din drepturile cele mai solicitate în perioada predecembristă, lipsa acestui drept favorizînd între altele mercantilismul prea mult discutat al sectorului medico-sanitar. Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate (LASS) promulgată anul trecut, dar care încă n-a intrat în totalitate în vigoare, - se pare că va intra Ia 1 aprilie a.c. - dacă n-o fi o păcăleală - asigură alegerea medicului dorit de către pacient, nefiind legată de nici o îngrădire, ci doar de încrederea bolnavului faţă de medicul ales. Nimic mai firesc, un cîştig net atît pentru pacient care-şi alege medicul în care are încredere, cît şi pentru medic, care este plătit după munca şi competenţa sa. Dar cum se spune este prea frumos pentru a fi adevărat.-Oare poate într-adevăr ca pacientul să-şi aleagă în toate cazurile medicul ce-1 doreşte? Şi dacă da, după ce criterii éste ales? Poate să ştie pacientul care este cel mai potrivit medic pentru suferinţele lui? Există o măsură care să ne permită să apreciem just valoarea profesională (şi morală!) a unui medic? Nu cred că există o astfel de măsură. Titlurile şi funcţiile cîştigate, în multe şi diferite feluri, nu sînt o garanţie, atunci cînd ştim că în ultimii cincizeci de ani valorile au fost amestecate în permanenţă, chiar şi cele universitare. Se ştie că au existat deopotrivă medici buni şi medici slabi atît în activitatea practică, cît şi în cea didactică şi chiar ■ ştiinţifică. Nu vorbesc cu patimă (posed toate titlurile cîştigate prin concursuri, examene sau lucrări ştiinţifice tipărite!), dar trebuie să admitem - dacă sîntem drepţi - această tristă realitate, sperind în lichidarea şi uitarea ei.; în aceste condiţii dreptul pacientului de a-şi alege medicul este bine să se exercite cu o atenţie deosebită. La rîndul . său medicul ales trebuie să se simtă onorat şi să-şi îndeplinească sarcinile cu mare.diligenţă.

Viaţa ne arată însă că medicii nu sîpt aleşi întotdeauna după criteriul valorii (care i se recunoaşte oficial sau spontan), ci mai des după faima pe care şi-o construieşte în timp şi nu întotdeauna onorabil. Cei mai mulţi medici . sînt aleşi fiindcă sînt buni profesional, au har, şi un

comportament potijvit - cu ştiinţă, conştiinţă şi iubire faţă de pacienţi. Sînt însă şi din cei ce printr-o concurenţă neloială asociindu-şi confraţi şi cadre medii de teapa lor şi dînd din coate îşi aglomerează bolnavi... Alţii mimează sau creează real diferite avantaje pacienţilor: eliberează frecvente şi costisitoare reţete compensate, dau concedii medicale prelungite, indică explorări costisitoare economic, dar inutile, etc. Datoriile medicilor- sînt acelea de a ajunge la diagnostic şi tratament pe calea cea mai scurtă şi mai eficientă economic. Farmaciştii âu şi ei sarcina ca onorînd reţeta medicului, să elibereze medicamentele ce costă cel mai puţin. Ei trebuie să-şi aprovizioneze farmacia cu tot feiul de medicamente româneşti sau străine. De exemplu în caz; de reţeta cu Captopril să elibereze pe cel fabricat eventual la Terapia, nu altele străine, ce costă de două-trei ori mai mijit. Sigur, dacă pacientul doreşte în mod expres Captopril - sau alt medicament similar străin, mai scump- farmacistul va respecta dorinţa exprimată a pacientului care are posibilitatea să-şi cumpere astfel de medicamente, în nici un caz un amărît de pensionar - fost salariat bugetar! 1

4; Continuitatea îngrijirilor medicale semnifică dreptul pacientului de a solicita'şi primi îngrijiri medicale pe tot parcursul evoluţiei bolii, inclusiv în faza recuperării sale sociale. Proba vindecării unui bolnav este ca acesta să-şi reia activitatea, să-şi păstreze locul de muncă ales, în profesia în care este calificat, sau eventual alta înrudită şi să dea un randament cel puţin mediu. Proba muncii -este-markerul cel mai fidel al recuperării ‘bolnavului. Evident, aceasta este un maximum ideal ce-1 poate aştepta pacientul. în viaţa de fiecare zi, uneori, ne mulţumim cu mai puţin: în caz de urgenţă să salvăm viaţa bolnavului, cît se poate fară să rămînă deficienţe morfofuncţionale sau acestea să fie cît mai mici, cu posibilitatea de conlpensare. în toate cazurile pacientul are dreptul să ceară medicilor curanţi să facă tot ce ştiinţa medicală a zilelor noastre permite ca el să poată ajunge la o cît mai bună condiţie umană. La rîndul lor medicii practicieni sînt datori să-şi mobilizeze toată ştiinţa, conştiinţa şi dragostea faţă de profesie şi bolnav, astfel îneît să îndeplinească drepturile pacienţilor şi datoriile lor faţă de acesta.

Despre celelalte drepturi, în intervenţia următoare.Florea MARIN 1

A g e n d a f l to s a n l ta r ăFăinarea măruldi constituie o

preocupare importantă în pomicultură, deoarece această boală produce pagube mari în pepiniere şi livezi, în special la anumite soiuri de măr sensibile (cum este Ionatan*) şi în anumiţi ani, cu condiţii favorabile evoluţiei ciupercii.

Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetaţie începînd de la

. dezmugurire şi pînă la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii iunie. Sînt atacate frunzele, lăstarii şi, uneori, chiar şi fructele. Atacul pe frunzele tinere apare .sub forma unei pîsle albicioase pulverulente, care acoperă ambele feţe ale frunzei. în scurt timp, frunzele se deformează, se încovoaie uşor spre partea superioară, sînt mai puţin elastice şi se usucă timpuriu.. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii

tineri pe care îi acoperă cu un puf albicios şi pulverulent, care spre toamnă devine brun, cu punctişoare negre. Lăstarii puternic atacaţi se îndoaie în formă de cîrlig şi se usucă. Florile atacate prezintă petale deformate, alungite, uneori despicate în două, îşi pierd culoarea roz şi devin albe, iar în unele cazuri se îngroaşă şi sc veştejesc. Florile atacate se usucă fară a forma fructe. Atacul pc fructele tinere determină o stagnare în creştere a acestora şi, în unele cazuri, chiar căderea lor.

Ciuperca iernează în solzii mugurilor sub formă de miceliu de rezistenţă. Primăvara, boala reapare, ca urmare a intrării în vegetaţie a miceliului de rezistenţă existent în mugurii infectaţi în anul precedent. Deoarece se impune executarea igienei culturii de primăvară a livezilor prin tăierea, şi arderea lăstarilor uscaţi pentru a se distruge această ciupercă. Pentru a limita atacul fainârii, se recomandă în permanenţă (inclusiv în perioada de vegetaţie)., iar lăstarii puternic atacaţi trebuie îndepărtaţi şi distruşi prin ardere.

Pentru prevenirea râspîndirii bolii se vor aplica tratamente cu fungicide care au ca bază toxică sulful. Astfel, în timpul iernii, se vor efectua stropiri cu zeamă sulfocalcică în concentraţie de 20 la sută sau sulf muiabil 0,8 la sută. Primăvara se vor executa mai multe tratamente cu zeamă sulfocalcică 10 Ia sută, pînă la deschiderea mugurilor şi în concentraţie de 2 la sută, după deschiderea acestora; de asemenea, eficacitate mai mare au şl tratamentele cu zeamă sulfocalcică 10 la sută, pînă la deschiderea mugurilor, şi în concentraţie de 2 la sută după deschiderea acestora. Eficiente sînt şi tratamentele cu sulf muiabil 0,5 la sută sau Karathane sau Kumulus 0,3 la sută, sau Morestan 0,05 la sută sau stropiri cu fungicide sistemice ca: Bayleton 0,05 la sută, sau Afugan 0,05 - 0,1 la sută, sau Fademorf 0,15 la sută; sau Nimród 0,07 Benlate 0,1 la sută etc.

Primul tratament de combatere a fainârii mărului se recomandă a fi executat la sfirşitul lunii martie/ începutul lunii aprilie, completat cu tratamentul pentru,combaterea florilor de măr. în timpul anului se recomandă efectuarea unui număr de 10-12 tratamente pentru a combate această ciupercă păgubitoare. Bineînţeles câ toate aceste tratamente efectuate cam din două în două săptămîni, depinde de fungicidul utilizat, de remanenţa acestuia, vor fi completate cu insecticide pentru combaterea unor dăunători ai mărului (viermele fructelor, omizi defoliatoare, păianjeni etc.) şi a altor boli ca rapănul, putregaiuri ş.a.

Prin agenda fitosanitară vom preciza momentele optime de aplicare a acestor tratamente, precum şi pesticidele care pot fi utilizate.

Biolog, Doina GOILÂ

Page 8: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

ŞI TU CU NOI IN TARA SFANTA

Cr O v izită in Tăra Sfântă ia pragul d in tre m ilen ii

•Porţile Ierusalimului se deschid şi pentru români. Pelerinaj 2000 oferă excursii în grupuri organizate,

f începând cu luna aprilie 1999, la preţuri foarte avantajoase, plătibile cash, în rate sau cu credit Ia

['V Banca internaţională a Religiilor. Preţul de 780$, fe pentru perioada de 7 zile, acoperă absolut toate >>; serviciile.

Se asigură:af'v • «avioaneşi autocare modeme

■ hoteluri de 3 şî 4 steie^ : «3 mese pe zi

m ghid permanent şi documentaţie în limba română

# ' ■' înscrierile se fac la agenţia autorizată:

: . ' ' 7 ■’T STILL TOUR - Cluj JET TOUR- Cluj

î \ : Tel.: 064/43.02.52 Tel.: 064/19.44.98 (2093554)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04'f c * SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31.43.23'

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75’,

: / / ; 7 î h ■: 7 : ' . V*•"' ' ' N V .... ^ _ > “ , 7

S.C. COFIME ENGINEERING S.R.L. Drumul Gladnei nr. 3, Făget

Fax: 056/320.994. Tel.: 092/227.616 vinde: vitrine frigorifice;

' camere frigorifice;«- agregate;

frigidere casnice;®- mobilier comercial;®- mobilier pentru restaurante.

Marfa este import Italia şi se găseşte în expoziţie: REMETEA MARE: Tel.: 092/211.278.

CARANSEBEŞ ECO, Tel.: 055/229.388 int. 31

A N U N Ţ - C O N V O C A R E

Cluj-Napoca _cu sediul în B-dul 21. Decembrie nr. 67 |

A d u n area G e n e ra lă a A c ţio n a rilo rcare sînt înscrişi în evidenţele RRA la data de referinţă

19 m artie 1999, pentru data de m iercuri 7 a p r i l i e 1 9 9 9 , o r a 9 , 0 0 la Clubul C.F.R. din Cluj-Napoca, str. Dobrogeanu

Ghereanr. 17.

1. Aprobarea bilanţului pe 1998, a raportului administratorilor, a cenzorilor şi a dividendului.

2. Stabilirea bugetului de venituri, şi cheltuieli pe 1999, inclusiv a listei de investiţii-.

3. Alegerea Consiliului de Administraţie, acenzorilor.4. Diverse.în cazul în care nu se va întruni procentul legai de

reprezentare conform Statutului, Adunarea Generală se reconvoacă pe data de jo i 8 aprilie 1999 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

Informaţii suplimentare la sediul societăţii, Biroul tehnic, între orele 8,00-14,00, telefon:

1 9 . 8 4 . 7 7 , i n t . 2 6 .Consiliul de Administraţie

în conformitate cu art. 111-118 din Legea nr. 31/1990 republicată şi cu statutul societăţii, Consiliul de Administraţie al Societăţii Comerciale “L I B E R T A T E A ” S.A. Cluj- Napoca convoacă pentru data de 0 2 . 0 4 . 1 9 9 9 o r i i 1 4 , 3 0 la Clubul Libertatea din Piaţa Muzeului nr. 3 Cluj-Napoca

• A dunarea G enerală O rd in a ră a A cţionarilo r cu următoarea ordirie de zi:

1. Prezentarea raportului de gestiune al Consiliului de Administraţie cu privire la activitatea societăţii comerciale în anul 1998.

2. Prezentarea Raportului cenzorilor asupra bilanţului, a contului de profit şi pierdere, a anexelor la bilanţ.

3. Aprobarea înregistrării j n contabilitate a diferenţelor rezultate în urma reevaluării terenurilor, clădirilor şi construcţiilor speciale conf. H.G. 983/1999.

4. Aprobarea bilanţului contabil pe anul 1998 compus din:-Situaţiapatrimoniului, rezultate financiare, contul

de profit şi pierdere, repartizarea profitului, anexe.- Aprobarea, Raportului de gestiune al C.A. şi

Raportului Comisiei de cenzori. ' •- 5. Prezentarea şi aprobarea Bugetului dé Venituri şi Cheltuieli pe anul 1999. . -V

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor cu următoarea ordine de zi:

1. Majorarea capitalului social al S.C. Libertatea S.A. Cluj-Napoca.

în situaţia în care nu sînt întrunite condiţiile legale pentru desfăşurarea adunărilor generale, acestea se reconvocă pentru data de 09.04.1999, în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi. (135924a) .

S . C . C . E . N A P O C A S . R . L a n g a j e a z ă

I n f o r m a ţ i ij . , -

n r . 1 6

S . C . D I G■ vă oferă soluţii, proiectează şi produce:

• Mobilier la comandă;• Mobilier de birou; §-• Bucătării; J• Mobilier de cameră; §.• Dormitoare;• Mobilier pentru camere de copii. 1

T e le fo n : 1 9 9 .2 7 0 s a u 1 9 0 .8 3 6 .

PAGINI NAŢIONALEj

CEL MAI POPULAR ANUAR DE PUBLICITATE DIN ROMANIA Pentru detalii privind înscrierea firmei d-voastră

în ediţia 2000 şi pentru obţinerea catalogului Pagini Naţionale ediţia 1999

sunaţi la telefon 064/19.55.89 GSM 092/51.16.62(2093489)

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL

S.C. STICLfiTardaS.fi.c o n v o a c ă

Adunarea Generală a Acţionarilor în data de 2 2 m a r t it? 1 9 9 ® o r a 1 3 . 0 0 la sediul societăţii din str. Fabricii 71, cu următoarea ordine de zi:

1. Discutarea şi aprobarea bilanţului la 31.12.1998;

2. Aprobarea raportului de gestiune a Consiliului de Administraţie; ~

3. Aprobarea raportului Comisiei de cenzori; |4. Diverse -

ic.Pm itmANGAJEAZĂ

m

ADEVĂRUL'de C i u j M Î n i

L IV R A R E 1.A D O M I C I L I U

IN F . TELEFO N I X 4 . 1 2 . 7 3 l '

F i r m ă d e d i f u z a r e p r e s ă -c a r tea n g a je a z ă

• VÎNZĂTORI

• ÎNCASATOR - DISTRIBUITOR ABONAMENTECererile se vor depune la sediul firmei din

1 P -ţa . U nirii nr.21.T e l e f o n : 1 9 - 6 8 - 5 8 . o r e l e 8 - 1 6 .

S A . R I s o c i e ţ a t e d e a s i g u r a r e r e a s ig u r a r e

a r i g a j e a z ăpentru Agenţia Cluj, B-dul Eroilor nr. 38, tel/fax Í 9.46.45:

s a g o n ţ i 7 a s i g u r ă r i Mbe ceraptitudmrde comunicare, capacitate de organizare,

hotărîre şi seriozitate. - ' - ' r ySe oferă pregătire teoretică, gratuită, introducere practică

în nouă activitate, sprijin calificat în vînzări, comisioane atractive. j

Angajarea se face în condiţiile contractului de prestări servicii. Candidaţii interesaţi pot trimite CV şi o scrisoare de intenţie prin fax sau pe adresa agenţiei.. (1350111>

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e alS.C. O M N I C O N S T R U C T S.A.

cu sediul în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104, c ' o u L ' V ' o a . c ă . ' . 5

: A d u n a r e a G e n e r a l ă Ş O r d i n a r a a A c ţ i o n a r i l o r "

în data dc 0 1 . 0 4 . 1 9 9 9 o r a 9 ,0 0 1 a sediul societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 22.03.1999. Ordinea de zi este următoarea: *

1. Aprobarea bilanţului contabil pentru anul 1998 şi a contului dc profit şi pierdere; •

2. Raportul de gestiune al administratorilor pentru anul 1998; " ..

3. Raportul Comisiei dc cenzori privind activitatea în anul financiar 1998;

4. Descărcarea de gestiune a administratorilor pentru anul 1998; ,

5. Aprobarea BVC-ului pentru anul 1991?6. M odificarea com ponenţei Consiliului dc

Administraţie şi a Comisiei de cenzori;7. Diverse;Dacă în data de 01.04.1999 Adunarea Generală nu

îndeplineşte condiţiile de întrunire, următoarea convocare va avea loc în data de 02.04.1999, la aceeaşi oră şi îi> acelaşi loc.

