ntâlniri de la suflet la suflet, pentru sufletul evreiescfi · PDF filea fost ucis de...
1
2 REALITATEA EVREIASCˆ - Nr. 292-293 (1092-1093) - 4 martie - 4 aprilie 2008 ˛ntlniri de la suflet la suflet, pentru sufletul evreiesc - ˛n ce mªsurª Simpozionul Internaional s-a adresat sufletului, n ce mªsurª - minii? - O departajare e dificilª. Cnd am admirat Expoziia de fotografie artisticª realizatª de Teodor Rªileanu, deschisª la Universitatea Bar Ilan, prolog al Simpozionului, am fªcut-o cu inima ”i mintea, deopotrivª. Erau imagini impresionante, de mare forª sugestivª, reliefnd frumuseea artei sinagogale din Romnia, cu precªdere, din Moldova. Mª urmªre”te, bunªoarª, imaginea Aron Kode”-ului din Sinagoga din Boto”ani: cu inscripiile n limba noastrª sfntª, ebraica, leii puternici, naripai simboliznd vigoarea poporului evreu, vulturul metaforª a dorinei de cunoa”tere ”i perfecionare continuª, care ne caracterizeazª. Cnd am luat parte la ceremonia de deschidere ”i la sesiunile de comunicªri, am trªit satisfacii spirituale ”i o mare bucurie sufleteascª. - Ce le-au determinat? - Mai nti - calitatea discursurilor rostite de personalitªi ”tiinifice eminente din Israel ”i Romnia: pre”edintele Universitªii din Bar Ilan, prof. univ. dr. Moshe Kaveh, decanul Facultªii de Studii Iudaice, prof. univ. dr. Moises Orfali, ambasadorul Romniei n Israel, E.S. Eduard Iosiper, directorul Institutului Cultural Romn n Tel Aviv, dr. Madeea Axinciuc, conf. univ. dr. Ilia Rodov, organizatorul principal, de fapt, sufletul Simpozionului. Apoi profunzimea ”i farmecul ideilor. Un exemplu: la conferina profesorului Moshe Idel , despre hasidismul nªscut n Romnia, am retrªit colocviile mele din copilªrie cu zeida Avrum, n care am auzit, nu o datª, povestiri despre vizitele lui Baal Shem Tov n rote”-urile (hanurile) din Moldova. - Ce v-a reinut mai mult atenia? - Din pªcate, spaiul nu-mi ngªduie sª enumªr subiectele de mare varietate ale tuturor comunicªrilor susinute de cercetªtori ”tiinifici din Israel, Romnia, Ungaria, Polonia. Toate au fost deosebit de interesante. Mi s-a pªrut ineditª comunicarea lui Morel Koren, de la Universita- tea Bar Ilan, Voci n sinagogi. Remarcabilª - inuta academicª a comunicªrilor susinute de dr. Mªriuca Stanciu ”i de Alina Popescu. - “i dvs.? - Am vorbit despre prezentul ”i viitorul sinagogilor din Romnia. Avem, n prezent, 94 de sinagogi, din care 41 n funciune, o treime fiind monumente istorice. Cea mai veche, Sinagoga din lemn, de la Piatra Neam (secolul XVIII) se renoveazª cu sprijinul Guvernului Romniei. Sinagogile existente, azi, n Romnia au fost construite pnª n 1930, ceea ce nseamnª cª, pnª n deceniul al treilea, evreii romni au construit mult, solid ”i frumos, ca expresie a ata”amentului lor la iudaism. Am subliniat preocupªrile de perspectivª: meninerea n funciune a sinagogilor, ca puternice mªrturii ale prezenei evreilor n Romnia ”i atractive inte turistice. Au prezentat interes informaiile referitoare la eforturile financiare ale F.C.E.R. ”i ale statului romn n ultimii doi ani pentru realizarea acestui deziderat. Mesajul a fost optimist, fªrª a ignora realitatea. De altfel, vizita de documentare, inclusª n programul Simpozionului, la ipori, Beit “earim, Kfar Naum (Kapernaum), mi-a confirmat proiectele. - Concluzii? - Nevoia continuªrii Proiectului Sinagogi n Romnia, cu accentul pe interesul turistic organizarea de