Formele de mandatare, materialele informative sc pot obţine la sediul societăţii sau la telefon 19.75.41.

Page 9: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

„mj.NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04, bREDACTIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

jllJREDACJlADEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

j i c n i t 1 ? m a r i l e 1 9

C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e al jC, “N A P O F A R M F A R M A C E U T I C A ” S.A.

Cluj-Napoea str. Maiakovski nr. 2

a d u n a re a G e n e r a l ă E x t r a o r d i n a r ă a

ladata de 0 8 . 0 4 . 1 9 9 9 , ó r a . 1 2 la sediul etăţii, cu acţionarii înregistrări în registrul acţionarilor la

jude 22.03.1999. . 'Ordinea de zi propusă este următoarea:[Raportul de gestiune al Consiliului de Administraţie pe -ol 1998; - ,[Raportul cenzorilor interni;[Aprobarea bilanţului contabil şi a contuiui de profit şi jderi pe ariui 1998; repartizarea profitului;(.Diverse.Acţionarii pot participa atît personal avînd asupra lor iletinul de identitate şi Certificatul de acţionar, cît şi prin jîzentare cu procurtă specială. Formularele de procură pcială pot fi ridicate de la sediul societăţii şi vor fi depuse ia data de 05.04.1999.

j cazul în, care la prima convocare nu se întruneşte «unul necesar, adunarea se va ţine a doua zi 09.04.1999 ]aceeaşi o ră şi în acelaşi loc.

î %aţii suplimentare pot fi obţinute de la sediul societăţii _la telefoanele: . ... . (1353744)

864/1 3 . 4 1 . 5 2 . 1 3 . 4 1 . 6 4 i n t . 1 0 7

B A N C A O I i C R E D I T I N D U S T R I A L Ş I C O M E R C I A L S .A .

S u c u r s a l a C l u j - N a p o c a cu sediul în Cluj-Napoca, str. E. Zola nr.l,

’ . organizează: ..concurs pentru ocuparea unui post de

s e c r e t a r ă c l a c t i 1 o g r a f ă ; pe perioadă determinată

Condiţii:• limba engleză scris şi vorbit • cunoştinţe de dactilografiere şi operare pe calculator

Cererile însoţite de curriculurii vitae se vor depune la sediul Băncii pînă în data de 29.03.1999. Interviul Va avea loc î n data de 31.03.1999 ora 10 la sediul Băncii.

■ (1360182) ...

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• De vînzare: Golf III CL lurbo D. din 1995; basculă MAN 10 Ionel încârcălurâ; motor Peugeot JS diesel; anvelope en-gros. Tel. 43-33-19. sau 092-48-92-97. (427305)

• Vînd pămînt pe varianta Mănăştur Făget. Informaţii la tel. 12-04-75.(428436)

• Pierdut Carnet de student, legitimaţie de transport pe numele Milea Camelia Mirela. Le declar nule. (428450)

• Puiu loan pierdut legitimaţie de servici. O declar nulă. (428454)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport eliberate de Facultatea de Ştiinţe Economice şi carnet de student şi legitimaţie de transport eliberate, de Facultatea de Ştiinţe Politice şi legitimaţie de la Centrul Cultural Francez pe numele Cocean P. Radu, Le declar nule.(428462) . . "

• Pierdut cocker spaniol, maro, 14 ani, surd. Recompensă. Tel. 43-04-87 sau 43-05-13. (427289)

• SC Hagom Prestcom Impex SRL pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 16483 pentru obiectiv coafor. Se declară nulă.'(427302)

• Pierdut carte de identitate autoturism Mazda 323 nr.

Uitam Iancu 9 Clul-Napoca1 1 .0 6 4 1 9 9 7 5 2 ,1 9 6 2 6 2

Ofer chirie sedii firme, spaţii aciale, tel. 196262 (Ag.i.)M garsonuieră, str, Pietroasa,

preţ: 115 mii, tel. 196262.ţi.)tini 4 camere,. Mărăşti, pret: 170 iltl, 196262. (Ag.i.)

iâr garsonieră, ap. 2 camere XIItel, 196262. (Ag.i.)W 3 camere, Mănăştur, et. 8 preţ:

IL tel. 196262. (Ag.i.)W magazin alimentar, central, tel. «62. (Ag.i.)'M ap 1 cameră, Mănăştur, et. 1,4l05.mil.1196262. (A g .i.)(2093494 )

3400 C lu j-N ap o c a , B-dul E ro ilo r nr. 4 3 /8 Tel.; 1 9 3 0 4 9 ,4 3 0 2 5 9

Fax: 1 9 3 0 4 8 e-mail: (lo @ m a il.d n lc j .ro

• Vînd apartament 2 camere i înmatriculare CJ-04-WGK. proprietatea dependinţe situat în str. Macilor nr. 8 ! Fundaţiei Sf. Sebastian Dej str. Bl U sc. 4 et. 3 ap. 37. Informaţii la Gladiolelor nr. 6. Se declară nulă. tei, 320-976 sau 311-287. (4670794) (427306)

• Casă, familială, 2 camere, confort, • Pierdut legitimaţie cu nr. 27 emisă 5 arzătoare, teren 825 mp, str. Baladei de Banca Naţională Cluj pe numele nr. 17 de vînzare, preţ 45.000$. Tel. Tulai Florina. O declar nulă. (427307) 14-38-91 zilnic 17-19. (428201) • Pierdut contract parcare nr. 182

Vînd construcţie neterminată pe numele Tanţău Vasile. îl declar nul.

• Firmă importatoare directă angajează agenţi comerciali cu domiciliul stabil în G uj. Cerinţe: auto propriu, curriculum, copie buletin. Se oferă salariu f i i , comision. Tel. 092-44-02-39, 12- 25-05. (428453)

• SC Dalia SRL angajează v înzătoare p en tru m agazin alimentar. Informaţii la tel. 42- 55-97. (427272)

• SC C up to ru l Ferm ecat angajează urgent brutari(femei). SC Elendoris angajează măcelar tran şa to r, .' m ăţă reasă şi- bucătăreasă. Prezentarea se va face la sediul firm ei pe str. Croitorilor, nr. 9, orele 14-16, miercuri şi joi. (314074)

• Eiecut deratizări. Tel. 88. (314089)

17-11-

T»d garsonieră Zorilor, str. Pasteur, 1 din 4 bine întreţinută, balcon

«Aii, telefon, pret 105 mii, tel. H 430259. (Ag.i.)I,!is4 teren Grigorescu, str. Rosetti,

30 m front la stradă, utţjităti, W USD/mp., tel., 193049,430259 (ttl) ..V v / . :'; 7.-.' v :‘'îitd apartament 4 camere conf. 1

jştur, str. Brateş, etaj 2 din 4, «•finisat, telefon, pret 167 mii neg., (91049. (Ag.i.) ■

ia chirie spaţiu comercial 100 «îi Mănăştur, parter, parter, vitrine Jla stradă, pret 8,5 USD/mp, tel. ”W9 (Ag.i.)(2093496)

' Vînd han comuna Băişoara ’ ' şosea, zonă turistica,

Pas din cinci camere, un

d r 1' ■ res,auraa‘.tir , rtCfP(ie, sală disco, i terasa, magazie, popicărie,

încălzire centrală, ^ a ţ i l l , tel.,07 Băişoara.

P+2+M, temi inat fiind în roşu 680 mp, pret 210.000 DM. Tel. 41-44-92. (427280)

■ • Vînd apartament două camere confort I, cartier Gheorgheni: Tel. 14- 08-65. (427301)

• Vînd casă în Bonţida str. Teiului nr. 175, compusă din 2 camere, 1 bucătărie, 1 cămară, 1 antreu, 1 bucătărie de vară, anexe gospodăreşti, curtea toată cu vie, grădină 17 ari + livadă 3 ari, 1'hectar pămînt în hotar. Tel. 204. (427303)

• Vînd urgent garaj metalic, preţ2.500.000 lei negociabil, zona Mărăşti. Tel. 44-60-91. (427320)

• Vîndcasă familială, (91mp): 2 camere, confort + teren 233 mp. Tel. 43-76-21 zilnic, orele 15-18. (314081)

• Vînd f irm ă cu s p a ţiu de p roducţie şi m agazia . Tel. 094- 85-23-27. (428419)

• Vînd Dacia 1310 Break, roşu imperial şi Dacia 1310(1998) Tel. 16-72-61; 092-34-59-90. (428414)

•,/ Vînd Dacia 1310 din 1984, preţ11.800.000 lei negociabil. Str: Cosaşilor nr. 14. (427260)

• Vînd Dacia 1300, fabricată 1982. Tel. 19-09-26, după ora 17. (314027)

• Vînd vană din fontă, dulapuri, fotolii cu măsuţe, uşi cu toc, dulapuri de bucătărie.,Tel. 19-16-05. (428446)

• -Vînd dulap combinat cu bibliotecă. Str. Aurel Vlaicu nr. 10 Cluj. Tel. 44- 73-85. (427314)

- Vînd pat dé 1-2 persoane, cu arcuri din lemn, cu pupitru pentru lenjerie de pat, folosit. Tel. 43-05-32. (314073)

ÎNCHIRIERI• Închiriez spaţiu comercial de 2000

mp cu clădire de 150 mp pc două nivele cu posibilitatea de cumpărare. Tel 43-33-19; 092-48-92-97. (427304)

• Închiriez garsonieră confort I. Tel. 17-69-11 după ora 17. (427308)• Dau în chirie apartament 1 cameră,

mobilat, cu telefon, pe termen lung. Plata lunar, Calea Floreşti, tel. 17-36- 03,094-70-13-49.(314045)

PIERDERI• Pierdut 'autorizaţie cu nr. 21814

pe numele Podoabă Mihaela. O declar nulă. (428443)

(427310)• Pierdut legitimaţie de control R.

A. T. U. C. pe numele Moldovan Cristian. O declar nulă. (427311)

• Pierdut carnet de sănătate pc numele Crăciunaş Raveca. fl declar nul. (314071)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Topan Maria. O declar nulă. (314080) ,

• Pierdut contract închiriere parcare nr. 8531, pe numele Podar Virginia. îl declar nul. (314084)■ • Pierdut carnet de sănătate pe numele Csipkés Krieztian. îl declar nul. (314086)

S.C. PRQKA SERV S .R .L

J A L U Z E L EORIZONTALE

•VERTILCALE • EXTERIOARE• USI ARMONICE• ÉARNITURI DE ETANSARE PENTRU USI Şl FERESTRE' DIN CAUCIUC SIÜCÉC

TEL.:064-174926; 094-293927

DIVERSE• C ău tăm d is tr ib u ito r i cosmetice elveţiene DEESSE, condiţii avantajoase, tel. 01/211.55.48 (2093498)

• E conom ist cu s tu d ii superioare, contabil autorizat,ţin e v id e n ţă c o n ta b i lăcom pletă, asigur depunerea actelor la finanţe şi DMPS tel. 092-771947. (428182)

• ROM EX R om ânia SRL reprezentanţa firmei germane ROMEX GmbH. Numărul 1 în R om ânia, în P a rd o se li Industriale angajează urgent AGENT VÎNZĂRI - judeţul Cluj. Condiţii minime vîrsta 25-35 an i, s tu d ii tehn ice superioare. Condiţii financiare deosebite!!! Ne puteţi contacta

Ta 092/668.270 între orele 9-17. (2093551)

• in conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Szakacs Adam anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dc mediu pentru obiectivul atelier aulo situat în Dej, str. Dumbrava Roşie fn. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4670985)

• Caut partener cu experienţă în Mulţi Level pentru firmă nou intrat în (ară. Tel. 094-84-58-09. (428383)

• in conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Malicom IND SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Magazin de desfacere a mărfurilor industriale, situai în Gherla str. Dragoş Vodă nr. 23. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (428449) ,

• Societate comercială angajează: inginer telecom unicaţii, inginer constructii(re;eie). Informaţii zilnic între orele 8-16 la tel. 19-42-09. (428455)

• Angajez vînzătoare cu experienţă în alimentară. Tel. 41-87-37. (314064)• Direcţia Generală Judeţeană pentru

Protecţia Drepturilor Copilului, str. G- ral E. Grigorescu nr. 37-39, tel. 18- 50-56,18-49-98. Solicită oferte pentru: produse spălat rufe, produse de igienă personală, produse universale de, curăţat. (314082)

• Direcţia Generală Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului, str. G- ral E. Grigorescu nr. 37-39. Solicită oferte pentru: -lucrări de reperării curente clădiri (faţadizări, igienizări); -lucrări de reparaţii instalaţii sanitare interioare; -diriginte-de şantier; '- expertiză'tehnică acoperiş imobil. Pentru relaţii suplimentare apelaţi la telefonul 18-50-56,18-49-98. (314Ó83)

• Consiliul de Administraţie al Editurii Dacia SA convoacă Adunarea Generală Ordinară a acţionarilor la data de 31.03.1999, ora 15, în sala din str. Memorandumului nr. 23,'eL l, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 26.03.1999, cu următoarea ordine de zi: 1. Darea de seamă asupra activităţii din 1998; 2. Raportul comisiei de cenzori; 3. Aprobarea bilanţului contabil pe anul T998 şi a contului profil şi pierdere; 4. Aprobarea modificărilor în statutul societăţii: - modificarea structurii acrionariatuiui, ca urmare a privatizării societăţii; - schimbarea sediului societăţii în Cluj- Napoca, str. Paul Chinezu, nr. 2; 5. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1999; 6. Alegerea Consiliului de Administraţie şi a cenzorilor; 7. Diverse. (314088) (314087) .

• Angajez tractorişti mecanizatori. Tel. 41-65-63 sau 41-65-65. (314091)

• Regionala CF Cluj organizează la data de 31.03.1999 ora 11, Ia sediul RCF Cluj din P-ţa Avram Iancu nr. 17, camera 1-4, licitaţie publică cu strigare pentru închirierea spaţiului în suprafaţă de 5,5 mp cu destinaţia de casă schimb valutar situat în staţia CFR Cluj-Napoca. La licitaţie poate participa orice agent economic legal constituit care are ca obiect de activitate schimb valutar. Caretele de sarcini se procură contra cost de la RegionalaCF Cluj Divizia Patrimoniu, P-ţa Avram Iancu nr. 17. Dosarele de înscriere la licitaţie se depun la Div. Patrimoniu pînă ladata de 25.03.1999. Informaţii suplimentare se pot obţine la tel. 064-43-17-24 sau interior 2177 şi 2179. (427319)

• Se vinde la licitaţie publică în data de 25.03.1999 ora 10 la Biroul Executori Judecătoreşti camera 10, apartament 3 camere, bucătărie, cămară, baie, vestibul, debara, 2 balcoane, suprafaţa 66,61 mp, situat în Cluj-Napoca str. Castanilor nr. 2 ap. 30, proprietatea lui Macavei Ionel Traian. Preţul de pornire 120.000,000 lei. (427323) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Marc Viorel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul construire locuinţă situat în CIuj- Napoca, str. -Laterală nr. 6A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la • sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (428451)

• fn conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Popa,Maria anunţă începerea, demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială situată în Cluj-Napoca, str. B. Deleanu nr. 68. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (428456)

• Angajăm barmană. Tel. 41-73-89. (314085)

• Firm ă'de turism angajează reprezentanţi. Condiţii: vîrsta minimă 25 ani, {imită impecabilă, minim studii medii. Informaţii tel. 19-19-39 orele 10-16. (427317)

DECESE COMEMORĂRI• Cu nem ărginită durere

anunţăm trecerea prematură în nefiinţă a iubitului nostru sot, tată, bunic FABIAN VASILE în vîrstă de 71 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 17.03.1999 orele 15 în Cimitirul Central. Familia îndoliată. (428452)

• Cu nem ărginită durere anun|ăm trecerea în nefiin(ă a iubitului nostru tată şi bunic FODOR IOAN în vîrstă de 81 de ani. Înmormîntarea va ăvea loc jo i 18.03. 1999, o ra 11 la Cimitirul Central. Tibi, Rodica, D oina, Mimi cu fam iliile.(428463)

• Cu adîncă' durere în suflet anunţăm dispariţia din viaţă a iubitei noastre bunici, străbunici şi mamă soacră IGNAT FLOAREA. Înmormîntarea va avea loc la Capela din Mănăştur în data de 17 martie, ora 13. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (427312)