vizite - schimburi de idei ”i de experienª - pentru cercetªtori interesai de sinagogile din Romnia, parte integrantª a patrimoniului cultural romnesc ”i european realizarea unei reele computerizate pentru studierea artei sinagogale intensificarea cercetªrii documentelor de arhivª despre sinagogi cre”terea numªrului de lucrªri consacrate temei organizarea, n 2008, a unui seminar cu acela”i subiect la Centrul de iudais- ticª al Universitªii Bucure”ti dezvoltarea cercetªrilor despre arta sinagogalª la C.S.I.E.R. publicarea de cªri pe aceea”i temª la Editura Hasefer organizarea unui simpozion ecumenic Sinagogi ”i biserici n Romnia. - Caracteristici ale comemorªrii din acest an a victimelor de pe Struma? - 1) Anvergura participªrilor: Ambasadorul Invitat de onoare la Simpozionul Internaional Arta ”i arhitectura sinagogilor din Romnia (24-28 februarie a.c.), organizat de Universitatea Bar Ilan ”i Institutul Cultural Romn (I.C.R.) din TelAviv, la comemorarea victimelor de pe vasul Struma de la Muzeul ”i Sinagoga cu acela”i nume Interviu cu deputat dr. AUREL VAINER, pre”edintele F.C.E.R. Romniei n Israel, lideri ai evreilor originari din Romnia (A.M.I.R., H.O.R.), oficialitªi locale, istorici, media de limbª romnª din Israel, personalitªi culturale, rabini venii din diferite ora”e israeliene. 2) Sinagoga. Am avut senza- ia cª vªd o frumoasª sinagogª din Romnia, este drept, cu un grad mai accentuat de modernitate. 3) Comunicªrile - de autenticª simire evre- iascª ”i de emoionantª rememorare a tragediei de pe Struma. 4) Muzeul Struma. Realizarea funcionalª ”i esteticª, prezentarea de fotografii frumoase, relevante pentru viaa victimelor naufragiului. - O intervenie personalª? - I-am felicitat pe evreii din Beer-Sheva care au construit o asemenea sinagogª splendidª ”i pe fondatorii Muzeului Struma. ˛ntr-o scrisoare a conducerii F.C.E.R. ”i C.E.B. cªtre conducerea Muzeului, am propus ca o fotografie a Monumentului dedicat victimelor de pe Struma de la Cimitirul Giurgiului, din Bucure”ti, sª-”i gªseascª locul n Muzeul din Beer-Sheva. - Cum vi s-a pªrut ora”ul? - Am simit o schimbare fantasticª n bine a acestui ora” situat n pustiu, faª de anii 80-90, cnd l-am vizitat prima oarª. Asta de cum am cobort din trenul care m-a adus de la Tel Aviv. Am ”i spus-o cnd, invitat la Camera de Comer ”i Industrie din Beer-Sheva, am propus intensificarea schimburilor economice ntre aceastª zonª din Israel ”i Romnia. - Ce a nsemnat vizita la Curtea Rabinicª din Buhu”i de la Bnei Brak? - O experienª de mare emoie, datoratª iniiativei domnului ing. BaruchTercatin, autentic ”i foarte hotªrt prieten al comunitªii noastre, ”i invitaiei Admorului din Buhu”i de a vizita aceastª a”ezare religioasª, cu o impozantª sinagogª ”i clase de ie”iva, unde m-am ntreinut cu ie”ivª kinders ”i ie”ivª buhªrs copii ”i adolesceni de ie”iva. Am retrªit timpuri dragi ale propriei copilªrii ”i adolescene. Le-am vorbit despre noi, evreii romni de azi, ”i i-am invitat sª petreacª un sejur iudaic la Centrul nostru de Instruire ”i Recreere de la Cristian. ˛ntlnindu-mª cu Admorul Friedman, m-am referit la recentul Acord ncheiat ntre F.C.E.R. ”i Curtea din Buhu”i pentru mai buna valorificare a Sinagogii ”i restaurarea Curii Rabinice din stetl-ul de altª datª. Admorul a fªcut o braha - o binecuvntare pentru viitorul ”i prosperitatea evreilor din Romnia, pentru pre”edintele F.C.E.R. - A