* Cu inima zdrobită de durere anunţ Încetarea din viaţă al scum pului meu ZSIMAN JÓZSEF, în vîrstă de 52 ani. Înmormîntarea.va avea loc joi, 18 m artie 1999, o ra 14 la Cimitirul ceutral. Cu durere, sofia şi familia. (314072)

Cu inima zdrobită de durere anunţ încetarea din viajă în ziua de 15 martie 1999, a scumpului meu sot, VANEA VASILE, în v îrs tă de 80 de ani. Înmormîntarea va avea loc în comuna F loreşti, str. Avram Iancu nr 81, în ziua de 18 martie 1999, ora 13. Dumnezeu să te odihnească. Sofia Florica. (314092)

Un ultim omagiu celui care a fost CZAKO FRANCISC, p rietenu l şi vecinul nostru . Sincere condoleanţe familiei îndolia te . L o ca ta rii, s tr. Tineretului nr. 66. (314079)

• Cu nemărginită durere ne despărţim de scumpul nostru tată, socru, bunic şi străbunic, VANEA VASILE, care a plecat dintre noi, după o lungă şi grea suferinţă, la vîrsta de 80 de ani. Te vom păstra veşnic în inimile noastre. Copiii Lena, Nelu, Floricuţa, Mariana eu familiile. (314093)

• Sîntem a lă tu r i de fam ilia conf. d r . M arian M ihaiu în marea durere pricinuită de pierderea scumpei lor mam ă, soacră şi bunică. C ated ra Tehnologie Merceologie, Facultatea de Ştiinţe Economice. (428442)

• Colectivul Grădiniţă-Creşă nr. 24 C lujana este a lă tu ri de directoarea Ana Crişan care şi-a condus mama pe ultimul drum Odihnească-se în paceîColectivul G rădiniţă-C reşă , 24, Clujana (4 2 84 4 4)

• în treag a compasiune, la decesul scum pei sale mame pentru Ana Crişan |director la G râdinifa 24 Clujana O dihnească-se în pace Educatoarea Matyas Ergebeth (4 2 8445)

• Sîntem a lă tu ri de colega noastră Ranga Em anuela, la p ierderea g rea, suferită prin decesul ta tă lu i d ra g . Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii de la SC Cuptorul Fermecat (314075)

• Dragă Manuéla sîntem alături de tine îo aceste cumplite momente, la pierderea tatălui drag. Dumnezeu să-i odihnească sufletul. G rafian şi Mariana(314076)

• Sîntem ală turi dc familia Fabian în durerea pricinuită dc moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe. Familia Rostaş G avril, Lucrefia, din Baciu.(314077)

• Sîntem ală turi dc line, Manuéla, în marca durere din sufletul tău. Sincere condoleanţe întregii familii. Pctrică $i Violeta, Liviu şi Carmen. (314078)

• Sîntem alături de colega noastră Lídia Kapcsos, în marca du rere pricinuită de decesul soacrei sale. Sincere condoleanţe. Colegele de la PAD a DGFPCFS. (314090)

• Azi se împlinesc 2 ani dc la trecerea în ncfiin)ă a scumpului nostru so(, tala fi socru DANIEL ARPAD tinichigiu auto. Dumnezeu să-l odihnească. Sofia Eva, fii Arpad, Janos şi nora Andrea. (428447)

• A trecut un an dc nemărgiâită durere şi lacrimi de cînd dragul nostru sot, tată, bunic şi socru GALOŞ VASILE a plecat de lingă noi brutal şi neaşteptat. Amintirea iui este vie în sufletele noastre. In veci nemîngîiafi, sofia Icufa, copiii Monica, Tudor, Sibi. (428459)

• Aducem un pios omagiu la un an de la trecerea în nefiinţă cuscrului nostru GALOŞ VASILE. Familia Ştefănescu Craiova. (428460)

• Aduc un dureros omagiu soţului meu dr. RODEA N IOAN Ia împlinirea unui an de la trecerea la cele veşnice. Păstrez în suflet imaginea chipului său drag şi rog pe bunul Dumnezeu să odihnească sufletul său blînd. şi bun acolo unde toţi drepţi se odihnesc. Slujba de pomenire va avea loc în ziua de 18 martie, ora 16,30 la Biserica “Naşterea Domnului” din cartierul Gheorgheni. Florica. (427315)

Cu sufletul îndurera t ne despărfim de draga noastră soră, cumnată şi mătuşă RĂCHITĂ OLGA. Nu te voi uita niciodată. Dormi în pace scumpă surioară. Sora Mariana, cumnatul Adi şi nepofelui Vlăduţ. (M)

Cu m are durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a dragei noastre fice şi soră RĂCHITĂ OLGA în vîrstă de numai 32 de ani. înmormîntarea va avea loc joi 18.03. la ora 13 la Capela Nouă a cimitirului Mănăştur. Odihnească- se în pace. Familia îndurerată.(M)

Page 10: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

Birocraţia tulbura apele... murdareCu toate că RAJAC a luat, în 1997, şi această problemă in calcul, încă nu s-afacut

nimic şi pîrîul este tot poluat. Se spera rezolvarea acestei probleme prin finanţare PHARE, In plus, experţii străini au vizitat Grădina Botanică pentru a-i studia starea. Ó dificultate în plus o reprezintă şi faptul că această grădină aparţine de Universitatea „Babeş-Bolyai“," şi nu de Primărie, iar bugetul alocat învăţămîntului este redus.

Directorul Grădinii Botanice a decfarat că mirosurile emanate de pîriu se simt mai ales vara, cînd resturile menajere se descompun. Uneori, în pîriu se văd chiar şi materii fecale. Din cauza poluării acestui curs de apă, vegetaţia din jur este foarte afectată. Cele mai puternice efecte le au ploile, care determină ieşirea apei peste maluri. Din aceste motive, unele specii de plante chiar au dispărut. Tot din cauza pirîului, o mare parte din Grădina Botanică nu mai poate fi vizitată, iar cei care înainte veneau să se plimbe aici pentru aerul curat nu mai fac acest lucru.

Mai vin gunoaie şi de pe strada CeahlăuLa toate acestea se adaugă canalizarea străzii Ceahlău, care se află in

partea de sud a Grădinii Botanice. Canalizarea acestei străzi, a susţinui Felician Micle, este incompletă şi, pe alocuri, înfundată. Dé aceea, atunci pînd plouă mult, apa se scurge în grădină, aducînd gunoaie şi aluviuni. Cei care se ocupă de întreţinerea Grădinii trebuie, după fiecare ploaie, să strîngă aceste resturi.

Nu în ultimul rînd, flora Grădinii Botanice este afectată şi de către factorul uman. Directorul a declarat că mulţi dintre cei care traversează Grădina pentru a-şi scurta drumul fură bulbi sau flori care au fost cumpărate din străinătate şi plantate aici.

Pagină realizată de Dana'TIUCA

Fotografiile; C.M. DANI EL

Aproximativ zece tone de ţiţei şi apă sărată au afectat o suprafaţă de 1.500 de metri pătraţi de teren agricol, proprietate particulară. în urma unei avarii produse la o conductă de transport a ţiţeiului aparţinînd Schelei Petroliere Drăgăşani.

A g e n ţia p e n tru P ro tec ţia M e d iu lu i p le d e a ză în fa v o a re a ... e c o lo g is m u lu i

străzile ar putea deveni, cînd plouă, rîuri

Inspectorul general de la Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj (APM), Isaia Maghear, a declarat că una din cele mai importante probleme cu care se confruntă la ora, actuală Clujul este reducerea spaţiilor verzi.

Intr-o adresă trimisă Consiliului local, în urma analizării PUG, APM sublinează că este necesară o prezentare concretă a situaţiei existente, alături de precizarea măsurilor pentru menţinerea şi dezvoltarea acestor spaţii. APM propune Consiliului loca! ca toate Certificatele de Urbanism pentru construcţiile care urmează să fie amplasate pe terenuri neamenajate, dar care au sau pot avea destinaţia de spaţii verzi să fie condiţionate de angajamentul beneficiarului de a amenaja un spaţiu verde, fn acest mod, se precizează în adresă, ar putea fi identificate potenţialele zone verzi, care nu sînt în evidenţele Primăriei.

Maghear isaia spune că, prin reducerea suprafeţei de spaţiu verde, cel mai mare neajuns ar fi inundaţiile. In lipsa pomilor şi a arbuştilor, viteza de scurgere a apelor pluviale ar creşte foarte mult. Reţelele de canalizare nu mai pot, astfel, să transporte o cantitate aüt de mare de apă, care se scurge dintr-o dată. Exemplul dat de inspectorul şef în acest sens a fost Calea Dorobanţilor, care în urmă cu cîţiva ani, cînd ploua torenţial, era ca un riu. Acest fenomen ar putea apărea şi în alte părţi, din cauza lipsei de copaci care să reţină apa.

Alte neajunsuri sînt cele binecunoscute: oxigenare

. insuficientă, aspect neplăcut al oraşului, creşterea temperaturii în timpul verii, umiditate.

G r ă d i n a B o t a n i c ă a s i e c o m p r o m i s ă d e P î r î u l Ţ i g a n i l o r

I L v ^ cîţiva ani buni, în special în anumite perioade W 1 anu*ul’ 'n Grădina Botanică vizitatorii se

lovesc de mirosuri „pestilenţiale". Directorul grădinii, cercetătorul principal ONU Felician Micle, a relatat povestea acestui fenomen. Totul a început in perioada în care se terminau de construit blocurile din cartierul Zorilor. Atunci, cîteva imobile nu au fost legate la canalizarea Clujului. Astfel, apele lor menajere se scurg în Piriül Ţiganilor, adică cursul de apă care traversează Grădina Botanică. Acesf curs are un volum de apă care nu e neglijabil, în unele porţiuni malurile sale fiind destul de distanţate.

Dc pe Dealul Feleacului, mizeriile se tot aduna şi se varsâ în Someş

Pîrîul izvorăşte de undeva din Dealul Feleacului, acolo unde pe vremuri se aşezau şatre de ţigani. După ce traversează Grădina Botanică, formînd un ax, acest curs ajunge în Canalul Morii, de unde se varsă în Someş. înainte de construirea respectivelor blocuri, spune Micle, Pîrîul Ţiganilor era o apă foarte pură, în caro trăiau peşti. Ba, chiar unii oameni veneau şi luau apă din el.

Conducerea Grădinii a luat anumite măsuri. Au fost trimise adrese şi sesizări la Primărie, la Agenţia de Protecţie a Mediului, la Institutul de Igienă (care a şi făcut o analiză a apei pentru a se vedea gradul de poluare), la Regia Autonomă Judeţeană de Apă şi Canalizare, pentru a se rezolva canalizarea acestor blocuri.

Viermii Tliifex - marfă foarte căutată pLa Institutul de Cercetări Biologice,

oamenii de ştiinţă efectuează aşa-numitele „studii de impact. Prin aceasta se determină impactul asupra mediului înconjurător a anumitor plante sau mici vieţuitoare care sînt colectate şi exportate. Cele mai frecvente sînt studiile pentru plante medicinale, ciuperci, fructe de pădure sau melci. în urma studiilor de impact, exportatorii sînt obligaţi să-şi limiteze activitatea, astfel îneît deteriorarea mediului să se reducâv .■ Un astfel de studiu este efectuat asupTa

viermilor Tubifex, care constituie o hrană foarte bună pentru peşti. Victor Pop, ecologul care analizează aceşti viermi a declarat că, după ce o perioadă lungă în care aceşti viermi-erau adunaţi doar de către acvarişti, în ultima vreme ei sînt tot mai căutaţi pentru export, ceea ce necesită studierea cu atenţie a exploatării lor.

Viermii Tubifex au o dimensiune redusă, circă 4 centimetri în lungime, sînt roşcaţi şi trăiesc pe fundul apelor curgătoare. Condiţia esenţială pentru ca ei să se dezvolte din plin este existenţa materiei organice. Din acest motiv, ei cresc mai ales în apele din oraşe, la gurile de deversare ale. fabricilor, lîngă abatoare sau fabrici de zahăr. în Cluj, a spus Victor Pop, ei sînt foarte bine dezvoltaţi lîngă Clujana sau în Canalul Morii.

Motivul pentru care sînt foarte căutaţi pentru export este că aceste colonii de Tubifex nu sînt prea dezvoltate în străinătate, pentru că acolo apele nu sînt prea poluate cu materii organice, dar nici oamenii nu stau să-i „culeagă”.

Problema care se puné, în acest caz, este în ce cantitate se pot colecta aceşti viermi, fară a dăuna naturii. Tubifex are un rol pozitiv. Hrănindu-se cu substanţe organice, el

contribuie la depoluarea apelor, o purifica şi o limpezeşte. In plus, ei constituie o hrană bună pentru peşti. De aceea, regulile de colectare sînt foarte bine stabilite. Nu®1® permisă colectarea lor cu unele mecanice, ci doar cu mîna înmănuşată. De asemenea, se impune colectarea lor, din Ioc în loc, şict pe porţiuni extinse, pentru a nu distruge coloniile. ;

Victor Pop a declarat că, deşi oamenii n< respectă normele ecologice, ei colectează ii general corect aceşti viermişori, din raţn® comerciale. Ei ştiu că, dacă distrug o colonie data viitoare nu vor mai avea de unde să i- alţii. în plus, Tubifex nu este exportat d«j viu, pentru că altfel nu poate fi folosit. Ast ? oamenii nu adună cantităţi prea mari, pentr» că există riscul ca Tubifex să moară înawl' de a fi vîndut.

Page 11: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

tó in manşa a doua a “sferturilor de finală ale L^ii . ^pionilor europeni se vor disputa partidele. In ter Mila Manchester United (în tu r 0-2) • D inam ó Kiev - R eşl

iljdrid (1-1) • K aiserslautern - B ay ern M ünchen (0-2) • jlympiakos Atena - Ju v e n tu s T orino (1-2) •

. Mîine, în manşa a doua a “sferturilor de finală ale Cupei Cupelor se vor disputa partidele.

M allorca - V arteks C ro a ţia (în tu r 0-0) • V a le re n g a O slo - C h e lsea (0-3) • Lazio - P a n io n io s A te n a (4-0) • M accaoi

Haifa - L o k o m o tív M o sco v a (0-3)

>S í M .v!:Í Á Viíiw 8S$&íáÉÍfe*»Jk«

Remus Cîmpeanu se va íntílni cu Florin Halagian• Pentru jocul dc la Bacău, echipa’a plecat ieri, ora 13,00, cu.

iitocanil, directorul tehnic Dan Anca se vede nevoit să ţină seama jde sfaturile dr. Dorin Andea. Astfel, Truşcă şi VeÎţan acuză joare accidentări, cea mai gravă Cind a liberoului din partida cu jaiia, Liviu Velfan, întindere la muşchii aductori.á schimb, Horaţiu Cioloboc a dat asigurări conducerii tehnice că

pirate capabil sâ evolueze toate cele 90 de minute ale partidei. )pă cum se ştie, el a absentat din meciul cu Steaua după gripa ;ctactată înaintea disputei de la Reşiţa.• în şedinţa Comitetului Director, desfăşurată luni la sediul )Wui,-s-a prezentat un referat cu privire la controlul efectuat iiESlaurantul FC “U” din Parcul sportiv “luIiu-Haţieganu”. în •ta lec tu rării referatului de către expertul contabil Vasile Moş, •soni C.D. au hotărît suspendarea din funcţia şef-restaurant a '.iDom Inoan şi predarea gestiunii prin inventariere.■ Dupa reîntoarcerea de la Bacău, sosirea este programată în orei 02,00, jucătorii vor înnopta la cantonamentul din Parcul

«Itiv luhu Haţieganu”.• ■ÍTT ^ ''rnPeanu> preşedintele Consiliului de Administraţie, a

deplasarea cu echipa pentru întîia oară de la revenirea sa Ia

Codin SAMOILĂ

m a u s r a it is - 2 0

în uvertura etapei cu numărul 20, ieri s-au disputat partidele Petrolul - Universitatea Craioya 4-1 şi F.C. Farul - Rapid 0-0. Ambele partide au fost transmise pe micul ecran.

Azi au loc partidele Steaua - F.C. Argeş (va fi transmisă pe micul ecran de TVR 1 la ora 17), F.C.M. Bacău - “U”, C.S.M. Reşiţa - F.C. Oneşti, Gloria r* F.C. Naţional, Dinamó - Foresta, Oţelul - Olimpia şi Ceahlăul - Astra (dispute cc pot fi urmărite la Radio în emisiunea ‘'Fotbal minut cu minut”), ; 7Q • - 7. _ ‘ ' : 7

Fot Io l -tenis Succes al ARDAF-ului Cluj in Cehia

flJPA^AllplŞ^i:A«BASCHET»^ediţiăiali>P

R EU Ş IT A mU TOATE PUNCTELE DE VEDEREPe parcursul a două zile, Sala Spoiturilor “Horia Demian “din lija fost gazda celei de a IV-a ediţii a Cupei “Alpis” Ia baschet, tasta a fost după părerea specialiştilor şi a organizatorilor cea

reuşită dintre ele. Nu a lipsit spectacolul, spectatorii, premiile arte tentante şi consistente, buna dispoziţie, majoretele şi,

«dent, echipele. Această ediţie cu totul specială a adunat la start i mai puţin de 85 de echipe, un record, avînd în vedere că la («edenta nu au fost decît 57 de echipe. Se pare că de la an la «această “iniţiativă” a celor de la AC&.C Basketball adună foarte Iţi amatori; al căror hobby a devénit de departe sportul cu) igea’la coş, dar şi profesionişti. Sîmbătă au avut loc calificările

maiorilor, în timp ce duminică s-a desfăşurat turneul în sine, «meu la care au participat şi profesioniştii (atît din baschetuî feminin, cît şi masculin), baschetbalişti şi baschetbaliste provenite i la echipe prim divizionare cum ar fi “U” Carbochim, UT iuex şi "U" BT Acsa Cluj. Cel mai aşteptat moment al întrecerii feaconstituit concursul de aruncări de 3 puncte, adjudecat în final

“profesionist” al acestui sport, în persoâna lui Vizi Sándor, are (cavaler sau nu) a bătut-o pe Ildikó Vass. Concursul de slam- taka fost cîştigat de Cristi Marin de la... “U” Carbochim. Aşadar, in surprize, aceste concursuri au revenit celor care s-au născut

7} acest sport în sînge. Rămînînd tot Ia profesionişti (de data tasta pe echipe), la masculin s-au impus “Maniacii Sexuali”, ii» alcătuit din George Trif, Ionel Brustur si Kolos Ciprian, care ii»“mgenunchiat” pe cei de la AC&C Basketball (Moma Cosmin, feinan Cacoveanu şi Cătălin Popovici, ultimul fost cîştigător al cursului de slam-dunk în ediţia trecută). ’ • .4a feminin amatoare, de data aceasta s-a impus “XXL”, echipă tetuită din Anca Rodina, Timea Kraft si Georgiana Feurdean. Vestea le-au învins în finală pe cele de la “Enigma”. Băieţii

tori de la “The Mitteam” şi-au adjudecat concursul masculin, parcursul acestor două zile Sala Sporturilor “Horia Demian” a

inat în tribune peste 7.000 de spectatori, ceea ce înseamnă ceva l(ind în vedere nivelul acestei competiţii. •. Cristian FOCŞANU

R ezultate de c la sa m e n t: locurile 7/8: Ungaria - Cehia tineret 2-1 • locurile 5/6: România 13 (Cătălin Onuţu. Gheorghe Călean, Dorel Horia) - Vyber 2-0 • lo cu rile 3/4: Slovacia II - România A (Florin Purice, Daniel Sâsărman, Daniel Hălaştoan) 2-0 • locu rile 1/2: Cehia - Slovacia I 2-0 • cel mai bun jucător al turneului - Ungerman (Cehia).

Opt echipe - Cehia, România A şi B (lot alcătuit pe scheletul echipei campioane, ARDAF Cluj, antrenor Traian Pop, Vyber Prostejov/Cehia, Slovacia I şi II, naţionala de tineret a Cehiei, Ungaria - şi-au dat întîlnire într-un puternic turneu de triplu. Turneu găzduit de Prostejov, Cehia, într-o sală de sport cu peste o mie de locuri, sală arhiplină pe toată durata turneului şi a meciurilor. Sala de sport din Prostejov este renumită prin suprafaţa de plută, prin faptul că ea este gazda unor puternice turnee de tenis din ATP (Hingis a cîştigat aici în 1996, îft timp ce Ruxandra Dragomir şi-a înscris numele printre

cîştigâtoare în 1998), în fine, această sală va fi gazda C.M. de fotbal - tenis din 2000!

într-o companie extrem de selectă şi... puternică, clujenii s-au comportat bine, ei reuşind clasări care îi menţin printre marii favoriţi mondiali ai momentului.

Pentru ARDAF urmează două etape în C.N,,.20-21 martie la W.P. Arad şi 19, 20 aprilie la

Cluj-Napoca, după care toate gîndurile se vor îndrepta spre final four în Liga Campionilor, Cluj-Napoca, în cursul lunii mai.

ARDAF Cluj s-a prezentat la o înaltă ţinută competitivă graţie echipamentului asigurat de ANCADA.

Demostene SOFRON

IP B P O J IS T O V N A" 9 9

-«Mr

UN PROGRAM EŞALONAT PÎNĂ SPRE FINELE ANULUI

De curînd am lacut o vizită la Centrul de gimnastică din Cluj- Napoca^ (lîngă Liceul “N, Bălcescu”), unde se antrenează şi îşi desăvîrşesc pregătirea sportivii cluburilor C.S.S.' Viitorul şi C.S.M. Din dialogurile purtate cu profesorii-antrenori Ciprian Pop, Gabriela Coman şi Paraschiva Ciupei am desprins atît eforturile depuse pentru buna

Cuvinte încrucişateÎ I M f I S i ■ f

'—3 4 5 . 6 7 8 9

1

s e j

i : . HE: - Ţf

r -r jl!‘l

î

L 1 . J

' • A

lu|

Motto: Alergări şi aruncări, sărituri pentru, victorii, pentru veşnicele glorii

atestate-n patru zări. ORIZONTAL: 1. Szabo a noastră... •

2. ... şi performanţele ei • 3. Ţinute Ia ... tribunal - Cadete inversate! • 4. Greutăţile lui Cuza - Atleţi pe margini! - în haos! • 5. Murdărie morală - Tempo • 6. Taine - Locurile 1 şi 2!* 7. Oaie fară coadă! - Săritor mai mare decît capra ■ 8. Rezultate bune surpriză • 9. A uni - Probă sonoră.

VERTICAL: 1. Campioană continentală • 2. Probă de aruncări - început de elan! •3. Atleţi perseverenţi • 4. Dumitale - Petrecere între amici • 5. încete! - Probă de alergări neclasică • 6. Elan la disc - Primele din România! • 7. Infern - Din nou • 8. Număr scurt - Sportiva pe culoare • 9. Planor miniatural. ~ - \

Dicţionar: OAIIoan POP

pregătire a elevilor de care se ocupă, cît mai ales greutăţile deosebite de ordin material întîmpinate. Motiv pentru care încep relatarea vizitei cu “capitolul” greutăţi. Nu se înghesuie sponsorii ca să sprijine gimnastica şi cei care practică, această disciplină tare ar avea' nevoie măcar de o masă pe zi fiindcă eforturile la antrenamente sînt deosebite. . Antrenamentele s-au desfăşurat cît a fost iama de mare şi grea într-o sală rece (funcţionează doar trei amărîte de calorifere şi, în plus, sistemul' central de încălzire este defect) şi tare ar fi nevoie de cîteva saltele în plus.

Am început cu greutăţile pentru a evidenţia că în ciuda lor marile talente se afirmă. Oana Dan (CSS Viitorul), bunăoară, se află în pregătire la Deva în cadml Centrului olimpic de junioare. Această gimnastă, realmente de excepţie, a cucerit anul trecut, cu prilejul Naţionalelor de junioare II, medalia de aur la sol şi locul 6 la individual compus. în viitorul apropiat (2-4 aprilie, la Oneşti) se aşteaptă din partea Oanei Dan o comportare pe măsura valorii sale cu prilejul Naţionalelor rezervate cluburilor sportive şcolare (la fete).

Cîteva din obiectivele de viitor ale gimnasticii juvenile clujene cu prilejul concursurilor din

primăvara lui 1999: Clujul să se califice între primele 15 echipe în proba “Micul gimnast” (categ. a IV-a, copii de 8-10 ani), mai ales că este prima participare clujeană, ca, de altfel, tot prima şi la categ. a IlI-a fete (cu obiectivul calificării între primele, 32). Se aşteaptă, cu încredere, o comportare bună din partea gimnaştilor Antoniu Egri, Alin Vlaic, Rares Racolţa şi Ciprian Veres (ía diferitele categorii de vîrstă). în momentul de faţă cei patru gimnaşti clujeni se antrenează în oraşul de pe Bega, în cadrul lotului de juniori.

Cîteva notaţii despre programul competiţional al participărilor clujene: laTimişoara, între 28-30 mai, Naţionalele juniorilor; laConstanţa, între 2-4 iunie, Naţionalele pe echipe dejunioare; la Bistriţa, între 25-27 iunie, Naţionalele rezervate copiilor; tot între 25-27 iunie, dar la Focşani, vor., avea loc Naţionalele fetiţelor; marile concursuri ale toamnei la Ploieşti: 29-31 octombrie, Naţionalele junioarelor, iar între 5-7 noiembrie cele ale juniorilor (la această din urmă întrecere, gimnasta clujeni de la C.S.M. speră să fie prezenţi cu doi sportivi). Punem punct cu urarea de succese în munca de pregătire şi în concursuri.

Comelius SERGHIE

M e m e n t o17 martie

• Cu 82 de ani în urmă, în 19!7, în această zi, s-a născut Paneth Farkas, fostul jucător de tenis de masă din Cluj, component al selecţionatei României, care a cucerit titlul de vicecampion mondial în 1936 la cea de a 10-a ediţie, jubiliară a Campionatelor Mondiale de la Praga. El a devenit pe urmă un renumit antrenor, căruia i s-a decernat titlul de “antrenor emerit” In urma excelentelor rezultate obţinute de elevii săi şi respectiv de elevele sale la diferitele ediţii ale C.M., C.E., C.C.E., Jocuri Balcanice, Campionate Naţionale. în prezent, el deţine funcţia.de consilier tehnic al secţiei de tenis de masă la C.S.M. îi urăm multă sănătate şi putere de muncă!

• în anul 1852, la marele turneu internaţional de şah, Memorialul "Maróczy Géza” de la Budapesta, şahistul român Octav Troian Cscu a obţinut o preţioasă victorie în faţa marelui maestru Benkö Pál, din Ungaria, iar maestrul Szily, din echipa ţării gazdă, a reuşit să învingă în partida susţinută cu marele sovietic, Mihail Botvinnik, deţinătorul titlului de campion mondial.

LÁSZLÓ Fr.

Veşti bune din tabăra

popicăteselor de la

C O N S TR U C TO R U L Gherla

Din cauza pregătirii centralizate a loturilor naţionale, întrecerea celor mai bune echipe de popice din ţara noastră a fost întreruptă. Maj este de disputat o etapă în Liga Naţională, dar în competiţia feminină se cunosc deja formaţiile care vor participa la turneul final. Cîştigînd ultima întîlnire disputată pe arena proprie, popicăresele de Ia CONSTRUCTORUL Gherla şi-au sporit şansele de a accede în turneul final. Fetele de pe Someş mai au un joc la Braşov împotriva gazdelor de la Rapid, dar indiferent de rezultatul final al întîlnirii de la poalele Tîmpei, popicăresele antrenate de Iosif Nagy şi Elisabeta Racz sînt calificate pentru faza superioară a competiţiei.

Şi junioarele se pregătesc pentru tumeul final. Ele îşi vor disputa titlul Ia sfirşitul lunii martie pe arena Electromureş din Tg. Mureş, unde se vor întrece cele mai bune echipe juvenile din ţară. Printre competitoare va fi prezentă şi tînăra, dar talentata formaţie de junioare a clubului gherlean. între cele mai eficace sportive se află surorile Mirabela şi Romina Mureşan (13 ani!), marile speranţe ale echipei de popice CONSTRUCTORUL Gherla.

SZEKELY Csaba

Page 12: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

1997 - Preşedintele Bancorex, Florin Ionescu, a numit noii membri ai Comitetului de Direcţie al Băncii.

D eş i n u m ăru l c o m e rc ia n ţ i lo r în m a tr ic u la ţ i Tn u ltim ii 10 an i e destu l de rid ica t,

IFirisssSs cia activitate piofitabili se pot număra pe degeteRepartiţia, pe judeţe, a firm elor active d.p.v. juridic, înmatriculate în perioada

decembrie 1990 - ianuarie 1999’ '■••••••Judeţul Firme active Total . ' Firme aflate Radieri

d.p.v. juridicg ■ ■ "j

înmatriculări' fuziune, lichidare ■

M. Bucureşti 145.217 149.445 ' 970 3.258Constanţa 30.983 32.053 s 245 ' 825Cluj 30.295 31 .1 3 4.. - 111 . ■ 728Timiş 23.285 24.190 198 707Braşov 23.028 23.668 194 . ■ , . 446Prahova ■ 22.820 24.219 - " .""395 ' ; 1.004Bihor . . 21.849 22.871 '3 1 0 712laşi 20.548 21.113 157 408 *Dolj: 20.159 20.894 181 .ív 554Maramureş 20.090 20.653 57 506Suceava 20.088 *20.618 4 526 î

Numărul total de comercianţi înmatriculaţi, la nivel naţional, în intervalul decembrie 1990 - ianuarie 1999, se ridică la 740.945. Dintre aceştia, 6.336 de firme se află în proces de fuziune, lichidare sau.dizolvare, iar 19.654 au fost radiate, astfel îneît numărul comercianţilor activi din punct de vedere juridic este de 714.955.

Studierea graficului alăturat relevă faptul că, începînd cu anul 1995, numărul înmatriculărilor a scăzut brusc, la valori de mai bine de două ori mai mici decît cele înregistrate în anii precedenţi. Explicaţia dată de specialişti e aceea că, existenţa unui “vid" de firme în primii ani după 1989 a determinat o adevărată explozie de înmatriculări, după aceea numărul acestora scăzînd pe măsură ce piaţa s-a saturat.

Din totalul înmatriculărilor de comercianţi efectuate în perioada decembrie 1990 - ianuarie 1999 (740.945), ponderea cea mai mare o au societăţile cu răspundere limitată (SRL) - 583.639 la număr, urmate de persoanele fizice care desfăşoară o activitate pe cont propriu - 94.480, societăţile în nume colectiv (SNC) - 32.135, societăţile pe acţiuni (SA) - 23.156, organizaţii cooperatiste - 4.831, societăţi în comandită simplă (SCS) - 1.498, regii autonome (FIA) - 1.202 şi societăţi în comandită pe acţiuni (SCA) - 4.

(Sursa datelor: "Sinteza Statistică" - Nr.86, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a municipiului Bucureşti, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului).

Alin TUDOR

Tabelul alăturat prezintă judcţclc cu cel mai mare număr dc societăţi comerciale active din punct dc vedere juridic, înmatriculate în perioada decembrie 1990 - ianuarie 1999. Dintr-un total de

. 714:955 de firme, în doar zece judeţe (la carc se adaugă şi municipiul Bucureşti) numărul celor active depăşeşte 20.000, şi numai în trei c mai marc dc 30.000. Municipiul Bucureşti se plasează pc primul Ioc, cele 145.217 firme dc aici reprezentînd circa 20,3 la sută din totalul înregistrat la nivel naţional.

Remarcăm şi siluarca judeţului Cluj, în acest clasament, pc locul trei, cu un număr total de 31.134 dc firme înmatriculate în perioada luată în calcul; dintre acestea, 111 se află intr-un proces dc fuziune, lichidare sau dizolvare, iar 728 au fost radiate. Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Cluj, dl Mircea Costin,.consideră câ, pentru o apreciere mai bună a situaţiei, datele redate mai sus trebuiesc corelate şi cu rezultatele financiare ale acestor firme. Astfel, din cele circa 30.000 de societăţi active din judeţul Cluj, doar jumătate (15.048) au depus bilanţul aferent semestrului I al anului 1998. Totodată, dintre acestea, aproximativ o treime (5.801) au înregistrat pierderi pc primele şase luni ale anului trecut, iar din celelalte multe au mers pc profit zero. Rezultă că, mai puţin de 30 la sută din firmele considerate active din punct

îc «ţi i .^^»rssi«v-.iasK-Si53!3MEî de vedere juridic obţin profit. De fapt, aceasta e situaţia reală!