fost singura coborre n fntna timpului? - Nu. ˛nsoit de domnul ing. Baruch Tercatin ”i de Rav Solomon, aflat n fruntea Curii Rabinice din “tefªne”ti n Israel, am fost la Cimitirul Nahlal Ihak din Ghivataim, unde m-am recules la mormntul Rabinului Matitiahu Friedman, vestitul adik din ”tetl-ul meu natal, “tefªne”ti. De asemenea, la mormntul Rabinului Zvi Guttman. L-am cunoscut ”i admirat, fiindcª n ”il-ul lui s-au rugat bunicul meu, zeida Avrum, ”i tatªl meu, Ionas Vainer. - Ct adevªr conine aforismul lui Wiesel: prezent-trecut, trecut-prezent? - Cred cª o ilustrare a fost chiar acest periplu. ˛ncª douª exemple. 1) ˛n casa Rabinului Yoel Tobias am discutat cu Rabinul Halpert, membru n Knesset, despre situaia cimitirelor din Romnia. Reprezentani la vrf ai Uniunii Rabinilor din Israel originari din Romnia (U.R.I.O.R.) s-au solidarizat cu poziia F.C.E.R. privind nemodificarea Statutului de proprietate asupra patrimoniului sacru evreiesc. Am convenit asupra numªrului membrilor Comisiei consulta- tive pentru terenurile eventual disponibile din cimitirele noastre: cte doi reprezentani ai Rabinatului din Romnia ”i Israel ”i un rabin din Europa ”i S.U.A. Scrisoarea de solidarizare a U.R.I.O.R., adresatª pre”edintelui Camerei Deputailor ”i Comisiei juridice a acesteia, este nsoitª de o Declaraie de solidarizare cu F.C.E.R. a Conferinei Rabinice Europene. 2) De “abat, la Sinagoga Rav Zvi Guttman, am vorbit enoria- ”ilor despre perspectivele vieii noastre reli- gioase, eforturile de reabilitare a sinagogilor din Bucure”ti ”i din arª, Programul Israel60, Congresul Mondial al Evreilor Originari din Romnia. Mi-am amintit cu nostalgie de “abat-urile din Sinagoga Mare ”i Sinagoga Havri Gah din “tefªne”tii de odinioarª, n care gabai erau cei doi bunici ai mei, “mil ”i Avrum. Rabinul Efraim Guttman ”i-a exprimat recuno”tina faª de eforturile F.C.E.R. de a pªstra ve”nicª memoria martirilor din pogromul de la Bucure”ti, printre care ”i a celor doi frai ai domniei-sale. - O sintezª a ntregului? - Au fost ntlniri de la suflet la suflet, pentru sufletul evreiesc. IULIA DELEANU La invitaia conducerii Muzeului Struma din Beer Sheva, cu ocazia comemorªrii tragediei vasului Struma, la 66 de ani de cnd a fost scufundat, am avut ocazia sª mª aflu n compania dr.Aurei Vainer, timp de trei zile de neuitat. ˛n ziua de 13 martie, am fost invitai de Admorul din Buhu”i, Rabi David Menahem Friedman din Bnei Brak, la sediul ie”ivei, sinagogii ”i n apartamentul sªu. La ora 11:00 dimineaa am fost a”teptai de cªtre conducerea Mosadot-urilor Buhu”i: directorul general, Rabinul Iacov Kaufman, Rabinul “alom Kaufman, Rabinul Leibi” Tobias ”i familia Admorului. Am fost condu”i n Sinagoga Mare a Admorului Buhu”i-Pa”cani, unde am fost impresionai de atmosferª ”i de mªrimea ei. Alªturi de Sinagogª se aflª aula unde Admorul se roagª exact cum a fost la Buhu”i n Romnia. Interesant cª, n prezent, att Sinagoga din Buhu”i, ct ”i cimitirul de acolo au fost ncredinate de cªtre F.C.E.R. Admorului ”i hasidimilor din Israel, printr-un contract semnat, pentru a fi pªstrate ”i ngrijite de ace”tia. E un lucru ce ar trebui fªcut ”i de ali Admori ”i Curi rabinice pentru locurile lor de origine din Romnia. Rabanit Sara Friedman, mama Admorului, ne-a primit n apartamentul ei. De”i soul ei, Rabinul Israel Friedman, a decedat n urmª cu numai douª sªptªmni, a inut mult sª-l cunoascª