E v o lu ţia în m a tr ic u lă r ilo r d e co m e rc ia n ţi în p e rio ad a d ec . 1990 - lan . 1999

Nr. com ercian ţi137.456 137.445

Foresta ’ 9 9 • o sărbătoare pentru silvicultorii din toată ţaraIeri şi-a deschis porţile Tn Complexul Expo

Transilvania cea de-a treia manifestare expoziţională a anului, Tîrgul Internaţional de silvicultură şi industria lemnului Foresta ’99. Tîrgul, ajuns la a doua ediţie, se va desfăşura în perioada 16 -19 martie. Alături de ExpoTransilvania, la buna organizare a acestei manifestări şi-au adus aportul: Asociaţia Forestierilor din România (ASFOR), Romsiiva şi Facultatea de Silvicultură Braşov. La deschiderea de ieri, alături de reprezentanţi ai oficialităţilor locale, au fost prezenţi Rorfflcă Tomescu, ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Ion Sbera, preşedinte ASFOR, Dorin Ciuca, directorul general al Romsiiva şi cei 25 de directori ai direcţiilor silvice locale. în discursurile prilejuite de, deschiderea tîrgului s-a atras atenţia asupra necesităţii asigurării continuităţii pădurilor, dar şi a resurselor necesare industriei lemnului, însă printr-o exploatare raţională şi prin promovarea tehnologiilor performante care să elimine risipa.

Revenind la Foresta, trebuie menţionat că anul acesta cei 61 de expozanţi îşi expun produsele pe o suprafaţă totală de 780 mp, inferioară celei de la prima ediţie. Caracterul internaţional al tîrgului este asigurat de prezenţa unor participanţi direcţi din Ungaria. Alături de aceştia, singurii expozanţi direcţi provin din România, în timp ce alte ţări (Austria, Olanda, Polonia, Germania, Italia, Spania, Belgia) participă prin reprezentanţe şi distribuitori

. unici. Tîrgul Foresta are ca tematică: silvicultura, exploatarea şi transporturile forestiere, echipamente, maşini şi utilaje de prelucrarea lemnului, întreţinerea lemnului şi articole din lemn. Pe parcursul-manifestării organizatorii propun tuturor celor interesaţi un amplu program de conferinţe şi simpozioane' cu tematică de specialitate. Trebuie spus că acest tîrg se adresează cu prioritate specialiştilor din domeniul silvic şi, doar în plan secund, publicului larg.

Cristian BERINDEAN

Corpul de control al prinţului ministru verifică privatizarea Electrosigmei

în mod nornial, astăzi ar trebui să expire tcnncnul acordat finnéi Monctko Invest SRL din Cluj pentru achitarea pachetului de acţiuni deţinut de FPS la Electrosigma. Dar, ca urmare a unei cereri făcută de Monetko, FPS Cluj a aprobat, în conformitate cu prevederile în vigoare, prelungirea termenului de plată pînă Ia 9 aprilie. Trebuie spus că, din cauză că plata acţiunilor nu s-a făcut în termen dc 90 de zile dc la semnarea contractului, din data de 2 martie Monetko este penalizată zilnic cu 0,3 la sută din valoarea întregului pachet dc acţiuni. ^

Reamintim câ în iu na noiembrie 1998 Monetko cîştigat licitaţia organizată de FPS Cluj pentru privatizarea Electrosigmei. în urma acesteia, Monctko trebuie să plătească pentru pachetul adjudecat, care reprezintă 78,7 la sulă din capitalul social, 9,624 miliarde de Ici (45.000 Ici/acţiune).

După privatizare au început să apară o serie de semne de întrebare cu privire la modul în care s-a desfăşurat licitaţia. Gal Joszef, reprezentatul firmei Gara Instruments din Austria, care na a fost acceptată la licitaţie pentru că nu avea toate actele necesare, declara la vremea respectivă ci „privatizarea Electrosigmei a decurs cel puţin, curios". De asemenea, Elena Szasz, lidera sindicatului din societate, a susţinut că în spatele acestei privatizări se află firma Polus Transilvania şi, nemulţumită de modul în carc a decurs licitaţia, a sesizat o scrie de instituţii ale statului printre care Corpul de control al primului ministru şi Poliţia. Ca rezultat al acestor demersuri, ieri, o echipă a corpului dc control a primului ministru, însoţită dc Elena Szász 7 a fost prezentă la sediul FPS Cluj ] i Aceştia au verificat toate actele şi modul în care a decurs privatizarea Electrosigmei Concluziile la care vor ajunge urmează să fie aduse Ia cunoştinţa părţilor implicate după analizarea datelor.

C. BERINDEAN

Agrotransport Turda a fost privatizată după opt tentative

Ieri a avut loc licitaţia cri'strigare pentru privatizarea Agrotransport Turda. Cele 92,85 procente deţinute de FPS Ia respectiva societate au mai fost scoase la vînzare prin aceeaşi metodă dg încă opt ori, de fiecare dată FPS-ul neprimind nici o ofertă. Pentru că societatea era cuprinsă în programul Asal, în cazul în care tentativa de ieri s-ar fi soldat tot cu un eşec, ea ar fi fost şi ultima, Sorin Naş anunţînd că va fi iniţiată procedura de lichidare a acesteia. Probabil impulsionaţi şi de acest lucru, ieri la licitaţie s-au prezentat doi ofertanţi persoane fizice: Posmoşan Mihail şi Mărginean Vasile, directorul societăţii. Pentru că nici unul dintre aceştia nu a fost de acord cu preţul de pornire de 30.000 Iei/acţiune solicitat de FPS, s-a recurs la aşa numita .licitaţie olandeză", preţul redueîndu-se pînă la 10.200 lei/acţiune, preţ acceptat de Mărginean Vasile care şi-a adjudecat licitaţia. El va trebui să plătească FPS-ului pentru acţunile cumpărate 937 milioane de lei.

Directorul Agrotransport Turda a declarat că parcuf auto este învechit şi în mare parte distrus. Totuşi societatea a obţinut în 1997 un profit net de 88 milioane de lei. Capitalul social al acesteia se ridică la 2,4 miliarde de lei.

Luni şi marţi au mai fost scoase la privatizare societăţile Comat, Cerealcom şi Somtrans Dej, pentru acestea neprimindu-se nici o ofertă.

C. BERINDEAN

A p lica rea în to cm ai a le g is la ţie i de m ediu ar d iic e la în ch id erea m ariio r soc ie tă ţi

urmare din pagina îR. Tomescu spune că aceste lucruri ar putea fi rezolvate prin promovarea şi exploatarea raţională a acestui „capital natural" de 15 miliarde mc de lemn pe picior prin retehnologizarea industriei de profil astfel îneît să fie eliminată risipa.

în opinia ministrului, o altă problemă gravă o constituie lipsa unei politici coerente şi indecizia politică care a dus la apariţia unei presiuni asupra pădurilor, presiune generată de tensiunile dintre Romsiiva, actualul administrator al fondului forestier, şi foştii proprietari, care urmează să reintre în posesia pădurilor. Ministrul a precizat câ suprafaţa, maximă care va face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate va rezulta în urma negocierilor dintre partidele aflate la guvernare, ministerul pe care îl reprezintă neavînd acces la aceste negocieri. Domnia sa a ţinut să sublinieze că în cazul restituirilor se vor menţine structuri de control care să vegheze asupra modului de respectare a regimului silvic în pădurile particularilor. / - .

R. Tomescu a spus că România este departe de ţările dezvoltate ale Europei din punctul de vedere al respectării normelor dc mediu, dar a precizat că în nici una din ţările pe care dorim să le ajungem din urmă ca dezvoltare nu sînt respectate toate directivele în materie de mediu. Totuşi pentru a face o comparaţie, el a spus că România •trebuie să facă eforturi mari pentru armonizarea legislaţiei şi pentru crearea unor structurile necesare urmăririi respectării acesteia, eforturi pe . care experţi din Comisia europeană le-au estimat la 70 miliarde de dolari. în prezent o parte importantă din fondurile pe care Ministerul Mediului le are la dispoziţie au ca sursă împrumuturile externe. R. Tomescu crede că armonizarea legislaţiei dc mediu trebuie să constituie o prioritate, avînd în vedere că reprezintă o condiţie pentru intrarea în Uniunea Europeană. , . . .

El a spus că principalele surse de poluare din România sînt exploatările de zăcăminte minerale, industria chimică şi producătorii de ciment.

Ministrul Mediului a precizat că nici unul din marii agenţi economici nu au în prezent autorizape de mediu. Aceştia funcţionează în baza unui program de conformare pe termen lung, prin care ei sînt obligaţi să treacă treptat la folosirea dc tehnologii nepoluante. în cazul în carc arc loc privatizarea unor societăţi obligaţiile respective sînt preluate de noii propictari. „Dacă ar fi aplicăm legea întocmai ar însemna să amplificăm problemele sociale, ar trebui să ajungem l> închiderea unor întreprinderi. De aceea, mergem pe varianta programelor dc conformare atîta timp cît viaţa nu este pusă în pericol" - a 'declarat R- Tomescu.

în final, domnul ministru a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă defrişările. El a spus că unul din scopurile Romsiiva este „conştientizarea populaţiei că fără păduri nu s» poate". Anul acesta Regia Naţională a Pădurilor intenţionează reîmpădurirea a 22.000 ha şi 1-0® ha de teren degradat şi ca noutate ea livrea» puieţi pentru toţi solicitanţii.

Page 13: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

* »> > ' . * l î í.- ^} ? i? ; •'• • - , . •» c.í"«í!;4 ;j :l;S&XJtöS* *$&&' •

3URSA DE VALORI BUCUREŞTI -

1 6 m a r t i e * 1 9 9 0

Spitalizare <nr»il tei) .** 4.495.bET rol -*= 395.14- punctea* “ 395.23 puncte0ET-c ROL- — 525.34 puncte451 ., :.;• . 'Variaţie = +1.61 puncte (-0.41%)„ -Mln = 391.13 puncteVariaţi© = +154 puncte (+0.25%)

Spitalizare (USD) •“ 328.519.533bET USD ">.212.01 puncte Variaţies?Max — 1040 56 puncte T-C USD — 314 12 puncte , -.63 puncte (-2.14%)52Min — 281.24 puncte Variaţie “ -7.23 puncte <-2.25)

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl to Piaţa extrabursleră RASDAÜ imita ie to INTERDEALER CAPITAL INVEST SA. str. 'constanţa nr. 7,leL 433212.

i ^ ' M M Ü T I J A L E15 m a r t ie 1 9 9 9

iţţive Classic

idive Dinamic11.579 leii

ÎŞive Junior29.346 lei |

iptohia 'v-: ” O-"'”'1.173 lei |

Ajjha 1Ö4.ÖÖÖ lei |

mutual ARDAF179.000 lei)

î tfit Fond 35.000 lei |

___7.73Ó lei I-ÎSÎHlPentru Comerţ Exterior

76.950 lei |

Fortuna ClassicW .w._. ............... - „350.000 lei |

Fondul National de Acumulare ...... 10.850 lei |

Fondul Naţional de Investiţii______276.700 lei I

FMOA * ," 1 26.776 lei|Fondul de Investiţii şi Dezvoltare

Retcori1.087.120 lei

Fondul Monetar Stabilo3.156 lei |

130.514 leii

40.850 lei I “ Valoare .înregistrată in 12.03.1999.

C u rs u ri p e p ia ţa v a lu ta ră fy a n u n tâ te d e B N R 'x în d a ta d e ’ l 6 .0 3 .1 9 9 9

D E N U M IR E A V A L U T E I S im b o l V a r ia ţ ie l a ţ ă d e . z ta a p r e c e d e n tă {% ) CURSUL ÎN L Ü

DOLAR AUSTRALIA A ID 1.57* 8804/10

DOLAR CANADA CAD 2 >14 71 9184/10

FRANC ELVEŢIA , . Q IF 2 J D 2 * ' 9544/10

COROANA DANEMARCA I)KK 1.8971 2053/10

URA STERLINA GBF 2 A l 71 22753/10

YEN JAPOMA . JFV 2A171 U8/vJ

COROANE NORVEGIA NOK 1.427! 1781/x i

COROANE SUEDIA SEK J.0771 l702/» ‘

DOLARSUA USD 2/»71 b i l l i ó

DST DST 2-HI7I 19218/10

LT RO E IH 1.92* 15264/»

CVirsurik: ţă r ilo r parlicşanlc la EIW 1 : . ' \

S IM 1N G A IS T R IA .ATS 1.9371 1109/10

LRANC BELGIA BFE 1JW7T 378/XI

MARCA CERM ii NA DFM 1.9271 7804/10

PESETAS SPANIA LSP 1.9271 91,74

MARCA FINLANDEZA FIM 1.9171 2567/10

LRANC FRANŢA FRL 1.9371 2327/W

URA IRLANDA v IEP ~1.927l ~ 19381/10

LIRA ITALIA U T 1.9471 7,88

GULDEN OLANDA N IG . 1.9371 6927/10

ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 1.9371 76,14

I e AUR (preţ în Ici) 1.0371 129460/10

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i

c u a c t i v i t a t e î n j u d e ţ u l C lu j ,

l a d e p o z i t e l e î n l e i

■ D e r s o a n c f i z i c e - %

Cursuri de schimb valutar Cluj-Napoca 16.03.1999

- l e i -

Casa de schimb valutar

USD DEM

C V C VMACROGROU P 14.050 14.500 7.900 8.200

PLATINUM 13.990 14.500 7.810 8.150CAMBIO 14.050 14.500 7.900 8.200

• PRIMA 13.900 14.600 7.800 8.250

B a n c a la v e d e r e 1 l u n â 3 l u n i 6 i u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B C R * 1 0 5 0 5 1 5 2 5 3 5 4B A N C O R E X 1 0 5 5 5 7 5 8 5 9 6 0

B R D * 1 0 5 0 5 2 5 3 5 4 5 51 0 - 5 3 5 4 5 7 6 1

B A * 1 0 5 5 5 7 5 8 5 9 6 0B a n c P o s t 1 0 5 6 SS 5 5 5 6 6 0io n Ţ i r i a c * , 1 0 5 3 5 7 5 8 5 9 6 0

B A N K C O O P * 1 0 5 7 5 8 5 9 6 1 6 2B u c u r e ş t i 8 5 1 5 5 - "•

T r a n s i l v a n ia 1 0 5 3 5 5 5 3 5 0 4 8R o m â n e a s c ă 1 0 5 6 5 7 5 8 5 9 5 9

C E C 1 0 5 0 51 5 2 - 5 0

A lb in a (d. r«v4ru(btl»)<d. « .*)1 0 4 8 5 0 5 2 5 4 5 6

6 0 6 0 5 0 5 0 • 5 0 •:A L I A N Ţ A 1 2 5 8 6 0 6 1 . 6 2 6 3

B J .R , 11 5 4 ’ s e 5 8 5 9 6 0N A P O C A

(d<*>. I'ucfti*n( A| 1 4 6 0 6 1 - * '5 5 5 7 5 1 * 5 0

L O IA L C O O P 1 0 5 6 5 0 ' *S F I N X C O O P 1 0 5 6 5 8 - - * *

. - p e r s o a n e j u r i d i c e - %

jijiiiiŞ:-: B a nca xS Ş iS 'i: l a v e d e r e 1 l u n ă . 3 l u n i 6 l u n i 9 i u n i 1 2 l u n i .B C R * 1 0 SO 51 5 2 5 3 5 4

B A N C O R E X - 1 0 .•••• SS 5 7 5 8 5 9 6 0B R D * 1 0 5 0 S2 5 3 5 4 5 5

B A * 1 0 6 5 5 7 5 8 5 9 6 0B a n c P o s t * 1 0 4 0 4 2 4 3 4 4 4 5Io n Ţ i r ia c * I t t 5 3 5 7 ■ ■ 5 8 ' 5 9 6 0

B A N K C O O P * 1 t t 5 7 5 8 SO 61 6 2B u c u r e ş t i 8 SO • -.5 2 . . ; ■+>. ••••;.

T r a n s i l v a n ia 1 0 5 0 5 2 5 0 4 7 4 5R o m â n e a s c ă 1 0 5 3 5 4 5 5 5 6 5 6

C E C 12 - . - - - 3 51 0 m a » 5 0 5 2 5 4 5 6

M U * î - 6 0 6 0 5 0 , .5 0 5 0B J .R . 1 0 5 0 51 5 2 53 5 4

N A P O C AMoto ftuctwOTlt) 1 4 5 5 5 7 .;. s i V 5 0L O IA L C O O P 1 0 5 6 5 0 - - *S F IN X C O O P 1 0 5 6 5 8 . - ■ *

* d o b î n d a s e c a p i t a l i z e a z ă "

Notă: Cursuri afişate la ora 16°°. La aceeaşi casă dc schimb valutar, cursurile pot varia dc la un punct dc lucru Ia altul.

cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 16.03.1999S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIETRANZÂCŢI T7cx uMTOTAL VÁLöAfeETOTALA PREŢ MEDIU TNCkCEfTE-'PRECEDENTĂPREŢ MAX M PREŢ MlNN INCHDERECRNO OFAN DE MAR - CJ 667 3 122006 341784800 2800 3000 . • ';' 2000 y ?aoo .• 2800 .TE HP TEHNOFRIO - CJ 16.03 8 P4364 65223400 3499 3000 3i>00 3100 3fjOO •At.OFr Al PA DF J - CJ -0.68 ‘6 • :E201/xk 17)0116000 ■ '34762 >:./ 3S>000 >6000 . " 2IIOO0COFE CONSTRUC1II FEROVIARE - Cl -16.07 3 5.674 í>ö 740000 100O0 12000 10000 100OO IOOOOITtMC TRAMAR Cl UJ ?î>.00 2 24?<i ;3f137i*0(X) M?ODO ; ' 16000 . »lixxxj 16CXXJSTLU STICLALUCS1L - CJ . 2.33 3 «>07 2197Z300 3991 3900 4000 . 3900 3900RNA fRIS CLUJ NAPOCA CJ\ .4.00 • 15 ■ : 232ÍK1 • 18167700 780 750 820 , 700 ; ; /UiNAPP NAPOLACT - CJ 3.07 11 4611 7168200 1565 1600 1600 1500 11)00SOBA SOMFS BALAŞTFRF - CJ 7.41 1 ÍÍ161 ; 4481370 870 - 810 870 870 ; . ■ 870INPR INSTITUT PROIECT - Cl ■ -2.4 1 4 2069 3416700 1669 1700 1700 1600 1000SALP SAJ.PREST CJ ' 11.63 • ? -1410960 • 480 • :-í.;óó430 ,'TvOoo '• . 400 - 460ARCU ARTA CULINARA- CJ 0 00 1 3053 1221200 400 400 400 . 400 400CACU COMAT ClUJ CJ 364 1 107 : Í10441Q0 ; V. 6300 6600 6300 5300 ‘ 6300SA NE SANE X - CJ 1.3? 3 1226 944020 770 760 . 770 770 770NATO NAPOCA- CJ 6 07 ,1 , ' 033; :"y • ::ftio4oo;; ':/6« 800 800" 1KX1SAMU SAMUS MX DEJ - CJ 0.00 2 124 Í ‘608810 410 410 410 410 410NAFA NAPOFARM FARMACEUTICA -CJ ffOJJO • ; 2 -. 4/7 ■ 463150 960 Ş::s£.9t>n. :;;:;.:-;'950. - 9i>0 v. ' f*«ocrru CIMENTUL-CJ 6.38 1 39 390000 IOOOO 9400 10000 IOOOO 10000ACCH AGROCCMStJlN CJ :-SŞ:0.00 ■■ . 1 200 : 300000 ;: 1800 1800 ;:1V..1800 1800 - •: 1800STRD STICLATURDA- CJ 6.60 1 198 336600 1700 1800 1700 1700 . 1700A3GM AGROMCGMERIA Ci 0.00 : : . 11 rtrs îi, 317620 ’ 2/0 270 270 2/0 Vi;', i .;!;:270 ' .. FIAD FLACARA - CJ -9.09 1 39 195000 5000 5500 5000 tiOOO 5000ţ JCPI ICPiAF - CJ 4 8 :'V-:1' 41 176300 4300 4100 4300 4300 :ji>;:4300ARDA ARDEALUL - CJ 0 00 1 79 102700 1300 1300 1300 1300 1300SPUT ' spur-cj - 0.00 1 39 10140Ű 2600 \ 2600 2600 ". O 2tX)0 > . ■' 2600EECC F.LECT rog( >n:sî ruct a ELCOCLUJ - 6.90 1 260 80600 310 290 310 . 310 310TRAN TRANŞARF S - CJ 100.00 V y :‘40 .. 40000 inoo 500 . MOOO 1OO0 1000

T O P 1 OSIMBOL SOCIETATE COMFRCIALA VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIVOLUMTOTAL.

VALOARETOTALA PREŢ MEDIU INCHDERE

PRECEDENTA PREŢ MAXM PREŢ M INM PRETIn c h d e r e

TITA TITAN - SU 10 3 10 612764 4189963211 6838 8200 6842 - 6200 €275

FRAB FRAGA-BU 2 99 - 2 129905 168748700C 12990 10000 13000 6500 13000

PREB PREBET-AB -0.9 17 858568 1106083090 1288 ( ; / 1300 • 1300 960 1150

CMVX COMVEX-CT 0.0 21 49018 514549700 10497 10500 10500 - 10000 10500

VCDE VINALCO O tDEVA-HD . 0 0 41 1224674 489869600 400 400 • .' 400 400 400

MARG MARGCOM - BH 00 7 601514 420908400 700 700 700 600 700

MARN MARMOStM-HD -01 13 280089 3/7675900 1348 1350 1350 ,1300 ‘ 1350

REAL REAL-AR 47.1 3 3160 316000000 100000 68000 100000 100000 100000

LB E LBR ISvAB 130 8 6 ; 33785 272925000 8078 3500 9000 4000 9000

SC M S C IM -C T 0.0 7 18040 • 270465000 14993 15000 15000 14955 14955

NR. societăţi tranzacţionateNR. TOTAL ACŢIUNI................—VALOARE TOTALA TRANZACŢII ....

7.325342 ................ 13.642.764.669 LEI

INDICE RASDAQ ....... .VARIAŢIA ZILEI. ..........VARIAŢIA PROCENTUALA ..

...........790.47 PUNCTE -5.34.03 PUNCTE ................ -0.67%

Page 14: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

Premierul norvegian, Kjell Magne Bondevik, a procedat luni la prima remaniere a Guvernului său de coaliţie de centru de

cînd a sosit la putere în urmă cu 17 luni,, numind pentru prima oară o femeie în funcţia de ministru al Apărării

; 1 \1 1 S s I M S Î 1 . S i l . -

L il i M l H A C E A :

c a m o d a c u d c c e e a c c a m a c u m .

- Ai preluat trupa de manechine de la CCS şi ţi-ai înfiinţat propria agenţie... .

- în timp, activitatea în domeniul modeling- ului a luat amploare. Şi era necesar ca trupa de la CCS să fie firmă, să fie agenţie, să-fie independentă. Dar, în continuare, noi reprezentăm Casa de Cultură a Studenţilor ori de cîte ori este nevoie.

- E greu să pregăteşti un spectacol?- Pentru mine nu pot sâ spun că e greu deoarece

îmi place foarte mult acest lucru. Şi faptul că fac cu plăcere înseamnă foarte mult. Este, totuşi, obositor. De exemplu, Ia ultimul spectacol (“Napoca Fashion”, din iama anului trecut) am lucrat cu 47 de persoane, fete şi băieţi. E destul de greu să îi faci pe toţi să te asculte, să îi coordonezi şi să reuşeşti să obţii tot ce vrei de Ia ei. Fizic mă solicită cel mai mult chiar prima parte, atunci cînd fac - evident, împreună cu fetele - regia spectacolului. Trebuie să stabilim totul, începînd de la ideea de spectacol pentru fiecare firmă în parte, pentru ceea ce vrea clientul, şi pînă Ia fiecare pas în parte, la fiecare pirtletă.

' Dupâ care, cînd ştie fiecare ce are de făcut, repetiţiile merg destul de uşor. Iar psihic, cel mai mult mă solicită spectacolul. Fetele ştiu că de~fiecare dată, la fiecare spectacol, am nişte emoţii imense.

- Regiile diferă de la un spectacol Ia altul. Cum îţi vin ideile?

- De la colecţia pe care trebuie să o prezentăm. Cînd văd o colecţie şi ascult muzica, imediat încep să mi se contureze cîteva idei.

- Tu alegi muzica pentru spectacol?- Uneori da, alteori nu. în ultima vreme, însă,

am încercat să-i conving pe clienţi să vină ei şi cu muzica, pentru că ei sînt cei care.au creat o anumită colecţie, iar muzica trebuie să fie în concordanţă cu felul în care ei doresc să fie văzută colecţia respectivă de către cei care vin la prezentare. Evident, eu pot să o mai adaptez, să vin cu idei noi.

- în majoritatea cazurilor, ai fost mulţumită .de cum au ieşit spectacolele pe care le-aiorganizat? ■*

- Aproape întotdeauna! Bineînţeles că, după ' fiecare spectacol, am cîte ceva de spus. Le criticpe fete şi e normal să fie-aşa. Evident că, după fiecare spectacol, îmi spun că următorul va ieşi mai bine, şi asta chiar dacă a idşit foarte bine. E dorinţa mea de a face ceva mai bun, mai deosebit.

- Dar care e părerea clienţilor?- Şi ei, în cele mai multe cazuri, au fost

mulţumiţi. în primul rînd ei sînt foarte mulţumiţi de fete, de felul cum arată, eu fiind destul de exigentă în alegerea fetelor din trupa de manechine. Astfel, cînd văd fetele, cînd văd modul nostru dc lucru îşi dau seama că au de-a face cu o agenţie profesionistă. Noi nu ne jucăm de-a.manechinele. Deja se lucrează aproape la nivel occidental.

- Cît de bănoasă e activitatea aceasta în România?

- A început să fie bănoasă. A început să devină rentabilă şi fetele au început, cît de cît, să se mai poată întreţine din banii pe care îi cîştigă din prezentări, din reclame. Dar asta s-a produs în timp, fiindcă se ştie că Ia noi această meserie nu e apreciată aşa cum ar trebui. Dar, în ultima perioadă, am început să avem job-uri serioase, reclame serioase, spectacole mari, adevărate. La noi nu este lună fară să avem de lucru.

- Sînt în Cluj foarte multe alte agenţii de manechine. Ce părere ai despré ele?

- Nu aş vrea să spun nimic despre alţii. Cred că publicul e.singurul în măsură să spună cine e

.cel mai bun. Dar faptul că noi sîntem invitaţi la foarte multe spectacole şi în alte oraşe dovedeşte ceva. ■

- Există între agenţiile de manechine din Cluj o concurenţă reală?

- Eu nu am simţit că aş avea concurenţi. Poate la un nivel mai jos, unde toate sînt la acelaşi nivel, poate ei între ei. Nu vreau să mă laud, dar

am impresia că ne-am detaşat de restul.- Există în Cluj creatori pe măsura

pretenţiilor manechinelor pe care Ie are la agenţia ta?

- Creatori ar fi. Sînt studenţii de la Design, care sînt foarte buni. Dar nu există, în Cluj, o casă de modă adevărată, care să poată face spectacole de modă cu ţinute pretenţioase, care să pună în valoare şi fetele şi casa respectivă. în

•Cluj nu este o casă de modă adevărată şi cred că, în următorii cinci ani, nici nu va fi.

- Prezinţi la un spectacol nişte ţinute deosebite. Cîţi dintre cei care sînt în sală îşi permit să cumpere măcar una?

- Poate că asta e mai mult o întrebare pentru producători, dar eu pot să-ţi spun din ce aud. Şi anume că, aceia care vin la spectacolele de modă sînt interesaţi de modă, sînt pasionaţi de modă, îi interesează să vadă_ ceva nou. Şi într-adevăr ajung să şi cumpere. în nici un caz o persoană pe care nu o interesează asemenea lucruri nu va veni la o prezentare de modă. Există în ultima perioadă tot mai mulţi care dau bani pe ceva frumos, de calitate. Fiecare dintre noi face o mică economie cînd e să luăm ceva de calitate, deosebit. E drept că în străinătate, după o paradă, aproape toată colecţia care s-a prezentat se vinde. Aici lumea merge mai mult să vadă care e moda, ce se mai poartă, ce a mai făcut firma cutare. Nu sînt foarte mulţi cei care şi cumpără, dar există şi numărul lor e în continuă creştere.

- Cît de educat e publicul românesc, în ceea ce priveşte prezentările de modă? Nu se uită mai mult Ia cea care prezintă un model şi mai puţin la cu ce c îmbrăcată?

. - Cred că în ultimul timp s-a mai educat. Asta am simţi noi, pe pielea noastră şi cel mai tare o simt fetele. Eu îmi amintesc că în '90, la primele parade într-adevăr veneau să ne vadă pe noi, manechinele, pentru că li se părea ceva mai deosebit. Dacă se poate, ţinute cît mai decoltate şi cît mai transparente. Acum nu. încep să fie

preocupaţi de ceea ce vrea să scoată spectacolul în evidenţă.

- Cum te înţelegi cu fetele din trupa ta de manechine?

- Eu zic că foarte bine, iar părerea lor e lafd- Eu am încercat să aflu ce le preocupă, ce nu % convine şi să fac în aşa fel îneît toţi să fie mulţumiţi. Le mai şi cert, rar, cînd merită, dar eu zic că ne înţelegem foarte bine. Şi asta cred câ se datorează şi faptului că nu simţim diferenţa de vîrstă, care de altfel nici nu e prea mare.

- Ai două fetiţe, pe Mara - de 6 ani şi pe Ada - de 3 ani. Ai vrea să te urmeze, să fie ţi ele manechine?

- Da, mi-ar plăcea. Şi asta deoarece consider că pentru orice fată o astfel de activitate este foarte utilă. Multe fete, înainte să devină manechine, nu ştiau să se îmbrace, sase machieze, chiar să se poarte. Şi eu am văzut cum, de-a lungul timpului, s-au schimbat în bine.

Doru LITAN iii

A fo s t la n s a t

p a rfu m u l

A n t is t r e sLa începutul săptămînii

trecute Compania “Gerovital Cosmetics” din Bucureşti a lansat primul parfum din lume împotriva stresului, devenind astfel realitate ideile scriitorului Patrick Suskind care,- în romanul “Parfumul”, imagina posibila influenţă a unei arome asupra psihicului uman.

Respectiva firmă, cunoscută pe plan mondial pentru produsele sale împotriva îmbătrânirii, bazate pe-reţetele celebrei doctoriţe gerontolog Ana Aslan, oferă acum un amestec de fructe şi flori exotice, numit “Pyramide Blue”, astfel conceput îneît să-i redea femeii active calmul, siguranţa şi încrederea în sine. în afară de esenţele volatile pe care le conţine şi care acţionează asupra sistemului nervos,producătorii dau asigurări că noul parfum transmite, în plus efectele benefice ale piramidei, motiv pentru care ambalajul acestuia reproduce fidel proporţiile şi forma piramidei lui Keops.

Au fost prezentate, de asemenea, noi.creme create pe bază de novocaină - o substanţă care pare a combate îmbătrînirea - într-o nouă formulă antialergică. întreprinderea “Gerovital Cosmetics” exportă 30 la , sută din producţia sa, îndeosebi pe piaţa nord-americană.

SFATURI PENTRU TINERELE MĂMICIînainte de căsătorie

In intervenţiile anterioare din ziarul "Adevărul de Cluj" am abordat o serie de probleme de educaţie medico-sanitarâ vizînd în mod deosebit copiii, adolescenţii şi adulţii. Am insistat asupra relaţiilor dintre copii şi părinţi în condiţiile familiei clasice închegate, dar şi în condiţiile particulare (familie dezorganizată, mame singure, orfani, etc.). Nu am insistat asupra pregătirii tinerelor pentru mariaj şi nici asupra educaţiei tinerelor mămici motiv pentru

, care am fost solicitat să tratez acest subiect.

Voi aborda următoarele probleme strîns legate între ele, referindu-mă la trei aspecte ce mi se par mai importante: pregătirea tinerilor pentru căsătorie, cu deosebire a fetei; îngrijirile ce se acordă viitoarei mame în .timpul gravidităţii şi după naştere şi îngrijirea noului născut.Sfaturi pentru tinerii ce vor să se căsătorească

Căsătoria este o problemă esenţială a vieţii. Unii tineri, cu deosebire fetele, oconsideră mai importantă decît profesia. Astfel, ordinea dorinţei unor fete ar fi:.viaţa, sănătatea, căsătoria, familia şi profesia. Sâ recunoaştem însă că în ultimii zeci de ani profesia tinde să ocupe un loc prioritar faţă de căsătorie şi familie. Pentru tinerii băieţi mai în toate timpurile mu'nca-profesia a fost prioritară căsătoriei, dar nu peste tot.

Cîteva sfaturi prenupţiale sînt mai mult decît necesare. Mai întîi precizăm că vîrstă cea mai potrivită pentru căsătorie este 19-25 ani pentru fete şi 24-30 ani pentru băieţi. Aceasta pentru maturizarea completă a tinerilor care trebuie să fie: biologică (sub aspectul fizic, deci endocrino-sexual şi psihic), socio-profesional şi economic. Prin aceasta înţelegem ca tinerii să-şi fi format o situaţie profesională şi economică bună, capabilă să formeze şi să întreţină o familie. La aceasta trebuie să mai adăugăm şi maturizarea comportamentală prin care înţelegem 'ca tinerii să-şi modifice comportamentul de burlaci-celibatari, să se fixeze asupra partenerului(ei) ales(aleasă) şi asupra tuturor celor ce decurg din aceasta. Să accepte deci cunoscutul comportament al celui căsătorit.