pe dr. Aurel Vainer. La ntlnire au participat dna ipora Levanon ”i direcia ie”ivei. Ne-am ntreinut mult timp, povestind despre Buhu”i ”i Ploie”ti, despre tatªl dnei ipora Levanon, care a fost ucis de legionari, ca ”i despre “tefªne”ti, localitatea de origine a familiei Vainer. ˛n vizita fªcutª ntr-una din aulele ie”ivei, dr. Aurel Vainer a cerut permisiunea Rabinului Mo”e Iosef vibel de a adresa cteva cuvinte elevilor. El a spus cª este convins cª nvªªtura Torei ine poporul unit de mii de ani. Numai prin aprofundarea nvªªturii Talmudului vom putea exista ca un popor care face cinste ntregii lumi. Vizita la instituia Buhu”i din Trei zile cu pre”edintele F.C.E.R. Bnei Brak a culminat cu primirea fªcutª de Admorul Iacov Menahem Friedman. A avut loc o discuie interesantª despre situaia evreilor din Romnia ”i ea a culminat cnd Admorul i-a oferit dr. Vainer o gravurª n argint a Ierusalimului, n semn de apreciere a activitªii acestuia pentru meninerea flªcªrii iudaismului. Admorul a promis cª va vizita Romnia n curnd. ˛n aceea”i zi, dupª-amiazª, a avut loc comemorarea victimelor de pe Struma la Beer Sheva. ˛n cuvntul sªu, dr. Vainer a menionat cª, pnª la venirea sa n Israel, considera cª n Rom- nia existª 94 de sinagogi, dar acum, cnd a vªzut sinagoga ”i Muzeul Struma, consi- derª cª existª 95 de sinagogi, deoarece acest lªca” aparine originarilor din Romnia. Vineri, dupª o ntlnire cu conducerea organi-zaiei AMIR, am avut ocazia de a-l nsoi pe dr. Vainer n pelerinaj la mormntul Admorului Matitiahu Friedman din “tefªne”ti. M-a impresionat faptul cª pre”edintele F.C.E.R. s-a rugat, a aprins o lumnare ”i a scris un Kvitel, pe care l-a pus la locul spe- cial destinat acestui gen de cereri. De altfel, ”i pre”edintele Shimon Peres ”i Ben Eliezer au scris Kvitel asemªnªtoare, adresate adicului din “tefªne”ti. La mormntul Rabinului Zwi Gutman (z.l.), dr. Aurel Vainer a rostit El Male Rahamim. Ne-am ntlnit ”i cu alte personalitªi rabinice din Bnei Brak, cu deputatul “muel Halpert, cu Rabinul Yoel Tobias ”i alii. ˛ntlnirea cu rabinii din Bnei Brak a demonstrat cª dr. Aurel Vainer este apreciat ”i sprijinit de cercurile ultra-religioase ca un evreu care dore”te binele poporului. Convorbirile au dat un rezultat pozitiv n legªturª cu pªstrarea patrimoniului sacru evreiesc din Romnia. ˛n sfr”it, am avut plªcerea de a-l avea ca oaspete de “abat, la mine acasª, pe dr. Vainer ”i cu aceastª ocazie s-a dovedit n plus cª avem un om de valoare n fruntea ob”tii F.C.E.R. (Din Jurnalul sªptªmnii - Israel) Ing. BARUCH TERCATIN din Beer-Sheva, n vizitª la Curtea Rabinicª din Buhu”i, cu sediul n Bnei Brak, la Sinagoga Rav Zvi Guttman din Tel Aviv (12-16 martie a.c.), pre”edintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, ne-a mpªrtª”it impresiile de participant la aceste celebrªri academice ”i rememorªri. ˛N NUM|RUL VIITOR Eveniment important n viaa internaionalª ”i n cea a Romniei, SUMMIT-ul NATO de la Bucure”ti ”i va gªsi reflectarea ”i n paginile publicaiei noastre. Dat fiind faptul cª datele de desfª”urare corespund celor n care revista noastrª se aflª la tipar, relatarea despre ceea ce s-a ntmplat ”i principalele concluzii ale reuniunii la nivel nalt vor fi publicate n numªrul urmªtor al revistei ce va apªrea la sfr”itul acestei luni.
Transcript of ntâlniri de la suflet la suflet, pentru sufletul evreiescfi · PDF filea fost ucis de...