Prezenţa copilului în familie trebuie precedată de apariţia la ambii soţi a sentimentului matern (în cazul tinerei) şi a celui patern (în cazul băiatului).

Cu aceste maturizări care au fost demult sesizate. în popor cînd se vorbea că tînărului "i-a venit mintea la cap" se poate căuta partenera, respectiv partenerul pentru căsătorie.

De la această schemă, să-i zicem clasică, au. apărut numeroase abateri care cu timpul au devenit legitime. Tinerii au dorit'/ şi şi-au obţinut numeroase “libertăţi” în comportament, inclusiv şi mai ales pe cel sexual. Dorinţa pentru o tînără cu sau fără simpatie - ori eventual iubire -

A Violenţa te lasă fără grai. ‘r \ împreună putem pune capăt tăcerii. -

A S i O ' T ’lIi'lV /fT C ; consiliere şi asistare psihologică, M a u v l J Z /lV ll O juridică şi socială pentru fete şi femeiîmpotriva violenţei. . - ,

Str. Sindicatelor nr. 4. Ciuj-Napoca (intre orele 10-17); telefon hot-line 19-81-55 (între orele 10-13. 15-19).

s-a transformat repede în relaţii intime. La aceasta a contribuit nu numai aglomerarea tinerilor de ambele sexe în spaţii de învăţămînt sau profesie, dar şi creşterea vîrstei pentru căsătorie. Bunicile şi mai ales străbunicile fetelor de azi se căsătoreau la vîrstă de 17-18 ani cînd începeau şi viaţa sexuală. Putem cere fetelor de azi (supuse la atîtea tentaţii) să aştepte începerea vieţii sexuale după căsătorie ca străbunicile? Da, dacă s-ar căsători la 18 ani; dar ştim cu toţii că vîrstă căsătoriei a depăşit pentru fete 20-22 ani, iar pentru băieţi 25 ani. Apare inevitabil nevoia găsirii unor mijloace (de tot felul) care să iniţieze şi să protejeze tinerii înainte ca şi după căsătorie în condiţiile concrete ale vieţii actuale, ale tradiţiilor şi moralei religioase creştine.■' Alegerea partenerului(ei) de viaţă trebuie precedată de o bună cunoaştere reciprocă. Ori buna cunoaştere nu este posibilă decît în timp destul de îndelungat, partenerii fiind puşi în diferite împrejurări, în familie, excursie. în muncă, în situaţii grele, ia limită ale vieţii şi, sîntem nevoiţi să spunem şi în relaţii intime. Din nevoi concrete s-au născut şi teste psihologice prenupţiale şi chestionare care studiază compatibilitatea comportamentală dintre cei doi tineri. Insistăm însă să spunem că rezultatul nici unui test nu trebuie fetişizat. Nu trebuie uitate nici unele incompatibilităţi- biologice cum ar fi: Rh-ul şi bolile ereditare existente în familia tinerilor, de care este bine să se ţină seama ca şi de eventualele boli sau suferinţe cîştigate ale tinerilor înşişi. Dacă toate aceste “teste” sînt trecute şi iubirea - ori măcar ştima - dintre tineri persistă, şi dacă ei se simt bine împreună, se pot căsători.

Florea MARIN

Poluarea morala cu miros de tâmîie

mei

IHSjdi

Cu cîtva timp în urmă, o mamă disperată a venit la redacţie solicitînd sprijin în a-şi “recupera” fiica cea mică, elevă, > în vîrstă de 17 ani, căzută în mrejele unui fante, care la aproape jumătate de secol cît are, a devenit brusc un “iluminat”. Ascultînd-o cu răbdare, am reuşit să descîlcesc iţele unei poveşti demne de pana lui Dickens, din nefericire însă, recuperarea tinerei E.G. nu stă în puterea presei. Cel mult, cu acordul mamei, am putut scrie un articol care, cine ştie, va servi ca reper vreunei fatuţe cu capul în nori.

în 1994, Dumitru D., originar dintr-o comună de pe lîngă Oradea, cunoaşte o tînără vînzâtoare din Dej. Afişînd morgă, etalînd relaţii sus-puse şi dîndu-se “mare patron”, reuşeşte să cucerească inima acestei femei care, la cei 26 de ani cîţi avea, ar fi trebuit sâ aibă mai mult discemâmînt, dacă nu chiar mai mult bun simţ. Ce-i drept, căsnicia nu-i mergea grozav şi,' confesîndu-se “sus- pusului” personaj, acesta a asigurat-o de -protecţia lui materială şi morală. Nu înainte însă de a-i cere să-şi adune economiile, să divorţeze şi să-şi vîndâ apartamentul.

Odată asigurată baza- materială, juna pereche se pripăşeşte la Oradea, unde nu face totuşi prea muţi purici din cauza unor probleme financiare cauzate, se pare, de nereuşita matrapazlîcurilor de mic traficant de frontieră. Dar D.D. nu disperă. întreprinde, caută noi “oportunităţi” şi se lansează

iarăşi în afaceri, ca patron di chioşc şi mic atelier dc tricotat Mai aproape dc Dej şi de socii: pe care-i convinge să-l ajute ci bani. Este şi momentul în cart îşi sustrage cumnata de la şcoali pentru a o folosi ca mină di lucru în atelier. “Generos' nevoie mare, D.D. îi cumpăi (din banii care i se cuvenea1 pentru • munca prestata îmbrăcăminte şi - spirit caritabil - îi face rost de nişte adeverinG pentru ca să-şi continue studiile îa seral. -

Impresionată, chipurile, dt manierele şi prestanţa cumnatului, E.C. îi cedeazâ acestuia, relaţiile intime cu ci ins care ar putea să-i lic tatâ devenihd o practică sistematid Gu acordul tacit al surorii mai mari. Mai mult, E.G. începe si aibă viziuni mistice despre sfîrşitul lumii, despre cei aleşi, pocăinţă şi cîte altele, pe carele împărtăşeşte familiei şituturor celor care sînt dispuşi saii nu s-o asculte. Cumnatul Şj mentorul ei începe să “predice la tot felul dc adunări şi E.G. ij însoţeşte pretutindeni, dovedind un fanatism şi o ardoare ct sfîrşesc prin a alarma familia- O familie care, practic, a scăpai din mînă educaţia acestei fete" între timp internată de cîteva of la psihiatrie din cauza unot tulburări de personalitate - şi2Î dori ca peste noapte să s{ producă “o minune”, îndreptînş ceea ce s-a stricat în atîţia ani Sigur, niciodată nu e prea tîrfflt dar în cazul tinerei E.G., traumatizată fizic şi psihic, s-a putea sâ fie. .

M agdalena VAlW

iblicnisl

ist

bnetaud'

Ui

Page 15: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

1936 - Au fost promulgate Qadul Penal şi Codul de Procedură Civilă, intrates m

vigoare la data de 1 ianuarie 1937.

m t s h c i i c u p u ş c aIeri, la Curtea de Ap'el Cluj, s-a discutat apelul în procesul de

jtorintentat lui Merca Viorel. Pădurar de meserie, Merca a împuşcat- bărbat care venise'la el acasă pentru a-i cere nişte bani. Inculpatul .fosl condamnat la 12 ani de închisoare de tribunal, dar în apel el aut reducerea pedepsei. Motivele invocate de apărare şi de inculpat- ultimul său cuvînt sînt în principal legate de împrejurările comiterii joniluî, care ar putea schimba încadrarea juridică în “ucidere din ipa - Anul trecut, în data de 30 ianuarie, în jurul orei 19,00, victima, ioţită de alţi patru bărbaţi, a intrat în curtea pădurarului, dintr-o calitate din judeţul Satu-Mare. Cei cinci îl mai căutaseră pe pădurar is ora 14,00, în aceeaşi zi, dar nu j-au găsit. L-au aşteptat .într- br din apropiere, unde au consumat băuturi alcoolice, mai puţin ima, care eia şofer. Motivul vizitei era recuperarea unei sume de j dintr-o afacere cu oi, pe care pădurarul i-o datora victimei. în •jmentul în care cei cinci au pătruns în curtea pădurarului, acesta şitcu puşca de vînătoare, fiindcă, după cum a declarat s-a speriat zgomotul de afară. A avut loc o altercaţie, timp în care pădurarul

ine că a fost lovit şi în cădere, puşca i s-a descărcat, provocînd sirtea victimei. Avocatul acuzării susţine că acesta n-a fost un jjdent, ci o premeditare din partea inculpatului, Pădurarul .moaşte că n-a respectat regimul armelor şi muniţiei, dar îşi justifică paprmtr-un precedent, cînd i s-au furat din casă cîteva milioane’, sşvictimei, prezentă şi ea în faţa instanţei, cere, că parte civilă

enjces, despăgubiri de 100 de milioane cu titlu de daune ■de. Victima era singura persoană care susţinea financiar întreaga ne. După cum ne-a declarat mama victimei, Merca era cunoscut «a om violent, avînd un viol la activ. Instanta se va pronunţa în ade 23 martie. - '

Liviu PERSU

N O A P T EVIME IHIS!

Asta va fi pe 27 martie, la 'The King". Dar pînă atunci, pe 24 martie, la Casa de Cultură a Studenţilor'vor cînta “Sarmalele Reci” şi “Zob”, iar în deschidere "Acces”, o trupă, cu ceva vechime în domeniu a mai cîntat de cîteva ori la Cluj şi de fiecare dată a făcut-o cu casa închisă. A scos de curînd un noi/album. “Zob” vine în premieră la Cluj, dar fanii îi cunosc datorită â două-albume care reţin atenţia. “Parodisiac”-albumul de debut-, cuprinde o serie de parodii după artişti celebri, străini sau autohtoni. Marele succes a venit odată cu “Telenovelas”, piesă ce dă numele celui de al doilea album - un aprig protest împotriva producţiilor TV în sute de episoade. Pe “Zob” îi mai puteţi vedea şi joi, ,25 martie, la “The King”.

Subiectul merită tratat mai pe larg, ■ aşa că vom reveni. Dar pînă atunci, pregătiţi-vă! Avem bilete pentru aceste concerte şi le vom oferi cititorilor npştri. Mai mulfe amănunte în ziarul nostru de mîine.

M.HOSSU

CADAVRU NEIDENTIFICATîn data 9 martie a.c., în

jurul orei 14, în Piaţă Unirii, din Cluj-Napoca a avut loc un' grav accident de circulaţie. Victimă - o femeie în vîrstă. Bătrînica a fost internată cu-multiple leziuni la Urgenţă,' unde după două zile a murit.

Femeia nu a- fostidentificată'pînă în prezent neavînd acte asupra ei.

Semnalmente:, vîrstă aproximativ’ 70-80 de ani; înălţime - 1,57 m; ochi căprui-verzi; părul cărunt;

- proteze dentare la ambele maxilare. Era îmbrăcată într-o haină albastră; fustă neagră; cizmuliţe din piele neagră şi batic cu model floral. Victima avea asupra ei o-poşetă din imitaţie de piele, în care se afla o cheie yală şi patru fise de cîte 100 lei.

Cine-poate da relaţii este rugat să telefoneze la Dispeceratul Poliţiei Cluj- Napoca, tel. 955.

M DE REZISTENTĂ LA ANTIBIOTICE, PREZENTĂ UNELE ALIMENTE MANIPULATE GENETIC

Experţi în antibioterapie din m întreagă au semnalat serile pe care le reprezintă îzenţa genelor de rezistenţă la ibiotice în anumite alimente ificate genetic, a semnalat .un Éaj efectuat, de International iiiety of Chemotherapy (ISC) Jsfirşitul anului 1998. La sondaj srâspuns 198 de cercetători din ide ţărir rezultatele fiind iblicate în ultimul număr al (listei ISC, “Antibiotic kmotherapy”. Ele au fost insmise la Carthagena iolumbia) . negociatorilor ciocoiului mondial cu privire

biosecuritate de către general al ISC; Jean-

Pechere.

Dintre cercetătorii intervievaţi, 57 la sută (117) consideră că riscul de comercializare fără restricţii a porumbului modificat genetic prin beta-lacatamază este inacceptabil, iar 34, la sută dintre experţi (69) estimează câ riscul difuzării de beta-lacatamază este “slab, dar real”. Doar patruPţiŞfPŞIj

HaülÉalÉIpersoane (doi la sută) au fost de' părere câ securitatea porumbului modificat permitecomercializarea lui fară restricţii, iar 14 nu s-au pronunţat.

Mai multe gene de rezistenţă la antibiotice sînt utilizate ca marcator în manipulările

plantelor transgenice în procesul de producţie. Unii dintre aceşti marcatori sînt încă utilizaţi pe larg în medicină, ca de pildă ampicilina şi amikacina, foarte răspîndite în combaterea

. infecţiilor în mediul spitalicesc.Aceşti marcatori ai rezistenţei

“nu ameliorează calitatea porumbului şi ar fi putut fi deci retraşi sau substituiţi cu alţii complet, anodini” au specificat cei mai mulţi dintre cercetătorii intervievaţi (80 la sută fiind cadre

. universitare). “Pentru ce să se asume un risc planetar, chiar teoretic, atunci cînd este inutil?”, întreabă profesorul Pechere, acuzîndu-i de “neglijenţă”, şl de “eroare comercială” pe industriaşii care folosesc această metodă. Distorsiunea între această lipsă de precauţie şi bugetul enorm consacrat fiecărei plante modificate este de ordinul a circa 100 milioane de dolari, a adăugat el. O situaţie asemănătoare se constată la cartofii modificaţi, genetic în Olanda de societatea AVEBE, produs al cărui import a fost deja refuzat de Marea Britanie şi a cărui interzicere este studiată de Uniunea Eúropeáha.

Cum s e fură e n e r g ie e le c tr ic ă ?într-un control de “rutină” al

specialiştilor de la S.C. “Electrica” - sucursala de distribuţie Cluj, împreună cu poliţiştii de la Postul de poliţie din comuna Sîncraiu au efectuat verificări la consumatorii de energie electrică. Cu această

ocazie au fost depistaţi doi sîncrăieni, care au furat curent electric. Bálint Francisc şi Pentek Ianoş şi-au făcut modificări la reţeaua casnică, astfel îneît “corentul” nu era înregistrat de contor în totalitate. Ei au furat curent electric de

peste 6 milioane iei. .Bálint Frâncisc de 3.300.500 Iei, iar Pentek lanos de 2.900.000 lei. “Electricienii” sînt cercetaţi în libertate pentru furL Ei riscă o pedeapsă de la 1 la 12 ani închisoare.

val m.

De la Politie

SERVICII FUNERARE CU... CMTECLa firma “Mocanu&Coroian Servicii Funerare”

SNC, poliţiştii de la “economic” au descoperit afaceri necurate. Patroana, Mocanu Rozalia în perioada 1995-1997 a desfăşurat servicii de pompe funebre, încasînd sute de milioane de lei. Dar... â “uitat” să înregistreze veniturile în contabilitatea societăţii. 177.198.000 Iei, păcălind “finanţele” lui Remeş cu 68.510.000 lei, prin neplata impozitului pe profit şi a T.V.A.-uIui.

în urma cercetărilor s-a mai stabilit că Mocanu Rozalia a achiziţionat anul trecut de la două societăţi comerciale din Oradea şi Sbiu, diferite mărfuri în valoare de 128.000.000 lei. Cu toate că ştia că firma pe care o administrează era în interdicţie de plăţi de banca la care are cont, neavînd bani. M.E. a’ emis trei cecuri fără acoperire. Cînd Serviciul de combatere a criminalităţii economico-financiare a început' urmărirea penală pentru evaziune fiscală şi

înşelăciune, “patroana” a dispărut de la domiciliu; călătorind pe alte meleaguri. A fost dată în urmărire generală în noaptea de 13 martie” (cc ghinion!), în urma unei acţiuni a ofiţerilor de la “economic”, M.R. a fost prinsă şi reţinută.

Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis mandat de arestare preventivă pentra 30 de zile. Mocanu Rozalia mai are patru do’sare penale la Poliţia Cluj-Napoca, încă din anul trecut, cînd a mai emis cîteva file cec, în valoare.de 250.000.000 lei, în dauna unor firme din AÎba- lulia, Arad, Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Năsăud şi Sighişoara. Se pare că, patronii mai multor firme au fqst traşi pe sfoară.

Cei care au fost înşelaţi de ingenioasa patroană a firmei de pompe funebre, se pot adresa cu încredere Serviciului C.C.E.F. din Cadrul Poliţiei clujene.

V. MOLDOVAN

CUftl T R ă ir a ? ! jSăptămînă trecută atenţia cititorului fidel de ziare a fost

reţinută de o ştire ce relatează un eveniment tragic: sinuciderea unui concetăţean.