2 REALITATEA EVREIASCÃ - Nr. 292-293 (1092-1093) - 4 martie - 4 aprilie 2008
�Întâlniri de la suflet la suflet,pentru sufletul evreiesc�
- În ce mãsurã Simpozionul Internaþional s-aadresat sufletului, în ce mãsurã - minþii?
- O departajare e dificilã. Când am admiratExpoziþia de fotografie artisticã realizatã deTeodor Rãileanu, deschisã la Universitatea�Bar Ilan�, prolog al Simpozionului, am fãcut-ocu inima ºi mintea, deopotrivã. Erau imaginiimpresionante, demare forþã sugestivã, reliefândfrumuseþea artei sinagogale din România, cuprecãdere, dinMoldova.Mã urmãreºte, bunãoarã,imaginea Aron Kodeº-ului din Sinagoga dinBotoºani: cu inscripþiile în limba noastrã sfântã,ebraica, leii puternici, înaripaþi simbolizândvigoarea poporului evreu, vulturul � metaforã adorinþei de cunoaºtere ºi perfecþionare continuã,care ne caracterizeazã. Când am luat parte laceremonia de deschidere ºi la sesiunile decomunicãri, am trãit satisfacþii spirituale ºi omarebucurie sufleteascã.
- Ce le-au determinat?- Mai întâi - calitatea discursurilor rostite de
personalitãþi ºtiinþifice eminente din Israel ºiRomânia: preºedintele Universitãþii din Bar Ilan,prof. univ. dr. Moshe Kaveh, decanul Facultãþiide Studii Iudaice, prof. univ. dr. Moises Orfali,ambasadorul României în Israel, E.S. EduardIosiper, directorul Institutului Cultural Român înTel Aviv, dr. Madeea Axinciuc, conf. univ. dr. IliaRodov, organizatorul principal, de fapt, sufletulSimpozionului. Apoi � profunzimea ºi farmeculideilor. Un exemplu: la conferinþa profesoruluiMoshe Idel, despre hasidismul nãscut înRomânia, am retrãit �colocviile� mele dincopilãrie cu zeida Avrum, în care am auzit, nu odatã, povestiri despre vizitele lui Baal Shem Tovîn roteº-urile (hanurile) din Moldova.
- Ce v-a reþinut mai mult atenþia?- Din pãcate, spaþiul nu-mi îngãduie sã
enumãr subiectele de mare varietate ale tuturorcomunicãrilor susþinute de cercetãtori ºtiinþificidin Israel, România, Ungaria, Polonia. Toate aufost deosebit de interesante. Mi s-a pãrut ineditãcomunicarea lui Morel Koren, de la Universita-tea Bar Ilan, �Voci în sinagogi�. Remarcabilã -þinuta academicã a comunicãrilor susþinute dedr. Mãriuca Stanciu ºi de Alina Popescu.
- ªi dvs.?- Am vorbit despre prezentul ºi viitorul
sinagogilor din România. Avem, în prezent, 94 desinagogi, din care � 41 în funcþiune, o treime fiindmonumente istorice. Cea mai veche, Sinagogadin lemn, de la Piatra Neamþ (secolul XVIII) serenoveazã cu sprijinul Guvernului României.Sinagogile existente, azi, în România au fostconstruite pânã în 1930, ceea ce înseamnã cã,pânã în deceniul al treilea, evreii români auconstruit mult, solid ºi frumos, ca expresie aataºamentului lor la iudaism. Am subliniatpreocupãrile de perspectivã: menþinerea înfuncþiune a sinagogilor, ca puternicemãrturii aleprezenþei evreilor în România ºi atractive þinteturistice. Au prezentat interes informaþiilereferitoare la eforturile financiare ale F.C.E.R. ºiale statului român în ultimii doi ani pentrurealizarea acestui deziderat. Mesajul a fostoptimist, fãrã a ignora realitatea. De altfel, vizitade documentare, inclusã în programulSimpozionului, la Þipori, Beit ªearim, Kfar Naum(Kapernaum), mi-a confirmat proiectele.
- Concluzii?- � Nevoia continuãrii Proiectului �Sinagogiîn România, cu accentul pe interesul turistic
� organizarea de vizite - schimburi de idei ºi deexperienþã - pentru cercetãtori interesaþi desinagogile din România, parte integrantã apatrimoniului cultural românesc ºi european� realizarea unei reþele computerizate pentrustudierea artei sinagogale � intensificareacercetãrii documentelor de arhivã despresinagogi � creºterea numãrului de lucrãriconsacrate temei � organizarea, în 2008, a unuiseminar cu acelaºi subiect la Centrul de iudais-ticã al Universitãþii Bucureºti � dezvoltareacercetãrilor despre arta sinagogalã la C.S.I.E.R.� publicarea de cãrþi pe aceeaºi temã la EdituraHasefer � organizarea unui simpozion ecumenic�Sinagogi ºi biserici în România�.
- Caracteristici ale comemorãrii din acest ana victimelor de pe �Struma�?
- 1) Anvergura participãrilor: Ambasadorul
Invitat de onoare la Simpozionul Internaþional �Arta ºiarhitectura sinagogilor din România� (24-28 februarie a.c.),organizat de Universitatea Bar Ilan ºi Institutul CulturalRomân (I.C.R.) din Tel Aviv, la comemorarea victimelor depe vasul �Struma� de laMuzeul ºi Sinagoga cu acelaºi nume
Interviu cudeputat dr. AUREL VAINER,
preºedintele F.C.E.R.
României în Israel, lideri ai evreilor originari dinRomânia (A.M.I.R., H.O.R.), oficialitãþi locale,istorici, media de limbã românã din Israel,personalitãþi culturale, rabini veniþi din diferiteoraºe israeliene. 2) Sinagoga. Am avut senza-þia cã vãd o frumoasãsinagogã din România,este drept, cu un gradmaiaccentuat demodernitate.3) Comunicãrile - deautenticã simþire evre-iascã ºi de emoþionantãrememorare a tragediei de pe �Struma�. 4) Muzeul�Struma�. Realizarea funcþionalã ºi esteticã,prezentarea de fotografii frumoase, relevantepentru viaþa victimelor naufragiului.
- O intervenþie personalã?- I-am felicitat pe evreii din Beer-Sheva care
au construit o asemenea sinagogã splendidã ºipe fondatorii Muzeului �Struma�. Într-oscrisoare a conducerii F.C.E.R. ºi C.E.B. cãtreconducerea Muzeului, am propus ca o fotografiea Monumentului dedicat victimelor de pe
�Struma� de la Cimitirul Giurgiului, dinBucureºti, sã-ºi gãseascã locul în Muzeul dinBeer-Sheva.
- Cum vi s-a pãrut oraºul?- Am simþit o schimbare fantasticã în bine a
acestui oraº situat înpustiu, faþã de anii �80-�90,când l-am vizitat primaoarã. Asta � de cum amcoborât din trenul carem-a adus de la Tel Aviv.Am ºi spus-o când, invitat
la Camera de Comerþ ºi Industrie din Beer-Sheva,am propus intensificarea schimburiloreconomice între aceastã zonã din Israel ºiRomânia.
- Ce a însemnat vizita la Curtea Rabinicã dinBuhuºi de la Bnei Brak?
- O experienþã de mare emoþie, datoratãiniþiativei domnului ing. BaruchTercatin, autenticºi foarte hotãrât prieten al comunitãþii noastre, ºiinvitaþieiAdmorului din Buhuºi de a vizita aceastãaºezare religioasã, cu o impozantã sinagogã ºi
clase de ieºiva, unde m-am întreþinut cu ieºivãkinders ºi ieºivã buhãrs � copii ºi adolescenþi deieºiva. Am retrãit timpuri dragi ale proprieicopilãrii ºi adolescenþe. Le-am vorbit despre noi,evreii români de azi, ºi i-am invitat sã petreacãun sejur iudaic la Centrul nostru de Instruire ºiRecreere de laCristian. Întâlnindu-mã cuAdmorulFriedman,m-am referit la recentulAcord încheiatîntre F.C.E.R. ºi Curtea din Buhuºi pentru maibuna valorificare a Sinagogii ºi restaurarea CurþiiRabinice din stetl-ul de altã datã.Admorul a fãcuto braha - o binecuvântare pentru viitorul ºiprosperitatea evreilor din România, pentrupreºedintele F.C.E.R.
- A fost singura coborâre în �fântânatimpului�?