Obişnuiţi în ultima vreme cu evenimente tragice ale semenilor noştri, ceea ce reţine atenţia în cazul de faţă sînt condiţiile în care acesta s-a produs. în. conştiinţa noastră, cimitirul este un loc liniştit în care nu se întîmplă nici un eveniment notabil al vieţii cotidiene, un loc al memoriei individuale şi colective. '■ „. Această memorie a fost însă tulburată de actul de sinucidere amintit mai devreme; concitadinul nostra şi-a pus capăt zilelor în cimitirul central al oraşului.

Prin definiţie sinucigaşul este cel care sfidează totul. A aduce acest gest în spaţiul cimitirului nu poate să nu te pună pe gînduri; inevitabil îţi pui întrebarea “ce viaţă trăim dacă am ajuns să sfidăm ceea ce în mod obişnuit ar trebui să ţină de lucruple sfinte?” Nimeni nu se face vinovat de viaţa pe care o ducem, ce contează-însă este modul în care reuşim să răspundem la valorile şi normele de convieţuire socială iar memoria este un lucru ce nu trebuie sfidat şi pătat de actele noastre, oricît de disperaţi am fi.

T Liviu PERSU

Page 16: Tarifele RomTelecom se m ajorează, de la 1 aprilie, în ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72117/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · îh?pâginq|12 Potnvit^ministrÜlüil peŞti^B

Reprezentanţii Opoziţiei s-au retras, ieri, din plenul Senatului, în semn de protest faţă de faptul că nu a fost discutată mai întîi cererea ministrului Justiţiei de ridicare a imunităţii lui C.V. Tudor, senatorii majorităţii continuînd dezbaterile asupra propunerii PlslŢCD de simplificare a procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare.

:a î

Partidul D em ocrat îşi menţine opinia conform căreia cea de-a do.lege de modificare a Legii fondului funciar, care va intra astăzi •

dezbaterea Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor trebuie o , se refere doar la restituirea terenului agricol, şi nu la retrocedai

pădurilor, care trebuie realizată printr-o lege separată

/ n ~ r i/

// Ş 1

1 1V. , 1,...1 !

", 1 ,d l i I în . i ,r . 1 1■ ■ , 1

1 1- r

Lr i: * , 1L 1 Ş 1

V1 1U:M

M î i n e , F u n a r t r e b u i e s ă . s e p r e z i n t e I a P a r c h e t u l d e p e l i n g ă C u r t e a d e I p e l B â h e r

Azi, la o ra n o u ă dim ineaţa, prim arul G heo rg h e Funar ar fl treb u it s â d e a c u rs m andatului de a d u ce re p en tru aud ierea ia P a rch e tu l d e p e lîngă Curtea d e Apel B ihor. Dar, tocm ai azi va av ea loc o şe d in ţă a Consiliului local, ex traord inară , pen tru a co rd a rea titlului de C etăţean de O noare atletei Gabi ţ S zab o . A şa c ă a u d ie rea a fost am în a tă p en tru mîine.

în administrarea Ligii Studenţilor şi cu fonduri de la sindicatele americane

Studenţii de la UBB ar putea avea un cdmin de vis!

Ligă Studenţilor intenţionează să construiască un nou cămin studenţesc în Cluj. Fondurile care urmează să fie utilizate provin dintr-un împrumut pe termen lung (în jur de 10-15 ani), de la cîteva sindicate americane. Şi construcţia căminului va fi efectuată de către partea americană. Preşedintele interimar al Ligii Studenţilor din Cluj, Călin Cotoi, a spus că este vorbă de un cămin modular, care poate să ia forme diverse, în funcţie de spaţiul unde va fi.amplasat. Construcţia lui va dura aproximativ o lună. Se preconizează ca lucrările să debuteze peste trei luni. Deocamdată, a menţionat Călin Cotoi, nu s-a luat legătura cu Primăria pentm a primi un spaţiu. Terenul pe care îl doresc cei de la Liga Studenţilor trebuie să fie amplasat nu prea departe de UBB.

Camerele din viitorul cămin vor fi pentm două persoane. Se speră şi asigurarea unor condiţii mai bune. De exemplu, în camere vor exista telefoane.

In schimb, chiria va fi mai mare decît în alte cămine studenţeşti. Aceasta este garanţia cerută de americani, pentm a se asigura că investiţia făcută va fr recuperată. Căminul va fi în administraţia Ligii Studenţilor. Criteriile după care se va face cazarea sînt mediile obţinute de studenţi. Aici vor locui studenţi de la Universitatea .Babeş-Bolyai". In mod excepţional, se vor face cîteva cazări şi pe criterii sociale.

Dana TIUCA

Procurorul - general al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Bihor, Valentin Mirişan, ne-a declarat ieri că pe adresa primarului Gheorghe Funar a fost trimis un mandat de aducere pentru azi, 17 martie 1999, pentru ora 9 dimineaţa. în cazul mandatului de aducere, acesta este remis incriminatului de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie. Dar, profitînd de ocazia convocării unei şedinţe extraordinare a Consiliului local; care are pe ordinea de zi numirea atletei Gabriela Szabo Cetăţean de Onoare al municipiului

Cluj-Napoca, Gheorghe Funar a cerut şi a obţinut o păsuire pînă mîine, 18 martie.

Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Bihor a trimis mandatul prin intermediul IJP pentru a fi sigur că Funar îl primeşte şi câ se conformează. Săptămîna trecută, tot joi, primarii! trebuia să se prezinte la acelaşi Parchet, dar nu a facut-o. Dacă nici mîine nu vâ merge la Oradea pentru a clarifica situaţia dosarului „abuzului în funcţie” va fi dus la audieri cu mandat de aducere cu însoţitor, deci sub escortă de la Politie.

După bunul obicei, primarul Gheorghe Funar nu şi-a anunţat avocatul principal, pe PRM-istul Viorel Dumitrescu. Acesta a- aflat de la reporterul „Adevărului de Cluj” că primarul urmează să fie audiat mîine. Dumitrescu pare a fi revenit asupra deciziei dc a nu-1 mai apăra pe Funar şi ne-a declarat că, dacă este nevoie, va face şi efortul de a se deplasa pînă la Oradea.

Drumul sinuos al dosarului în care primarul este acuzat de abuz în funcţie pentru neeliberarea autorizaţiei de constnicţie pentru Hala Agroalimentară pare să se sfîrşească la Oradea. SC Alimentara, reprezentată prin managerul Ioan Mureşan, s-a constituit parte civilă în dosar şi cere 20 milioane de Iei pe zi de întîrziere a autorizării.

Andreea MARCU

I U n i v e r s i t a r i i s e l e a p ă d ă d e jD a n B r u d a ş e u j

Serviciul Mass-Media din Primăria Cluj-Napoca, al cărui conducător este Dan Brudaşeu, a făcut publice rezultatele la examene, prin intermediul fax- • ului Primăriei, ale colegului Mihai Goţiu. Scopul „investigaţiei” l-a constituit judecarea lui M.G. Metodele utilizate au fost cu totul neortodoxe. Dan Brudaşeu, fost cadru didactic asociat la Facultatea de Drept, a obţinut „matricola” sub pretextul că i-. ar vrea binele fostului său student. Deşi presa nu s-a pretat la a publica informaţiile

vîrîte cu de-a sila pe faxuri, bumerangul s-a întors la emitent.

Biroul Consiliului Profesoral al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca dezavuează total atitudinea fostului colaborator Dan Brudaşeu. Acesta, uzînd de faptul că este cunoscut de personalul administrativ al facultăţii în calitate de cadru ' didactic asociat, a solicitat şi obţinut date de arhivă privind situaţia profesională pe timpul studiilor a absolventului Mihai Goţiu. Datele obţinute Ie-a folosit în vederea publicării unui

material denigrator Ia adresa i actualului jurnalist M.G. j

O asemenea atitudine, I apreciază Biroul Consiliului | Profesoral al Facultăţii de | Drept nu are nimic comun cu i spaţiul academic şi nici cu ! normele deontologice privind I activitatea ziariştilor. Totodată, | Facultatea de Drept a hotărît | că nu va mai elibera nici un . fel de acte, copii sau date privitoare la situaţia studenţilor I şi absolvenţilor, dfecît personal | sau oficial cu specificarea | scopului pentru care se cer . datele. G.M. ]

Tarifele Romleiscom se majorează, de la 1 aprilie, în medie eu 26%Abonaţii RomTelecom vor plăti, de la 1 aprilie, mai

mulţi bani pentru abonamentele telefonice lunare şi pentru convorbirile efectuate în ţară sau în străinătate, în urma majorării, în medie cu 26,2%, a tarifelor practicate de societate.

Conducerea RomTelecom justifică măsura prin necesitatea de a acoperi influenţele rezultate din devalorizarea monedei naţionale şi creşterea inflaţiei.

Preţul unui abonament lunar pentm linia individuală creşte de la 45.000 lei la 58.000 lei, în timp ce un abonament pentru linia comună la doi abonaţi conectată la centrale digitale va costa 32.500 lei, faţă de 25.500 lei în prezent.

Pentru abonaţii persoane fizice. în cazul depăşirii nivelului de 100 de impulsuri telefonice incluse în abonament, preţul unui impuls creşte de la 310 lei la 400 lei. De asemenea, abonaţii persoane juridice vor plăti tot 400 lei pentru un impuls.

Costul unui impuls telefonic va fi de 340 lei. în situaţia în care abonaţii persoane fizice sau juridice înregistrează un consum total lunar mai mare de 10.000 de impulsuri.'

Începînd cu 1 aprilie se modifică şi palierele orare în funcţie de care sînt tarifate convorbirile locale şi interurbane. în cazul convorbirilor locale, pentru palierul orar cuprins între orele 07.00-19.00 un impuls telefonic va echivala cu un minut de convorbire; pentru palierul cuprins între orele 19.00-23.00, un impuls va echivala două minute de convorbire, iar pentru intervalul 23.00- 7.00, un impuls va echivala zece minute de convorbire.

Practic, noua schemă de tarifare încurajează efectuarea de convorbiri telefonice pe timpul nopţii, în condiţiile în care tarifele pe local efectuate în intervalul 23.00-7.00 se reduce cu 60%, iar cel pentru convorbirile interurbane, cu 25%. ‘Dacă vom constata că această reducere generează creşterea traficului telefonic de noapte, probabil

că vom continua micşorarea acestor tarife”, a spus Radu Moldovan, directorul executiv al RomTelecom.

In cazul convorbirilor interurbane, telefoanele date în interiorul palierului 07.00-19.00 vor fi taxate cu 8 impulsuri/ minut, cele date în intervalul 19.00-23.00 cu 6 impulsuri/ minut, iar cele efectuate între orele 23.00-7.00, cu , 3,impulsuri/minut.

Convorbirile realizate prin operatoare (prin centrale manuale), interne şi locale, vor costa 500 lei/minut, iar cele interurbane - 3.200 lei/minut. Şi la acest serviciu se menţin reducerile actuale de tarife pe minut, acordate în funcţie de ziua săptămînii, de oră şi dacă este sau nu duminică sau zi de sărbătoare legală.

Instalarea unei finii telefonice principale, conectată în centrale manuale şi analogice, va costa 425.000 lei. faţă de 340.000 lei, iar a unui post telefonic conectat la o centrală digitală - 500.000 lei, faţă de 400.000 lei pînă la 1 aprilie. . ;. N. ’ '

Convorbirile interne efectuate de la posturile publice cu cartelă vor fi taxate, în cazul apelurilor locale sau interurbane, cu 5304ei/impuls, faţă de 420 lei/impuls . Convorbirile efectuate de la posturile electromecanice cu monedă (numai apelurile locale) rămîn. neschimbate. De asemenea, apelurile efectuate în reţeaua locală sau interurbană de ia posturile telefonice publice multimonedâ sau mixte, cu monedă sau cartelă, precum şi cele manuale intrajudeţene vor fi taxate 500 lei/minut Un minut de convorbire interurbană de la cabină va costa 3.200 lei. ' ) :

Conducerea societăţii afirmă că, după definitivarea introducerii în circulaţie a noii monede cu valoarea de 500 lei, telefoanele publice vor fi activate să funcţioneze

-numai cu acest tip de monedă, astfel îneît pentru un minut de convorbire se vor consuma patru monede.

Transmiterea unei telegrame simple loco, cu pînă la

zece cuvinte va costa 400 lei, la care se va adăuga 100 lei pentru fiecare cuvînt în plus. O telegramă simplă pentru alte localităţi cu pînă la zece cuvinte va costa 1.000 lei, la care se va adăuga 150 lei pentra fiecare cuvînt în plus.

în noua schemă de tarifare valabilă de la 1 aprilie,i zonele internaţionale de taxare a convorbirilor sînt extinse de la patru la şase, noile zone incluzînd state spre care s-a constatat o creştere a traficului telefonic. Convorbirile internaţionale realizate cu statele din zona I (Europa) vor fi tarifate cu 8.900 lei/minut, cele efectuate cu statele din zona II (Canada, SUA, Israel) cu 12.000 lei/minut, iar cele cu statele din zona III (Africa de Sud, Argentina) cu 16.500 lei/minut. Un minut" de convorbire realizată cu statele, din zona IV (Japonia, China, Ecuador) va costa 19.000 lei, cu statele din zona V (Coreea de Sud, Iran, Chile) - 22.000 lei, iar cu statele din zona Vi (Afganistan, Nicaragua) - 29.000 lei.

Convorbirile internaţionale efectuate de la posturile publice cu cartelă sînt tarifate cu -1.300 lei pentru un impuls. Apelurile realizate în ţările din zona I vor costa 10.400 lei/minut, în zona II - 14.300 lei/minut, în zona III - 19.500 lei/minut, în zona IV - 22.100 Iei/minut, în zona V - 26.000 lei/minut, iar în zona VI - 33.800 lei/minut.

Noua politică a RomTelecom în domeniul preţurilor vizează reducerea preţurilor convorbirilor internaţionale

.şi creşterea celor locale şi interurbane. Această măsură- nu a putut fi continuată în noua schemă de preţuri care va intra în vigoare la începutul lunii aprilie din cauza devalorizării accentuate a monedei naţionale. “Rebalansarea tarifelor se va putea realiza în perioadele în care nu vor exista mari deprecieri ale cursului”, a spus Radu Moldovan, directorul executiv al RomTelecom.

Ultima majorare a tarifelor RomTelecom a fost efectuată la 1 ianuarie, cu 20,46%.

Presa doarme în sala da judecată

Un coleg de breaslă a adormit, ieri, în sala de judecată, aşteptînd să înceapă dezbaterile intr- unul dintre multiplele procese ale lui Funar. El s-a trezit din somn abia după ce a auzit vocea inconfundabilă <j primarului. Dar, trofeulpe care .şi l-a acordat, cu graţie, a fost acela de a dormi lîngă o „bucăţică" din Incognito!

Incognito «... androgen

Fără să agreeze deconspirarea, Incognito îi informează pe ct- preocupaţi de combina//a sa cromozomială, că în formulă desfăşurată, ea este x+x+x+y. Care vasi zică, Incognito s-a născut şi s-a dezvoltat androgen. în perspectivă, nici prin cap nu-i trece să st emancipeze, chiar cu riscul de a.rămîne în afara Europei. . -

FuşarealâInstalarea bustului

domnitorului Alexandri Ioan Cuza, la vremea sa,i creat un mic război Iod, alimentat de birocraţie, 11 ianuarie _ a trecut, festivităţile au fostremarcabile, dar, după a .coroanele au\ foştiîndepărtate, a râmi dovada fuşerelii. Dalele ii beton au fost puse, în jurul soclului, la repezeală. Ş aşa au rămas!

AbstinenţiiNoile reguli de circulaţie

au fost relativ bine prímig de . şoferii clujeni.Majoritatea poarticenturile de siguranţă şist abţin de la cqnvemţiiţt celular. Singurele excepţii s-au consemnat la şoferii cu maşini frumoase, care ii» s-au obişnuit încă să ridice piciorul de pe acceleraţii- înafara Clujului, Incognito i-a prins pe doi manageri in „ flagrant Nici unul fo cei doi n-a tras pe dreapta-

Grătar la;., tab✓ ■

Á Un popular coleg breaslă este internat io spital. .Amicii care s-au las să-l viziteze l-au tratat cu ziare şi' ■ cu bancuri- Pacientul, care nu fl1 pierdut simţul umorulu­i-a avertizat să nu cumto să-i ducă de mîncare pentru că-şi ia grătarele prin... perfuzie. ^

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 B /1 9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca. înm atricu la tă la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

1LIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şe f adjunct); MARIASÂNGEORZAN(redactorşefadjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:[email protected]

Secretar de redacţie:Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 19.73.07; C u ltu ră , E venim ent, Politic 19.74.90, Social, Econom ic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 S ubredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

‘— 1.....

TIPARUL EXECUTAT LA STJ GaramoţJ