- Nu. Însoþit de domnul ing. Baruch Tercatinºi deRav Solomon, aflat în frunteaCurþii Rabinicedin ªtefãneºti în Israel, am fost la Cimitirul �NahlalIþhak� din Ghivataim, unde m-am recules lamormântul Rabinului Matitiahu Friedman,vestitul þadik din ºtetl-ul meu natal, ªtefãneºti.De asemenea, la mormântul Rabinului ZviGuttman. L-am cunoscut ºi admirat, fiindcã înºil-ul lui s-au rugat bunicul meu, zeidaAvrum, ºitatãl meu, Ionas Vainer.
- Cât adevãr conþine aforismul lui Wiesel:prezent-trecut, trecut-prezent?
- Cred cã o ilustrare a fost chiar acest periplu.Încã douã exemple. 1) În casa Rabinului YoelTobias am discutat cu Rabinul Halpert, membruîn Knesset, despre situaþia cimitirelor dinRomânia. Reprezentanþi la vârf ai UniuniiRabinilor din Israel originari din România(U.R.I.O.R.) s-au solidarizat cu poziþia F.C.E.R.privind nemodificarea Statutului de proprietateasupra patrimoniului sacru evreiesc.Amconvenitasupra numãrului membrilor Comisiei consulta-tive pentru terenurile eventual disponibile dincimitirele noastre: câte doi reprezentanþi aiRabinatului din România ºi Israel ºi un rabin dinEuropa ºi S.U.A. Scrisoarea de solidarizare aU.R.I.O.R., adresatã preºedintelui CamereiDeputaþilor ºi Comisiei juridice a acesteia, esteînsoþitã de oDeclaraþie de solidarizare cu F.C.E.R.a Conferinþei Rabinice Europene. 2) De ªabat, laSinagoga �Rav Zvi Guttman�, am vorbit enoria-ºilor despre perspectivele vieþii noastre reli-gioase, eforturile de reabilitare a sinagogilor dinBucureºti ºi din þarã, Programul �Israel�60�,Congresul Mondial al Evreilor Originari dinRomânia. Mi-am amintit cu nostalgie deªabat-urile din SinagogaMare ºi Sinagoga �HavriGah� din ªtefãneºtii de odinioarã, în care gabaierau cei doi bunici ai mei, ªmil ºiAvrum. RabinulEfraim Guttman ºi-a exprimat recunoºtinþa faþãde eforturile F.C.E.R. de a pãstra veºnicãmemoriamartirilor din pogromul de la Bucureºti, printrecare ºi a celor doi fraþi ai domniei-sale.
- O sintezã a întregului?- Au fost întâlniri de la suflet la suflet, pentru
sufletul evreiesc.IULIA DELEANU
La invitaþia conducerii Muzeului �Struma� din Beer Sheva, cu ocaziacomemorãrii tragediei vasului �Struma�, la 66 de ani de când a fostscufundat, am avut ocazia sã mã aflu în compania dr. Aurei Vainer, timp detrei zile de neuitat. În ziua de 13 martie, am fost invitaþi de Admorul dinBuhuºi, Rabi David Menahem Friedman din Bnei Brak, la sediul ieºivei,sinagogii ºi în apartamentul sãu. La ora 11:00 dimineaþa am fost aºteptaþide cãtre conducerea Mosadot-urilor Buhuºi: directorul general, RabinulIacov Kaufman, Rabinul ªalom Kaufman,Rabinul Leibiº Tobias ºi familia Admorului.Am fost conduºi în Sinagoga Mare aAdmorului Buhuºi-Paºcani, unde am fostimpresionaþi de atmosferã ºi de mãrimea ei.Alãturi de Sinagogã se aflã aula undeAdmorul se roagã exact cum a fost la Buhuºiîn România. Interesant cã, în prezent, atâtSinagoga din Buhuºi, cât ºi cimitirul de acoloau fost încredinþate de cãtre F.C.E.R.Admorului ºi hasidimilor din Israel,printr-un contract semnat, pentru a fipãstrate ºi îngrijite de aceºtia. E un lucru cear trebui fãcut ºi de alþi Admori ºi Curþirabinice pentru locurile lor de origine dinRomânia. Rabanit Sara Friedman, mamaAdmorului, ne-a primit în apartamentul ei.Deºi soþul ei, Rabinul Israel Friedman, a decedat în urmã cu numai douãsãptãmâni, a þinut mult sã-l cunoascã pe dr. Aurel Vainer. La întâlnire auparticipat dna Þipora Levanon ºi direcþia ieºivei. Ne-am întreþinut mult timp,povestind despre Buhuºi ºi Ploieºti, despre tatãl dnei Þipora Levanon, carea fost ucis de legionari, ca ºi despre ªtefãneºti, localitatea de origine afamiliei Vainer. În vizita fãcutã într-una din aulele ieºivei, dr. Aurel Vainer acerut permisiunea Rabinului Moºe Iosef Þvibel de a adresa câteva cuvinteelevilor. El a spus cã este convins cã învãþãtura Torei þine poporul unit demii de ani. Numai prin aprofundarea învãþãturii Talmudului vom putea existaca un popor care face cinste întregii lumi. Vizita la instituþia Buhuºi din
Trei zile cu preºedintele F.C.E.R.Bnei Brak a culminat cu primirea fãcutã de Admorul Iacov MenahemFriedman. A avut loc o discuþie interesantã despre situaþia evreilor dinRomânia ºi ea a culminat când Admorul i-a oferit dr. Vainer o gravurã înargint a Ierusalimului, în semn de apreciere a activitãþii acestuia pentrumenþinerea flãcãrii iudaismului. Admorul a promis cã va vizita România încurând. În aceeaºi zi, dupã-amiazã, a avut loc comemorarea victimelor depe �Struma� la Beer Sheva. În cuvântul sãu, dr. Vainer a menþionat cã, pânã
la venirea sa în Israel, considera cã în Româ-nia existã 94 de sinagogi, dar acum, când avãzut sinagoga ºi Muzeul �Struma�, consi-derã cã existã 95 de sinagogi, deoarece acestlãcaº aparþine originarilor din România.
Vineri, dupã o întâlnire cu conducereaorgani-zaþiei AMIR, am avut ocazia de a-lînsoþi pe dr. Vainer în pelerinaj la mormântulAdmoruluiMatitiahu Friedmandinªtefãneºti.M-a impresionat faptul cã preºedinteleF.C.E.R. s-a rugat, a aprins o lumânare ºi ascris un �Kvitel�, pe care l-a pus la locul spe-cial destinat acestui gen de cereri. De altfel,ºi preºedintele Shimon Peres ºi Ben Eliezerau scris �Kvitel� asemãnãtoare, adresateþadicului din ªtefãneºti. La mormântulRabinului Zwi Gutman (z.l.), dr. Aurel Vainer
a rostit �El Male Rahamim�. Ne-am întâlnit ºi cu alte personalitãþi rabinice dinBneiBrak, cudeputatulªmuelHalpert, cuRabinulYoel Tobias ºi alþii. Întâlnireacu rabinii din Bnei Brak a demonstrat cã dr. Aurel Vainer este apreciat ºisprijinit de cercurile ultra-religioase caunevreu care doreºte binele poporului.
Convorbirile au dat un rezultat pozitiv în legãturã cu pãstrareapatrimoniului sacru evreiesc din România.
În sfârºit, am avut plãcerea de a-l avea ca oaspete de ªabat, la mineacasã, pe dr. Vainer ºi cu aceastã ocazie s-a dovedit în plus cã avem un omde valoare în fruntea obºtii F.C.E.R. (Din �Jurnalul sãptãmânii� - Israel)
Ing. BARUCH TERCATIN
din Beer-Sheva, în vizitã la Curtea Rabinicã din Buhuºi, cusediul în Bnei Brak, la Sinagoga �Rav Zvi Guttman� din TelAviv (12-16 martie a.c.), preºedintele F.C.E.R., deputat dr.Aurel Vainer, ne-a împãrtãºit impresiile de participant laaceste celebrãri academice ºi rememorãri.
ÎN NUM|RULVIITOR
Eveniment important în viaþa internaþionalã ºi în cea a României, SUMMIT-ul NATO de la Bucureºti îºiva gãsi reflectarea ºi în paginile publicaþiei noastre. Dat fiind faptul cã datele de desfãºurare corespund celorîn care revista noastrã se aflã la tipar, relatarea despre ceea ce s-a întâmplat ºi principalele concluzii alereuniunii la nivel înalt vor fi publicate în numãrul urmãtor al revistei ce va apãrea la sfârºitul acestei luni.
